COMENTARII LITERARE PENTRU BACALAUREAT

SI ADMITEREA IN FACULTATE prof. Nicolae Tudor

ENIGMA OTILIEI
de G.CALINESCU

Felix Sima in casa tutorului sau , Costache

Giurgiuveanu

La inceputul lunii iulie (1909) , seara , catre ora zece , Felix Sima soseste de la Iasi in Bucuresti ,
pentru a urma medicina , urmand sa locuiasca in casa unchiului sau , Costache Giurgiuveanu . Felix este orfan ,
mama ii murise de pe cand era inca copil , iar tatal sau , doctorul militar Iosif Sima , se prapadise in urma cu un an .
Costache Giurgiuveanu , era cumnatul tatalui sau , singura lui ruda apropiata . Dela moartea lui Iosif Sima ,
Costache Giurgiuveanu devenise tutotele lui Felix , care coresponda cu Otilia , verisora sa .
Tot asa intr-o scrisoare , Felix isi anuntase venirea in Bucuresti .
Tanarul venea dinspre strada Sfintii Apostoli si intra in strada Antim , o strada pustie si intunecata .
Casa unchiului Costache se afla in apropierea bisericii . Era ocas cu un singur cat , avand ferestre inalte , acoperite
cu hartie translucida . In exterior , un grilaj inalt de fier , ruginit .
Felix Sima este un tanar de vreo optsprezece ani , imbracat in uniforma neagra de licean , stransa
pe talie , cu gulerul tare si foarte inalt , ceea ce ii da un aer barbatesc si elegant . Insa chipul ii este prelung ,
juvenil , aproape feminin , poate din pricina suntelor mari de par care cadeau de sub sapca .Are tenul masliniu , iar
nasul foarte frumos conturat .
Tanarul ajunge la casa unchiului sau si merge in spatele curtii , in speranta de a gasi pe cineva in
odaile de serviciu . Nu gaseste insa pe nimeni si vede ca numai partea de sus a cladirii e luminata . Se gandeste
atunci cum sa-si vesteasca prezenta . Negasind nici o sonerie si parandu-i-se absurd sa bata in usa masiva , apasa pe
clanta si in mod surprinzator usa se deschise foarte usor , scotand un scartait ingrozitor . Intra si abia aici descopera
manerul de os al unui clopotel si trage de acesta .
O scara interioara incepe sa scartaie si Felix vede coborand un omulet subtire si putin incovoiat .
Era Costache Giurgiuveanu , un batran chel , avand fata aproape spana . Buzele ii erau intoarse in afara si galbene
de prea mult fumat . Parea de o varsta incerta , dar inaintata si zambea clipind moale si vadit contrariat .
Felix indranzneste sa-l intrebe daca este unchiul Costache , dar imediat reface intrebarea , la modul
protocolar , adresandu-i-se cu apelativul “domnul Costache Giurgiuveanu” .
Batranul clipeste ca si cand n-ar fi inteles intrebarea , isi misca buzele fara sa spuna nimic . Uimit
de aceasta atitudine (primire) , Felix se prezinta , subliniaza ca ii este nepot , dar batranul pare si mai plictisit ,
bolboreseste ceva, raspunzand ca nu cunoaste despre cine este vorba si acolo nu locuieste nimeni . Felix nu mai
poate rosti nici un cuvant , asteptand parca o dezmintire , dar batranul ii intoarce spatele , nu inainte de a-l saluta .
Uimirea lui Felix e pe deplin indreptatita , cu atat mai mult cu cat isi anuntase sosirea , iar in
privinta adresei nu se putea insela , avand in vedere corespondenta lui cu Otilia . Se gandeste insa ca ar fi posibil ca
scrisoare prin care isi anuntase sosirea sa nu fi ajuns , explicandu-si in acest fel primirea unchiului sau . Gandul
acesta a fost insa inlaturat , Felix amintindu-si ca isi rostise raspicat numele , iar batranul , care i se aratase , semana
cu cel din fotografia de pe biroul tatalui sau .
Hotaraste sa mai faca o incercare , sa lamureasca situatia . Intra in casa , trage din nou manerul
clopotelului , scara incepe iar sa scartaie greu , batranul se arata cu ochii mirati , ca si cand nu l-ar fi vazut si scena
este pe cale sa se repete , daca nu s-ar fi putut auzi de sus o voce cristalina care ii atrage atentia batranului ca
tanarul nu e altul decat Felix .
Glasul era al Otiliei , o fata cu capul prelung , incarcat de bucle , cazand pana pe umeri , cu tenul
masliniu si ochii mari , albastrii . Era imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale , dar stransa tare la mijloc ,
purtand o coloreta mare de dantela pe umeri .
Avea un trup mladios si subtire , cu bratele delicate . Otilia ii intinde mana si presimtind ca tanarul
