CURSANT: MĂGUREANU COSMINA
PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: Dirigenție
TEMA: Bullying-ul
CLASA: a X-a B.
DURATĂ: 50 minute
PROFESOR: COSMINA MĂGUREANU
OBIECTIV EDUCATIV: la sfârsitul activitătii, elevii vor fi capabili să distingă prevenţia şi
combaterea violenţei în mediul şcolar, respectiv a comportamentelor de intimidare (bullying).
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
La sfarsitul activitatii, elevii vor fi capabili:
O1: să aibă sensibilitate și să înțeleagă impactul emoțional al cuvintelor.
O2: să identifice comportamentul de bullying
O3: : să înțeleagă rolul pe care-l poate avea intr-o situatie de bullying
O4: să crească nivelul de autoconștientizare și să exploreze părerile și nevoile elevilor
privind siguranța și bunăstarea la școală, și percepția și înțelegerea indivizilor cu privire la
bullying și violență.
O5: să dezvolte competențe de cooperare și relaționare interpersonală
O6: să aibă atitudini și deprinderi de comportament prosocial atât la școală, cât și în afara
școlii
STRATEGII DIDACTICE:
1. METODE: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia, problematizarea,
feed-back-ul, algoritmizarea, generalizarea
2. Forme de organizare: frontal și pe grupe
3. Evaluare: discuţii, aprecierea lucrărilor realizate, chestionare, etc.
4. Materiale necesare: flipchart ,bilețele care se lipesc, coli albe de hârtie, bandă adezivă,
markere, cartonașe (verde,galben,portocaliu și roșu) ,foarfece,setul de cartonașe „barometrul
violenței”, cartonașe pentru fete și băieți tipărite în culori diferite și decupate.
1
MOMENT ORGANIZATORIC: aranjarea clasei și asigurarea climatului socio-afectiv
necesar desfășurării lecției : 2 min.
O scurtă discuție despre comentarii nepoliticoase, porecle jignitoare .
Activitatea 1: Cuvinte care rănesc :13 min.
• Elevii primesc foi care se lipesc și un pix.
• Cerem fiecărui elev să scrie comentariile abuzive și nepoliticoase sau poreclele ofensatoare
pe care le-au auzit despre alți elevi pe foile care se lipesc (fără a indica nume).
• Punem banda adezivă pe podea în clasă, marcând următoarea grilă-scară:
Tachinare/glume ușoare, Glumă umilitoare, Insultă dureroasă, Insultă foarte dureroasă
• Cerem elevilor să lipească foile lor pe scară, luând în considerare cel mai adecvat loc după
părerea lor. Le cerem să nu vorbească unul cu altul și să nu comenteze foile în timp ce fac
acest lucru.
• Îi lăsăm pe toți să se uite mai bine la scară. Vor observa că sunt cuvinte care se repetă, de
obicei plasate în poziții diferite pe scară de diferiți elevi.
Atunci când toți elevii s-au așezat la loc, îi întrebăm ce au observat la scară, în timp ce
ghidăm analiza lor și discuția cu următoarele întrebări:
1. Ați observat anumite cuvinte în mai multe locuri pe scară?
2. De ce credeți că unii dintre voi au decis că un anumit cuvânt este mai puțin/nu este
ofensator, în timp ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
3. Contează modul în care cuvântul a fost utilizat sau de către cine?
4. De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
5. A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
6. Există cuvinte care sunt folosite doar pentru fete și alte cuvinte doar pentru băieți?
7. În care grup sau temă se află cele mai ofensatoare cuvinte?
ANUNȚAREA TEMEI : pornind de la cele prezentate de elevi vom anunța tema orei și
anume : Bullyingul
Cerință:
Identificați și definiți comportamentul de bullying (roluri, tipuri, consecințe, mituri) apoi
treceți informațiile pe flipchart.
2
ACTIVITATEA 2 : Semaforul : 12 min.
• Elevii vor lucra individual. Le arătăm cartonașele colorate și le explicăm întrebările
corespunzătoare fiecărei culori. Scriem întrebările și pe o foaie de flipchart.
