MOROMETII -MARIN PREDA Romanul Morometii este alcatuit din doua volume , publicata la doisprezece ani distanta : in 1955,volumul

I, iar in 1967 volumul al doilea . Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera , romanul este unitar deoarece reconstiuie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza , in preajma celui de-al doilea razboi mondial . Marin Preda este unul dintre putinii scriitoi din perioada imediat posbelica , ce are taria sa demonstreze o societate capitalista , pe ruinele unei traditii rurale , aduce doar banul , insuficient sa devina o valoare in sine , care sa sustina coerenta lumii . Titlul Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului inca evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformatile satului romanesc la vremea aceea. O alta tema este criza coumicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa . Tema timpului viclea, nerabdator (timpul nu mai

avea rabdare) , relatie dintre individ si istoria nuanteaza tema sociala Perspectiva naratorului obiectiv se completeaza prin aceea a refectarilor si Ilie Moromete si aceea a informatiilor . Efectul este limitarea omnistientei .

Romanul traditional ,cu tematica rurala , constuit ca replica la romanul obiectiv al lui Liviu Rebreanu, unui taran adelean dominat de instinct , Marin Preda opunanudu-i un taran filosof care nu se lasa coplesit de problemele cotidiene , ci are bucuria de a contempla lumea de pe stanoaga si placerea de a reface, prin poveste si ironie , esente ale contingentului , pe care ceilalti nu le pot percepe. Viziunea taditionalista se refecta prin simetria dintre incipit si final , evidenta mai ales in primul volum , prin tema timpului rabdator cu oamenii , initial , gabit sa anunte schimbarea lumii prin conflagatie atroce , in final Roman realist , pin intertie mimetica de a zugavii mediun rural din Campina Dunarii cu cativa ani inaintea celui de-ai Doilea Razboi Mondial , ancoreaza existent taraneasca , pe cale de

disparitie ; de asemenea Bucurestiul se incadreaza in toponimia reala , ca spatiu la care se raporteaza . Perspectiva extradiegetica ,obiectiva a unui narator omniscient , demiurgic suporta modificari din directii morerniste , pin stilul indiect liber , care ambiguizeaza vocea auctoriala , inca din incipit iluziile parand sa ii apatina lui Moromete

Drama taranului , amenintat sa fie cel din urma aparator al traditie, pe plan social si tatal privat de autoritate de care fii atrasi de valoarea banului sau de drumul cartii , aflat in lupta cu istorie devine elemen de unitate a celor doua volume distincte ca stil si viziune . Conflictul intre traditie si noua

religie , comunismul este initiat in episodul cinei in familie , cand fiii mai mari isi dezvaluie planul de a pleca a Bucuresti , iar Niculaie , meziunul sustinut de Catrina , mama protectoare , incearca sa-l convinga pe capul familie ca-si doreste sa invete ; Niculaie se intoarce in satul natal ca activist de partid si propovadieste dezideate doctrine , in timp ce tatal amane tributarat unei traditii de generatii , conform careia taranul

taieste din munca la camp si nu in colectivitati agricole care cedeaza produsul muncii satului . Alte secvente narative prin care se releva teme romanului sunt cele care urmaresc progresi treptele prabusirii lui Moromete ca exponent al uneui clase sociale pe care de disparitie , asemeanea salcamului care vanos cum era , la inceputul scenei se impotriveste apoi se clatina si se lasa doborat creand in jur imaginea lumii salbatice . Moromete vinde salcamul si-si plareste datoriile , isi lasa baietii din prima casatorie sa accepte principiile vietii capitaliste , ceea ce se vor dovedi a fi atatea distine ratate , isi da acordul ca Niculaie sa isi vada de invatamant pana cand ramane singur si parasit de familie , bolnav de o lume care nu ii invata nimic pe descendentii , dar independent pana la finalul vietii

Titulul devine un simbol in urmaiea dramei taranului confruntarea cu lumea noua rupta de taditie , Morometii fiind o familie a carei destramare anunta disparitiea unei integi clase sociale .