vrea sa i-o sarute , ii trage bratul dupa al ei . Ea isi arata bucuria de a-si vedea varul .
Felix este condus de Otilia intr-o odaie foarte inalta , incarcata cu fum des, intepator , de tutun . In
mijlocul camerei , la o masa rotunda , trei persoane stau in fata jocului de table . Felix este prezentat celor doua
femei si unui barbat .
Barbatul era un om de vreo cincizeci de ani , voluminos , dar nu excesiv , carnos la fata si rumen ,
dar elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii . Avea parul pieptanat cu grija . La vesta purta un
lant greu de aur , iar hainele ii erau confectionate dintr-o stofa fina , parfumata discret . Toate acestea atenuau
neajunsurile varstei si ale corpolentei . Acesta era Pascalopol si din prezenta lui ceremonioasa intelegem ca era un
om deosebit , cu educatie aleasa .
Apoi Felix este prezentat Aglaei , o doamna cam de-o varsta cu Pascalopol . Aceastea avea fata
galbicioasa , buzele subtiri , nasul incovoiat , cu obrajii ridati parca de o slabire brusca . Parul era pieptanat intr-o
 COMENTARII LITERARE PENTRU BACALAUREAT
SI ADMITEREA IN FACULTATE prof. Nicolae Tudor
coafura japoneza . Ochii erau bubucati , lucru care o apropia de fratele ei , Costache Giurgiuveanu . Era imbracata
cu o bluza de matase neagra, cu numeroase cerculete , stransa la gat cu o agrafa de os . La mijloc avea un cordon de
piele , de unde un ceas de aur era prins cu lantisor . Aglae il examineaza cu atentie pe Felix , intizandu-i mana spre
a fi sarutata si constatand ca are de-a face cu un flacau adevarat .
Cea de-a treia persoana era Aurica , o fata cam de treizeci de ani , cu ochii proieminenti ca si ai
mamei sale , Aglae , dar cu fata prelunga , sfarsind intr-o barbie ca un ac . Tamplele erau acoperite de doua cozi
impletite . Aurica il priveste pe Felix cu o avida curiozitate , intinzandu-i o mana arcuita spre a fi sarutata .
Prezentarile fiind facute , cei prezenti isi cotinua jocul , uitand parca de Felix , care se retrage pe o
canapea de plus rosu din spatele camerei .Abia atunci isi da seama ca in camera se mai afla cineva , deoarece o tuse
apropiata il facu sa tresara .
Privind cu atentie , zareste la o masuta din apropiere un barbat in varsta , cu mustatile pleostite si
cu un smoc de barba . Avea ochii spalaciti si lucra la un gherghef , purtand papuci verzi in picioare si o broboada pe
umeri . Acesta era Simion Tulea , sotul Aglaei .
In timpul jocului , Aglae se arata interesata unde va locui Felix , ce va avea de gand sa faca in
Bucuresti .Afland ca va locui la mos Costache si ca va urma Facultatea de Medicina , Aglae devine malitioasa ,
spunand ca nu e cazul ca fratele ei sa faca “azil de orfani” sau pensiune , iar un tanar orfan ar trebui sa-si caute o
slujba , sa nu pice pe capul altora .
Mai mult , Aglae spune , cu rautate , ca pentru medicina , trebuie minte multa , ca si cand aceasta i-
ar fi lipsit lui Felix . Aglae e contrazisa de Otilia .
Felix asista la o scena de afectiune intre Otilia si Pascalopol . Cum tanara si frumoasa fata se
asezase pe speteaza scaunului pe care statea Pascalopol , acesta manevra cu mai multa vigoare zarurile . Deodata ,
Otilia zareste un inel pe mainile albe si pline , de altfel , de inele , ale mosierului . Ea isi exprima admiratia fata de
inelul de pe degetul mic al mainii stangi al lui Pascalopol si acesta il ofera .
Unchiul Costache se arata si el foarte incantat si o indeamna pe Otilia sa ia inelul , dar intervine
Aglae , care invidioasa , considera ca gestul Otiliei este deplasat , putand fi vorba de o amintire de familie .
Dar Pascalopol pune inelul pe degetul Otiliei , ii saruta bratul , spunandu-i ca l-a cumparat special
pentru ea .
In fata unei asemenea scene , Felix are un sentiment ciudat de nemultumire pentru familiaritatea ,
oricat de copilareasca , a Otiliei cu Pascalopol . De cand o vazuse pe Otilia avusese un sentiment inedit , pe care nu
si-l putea explica , de mult presimtit .
Trecura doua ore de cand Felix fusese uitat pe canapea .Cei prezenti abandoneaza tablele , dar trec
imediat la jocul de carti .
Intr-un tarziu , Felix a fost condus de Otilia la culcare oferindu-i propria sa odaie .