Verde: Ce ar trebui ceilalți (elevi sau profesori) să facă să mă simt bine și în siguranță în
clasă/școală, în relațiile cu colegii mei de clasă?
Galben: Ce mă face să mă simt prost sau supărat în relațiile cu ceilalți din clasă/școală?
Portocaliu: Ce mi se pare foarte rău, ofensator și dureros în relațiile cu ceilalți din
clasă/școală?
Roșu: Care mi se pare cel mai rău lucru în relațiile cu ceilalți, un „respinge” pentru mine?
• Fiecare elev ia unul sau mai multe cartonașe din fiecare culoare, scriind câte un răspuns pe
un cartonaș - tot ce contează pentru ei e să se simtă în siguranță la școală. Nimeni nu este
obligat să-și scrie numele pe cartonaș. Elevii primesc aproximativ 10 minute pentru această
sarcină.
• Când toată lumea este gata, colectăm cartonașele și le împărțim pe culori. Citim cu voce
tare și punem cartonașele pe flipchart grupate pe culori.
• Dacă un răspuns apare de mai multe ori pe aceeași culoare (ex. roșu), îl punem doar o dată.
Dacă apare pe cartonașe de culori diferite (ex. unii elevi galben, alții roșu), atunci punem
toate cartonașele. Discutăm diferitele percepții cu privire la siguranță și bullying.
Moment de reflecție
Concentrăm discuția pe bullying și nevoile privind siguranța
• Ce situații din școală/clasă vă imaginați atunci când vă gândiți la aceste afirmații?
• De ce aveți nevoie pentru a vă simți în siguranță? De ce aveți nevoie pentru a vă proteja
granițele?
• Cum vreți să fiți tratați de ceilalți? Și cum îi tratați pe ceilalți?
• Ce înseamnă bullying-ul pentru tine? Înseamnă bullying-ul același lucru pentru noi toți?
La final, fiecare grup va raporta rezultatele.
ACTIVITATEA 3. Barometrul violenței : 20 min.
• Prezentăm cartonașele și exercițiul, împărțim clasa în două grupuri, pe sexe (fete și băieți).
• Oferim fiecărui grup respectivul set de cartonașe, cu o afirmație scrisă cu privire la atitudine
sau comportament.
• Invităm fiecare grup să:
3
• Pună fiecare cartonaș într-un rând, undeva de-a lungul șirului între „cel mai dureros” și „cel
mai puțin dureros”.
• Asigurați o înțelegere clară a sensului cuvântului dureros – atunci când spunem că un
comportament este dureros, înseamnă că acel comportament doare, este ofensator sau
deranjant.
• Dacă grupul consideră un anumit comportament ca nedureros sau „deloc dureros” acesta ar
trebui pus deoparte, la cartonașul „deloc dureros”. În cazul în care, conform grupului, un
anumit comportament nu apare, acesta ar trebui pus la „nu se întâmplă niciodată”, în afara
șirului.
• Le arătăm elevilor cum ar trebui să pună cartonașele pe băncile pe care le-am pregătit.
• Informăm elevii că există și cartonașe necompletate, pe care ei pot scrie afirmații
suplimentare și/sau comportamente pe care ei le consideră dureroase/ofensatoare/deranjante.
• Acordăm fiecărui grup 10 minute pentru a aranja barometrul violenței. Le spunem
grupurilor că dacă nu sunt de acord cu locul unui anumit cartonaș, ar trebui să discute
împreună și să ajungă la o decizie comună cu privire la poziția finală a cartonașului.
Subliniați faptul că nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci că părerea și perspectiva
fiecărui grup este ceea ce contează în acest exercițiu.
• După 5 minute observăm grupurile pentru a vedea cum progresează și îi informăm cu
privire la timpul rămas. Când grupurile sunt gata, invităm grupul fetelor să se uite la șirul
băieților și vice versa.
• Adunăm grupurile la un loc și începem prezentarea barometrelor violenţei. Câte un
reprezentant al fiecărui grup va citi șirul alcătuit de grupul său.
