Caracterizarea personajului principal din romanul “Morometii” – Ilie Moromete

Romanul “Morometii” prezinta destramarea simbolica pentru gospodaria taraneasca

traditional a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii- Sliistea Gumesti.
Evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al
vremii, astfel ca romanul unei familii este si o fresca a vietii rurale dinaintea si dupa cel de-al
doilea razboi mondial.
O alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre Ilie Moromete si familia
sa.
Relatia dintre individ si istorie, nuanteaza tema sociala. Perspectiva naratorului obiectiv care
relateaza intamplarile la persoana a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (ilie
Moromete in volumul I si Niculae in volumul II), ca si prin aceia ai informatorilor (personaje
narrative ai evenimentelor pe care le relateaza ulterior altora)
In primul volum se utilizeaza tehnica decupaljului si se accelerarea gradate a timpului
naratiunii.
Volumul este structurat in trei parti, cu o actiune concentrate, care se desfasoara pe parcursul
verii cu trei ani inaintea izbucnirii celui de –al doilea razboi mondial.
Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.
In primul plan se fla Morometii- o familie numeroasa macinata de nemultumiri mocnite.
Principalele evenimente sunt redate in secvente narrative semnificative pentru viata familiei:
scena cinei, scena taierii salcamului, dar si pentru viata colectivitatii: hora, calusul, intalnirile
duminicale din Poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul, treierisul.
In volumul al II-lea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala dintr-o perioada de un
sfert de veac ,de la inceputul anului 1938 pana la sfarsitul anului 1962.
Simetria compozitionaa a primului volum este data de cele doua referiri la tema timpului
in……. si in paragraful final al volumului.
La inceputul timpul pare ingaduitor” se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare”,
pentru ca enuntul din finalul volumului, timpul nu mai avea rabdare “, sa modifice imaginea
timpului care devine necrutator.
Imaginea timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete contrazisa de
evenimentele petrecute pe parcursul romanului. Pe parcurs, conflictul va destrama familia lui
Moromete: dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie izvorat dintr-o
modalitate diferita de a intelege lumea, conflictul dintre Moromete si Catrina –sotia lui si
conflictul cu sora sa.
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete si fiul lui cel mic – Nicolae. Copilul isi
doreste cu ardoare sa mearga la scoala ,in timp ce tatal care trebuie sa plateasca taxele, il
ironizeaza sau sustine ca invatatura nu adduce niciun beneficiu. Pentru a-si realiza dorinta de a
invata ,baiatul se desprinde usor-usor de familie. In volumul al II-lea, Niculae trece in prim-plan,
pentru ca tatal si fiul reprezinta doua mentalitati diferite
Astfel, Ilie Moromete ilustreaza taranul traditional care sa-si pastreze pamantul, in vreme ce
Niculae devine un sustinator al comunismului.
Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete il are ca model pe
Tudor Calarasu – tatal scriitorului, dupa cum marturiseste acesta in volumul “Imposibila
intoarcere”, “Moromete care a existat si in realitate, a fost tatal meu.”
 Personajul exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi, reprezinta conceptia
traditional fata de pamant si familie. Iie Moromete incearca sa pastreze intreg pamantul familiei
sale, cu pretul unui trai cat mai modest.
Criza satului ahaic se reflecta in constinta acestui personaj, confruntat tragic cu legile istoriei,
cu timpul nerabdator.
Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme si de
Dumnezeu, sunt relevante pentru firea lui reflexive.
  Personajul este  caracterizat in mod direct  de narator , in primul volum: "Era cu
zece ani mai mare decat Catrina (contingent '911), facuse razboiul si acum avea acea varsta
intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva."
  Autocaracterizarea  realizata în finalul volumului al doilea scoate in evident libertatea
individului in ciuda constrangerilor istoriei :"Domnule, [...] eu totdeauna am dus o viata
independenta".
Caracterizarea indirect, care se desprinde din gesturile, faptele si gandurile personajelor,
din actiunile la care particip dar si din relatiile cu celelalte personaje,evidentiaza trasaturile lui.
