MOROMEȚII (VOLUMUL I )

I TEMA /SEMNIFICAȚIA TEXTULUI:

-romanul este un roman postbelic, structurat în două volume care
surprind destinul familiei Moromete pe o perioadă de aproximativ două
decenii
- atorul urmărește aspectul monografic al satului tradițional, înainte și
după finalizarea celui de al II-lea război mondial
-acțiunea romanului este complxă, dispusă pe mai multe planuri și se
desfășoară în satul Siliștea-Gumești, din Câmpia Dunării
- familia Moromete este alcătuită din : Ilie, aflat la a doua căsnicie cu
Catrina,aducând cu el trei băieți din prima căsnicie, Achim, Nilă și
Paraschiv
- cu Catrina mai are trei copii: Tita, Ilinca și Niculaie ( Catrina mai are o
fată din prima căsnicie, pe care o lasă în grija socrului)
-familia Moromete este reprezentativă pentru mediul social căruia îi
aparține, fiind însă individualizată prin existența copiilor care provin din
căsnicii diferite, ale lui Ilie Moromete
- conflictle dintre copii care provin din căsnicii diferite sunt accentuate
de intervențiile Mariei Moromete, poreclită Guica, care îi întoarce pe
băieții mai mari împotriva mamei și a fraților vitregi și care va reușii să
determine și fuga celor trei la București cu oile

1
II CONFLICTE PREZENTE ÎN ROMAN:
-romanul surprinde un triplu conflict în care este implicat
protagonistul, Ilie Moromete
1. CU CATRINA : ia naștere din rugămintea soției de ai fi trecut
casa pe nume, pentru a se simții în siguranță, -Moromete
amână, iar în volumul al II-lea el le promite fiilor mai mari acest
lucru, în schimbul întoarcerii acasă,Catrina urmând să îl
părăsească pe Moromete
2. CU FII CEI MARI: Moromete dorește să lase pământul drept
moștnire, însă Achim, Nilă și Paraschiv prețuiesc mai mult banii,
îți doresc o altă viață și vor fugii la București de unde vor refuza
să se mai întoarcă acasă
3. CU NICULAIE: mezinul dorește să facă școală, Ilie consideră că
„ școala nu-i aduce nici un beneficiu” și îl trimite cu oile
refuzând să risipească banii pe mofturile copilului – Niculaie va
urma școala de partid, va face și facultate și va deveni inginer
agronom
- în conflict mai intră și băieții din prima căsnicie a lui Ilie cu
mama și frații vitregi, din cauza moșteniri, dar și datorită
faptului că Guica nu este de acord cu aceasă a doua căsătorie a
fratelui, sperând că la bătrânețe băieții lui Moromete să aibă
grijă și de ea

2
III SCENE SEMNIFICATIVE:
1. SCENA CINEI:
-această scenă se află în deschiderea primului volum și
este singura de acest fel, pentru că reușește să îi adune la
un loc pe toți membrii familiei
- scena este sugestivă pentru că așezarea la masă
anticipează rolul pe care fiecare îl are în familie:
a) Ilie Moromete-este capul familiei, având o poziție
privilegiată stând pe pragul celei de-a doua odăi, stând
„ parcă deasupra tuturor”
- tatăl are rolul de a conduce prin autoritate și de a
supraveghea familia, pentru a evita izbucnirea unui conflict
b) Catrina- așezată lângă sobă, are rolul de a servi masa,
dar și de a asigura căldura sufletească,fiind o mama bună
pentru toți cei șase copii
c) Achim, Nilă și Paraschiv- stau de o parte a mesei
rotunde, devenită neîncăpătoare pentru familia care s-a
lărgit, îndreptați cu fața spre poartă, ca și cum ar fi putut
oricând să plece- se anunță astfel fuga lor spre București
d) Ilinca,Tita și Niculaie-stau lângă mamă pentru a fi
protejați de răutatea fraților mai mari, iar Niculae stă
turcește,fără să aibă scaun, având cel mai puțin însemna
rol deoarece este mezinul