• Urmărim discuțiile: Ce ați discutat în timp ce alcătuiați șirul? Au fost momente când nu ați
fost de acord? Dacă da, care au fost acestea?
• La sfârșit, scriem pe un flipchart principalele diferențe dintre barometrul fetelor și al
băieților.
EVALUARE: 3min.
Se cere elevilor să răspundă la următoarele întrebări:
• Este ceva în această activitate care te-a surprins? Ce?
• Ce ați învățat din această activitate ce puteți aplica în clasa voastră și în relațiile cu colegii?
4
Anexe
FIȘA DE LUCRU
CARTONAȘE PENTRU BĂIEȚI SI CARTONAȘE PENTRU FETE
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenul lui cel mai bun din clasă îi spune că nu îi
mai este prieten.
Este dureros pentru o fată atunci când prietena ei cea mai bună din clasă îi spune că nu îi mai
este prietenă.
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenii lui îi spun că este un laș
Este dureros pentru o fată atunci când prietenele ei îi spun că este băiețoasă
Este dureros pentru un băiat atunci când colegii lui îl tachinează că este slab/nătăfleț
Este dureros pentru o fată atunci când colegele ei o tachinează că este sensibilă
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenii lui sunt nervoși și strigă la el
Este dureros pentru o fată atunci când prietenele ei sunt nervoase și o bârfesc
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenii lui nu au încredere în el și îl fac mincinos
Este dureros pentru o fată atunci când prietenele ei nu au încredere în ea și o fac mincinoasă
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenul lui spune secretul său unui alt coleg
Este dureros pentru o fată atunci când prietena ei spune secretul său unei alte colege
Este dureros pentru un băiat să fie lovit de colegii săi
Este dureros pentru o fată să fie lovită de colegele sale
Este dureros pentru un băiat atunci când prietenii lui îi spun că este nebun
Este dureros pentru o fată atunci când prietenele ei îi spun că este nebună
Este dureros pentru un băiat atunci când colegii lui îi spun că este cățelușul profesorului
Este dureros pentru o fată atunci când colegele ei îi spun că este cățelușul profesorului
5
Bibliografie
Botiș, A., Tarău, A.(2004).Disciplinarea pozitivă sau Cum să disciplinezi fără să rănești. Editura
ASCR, Cluj-Napoca.
Băban, Adriana (2001). Consiliere Educațională.Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere. Psinet, Cluj-Napoca.
Benga, O.,Băban, A.,Opre, A.(2015). Strategii de prevenție a problemelor de comportament.
Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Pânișoară, I.,O. (2006). Comunicarea Eficientă. Polirom, Iași.
Cozolino, L. (2014). Predarea bazată pe atașament. Editura Trei, București
[Link]
[Link]ț[Link]
www.părinț[Link]
Ce este cyberbullying-ul?
Cyberbullying-ul sau hărțuirea online este bullying-ul relizat prin dispozitive mobile sau internet.
Cyberbullying-ul este foarte neplăcut pentru că poate fi public, greu de dat jos de pe Internet și te
poate afecta tot timpul, chiar și când ești acasă.
De ce este cyberbullying-ul atât de îngrozitor?
O mulţime de oameni pot să vadă ce se întâmplă sau chiar să participe.
Se poate să nu știi cine te hărțuiește pentru că aceșta și-a creat un cont fals și trimit în mod
anonim mesaje.
Este greu de îndepărtat pentru că este postat pe internet și poate fi ușor preluat sau salvat
de alte persoane.
Este greu să scapi dacă simți nevoia să folosești tehnologia des.
Conținutul poate fi văzut de foarte multe persoane.
Conținutul poate fi găsit de străini la o căutare Google.
6
Informaţiile postate pe internet rămân online şi nu mai ai controlul asupra lor.
Cum arată cyberbullying-ul?
Primirea unor mesaje răutăcioase de la persoane cunoscute sau de la necunoscuți.
Primirea unor mesaje amenințătoare sau jignitoare prin intermediul rețelelor sociale, precum
Facebook sau AskFm
Trimiterea către alții o unor poze sau clipuri cu tine cu scopul de a te jigni sau a te face să te
simți stânjenit
Răspândirea de zvonuri despre tine prin SMS sau aplicații de chat precum WhatsApp sau
Viber
Furtul parolelor tale pentru a-ți prelua conturile
Crearea unui profil fals cu pozele tale sau postarea de statusuri și comentarii ca venind din
partea ta.