Costache Giurgiuveanu a suferit o congestie

cerebrala

La sfarsitul lui septembrie , intr-o zi calduroasa , in timp ce cotrobaia printre caramizile din curte ,
Costache Giurgiuveanu a cazut dintr-o data moale ca o carpa . Marina , bucatareasa lui , a observat acest lucru si a
alergat degraba sa-l ajute . Dar a constatat ca era rosu la obraz , lesinat . Atunci a dat fuga tn odaia lui Felix ,
chemandu-l . Tanarul s-a apropiat de batran , i-a descheiat camasa la gat , observand ca mai respira inca . Cu
ajutorul Marinei l-a ridicat , ducandu-l in casa . L-au asezat in sufragerie , dupa dorinta lui .
In aceste momente , mos Costache avea o obsesie : cheile . A venit Otilia privind cum batranul vara
cu greu cheile sub perna . Toata lumea a inceput sa se agite : Aglae , Aurica , Titi , Stanica , Olimpia . Aglae a pus
stapanire pe casa , avertizandu-i pe ai ei sa fie atenti ca nu cumva sa fure cineva ceva . In asteptarea doctorului ,
Aglae il mustra pe mos Costache , ca o sora grijulie , ca a facut un efort prea mare carand caramida ; nu exclude
nici eventualitatea in care caldura i-ar fi provocat acea stare . Tot ea constata ca ar trebui sa fie asezat in pat , sa i se
 COMENTARII LITERARE PENTRU BACALAUREAT
SI ADMITEREA IN FACULTATE prof. Nicolae Tudor
scoata hainele si fara sa mai astepte ajutorul cuiva , il trateaza ca pe un copil , punandu-i o camasa de noapte . I se
aduse si o plapuma.
Aglae vrea sa-i aseze mai bine perna , dar batranul , balbaindu-se , arata aceeasi ingrijorare fata de
chei . Femeia ii sugereaza ca ar fi mai bine sa i le ea ei , ca nu cumva sa-i fie furate . Peste putin timp , soseste
Stanica cu sotia sa Olimpia , insotit de doctorul Vasiliad si camera devine inabusitoare . Doctorul recomanda ca
pacientul sa stea in liniste si sa i se puna o punga cu gheata la cap , deoarece atacul n-a fost prea violent , de vreme
ce bolnavul nu-si pierduse cunostinta . Stanica se arata foarte interesat de soarta batranului : va muri sau nu va muri
, si neputand afla ceva sigur de la medic , constata scarbit ca medicina e o stiinta destul de relativa ...
Aglae vrea sa stie unde tine batranul banii , pentru cheltuielile imediate . Mos Costache nu are
incredere decat in Felix caruia ii incredinteaza numai una dintre numeroasele chei pe care le avea pe un inel ,
soptindu-i ca in salon , in sifonier e o cutie . Felix gaseste o cutie de tinichea in care se aflau monede de toate
marimile si nestiind cati bani ar trebui sa scoata de acolo , ia cutia intreaga . Zari insa sub cutie niste coli scrise .
Curios , le citeste si afla ca el avea un venit foarte mare , de care batranul se folosea , umfland cheltuielile .
Deodata , Stanica vine in spatele lui , interesat daca a gasit ceva parale . Felix aduce cutia si i-o da
batranului , care nu se indura sa scoata din ea decat o bancuta . Aglae se arata revoltata de zgarcenia lui , dar
intervine Stanica , care usureaza cat poate cutia , platind medicul , dand bani pentru gheata si avand grija sa
pastreze destule monede si pentru el .
Toti s-au asezat ca niste musafiri pe unde au putut . Marina aduce gheata si o pune pe capul
batranului facand dintr-o punga o scufie caraghioasa . Doctorul ii asigura ca natura lucreaza singura .
Observand oboseala de pe chipul Otiliei , Felix o prinde e brat , incerccand sa o convinga ca el este
prietenul si fratele ei , in aceste momente in care trebuie sa-si mentina stapanirea de sine .Scena e interpretata de
Stanica drept un pretext pentru a face cu ochiul , atragandu-le atentia celor din jur .
Aglae are pretentia de a fi ascultata de toti ceilalti , fiind unica sora a celui bolnav . Din casa nu
trebuie sa se instraineze nimic . Lui Stanica i se face foame , nearatandu-se dispus sa faca de veghe nemancat .
Cotrobaind in dulap , gaseste vin bun si salam de Sibiu , probabil din darurile lui Pascalopol , si toti , in afara de
Felix si Otilia , bine dispusi , se aseaza in jurul mesei . Olimpia taie salamul , iar Stanica se arata nemultumit de
