TRADIȚIONALISMUL ȘI MODERNISMUL INTERBELIC

Tradiționalismul și modernismul sunt cele mai importante

mișcări ideologice și curente literare din literatura română
interbelică – deși sunt opuse ca ideologie , ele sunt
complementare și formează împreună imaginea de
ansamblu a literaturii române din cea mai prelifică
(productivă) perioadă a sa.
I Tradiționalismul = curent literar care promovează
valorile fundamentale ale poporului român , este orientat
spre păstrarea tradițiilor și promovează imaginea satului
tradițional , considerat un fel de topos sacru (loc)
,privilegiat
- Tradiționalismul preia ideile promovate anterior de
sămănătorism și poponarism , 2 curente literare care
aveau în centru aceeași tematică rurală
- Trăsături ale tradiționalismului :
1.Valorificarea tematicii rurale : satul este văzut drept
un loc aproape sacralizat, păstrător de tradiții, care
reușește să se sustragă trecerii timpului, păstrându-și
intactă imaginea și obiceiurile
2. Teme + motive literare specifice : tematica rurală,
meditația asupra trecerii ireversibile a timpului,
1
 elemente care particularizează universul rural ( casa
părintească, grădina , livada = motive literare ) ,
descrierea naturii, iubirea ,
etc.
3. Utilizarea unui limbaj artistic expresiv, metaforic
îmbinat cu exprimarea popular-regională
4. Promovarea ortodoxismului , din convingerea că o
parte integrantă a spiritualității românești este credința
ortodoxă – în unele poezii, tematica religioasă va fi
completată de imaginea unor îngeri sau arhangheli care
trăiesc o viață asemănătoare cu a țăranului român și
participă la muncile agricole
- autori reprezentativi din literatura română : Adrian
Maniu, Nichifor Crainic, Ion Illat, Vasile Voiculescu

2
II Modernismul interbelic :
- Eugen Lovinescu este personalitatea culturală, criticul
literar care a impus în literatura română din perioada
interbelică principiile modernimului, urmărind scopul de
a moderniza nu doar literatura română, ci întreaga
societate și civilizație românească , pentru a le aduce la
nivelul țărilor emancipate ale Europei
- în acest sens , Lovinescu propune existența unui așa –
numit spirit al veacului = nivel comun și egal de
dezvoltare al țărilor Europene, din punct de vedere
cultural
- pentru alinierea la acest spirit al viacului , criticul
propune o serie de teorii și principii :
a) Teoria imitației = ideile promovate sunt preluate de la
psihologul francez Gabriel Tarde, iar Lovinescu consideră
că, precum un copil care se maturizează imitând
comportamentul adulților, și cultura românească poate
evolua imitând cultura țărilor mai evoluate
b) Teoria formelor fără fond, preluată în mod polemic (în
contradictoriu ) de la Titu Maiorescu = dacă în perioada
Junimii Maiorescu consideră inutilă existența instituțiilor
culturale , în absența unui fond cultural propriu ,
Lovinescu afirmă contrariul, considerând că existența

3
instituțiilor culturale (formele ) va impulsiona formarea
unui fond cultural original autentic românesc
c) Principiul sincronismului = propune sincronizarea
literaturii și civilizației românești la spiritul veacului
d) Lovinescu propune o serie de mutații la nivelul
literaturii , în scopul emancipării acesteia ; aceste mutații
sunt :
- treecerea de la epic la liric
- mutarea interesului de la tematica rurală la universul
citadin
- cultivarea poeziei obiective
-orientarea interesului și spre literatura de frontieră ,
literatura memorialistică , prin publicarea de jurnale ,
memorii sau colaje de scrisori
- o ramură a modernismului este și avangarnismul =
literatura de avangardă își propune să nege toate
principiile existente în literatură , mergând uneori până la
limita absurdului , însă avangardismul nu a lăsat urme
notabile în literatura română și nu reprezintă decât în mică
măsură fața modernismului interbelic
- autori reprezentativi : Tudor Arghezi , Lucian Blaga ,
Ion Barbu