Proiect de activitate educativă care are ca obiectiv diminuarea conflictelor în

colectivul de elevi.

SITUAŢII CONFLICTUALE ÎN CLASA DE ELEVI

În orice clasă de elevi pot apărea conflicte ce constau în stări tensionale ce se pot instala la
niveluri diferite:

1. elev-elev;

2. diriginte-elevi;

3. profesori-elevi;

4. clasa de elevi-alte colective de elevi;

5. elevi-părinti.

Cauzele care pot genera conflicte sunt foarte diferite, situându-se atât la nivelul profesorului, la nivelul
elevului, cât şi la nivelul dirigintelui, al conducerii şcolii sau al părintilor. Aceste conflicte sunt cel mai adesea
provocate de:

- lipsa de comunicare sau de comunicarea defectuoasă;

- insuficienta cunoaştere a elevilor şj a specificului interacţiunii în clasa de elevi;

- lipsa de atenţie în raport cu dorinţele şi aşteptările actorilor implicaţi în educaţie;

- lipsa de obiectivitate a educatorului în conduita faţă de elevi, suprîncărcarea elevilor cu sarcini

nediferenţiate, aplicarea rutinieră a aceloraşj măsuri în raport cu toţi elevii, nevalorificarea şi lipsa de
apreciere a aptitudinilor elevilor, nesesizarea la timp a influenţelor informale asupra elevilor, neacceptarea
exprimării unor opinii opuse sau modificate de către elevi;

- recurgerea la argumentul autorităţii în rezolvarea unor probleme, pasivitatea, amânarea rezolvării

problemelor;

- menţinerea unor catalogări, ,,etichete", cu privire la elevi;

- afirmarea, deschisă sau nu, a neîncrederii, neantrenarea elevilor în luarea deciziilor;

- nediscutarea cu elevii a regulilor şi a consecinţelor încalcării acestora, neexersarea înţelegerii şi acceptării

sanctiunilor şi recompenselor, slaba comunicare cu părinţii, slaba comunicare cu consiliul profesoral al clasei şi
cu conducerea şcolii.
 Prin nerezolvare, un conflict poate degenera în criză, aceasta constand într-un eveniment
neaşteptat, neplanificat, efect al unei acumulări tensionale, generatoare de stres şi de periculozitate în raport cu
climatul educativ de la nivelul clasei, dar chiar şi cu integritatea fizică sau psihică a actorilor actului
educaţional. Se impune nu numai rezolvarea acestor situaţii de criză, cât, mai ales, prevenirea acestora.

Programele de mediere oferă elevilor şi adulţilor oportunitatea de a-şi controla conflictele şi de a-

şi rezolva disputele fiind asistaţi de o a treia parte neutră, folosind un proces care promovează atât
reconcilierea problemelor substanţiale, cât şi a celor relaţionale. Medierea este o strategie de rezolvare a
conflictelor ce poate fi utilizată la nivel de clasă, dar şi de şcoală.Programele de mediere din şcoli pot
oferi servicii de mediere pentru managementul şi rezolvarea conflictelor dintre elevi, dintre aceştia şi
adulţi sau chiar numai dintre adulţi. Rolul mediatorului îi poate aparţine profesorului, directorului sau
oricărui alt adult din şcoală, care să-iajute pe elevi şi pe adulţi să-şi rezolve disputele. Mediatorii adulţi
instruiţi pot asista o dispută iscată pe probleme de lucru între doi colegi de catedră; părinţi care contestă
acţiunile disciplinare ale profesorilor sau cele mai potrivite programe de dezvoltare pentru copiii cu nevoi
speciale.

Rolul mediatorului poate fi jucat adesea de elevi pentru a rezolva câteva dintre disputele între
colegi, cum ar fi problemele ce implică gelozia, zvonurile, neînţelegerile, intimidările,
hărţuiala,ameninţările sau bătăile, proprietatea personală şi prieteniile distruse.In plus, elevii şi adulţii pot
colabora, pot fi co-mediatori pentru a rezolva dispute între elevi şi profesori care pot implica ciocniri de
personalitate, probleme legate de respect sau de comportamentşi alte conflicte care alterează relaţia
profesor-elev. Medierile între elevi şi profesori sunt adesea suplimente ale programelor de mediere pentru
elevi sau pentru adulţi.