In rpimul volum,Ilie Moromete este un om respectat, are prieteni, pe Dumitru a lui Nae si pe
………….,pentru care opinia lui conteaza, este abonat la ziar.
Discutiile despre politica nu incep decat in prezenta lui pentru ca el este cel care citeste
ziarele si interpreteaza evenimentele.
Moromete este sfatos, ii place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Catrina care, se
revolta adeseea.
  Disimularea  este trasatura lui esentiala . Semnificativ in acest sens este comedia pe
care o joaca in fata agentilor fiscali , care-i stricasera placuta discutie de duminica.Intrand in
curte, trece pe langa cei doi agenti ca si cum acestia ar fi fost invizibili, striga la Catrina, despre
care stie c este la biserica si la un Paraschiv inexisitent, le cere o tigara si numai dup ace agentii
ii ridica lucrurile se hotaraste sa scoata banii.
  Ironia, puterea de a face haz de necaz  reprezinta o alta trăsătura esențiala a lui Ilie
Moromete, iar exemple în acest sens sunt numeroase . Lui Niculae care întârzia sa vina la masa ii
spune la un moment dat:"Te dusesi in gradina sa te odihnesti ca pana acum stătuși!" . Lui Nila i
se adresează la fel de sarcastic, atunci când acesta îl întreabă de ce taie salcâmul:"Ca sa se mire
prostii".
  Spirit contemplativ , inteligent si ironic ,  Moromete privește existenta cu
detașare, privește lumea ca pe un miracol.De pe stanoaga sau podiste, de pe prispa casei ,el vede
lumeacu un ochi pătrunzător ; în întâmplările cele mai simple el descoperă ceva deosebit , o
lumina care pentru ceilalți nu se aprinde : " Calatorind la munte sa vanda cereale, Moromete
povesteste la intoarcere niste fapte extraordinare. Insotindu-l mi tarziu , fiul cel mic Niculae
ramane dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti de farmec, munteanca tanara care il
tulburase pe tatal sau I se pare o taranca oarecare. Tatal- notează naratorul-  avea ciudatul dar de
a vedea lucruri care lor le scapau , pe care ei nu le vedeau".
Atitudiea fata de pamant, de bani este legata de acel dar al contemplatiei.
Spre deosebire de taranul lui Rebreanu, dornic sa dobandeasca pamant, Moromete trebuie
doar s ail pastreze. Pamantul ii da posibilitatea sa fie independent si libertatea de a se gandi la
altceva decat la ce poate sa aduca ziua de maine.
Pamantul este facut sa ii hraneasca pe menbrii familiei sis a acopere cheltuielile acesteia.
 Cu toate acestea, Moromete are iluzia ca poate comunica in familia lui. Ca nevasta si copii il
inteleg, ca gesturile si framantarile lui isi gasesc ecou si in sufletul lor, ca nu trebuie sad ea
explicatii.
Desi isi iubea copii si le vrea binele, isi cenzureaza orice manifestare fata de ei.
Ilustrativa este scena serbarii scolare la care Niculae ia premiul I, desi tatal neinformat crede
ca va ramane repetent. Criza de friguri care il cuprinde pe Niculae in timp ce incerca sa spuna o
poezie ii provoaca lui Moromete emotii puternice.
Lipsa comunicarii cu familia este principal cauza a conflictelor din familie. Paraschiv, Nila si
Achim traiesc cu iluzia ca s-ar putea realize independent.
Cand afla ca fii lui s-ar putea sa il paraseasca, Moromete trece printr-un zbucium launtric
care isi pune amprenta sip e chipul lui:” fata I se ascutise” Taranul ramane insa lucid si ironic in
discutia pe care o are cu concetateanu care ii adduce la cunostinta planul fiilor sai.
  Ilie Moromete reprezinta un tip de țăran aparte în literatura romana un spirit reflexiv,
inteligent,ironic, din acest motiv fiind numit de critica literara "țăran-filozof".Personaj
exponențial, al cărui destin exprima moartea unei lumi, "cel din urma țăran" reprezinta
conceptia traditionala fata de pamant si de familie.