Cum poate afecta cyberbullying-ul?
O persoană care este hărțuită online poate experimenta multe trăiri negative, precum:
Sentimente de vinovăție
Persoana se poate simți prinsă într-o situație fără scăpare
Se poate simți singură, ca și cum nimeni nu o susține
Se poate simți exclusă
Sentimente de depresie, supărare și respingere de căte grup
Sentimente de frică și nesiguranță
Anxietate și stres
Ce pot face?
Nu posta informații personale precum adresa sau numărul de telefon și nu le împărtăși pe
acestea cu persoane necunoscute. Ai grijă ce tip de poze postezi sau distribui.
Păstrează-ți parolele doar pentru tine. Nu le spune nici măcar prietenilor.
Nu răspunde unor mesaje atunci când ești nervos sau supărat. Un răspuns din partea ta
poate încuraja hărțuitorul să continue.
Deloghează-te pentru o perioadă de timp.
Raportează și blochează persoanele care te deranjează.
să eviţi să treci printr-o situaţie de acest fel?
Instrumente pentru identificarea timpurie și intervenția adecvată în
cazuri de bullying
1. Unul dintre elevii dvs este victima unei activitati de bullying. Cum procedati pentru ai informa
pe parintii acestuia?
2. Realizati un referat despre bullyingul la clasa, in care sa descrieti ce trebuie sa faca
7
un copil care este agresat de colegul/colegii lui.
Este foarte important ca toți factorii de decizie, precum părinții, profesorii, dar și autoritățile să
coopereze pentru a înțelege fenomenul de bullying, consecințele acestuia și pentru a găsi
modalități de a-l stopa. Este nevoie ca bullying-ul să fie luat în serios de către părinți și profesori,
pentru că efectele produse sunt foarte periculoase.
În primul rând, părinții trebuie să fie foarte atenți la comportamentul copilului. Aceștia trebuie să
observe dacă este ceva în neregulă cu copilul lor și să vorbească cu el, arătându-i empatie, sprijin
și înțelegere.
Mai mult, copiii care ajung să fie agresori văd acest tip de comportament în familiile lor, la
școală, pe Internet sau în mass-media. Și agresorii au nevoie de ajutor – trebuie să înțeleagă
consecințele acțiunilor lor și că le fac rău celorlalți. Tocmai de aceea, este important ca părinții să
își educe copiii și să le insufle modele pozitive de comportament.
Dacă suspectați că cel mic este victima bullying-ului, luați legătura cu profesorii pentru a găsi o
soluție. În aceste situații, psihoterapia pentru copii poate fi de folos: specialistul îl va ajuta pe
micuț să își gestioneze sentimentele, astfel încât acestea să nu aibă consecințe negative pe termen
lung. În cazul în care vă simțiți copleșit, ca părinte, de ceea ce i se întâmplă copilului, este
indicată psihoterapia de familie.
Dacă fenomenul de bullying are loc în rândul adulților, la locul de muncă sau într-o relație,
primul pas pentru stoparea acestui fenomen este conștientizarea că ceea ce se întâmplă nu este în
regulă. Apoi, este recomandat ca legăturile cu agresorul să fie întrerupte, iar rănile produse,
vindecate cu ajutorul psihoterapiei. Ședințele pot avea loc fie la cabinet, fie se pot desfășura prin
text.
Concluzii
Bullying-ul este un fenomen real, foarte răspândit, care afectează în mod negativ atât victima, cât
și agresorul. Tocmai de aceea, acesta nu trebuie tolerat sub nicio formă.
Cum recunoaștem dacă cineva este victima bullying-ului?
Modificări comportamental- emoționale bruște: refuz școlar, furie, izolare socială,
tristețe. Copiii mai mici se pot plânge de dureri care nu au cauza medicală, de exemplu
dureri de cap sau de burtă. Aceste dureri sunt legate de nivelul de stres și cei mici sunt
chinuiți de aceste simptome (NU le ‘inventează’). Schimbări bruște ale cercului de
prieteni. Reacții emoționale negative după timp-ul petrecut online.
