Enigma Otiliei

Intr-o seara la inceputul lui iule 1909, un tanar de 18 ani imbracat

intr-o uniforma de licean, o uniforma neagra stransa la talie ca un
vesmant militar, iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii
dadea un aer barbatesc si elegant, fata insa ii era juvenila si
prelunga, aproape feminina. El intra in strada Antim, venind
dinspre strada Sfintii Apostoli cu un soi de valiza in mana .
Tanarul cauta o anume casa, insa era foarte dezorientat, trecand
dupa un trotuar pe altul, cautand un anume numar.
Strada era pustie cu un aspect bizar.Casele nu erau prea inalte,
cu marimea ferestrelor foarte neobijnuita, iar imaginea strazii,
era una de asa natura incat strada Bucuresteana parea o
caricatura in moloz a unei strazi italice.
In apropierea manastirii, o casa inca luminata spre deosebire de
celelalte, stationa in fata ei o trasura luxoasa cu doi cai albi.Casa
avea patru ferestre de o inaltime absurda, cu un stil antic,zidaria
era crapata si scorojita, iar grilaul inalt si greoi din fier ruginit,
dadeau un aer gotic si intunecat. Tanarul adolescent ajuns in fata
casei, dadu sa intre dupa o oare care chibzuiala.El incerca sa isi
vesteasca prezenta insa nu vazu pe nimeni in apropiere si nici o
sonerie. Se gandi sa bata la usa, un gest absurd dupa parerea lui, o
usa de forma unei ferestre enorme gotice, din lemn. Neavand de
ales tanarul incearca sa intre, dar usa cade peste el producand un
zgomot ingrozitor. Speriat asteapta reactiile oamenilor care
locuiau in casa, dar nu se intampla nimic. Interiorul casei era
vechi, cu peretii scorojiti si scara clasica din lemn, iar tavanul
imita casetoanele unui plafon roman. Hotarandu-se in final tanarul
trase de manerul clopotelului provocand un zgomot metalic
rasunator ca un ecou. Dupa un timp tanarul zareste un batran,
care spera sa fie unchiul Costache. El indrazni a-l intreba daca
acolo locuieste domnul Constantin Giurgiuveanu, insa batranul
mirat de intrebare, dupa ce tanarul insista si se prezenta ca fiind
Felix nepotul lui, primeste un raspuns negativ. Mirat tanarul
ramane nemiscat apoi isi ia valiza si porneste inainte. El se
numeste Felix Sima venit de la Iasi, unde fusese elev in clasa a-
VIII- a , in Bucuresti la tutorele sau Costache Giurgiuveanu era
defapt cumnatul tatalui sau, Doctorul Iosif Sima care murise de
un an.
Singura lui sora, sotie lui Costache Giurgiuveanu, murise si ea de
mult. Doctorul Sima vaduv si el, in tinuse pe Felix mai mult prin
pensionate si internate. Tatal sau ii las ca mostenire o casa cam
veche dar solida, si pt a intra in posesia acesor bunuri, in numise
pe ‘’unchiul Costache ‘’ tutore. Flix nu-l vasuse pe unchiul costache
de mult timp, si pe fata lui Otilia, verisoara lui Felix, pe care o
cunoscuse de mult. Nedumerit de faptul ca nu l-a gasit pe unchiul
sau la acea adresa, incerca sa isi aminteasca daca cumva a uitat
adresa, si numarul, dar acest lucru era putin posibil deoarece el
tinea o corespondenta cu Otilia. Il vestise pe unchiul sau printr-o
scrisoare de intoarcerea lui la Bucuresti, pt a-si continua studiile.
Cauta in continuare, insa era foarte confuz, trecandu-i prin minte
ca in casa in care a fost si batranul pe care la intalnit, este
intradevar unchiul sau dar nu vrea sa-l primeasca. Cu indoiala in
suflet, se intoarce la acea casa, suna din nou la clopotel, iar la
scurt timp apare batranelul inconurat de fum de tutun, privindu-l
pe baiat ca si cum ar fi pt prima oara. Insa de sus se aude o voce
cristalina, era Otilia care ii spune batranului ca este Felix.