feliile prea subtiri . Stanica destupa o sticla de vin cu un tirbuson cu varful putin indoit , reprosand sarcastic
bolovanului ca tine vinuri asa scumpe , fara a avea un tirbuson bun .
Mos Costache , trona in mod stupid , cu caciula de cauciuc de pe cap , putin , sparta incat se
prelingea apa pe frunte , pe obraz , pe piept , in timp ce rudele sale se ospatau .
Stanica vrea pahare mari , ca sa simta gustul vinului . Apoi toarna in pahare la toti , bucurandu-se
de aroma veritabila a vinului de Bordeaux . Olimpia facuse un morman de felii de salam . Vasiliad inghitea ca un
lup . Aglae ii zareste pe Felix si pe Otilia , devine caritabila si ii invita la masa . Invitatia ei este sustinuta de
gesturile galante ale lui Stanica . Avocatul nu uita sa se arate indurerat si-l indeamna pe Felix sa o consoleze pe
Otilia . Cei doi refuza , Otilia merge in camera ei , iar Felix accepta totusi sa guste dintr-un pahar . Culoarea rosie a
vinului a avut un efect ciudat in subconstientul sau , amintindu-si ca in asemenea cazuri de congestie cerebrala i se
ia sange bolnavului .
Ii spune acest lucru doctorului Vasiliad , care este de acord , dar Stanica este dezgustat ,
considerand ca nu este momentul potrivit , tocmai la masa , amanand pentru mai tarziu .
Pe parcurs , Stanica isi exprima dorinta de a manca si ceva mai picant , facand aluzie la sarmalele
cu varza pe care le preparase Aglae . Aurica ii aminteste de mos Costache , gandindu-se ca ar trebui sa manance si
el ceva . Dar Stanica este de parere ca mancarea prea multa strica , mai ales dupa anumita varsta .
Felix sa-l anunte pe Pasclopol , fara ca ceilalti sa stie , dandu-si seama ca situatia e mult mai
serioasa decat s-ar fi crezut . Revenind , ii gaseste pe cei din casa jucand carti si se retrage intr-un fotoliu auzind
fara sa vrea franturi de fraze .
Aglae se plange de junghiuri reumatice . Spune ca supararile din ultima vreme au imbatranit-o
.Stanica , gurmand , ar mai fi mancat ceva bun , simtind un miros placut venind dinspre bufet , iar Aurica inca mai
spera sa intalneasca un barbat pe masura ei . Avocatul isi aminteste ca odata a pazit un unchi trei zile si trei nopti
pana cand au adormit cu toti . Cand s-au trezit , a patra zi l-au gasit rece . Titi isi continua obsesia de a copia
desene . Vasiliad constata ca in ultima vreme clientii il scoala noaptea din somn numai pentru a constata decesul .
Olimpia e incredintata ca barbatii nu pot rezista fara femei si bautura , desi nu stiu sa aleaga cea mai buna femeie
pentru a-si insela consoarta .
Aglae considera ca nimeni nu-si doreste copilului mai mult bine decat mama lui , iar dragostea
sotiei este numai un fleac . Stanica este incredintat ca socrul sau , cand innebunise , fusese destul de bland , in
raport cu alte cazuri , pe care le exemplifica .
Doctorul Vasiliad ajune la intelepciunea ca trebuie sa se inteleaga cu clientul daca sa traiasca bine .
Stanica , cel cu familie numeroasa , regreta ca nu i-a picat nici o avere din partea vreunei rude . Aurica considera ca
nu este esentiala frumusetea pentru a fi pe plac barbatilor , mai important fiind luxul .
Titi se arata plictisit si isi manifesta dorinta de a se legana . Din nou Aglae isi indeamna copii la
vigilenta , ca sa nu se instraineze ceva din casa batranului . Medicul Vasiliad considera ca , toate ingrijirile in
 COMENTARII LITERARE PENTRU BACALAUREAT
SI ADMITEREA IN FACULTATE prof. Nicolae Tudor
asemenea cazuri de apoplexii sunt inutile , pricinuind doar suparare familiei , de vreme ce bolnavul tot moare .
Olimpia isi indeamna mama sa-l chestioneze pe batran daca nu cumva si-a facut vreun testament , ca sa nu caute
inutil pe urma .
Toate aceste fraze , Felix le aude ca pe o haraiala din alta lume , vorbele Olimpiei izbindu-l cu
brutalitate . El isi da seama ca unchiul bolnav intelegea convorbirea .
Afara se aude o trasura . Venise Pascalopol.