Cum putem ajuta ca părinți?
– A asculta și a vorbi despre aceste probleme cu cei tineri este extrem de important.
8
– Alocați timp zilnic pentru a întreba și a discuta despre cum a fost la școală.
– Dacă adolescentul sau copilul dumneavoastră relatează probleme, ajutați-l să identifice
o persoană adultă de la școală (de încredere) cu care poate discuta despre aceste
probleme. De asemenea, discutați posibile soluții ale bullying-ului (cum să evite persoana
în cauză, cum să ceară ajutor).
– Dacă copilul dumneavoastră este victima bullying-unui, sfătuiți-l să rămână calm, să nu
își afișeze emoțiile în acele momente și să iasă din situația respectivă cât poate de repede.
Ideal ar fi să existe o persoană de contact în școală, căreia i-ar putea relata dificultățile.
– Luați legătura cu școala și discutați procedurile anti-bullying. Doar prin colaborare se
poate remedia aceasta problemă. Citiți aici cine trebuie să intervină în cazurile de
bullying de la școală .
– Dacă sunteți îngrijorați de siguranța adolescentului/ copilului atunci alertați Poliția.
Uneori schimbarea școlii este o opțiune.
– Dacă nu copilul dumneavoastră este victima bullyingului, ci altcineva din clasă,
încurajați-vă copilul să fie un model împotriva bullying-ului (adică să ofere ajutor, să îi
încurajeze și pe ceilalți să intervină). Majoritatea tinerilor nu sunt de acord cu acest
comportament; important este ca adolescentul dvs să știe ca are puterea de a produce
schimbări. Bullying-ul este oprit printr-un efort colectiv.
Mesaje pentru personalul școlar
– V-aș încuraja să verificați dacă aveți proceduri pentru combaterea bullying-ului. De
asemenea, este important să existe consecințe clare pentru comportamentul de acest tip.
Este o responsabilitate a școlii de a păstra siguranța tuturor elevilor.
– V-aș încuraja să aveți persoane desemnate care sa vorbeasca cu elevii ce sunt victime
ale bullying-ului.
– V-aș încuraja să colaborați cu psihologi. În țările vestice fiecare școala are un contract
cu un psiholog educațional care oferă suport victimelor, dar și agresorilor.
Mesaje pentru tineri
– Dacă sunteți victime ale bullying-ului, cereți ajutor familiei, profesorilor și chiar
autorităților. Nu rămâneți izolați! Este dreptul vostru să trăiți într-un mediu sigur. Nu
sunteți singurii care trec prin aceste momente!
– Dacă sunteți martori ai bullying-ului, nu rămâneți tăcuți. Știu că vă e frică să nu fiți și
voi victime, dar ajutându-vă colegii veți da un exemplu bun. Nu uitați ca majoritatea
persoanelor sunt împotriva acestui comportament.
– Dacă ați tratat pe cineva cu răutate, opriți-vă! Întrebați-vă de unde provine această furie
și accesați ajutor-ul necesar. Gândiți-va cum v-ați simți daca cineva drag ar fi tratat în așa
fel! Cereți-vă scuze (indiferent de vârstă) și recâștigați-vă respectul celorlalți.
9
Concluzii
1. Este datoria tuturor să identifice, raporteze și să oprească bullying-ul (elevi, profesori,
părinți și autorități).
2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.
3. Atât victima cât si ‘bully-ul’ au nevoie de ajutor multidisciplinar: psihologic, școlar și
familal. Victimele ar trebui să fie ajutate să proceseze traumele emoționale și să își
recapete încrederea în sine. Acest lucru se poate face dacă se simt în siguranță, atât la
școală cât și acasă. Bully-ul ar trebui să fie ajutat să înțeleagă de ce nu este acceptabil un
astfel de comportament, dar și să aibă ocazia să discute despre propriile probleme.