Programele de mediere între elevi sunt printre cele mai răspândite programe de
rezolvare a conflictelor în şcoli. Aceasta pentru că programele de mediere între elevi au
marele avantaj că îl scutesc pe educator de la activitatea de arbitrare, care consumă foarte mult timp şi
care, de cele mai multe ori, nici nu este prea eficientă pentru rezolvarea adevăratelor conflicte dintre elevi.
Potrivit lui Richard Cohen, tinerii pot deveni mediatori eficienţi pentru că-şi înţeleg cel mai
bine colegii, pot a d a p t a p r o c e s u l v â r s t e i l o r, î ş i î m p u t e r n i c e s c s e m e n i i ş i î i
r e s p e c t ă , n o r m a l i z e a z ă p r o c e s u l d e rezolvare a conflictelor.

Elevii pot comunica cu colegii lor pe căi pe care adulţii nu le pot atinge. Mediatorii elevi sunt
capabili să definească problema din perspectiva, limbajul şi atitudinea specifică lor, realizând astfel o
adaptare naturală a procesului cu vârsta lor. Elevii percep medierea unii cu alţii ca pe o
discuţie l i b e r ă , f ă r ă a s e t e m e d e a u t o r i t a t e a u n u i a d u l t c a r e s ă l e j u d e c e
comportamentul, gândurile sau sentimentele. Mediatorii elevi sunt respectaţi
p e n t r u c ă e i o n o r e a z ă p r o c e s u l d e s o l u ţ i o n a r e a problemei şi pe colegii implicaţi în dispută
prin felul în care conduc sesiunea de mediere. Aspectele de auto-împuternicire solicită tânărul şi îi măresc
stima de sine şi autodisciplina. Când elevii vin cu propriilor soluţii la probleme, ei simt că deţin
controlul propriilor vieţi şi îşi iau mult mai uşor angajamentul de a respecta un plan de acţiune pe
care ei înşişi l-au creat.

“Ai răbdare, fii hotărât, sever şi blând, fii drept şi capabil de dăruire neîncetată. Să nu ţi se pară
nimic prea mult şi prea greu când e vorba de a ajuta la creşterea puiului de om!”

TRAINING PENTRU REZOLVAREA CONFLICTELOR DIN MEDIUL ŞCOLAR

Program de intervenţie pentru prevenirea şi limitarea fenomenului violenţei în şcoală (proiect
educaţional, an şcolar 2011 – 2012)

Propun acest proiect în cadrul Liceului Teoretic „Emil Botta“ din dorinţa de a accentua aspectele
constructive ale conflictului atunci când acesta stimulează inovaţia şi creativitatea, încurajează
curiozitatea şi interesul între membrii grupului, promovează schimbarea şi oferă un mediu în care
problemele pot fi abordate deschis. Incapacitatea de a ne adapta uneori la norme de comportament sociale
acceptate ne creează dificultăţi de autocontrol atunci când suntem în şcoală sau în afara ei. Se poate astfel
ajunge la acte de violenţă.

Scopul acestui proiect este acela de a ameliora impactul nivelului de ostilitate asupra
comportamentului elevilor şi a diminua manifestările violente.În această idee am iniţiat un program ce are
ca obiectiv formarea unei structuri cu rol de mediere la nivelul şcolii, formată din elevi din fiecare clasă
care sunt implicaţi într-un program de formare în medierea conflictelor, cu rol de a influenţa rezolvarea
paşnică a conflictelor între persoanele implicate, în special la nivel de clasă.

Beneficiile acestui training sunt: 20 de ore de dezvoltare personală, formarea unei strategii
eficiente de rezolvare a conflictelor personale şi interpersonale, implicarea în activităţi practice de
autocunoaştere, mediere şi rezolvare a conflictelor, obţinerea de suport informaţional despre modalităţi de
soluţionare constructivă a conflictelor şi îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale, obţinerea competenţei de
mediator în rezolvarea conflictelor certificată prin diplomă
 Instruirea elevilor mediatori.

Membrii echipei de mediatori sunt elevi ai liceului nostru, câte un reprezentant din fiecare
clasă.Programul de formare este flexibil ca design şi se adaptează atât cerinţelor programului şi resurselor
disponibile, cât şi nivelului de dezvoltare al elevilor implicaţi. Respectul pentru diversitate şi pentru
competenţa culturală sunt aspecte care trebuie neapărat atinse în intruirea elevilor mediatori. Introducera
activităţilor de formare şi a simulărilor care ţin de problema intersectărilor culturale şi justiţia socială este
o metodă eficientă şi relevantă în pregătirea elevilor mediatori, mai ales pentru a face faţă conflictelor ce
se nasc din diversitate. M e d i a t o r i i t r e b u i e s ă e x e r s e z e procedurile, utilizându-le cât mai
des posibil în conducerea sesiunilor de mediere între colegi şi să caute să se concentreze
mereu pe care dezvoltarea lor ca mediatori. Următoarele lecţii recomandate includ deschiderea către
cunoaştere, competenţa culturală, reducerea prejudecăţilor, aspectele ce ţinde putere, practica în procesele
dificile de mediere, discuţiile de grup şi auto-evaluarea.
Întâlnirile grupului au loc lunar, pe parcursul a 5 ore fiecare, activităţile fiind structurate pe 4
module:

• Medierea şi conflictele;

• Comunicarea, cheia soluţionării conflictelor;

• Program de soluţionare a disputelor dintre elevi;

• Soluţionarea conflictelor în proximitatea mediului şcolar.