Portretul Otiliei

Intr-una din serile frumoase ale lui iulie 1909 am fost invitat la o partida de table in casa domnului
Costache Giurgiuveanu . Intr-o incapere foarte inalta, incarcata de fum des , intepator de tutun , la o masa rotunda ,
stateau in fata jocului de table , impreuna cu domnul Pascalopol , doamna Aglae Tulea si Aurica , dar si frumoasa
Otilia . Chipul adolescentin al Otiliei este de la bun inceput o aparitie angelica . Costache Giurgiuveanu este
tutorele Otiliei .
Cu capul ei prelung si tanar de fata , incarcat cu bucle cazand pana la umeri , cu tenul masliniu si
ochii mari , albastri , prezenta Otiliei invioreaza si lumineaza atmosfera lugubra , apasatoare a casei . Ea
raspandeste in jurul ei gratie , inteligenta , delicatete . Este cocheta , ceea ce intimideaza pe barbati .
In acea seara purta o rochie foarte larga pe poale dar stransa tare la mijloc si o coloreta mare de
dantela pe umeri . Are un trup mladios si subtiratic , cu bratele delicate .
Amestec de copilarie si adolescenta , ea are efecte tonice tulburatoare asupra domnului Pascalopol .
Probabil simte nevoia unei afectiuni mature , statornice si generoase , care ii lipseste din copilarie . Nu ezita sa-si
treaca bratele subtiri in jurul gatului domnului Pascalopol , spre indignarea clanului Tulea .
Otilia se reflecta diferit in cei din jurul sau . Mos Costache o sorbea din ochi si radea din toata
fiinta lui spana . Familia Tulea o uraste de moarte , pentru ca este o eventuala rivala la mostenirea batranului
Giurgiuveanu . Pentru Aglae si Aurica , purtarile Otiliei sunt asemenea fetelor fara capatai si fara parinti . Pe
Pascalopol , mosierul bogat , Otilia il tulbura , desi este un barbat experimentat , cu noblete rafinata , cuceritoare .
Cand in casa domnului Costache Giurgiuveanu a venit Felix Sima , varul Otiliei , acesta a fost cea
care a facut prezentarile . Am observat in seara aceea o calda simpatie din partea lui Felix Sima pentru Otilia .
Pentru a o caracteriza pe Otilia intr-o singura fraza , as putea spune ca este feminitatea in procesul
ei de formare .