Relatia dintre incipit si final din volumul I este de una de simetrie data de iluzia pe care o traieste Moromete, ca nimic nu se poate schimba si nimic nu il poate tulbura in contemplarea lumii , in final cand Moromete nu mai este vazult la intalnirile din poiana lui Iocan , ci primeste ingandurat cu privirea in jos vestea ca baietii au fugi de acasa , rasturnarea lumii taditionaliste iminenta , mai ales sub amenintarea razboiului care nu mai tine cont de individ ci il striveste in masa larga a unor interese meschine si atroce. Limbajul personajelor devine nu doar un mod de caracterizare a actanctilor , ci mijloc de a construi viziunea despre lume in romanul lui Marin Preda ; ironia devine calea principala prin care Moromete isi mascheaza nelinistile , pe de o pate isi afirma revolta fata de o lume care ii salbaticeste copii ; de exemplu alta treava n-aveam , ne-apucam de studiat ascunde drama familiei de tip patiarhal unde doar tatal este impovarat de asigurarea taiului si nu isi permitesacrificarea unei maini de lucru in favoareastudiului; in volumul al doilea , ironia imi caut eul spusa pe seama lui Niculaie isi perde sonoritatile persiflarii in stil morometian si reflecta absurdul

unui lumi care tocmai ceea ce este individual ,eul, se vrea anulat . Finalul intregului roman se realizeaza conciclierea celor doua lumi prin visul lui Niculaie , tatal pare sa accepte , prin moarte , ca lumea se schimba si fiul intelege conceptia de viata pentru care s-a luptat Moromete

{opinie}

Reluarea sintetica a tuturor ideilor importante : o viziune despre satul traditional opusa lui Rebreanu , prin tipul unui taran filosof devenit simbol al unei categorii sociale, si prin surprinderea altei realitati istorice romaneste interbelice si posteblice . Emblematica pentru personajele lui Marin Preda ramane placerea de a vorbii de a spune o lume si de a se spune .

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL -ILIE MOROMETERomanul Morometii este alcatuit din doua volume , publicata la doisprezece ani distanta : in 1955,volumul I, iar in 1967 volumul al doilea . Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera , romanul este unitar deoarece reconstiuie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza , in preajma celui de-al doilea razboi mondial . Marin Preda este unul dintre putinii scriitoi din perioada imediat posbelica , ce are taria sa demonstreze o societate capitalista , pe ruinele unei traditii rurale , aduce doar banul , insuficient sa devina o valoare in sine , care sa sustina coerenta lumii . Titlul Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului inca evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformatile satului romanesc la vremea aceea. O alta tema este criza coumicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si

familia sa . Tema timpului viclea, nerabdator (timpul nu mai avea rabdare) , relatie dintre individ si istoria nuanteaza tema sociala Acest personal este cel mai important din literature lui Preda ,Ilie Moromete, il are ca model pe Tudor Calarasu , tatal scriitorului , dupa cum marturiseste si acesta ,Moromete care a existat in realitate , a fost tatal meu . Ilie Moromete este singurul taran-filozof din literature romana.Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roale pamanului , de vreme si de Dumnezeu . Personaj exponential , al carui destin exprima moartea unui lumi , cel din ruma taran reprezinta conceptia tradionala fata de pamant si familie . Personalul esre caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolul al X-lea din pimul volum : Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batanete cand numai nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva

Autocaracterizaea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului Domnule [..] eu totdeuna am dus o viata independent Personajul este potretizat in miscare prin acumularea detaliilor .Obiectivitatea observatie [prezentarea comportamentului,vorbire , gestica si mimica] este dublata de finetea analizei interioare,de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete . Caracterizarea indirecta ,ce se desprinde din gesturile , faptuile , vorbele , gandurile personajului , actiunile la care paticipa dar si relatiile cu celelalte personaje,evidentiaza trasaturile lui Ilie Moromete este un om respectat in sat care are prieteni Cocosila si Dumitu a lui Nae.,pentru care opinia lui conteaza.Discutiile despre politica ,in poiana lui Iocan , nu incep decat in prezenta lui deoarece el citete ziare si interpreteaza evenimente .Moromete este sfatos si ii place sa discute , iar acest lucu o deanjeaza pe Catrina , care se revolta adesea Lovi-o-a moartea de vorba de care nu te mai saturi ,Ilie! Toata ziua stai de vorba si bei tutun .

Disimularea este trasatua lui esentiala . Semnificativa in acest context este comediat pe care o joaca in fata agentilor fiscali , care-I stricasera placuta discutie de duminica. Ironia , puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatua esentiala a lui Moromente , iar exemple in acest sens sunt numeroase .Lui Niculaie care intarzie sa vina la masa ii spune la un moment dat Te dusesi in gradina sa te odihneste ca pana acum statusi , lui Nila ii raspunde la fel de sarcastic atunci cand il intreaba de ce taie salcamul Ca se mire prostii. Spirit contemplativ ,inteligent si ironic Moromete priveste existent cu detasare ca pe un miracol de contemplate , pentru ca-si da seama ca insul care e numai active isi consuma viata si nu intelege nimic din ea , pentru ca devine robul actiunii