Activităţile cuprinse în program au următoarele obiective:

- diminuarea comunicării negative în grupul de elevi;

- construirea unei identităţi de sine pozitivă;

- construirea unei relaţii interumane calde între elevi;

- elevii să rezolve conflictele interindividuale existente în clasă;

- cultivarea toleranţei faţă de „diversitate“; elevii să devină conştienţi de diferenţele fireşti dintre oameni
şi de faptul că fiecare este unic.

-reducerea numărului acţiunilor disciplinare cum ar fi suspendările

s a u exmatriculările.

-încurajarea unor soluţionări mai eficiente de probleme.

-r e d u c e r e a t i m p u l u i p e c a r e î l p e t r e c p r o f e s o r i i ş i p e r s o n a l u l a d m i n i s t r a t i v
p e n t r u rezolvarea conflictelor dintre elevi.

-oferirea unui forum de alternative pentru soluţionarea de probleme pentru elevi.

-oferirea unui forum de alternative pentru soluţionarea de probleme pentru instituţie.

Oportunitatea medierii între elevi

. Deşi un program de mediere între elevi oferă fiecăruia mijloace constructive de rezolvare
a conflictelor, elevii mediatorii înşişi adeseori sunt cei câştigă cel mai mult de pe urma programului.
Mediatorii dobândesc abilităţi de rezolvare a conflictelor de pe urma cărora vor beneficia
în prezent, dar şi în viitor. Din acest motiv, mulţi experţi consideră că p r o g r a m e l e d e
mediere ar trebui să existe nu doar ca entităţi solitare, ci ca o parte integrantă
ş i importantă a unui program de rezolvare a conflictelor în toate şcolile, care să ofere atât mediatorilor,cât
şi altora, oportunitatea de a-şi însuşi aceste abilităţi.Prin tipul de activităţi alese am dorit ca elevii să
înveţe să analizeze în mod critic atitudinile şi punctele lor de vedere în raport cu o varietate de probleme,
să-şi dezvolte competenţe folositoare pentru a face faţă conflictelor, să înţeleagă importanţa comunicării,
să-şi formeze capacitatea de a comunica astfel încât conflictele să fie dezamorsate. Activităţile propuse au
caracter practic, le permit elevilor să experimenteze şi să progreseze, stimulează discuţiile, sunt amuzante
şi au un mare potenţial educativ.Iată cum au fost ele structurate:

Modulul I: Medierea şi conflictele

• comportament conflictual tipic şi alternative de acţiune;

• etape în cadrul soluţionării unei dispute la şcoală;

• premise pentru o soluţionare constructivă a conflictelor;

• reguli pentru soluţionarea constructivă a conflictelor;

• metode de analiză a conflictului;

• jocuri de rol;
 • chestionar de evaluare a comportamentului personal în conflict

Modulul II: Comunicarea – cheia soluţionării conflictelor

• abilităţi de comunicare;

• regulile comunicării în situaţii de conflict;

• limbajul corporal în conflict;

• ascultarea activă;

• adresarea întrebărilor;

• oferirea de feed-back;

• comunicarea asertivă;

• limbajul responsabilităţii;

• exprimarea emoţiilor;

• activităţi practice.

Modulul III: Program de soluţionare a disputelor dintre elevi – activităţi practice

Modulul IV: Soluţionarea conflictelor în proximitatea mediului şcolar – activităţi practice

Acest proiect se doreşte a fi doar începutul unui program mai amplu de formare de mediatori
şcolari din rândul elevilor care vor avea rolul de a se implica activ în rezolvarea conflictelor apărute la
nivel de clasă. Mediatorii formează o echipă ce şi-a luat titulatura de L.I.A.N.T. şi care va colabora pentru
a contribui la soluţionarea constructivă a conflictelor întâlnite în şcoală.

Voi încheia cu un citat din înţelepciunea orientală la care vă invit să reflectaţi: „Dacă îi dai cuiva
un peşte, îl hrăneşti o dată. Dacă îl înveţi să pescuiască, se poate hrăni singur pentru totdeauna“.