4. Respectul ar trebui sa fie reciproc, indiferent de rasă, accent, religie, apartenență
socială, abilități școlare șamd. Respectându-ne reciproc vom trăi într-o lume mai bună.
Bullyingul sub aspect contextual
1. Ce este si cine este implicat in bullying?
Bullying-ul este vast răspândit, dar nu multă lume vorbește despre consecințele sale sau
despre metodele de oprire sau ameliorare a bullying-ului. Nu există termen echivalent în
limba română, însă poate fi asociat cu termenii ca intimidare, terorizare, etichetare,
batjocură. Ca o mică explicație: ‘bullying’ se referă la comportament și ‘bully’ se referă
la agresor.
Ce este bullying-ul?
Bullying-ul este un comportament intenționat, de intimidare, care apare în mod repetat și
are la bază o percepție a unui dezechilibru de forțe. De multe ori, victima este percepută
drept vulnerabilă (provenind din alt mediu social, este percepută ca ‘diferită’ etc) și/sau
având dificultăți în a face față acestui comportament. Pe de altă parte, prin intimidare
bully-ul se simte în control.
Care sunt cauzele bullying-ului?
10
Acestea sunt multiple si trebuie considerate la nivel individual. De multe ori, ‘bully-ul’
trăiește într-un mediu nesigur acasă și poate el însuși este victima abuzului în familie. De
asemenea, riscul de abandon școlar și/sau probleme mai târziu în viață este mai mare în
această categorie. Mesajul meu este sa nu generalizăm și să încercăm să înțelegem ce este
în spatele acestor probleme. Bullying-ul nu trebuie acceptat, iar bully-ul poate are nevoie
de ajutor.
Care este diferența dintre bullying și
comportamentul ‘normal’?
Răspunsul succint ar fi că această diferență constă în intenția comportamentului și efectul
negativ asupra victimei. Copiii și adolescenții învață să ‘navigheze’ relațiile interumane
și acest proces poate să includă certuri, alianțe sau neînțelegeri. Acest lucru este normal.
Atunci când cineva este rănit (emoțional sau fizic) în mod intenționat și repetat, vorbim
de bullying.
Care sunt tipurile de bullying?
Există mai multe tipuri care pot să apară împreună sau izolat: verbal, fizic, emoțional
sau cyberbullying .
Verbal constă în: jigniri, insulte, amenințari, porecle sau denigrare.
Fizic constă în: bătăi, tras de păr, îmbrânciri, loviri șamd.
Emoțional: răspândirea de zvonuri, exluderea victimei din grupuri de
socializare, încurajarea altor persoane să nu vorbească cu victima șamd.
Cyberbullying: comentarii negative online, mesaje de denigrare, trimiterea de
mesaje abuzive șamd.
Care sunt efectele bullying-ului?
Cele vizibile sunt legate de bullyingul fizic: efecte directe: vânătăi, zgârieturi, răni; sau
indirecte: caiete rupte, obiecte distruse sau furate (de ex. copilul se întoarce acasă fără
ceas sau fără telefonul mobil). În cele mai multe cazuri, efectele bullyingului sunt la nivel
emoțional. Ele pot să includă: stimă de sine redusă, anxietate, depresie, randament
școlar redus, ideație suicidară, tulburări de alimentație, rușine. Victima se simte
neputincioasă și singură. Aceste consecințe pot fi pe termen scurt, mediu și lung,
depinzând de durata bullying-ului, suportul familial/școlar și de reziliența individuală.
Sunt multiple studii de cercetare care arată că persoanele care au fost victimele bullying-
ul sunt mai predispuse în viața adultă la probleme psihiatrice, precum tulburare depresivă
sau anxietate.
Cum recunoaștem dacă cineva este victima bullying-
ului?
Modificări comportamental- emoționale bruște: refuz școlar, furie, izolare socială,
tristețe. Copiii mai mici se pot plânge de dureri care nu au cauza medicală, de exemplu
dureri de cap sau de burtă. Aceste dureri sunt legate de nivelul de stres și cei mici sunt
chinuiți de aceste simptome (NU le ‘inventează’). Schimbări bruște ale cercului de
prieteni. Reacții emoționale negative după timp-ul petrecut online.