3
2.SCENA TĂIERII SALCÂMULUI:
- salcâmul este un punct de reper pentru întregul sat, un
arbore de care este atașată întreaga familie- Ilie
Moromete decide să taie salcâmul pentru al vinde lui
Tudor Bălosul, deoarece are neoie de bani pentru
achitarea funcirii
- scena este prezentată în amănunt fiind stabilite
coordonatele spațio-temporale: în grădina lui Moromete,
în zorii zilei
-această scenă prevestește decăderea personajului Ilie
Moromete, salcâmul poate fi considerat un alter-ego (alt-
eu ) al lui Moromete: odatăcu tăierea salcâmului,
destrămarea familiei nu mai poate fi oprită, Moromete nu
va reuși să își păstreze familia aproape iar în al doilea
volum va rămâne singur, abandonat de prieteni și familie,
nemulțumit de noile schimbări din viața socială și politică a
satului
-răsăritul soarelui va lăsa pe cer o dungă roșie, simbol al
sacrificiului pe care îl face protagonistul în numele familiei,
iar imaginile vizuale vor fi completate de cele auditive:
bocetele femeii din cimitir- toate accentuând tragismul
scenei
- sugestivă pentru creionarea portretului moral al
protagonistului este replica pe care acesta o dă băieților
când este întrebat de ce taie salcâmul ”să se mire proștii”
aceasta semnifică:

4
a) ironia protagonistului, o trăsătură moralădefinitorie
pentru Moromete
b) răspunsul poate sugera și durerea tatălui care sacrifică
pentru familie ceva ce îi este drag dar se simte neînțeles
tocmai de cei pentru care a făcut acest sacrificiu

5
3.POIANA FIERĂRIEI LUI IOCAN:
-este localul unde bărbații satului se întâlnesc duminica
pentru a pune țara la cale, pentru a discuta politică, în
timp ce femeile sunt la biserică
- aceste întâlniri duminicale sunt reprezentative pentru
viața satului tradițional și reprezintă principala formă de
divertisment pentru bărbații satului
-aici se dovedește că Moromete nu este doar capul familiei
sale, el este un membru respectat al comunității și un lider
de opinii al acesteia
-astfel, fără el nu încep discuțiile pentru că este singurul
capabil nu doar să citească știrile din ziare, ci să le și
interpreteze datorită inteligenței sale narative- de aceea îi
place să se lase așteptat
-scena este reprezentativă nu doar pentru Ilie Moromete,
ci pentru întreaga comunitate care traiește în armonie,
spre deosebire de transformările ei dramatice din al doilea
volum
-statuieta pe care modelează din lut Din Vasilescu are un
caracter premonitor (prevestitor) : îl reprezintă pe
Moromete singur, fără prieteni și familie așa cum va fi
înaintea morții în volumul al II- lea

6
4.SCENA FONCIRII:
- foncirea reprezintă plata impozitelor care îl surprinde pe
Moromete întotdeauna fără bani
- Ilie Moromete trebuie să obțină o amânare a plății
integrale a foncirii, iar pentru acest lucru va recurge la
capacitatea sa de disimulare (de a se preface)
- astfel la început o strigă pe Catrina deși știe că este la
biserică, se preface că nu îi vede pe cei doi agenți fiscali,
apoi le cere o țigară și îi lasă pe Jupuitul și tovarășul său să
se certe cu fetele pentru lada cu zestre și cu băieții pentru
cai
- îi deruteză pe cei doi și este și ironic când îi întreabă
nevinovat cum vor reuși să care căruța până la primărie

- va plăti o parte din foncire și le va răspunde agenților

care i-au tăiat deja chitanța pentru suma totală: ”Da ce
crezi, bă, că noi fătăm bani?”
- spre furia celor doi, lui Moromete i se aduce ziarul deșinu
și-a maiplătit abonamentul
-Jupuitul crezând că dacă mai are bani de abonament ar
trebui să aibă și banii fonciiri

