Eugen Lovinescu - teoretician al modernismului

Modernismul a aparut ca urmare a tezelor lui Eugen Lovinescu asupra dezvoltarii literaturii, referindu-se la principalele elemente innoitoare in poezie, proza si critica literara, pe care doctrina lovinesciana le propune in primele decenii ale sec. XX. Modernismul reuneste unele grupari, directii si orientari estetice, care apar in literatura romana in aceasta perioada, conturandu-se ca o manifestare artistica ampla, nu numai in domeniul literaturii, ci in arta, in genere. 1. In sens restrans, termenul desemneaza miscarea literara constituita in spatiul hispanoamerican la sfarsitul sec. al XIX-lea, in jurul poetilor Ru en !ario si "ntonio Machado, miscare orientand poezia spre o estetica a sinceritatii si rafinamentului. #. In sens larg, modernismul reprezinta o manifestare radicala, indrazneata, a celor mai recente forme de e$presie in planul creatiei. Este opus traditionalismului. Tendinta modernista sustine: - sincronizarea literatura nationale cu literatura Europei - promovarea tinerilor scriitori teoria imitatiei - eliminarea decalajului in cultura %depasirea spiritului provincial& necesitatea innoirii - spiritul veacului - trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie ur ana - evolutia poeziei de la epic la liric - intelectualizarea prozei si poeziei - dezvoltarea romanului psihologic, analitic, prin prelucrarea unor forme moderne Lui Lovinescu ii revine meritul de a fi actionat in directia adaptarii modernismului la specificul culturii si civilizatiei romanesti. 'actorul decisiv, in acest sens, il constituie ela orarea conceptului de sincronism, ca instrument de investigare critica a evolutiei literatura romane. (ruparea de la )* uratorul) cuprinde revista si canaclul literar cu acelasi nume. Revista a aparut la +ucuresti, intre 1,1,- 1,## si 1,#-- 1,#., su conducerea lui Lovinescu. Obiectivele gruparii: 1. /romovarea tinerilor scriitori0 - lansarea unor nume ca0 I. +ar u, 1amil /etrescu, (. 1alinescu, /ompiliu 1onstantinescu, 2ladimr *treinu, 1amil +altazar. E. Lovinescu o tine si cola orarea unor scriitori mai vechi %Ion Minulecu& sau ii incurajeaza pe cei care au de utat in alte reviste0 Re reanu, 3. /apadat- +engescu. #. Imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literatura romane: - in esenta, modernismul lovinescian porneste de la ideea ca e$ista un spirit al veacului, e$plicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de omogenizare a civilizatiei, de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica. 4eoria imitatiei era preluata dupa francezul (. 4arde, psiholog si sociolog, care critica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti. - societ. romaneasca a intors spatele inertiei orientale si, preluand formele occidentale, a creat premisele dezv. unui fond modern. 'enomenul )formelor fara fond), de care vor ea 4. Maiorescu, este acceptat de Lovinescu, dar criticul il socoteste inevita il si creator0 )formele isi pot crea uneori fondul), sustine Lovinescu, spre deose ire de Maiorescu. Romania moderna ar fi fructul acestui proces si s-a realizat in ciuda opozitiei fortelor conservatoare. Lovinescu propune eliminarea rapida a decalajelor culturale si modernizarea literatura romane, deci sincronizarea cu spiritul veacului. /rinciipiile sincronismului in literatura inseamna, in mod practic, acceptarea schim ului de valori, a elementolor ce confera noutate si moderniatate fenomenului litarar. 5u e vor a de o imitatie servila, de un imprumut fara discernamant, ci de o integrare a literatura intr-o forma via ila, in pas cu evolutia artei europene. /rin modernism, Lovinescu intelege

depasirea unui )spirit provincial), deci nu opozitie fata de traditie, de specificul national. /olemica modernismului cu traditionalismul duce la com aterea factorului etnic in cultura, pe care nu-l cintesta, ci su liniaza necesiatea de innoire. In activitatea de critic literar % vol. de ) 1ritice)&, Lovinescu nu a ramas prizonierul propriilor teze, apreciind cu generozitate teze care nu raspundeau pe de-a-ntregul idelor sale. e$emplul cel mai cunoscut este pretuirea acordata romanului )Ion), de L. Re reanu. In schim , a privit cu ingaduinta si uneori cu reticenta productiile avangardismului, pe care il considera un )modernism dirijat). Modernsimul lovinescian, azat pe teoria imitatiei si princ.sincronismului, aplicand criteriul estetic in judecata operei de arta, poate fi considerat un moment pozitiv evolutia culturii si literatura romane. 6n modernism categoric de fronda %lupta&, alcatuind asa -zisa miscare de avangarda, a fost promovat la noi de revistele0 )1ontimporanul) %1,##- 1,7#&, )/unct) %1,#8-1,#9&, )6rmuz) %1,#:&.