11
Cum putem ajuta ca părinți?
– A asculta și a vorbi despre aceste probleme cu cei tineri este extrem de important.
– Alocați timp zilnic pentru a întreba și a discuta despre cum a fost la școală.
– Dacă adolescentul sau copilul dumneavoastră relatează probleme, ajutați-l să identifice
o persoană adultă de la școală (de încredere) cu care poate discuta despre aceste
probleme. De asemenea, discutați posibile soluții ale bullying-ului (cum să evite persoana
în cauză, cum să ceară ajutor).
– Dacă copilul dumneavoastră este victima bullying-unui, sfătuiți-l să rămână calm, să nu
își afișeze emoțiile în acele momente și să iasă din situația respectivă cât poate de repede.
Ideal ar fi să existe o persoană de contact în școală, căreia i-ar putea relata dificultățile.
– Luați legătura cu școala și discutați procedurile anti-bullying. Doar prin colaborare se
poate remedia aceasta problemă. Citiți aici cine trebuie să intervină în cazurile de
bullying de la școală .
– Dacă sunteți îngrijorați de siguranța adolescentului/ copilului atunci alertați Poliția.
Uneori schimbarea școlii este o opțiune.
– Dacă nu copilul dumneavoastră este victima bullyingului, ci altcineva din clasă,
încurajați-vă copilul să fie un model împotriva bullying-ului (adică să ofere ajutor, să îi
încurajeze și pe ceilalți să intervină). Majoritatea tinerilor nu sunt de acord cu acest
comportament; important este ca adolescentul dvs să știe ca are puterea de a produce
schimbări. Bullying-ul este oprit printr-un efort colectiv.
Mesaje pentru personalul școlar
– V-aș încuraja să verificați dacă aveți proceduri pentru combaterea bullying-ului. De
asemenea, este important să existe consecințe clare pentru comportamentul de acest tip.
Este o responsabilitate a școlii de a păstra siguranța tuturor elevilor.
– V-aș încuraja să aveți persoane desemnate care sa vorbeasca cu elevii ce sunt victime
ale bullying-ului.
– V-aș încuraja să colaborați cu psihologi. În țările vestice fiecare școala are un contract
cu un psiholog educațional care oferă suport victimelor, dar și agresorilor.
Mesaje pentru tineri
– Dacă sunteți victime ale bullying-ului, cereți ajutor familiei, profesorilor și chiar
autorităților. Nu rămâneți izolați! Este dreptul vostru să trăiți într-un mediu sigur. Nu
sunteți singurii care trec prin aceste momente!
12
– Dacă sunteți martori ai bullying-ului, nu rămâneți tăcuți. Știu că vă e frică să nu fiți și
voi victime, dar ajutându-vă colegii veți da un exemplu bun. Nu uitați ca majoritatea
persoanelor sunt împotriva acestui comportament.
– Dacă ați tratat pe cineva cu răutate, opriți-vă! Întrebați-vă de unde provine această furie
și accesați ajutor-ul necesar. Gândiți-va cum v-ați simți daca cineva drag ar fi tratat în așa
fel! Cereți-vă scuze (indiferent de vârstă) și recâștigați-vă respectul celorlalți.
Concluzii
1. Este datoria tuturor să identifice, raporteze și să oprească bullying-ul (elevi, profesori,
părinți și autorități).
2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.
3. Atât victima cât si ‘bully-ul’ au nevoie de ajutor multidisciplinar: psihologic, școlar și
familal. Victimele ar trebui să fie ajutate să proceseze traumele emoționale și să își
recapete încrederea în sine. Acest lucru se poate face dacă se simt în siguranță, atât la
școală cât și acasă. Bully-ul ar trebui să fie ajutat să înțeleagă de ce nu este acceptabil un
astfel de comportament, dar și să aibă ocazia să discute despre propriile probleme.
4. Respectul ar trebui sa fie reciproc, indiferent de rasă, accent, religie, apartenență
socială, abilități școlare șamd. Respectându-ne reciproc vom trăi într-o lume mai bună.
13