7
5. SCENA PREMIERII LUI NICULAIE:

-în această scenă Niculaie își dovedește ambiția și

dragostea decarte luând premiul I la băieți, lucru care îl
face pe Ilie Moromete să se simtă un tată mândru
- scena surprinde și atitudinea autoritară a tatălui care nu
este la curent cu boala mezinului, acesta nereușind să își
termine poezia, pe scenă, fiind cumprins de un acces de
friguri
- Ilie Moromete consideră un moft dorința lui Niculaie de a
face școală, trimițându-l mai mult cu oile și refuzând să-i
cumpere cărțile de care are nevoie
-mbrăcat cu cureaua șipălăria tatălui, Niculae urcă pe
scenă pentru a-și ridica premiul, iar Moromete îl va duce în
brațe până acasă, însă până la ieșire din curte îlva târâ
după el, nedorind să pară în fațasătenilor adunațila
școalăun tată milos
- abia după ce va ajunge pe uliță își va lua fiul în brațe și se
va dovedi incapabil să își manifeste afecțiunea, șoptind
blând cuvinte de alint mezinului
-pentru anu pierde autoritatea față de ceilalți membrii ai
familiei, ajuns acasă Moromete îl va lăsa pe Niculaie în
grija mamei șia fetelor

8
6.SCENA BĂTĂII APLICATE CU PARUL:
- în această scenă este surprinsă încercarea disperată a
protagonistuluide a-și impune autoritatea cu orice preț, în
fața băieților mai mari, crezând că altfel va reuși să îi
convingăsă nu mai plece de acasă
-motivul care declanșează motivul de furie al tatălui este
refuzul lui Paraschiv și Nilă de al ajuta să repare acoperișul
distrus de ploaie
-izbucnirea violentă a tatălui are cauze mai profunde:
acesta intuiește planul băieților de a fugi la București,
Achim fiind plecat deja cu oile, iar faptul că nu a trimis încă
banii acasă îl face pe Moromete să suspecteze ceva
- această scenă violentă a corecției aplicate nu doar
băieților, ci și fetelor și nevestei trebuie înțeleasă drept o
încercare disperată a tatălui de a-și menține autoritatea
pentru a putea evita destrămarea familiei
- cu toate acestea protagonistul nu face altceva decât să
grăbească destrămarea ireversibilă a familiei, cauzată de
neputința tatălui de a comunica eficient cu ceilalți membrii
ai famliei

9
7.SCENA SECERIȘULUI:
-este reprezentată pentru caracterul monografic al
romanului, deoarece pentru toate familiile țărănești
pământul este principala sursă de trai
-scena are loc după prima tentativă de fugă la București a
băieților, când Nilă decide să se întoarcă pentru a-și ajuta
familia- această întoarcere neașteptată din drum a celor
doi băieți o ia prin surprindere pe Guica, venită la
Moromete pentru a-și savura victoria
-scena secerișului surprinde legătura profundă dintre țăran
și pământul lor și este înfăptuită cu gesturi asemenea unui
ritual
-Moromete mai mult îi supraveghează pe ceilalți, având o
atitudine mai degrabă pasivă, acesta păstrându -și statutul
de cap al familiei, munca propriu zisă fiind făcută mai
degrabă de ceilalți membrii ai familiei
- după terminarea scerișului, nimic nu mai împiedică fuga
băieților la București, iar Nilă și Paraschiv vor fugii luând
caii și o parte din lada cu zestre a fetelor
-Moromete primește astfel în finalul volumului o dublă
lovitură:
a) o lovitură sufletească deoarece nu a reușit să păstreze
unitatea familiei;

10
b) o lovitură materială resimțită de întreaga familie printre
care oile și caii reprezentau principala sursă de hrană și
ajutorul necesar pentru înfăptuirea muncilor agricole

11