SCOALA GIMNAZIALA NICOLAE IORGA

CABINET DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA

PROF.CONSILIER SCOLAR:OSBORNE TOUSANT ROXANA

SA EXMATRICULAM VIOLENTA

Argument

Factorii care genereaza comportamente agresive intre adolescenti sunt

- lipsa de comunicare;
- diferenţele sociale, sărăcia;
- ţinutele extravagante;
- actiunea modelelor sociale;
- plecari ale parintilor in strainatate;
- lipsa afectivitatii in familie;
Cele mai dese manifestari de comportament agresiv sunt: etichetarile, injuriile, judecatile de valoare, gesturile ostentative,
hartuirea, intimidarea, amenintarea, umilirea.
 Scopul activitatilor

Prevenirea violentei in mediul scolar.

Activitatile se vor desfasura pe urmatoarele componente;

a) Identificam cauzelor agresivitatii la adolescenti,punerea in evidenta a efectelor agresivitatii;

b) Comunicarea eficienta-rolul comunicarii in prevenirea violentei;
c) Relatiile interumane pozitive;
d) Cum prevenim conflictele?
e) Formarea imaginii de sine corecta.

Obiective

 Conştientizarea barierelor în comunicarii in familie;

 Abilitarea elevilor cu strategii de comunicare eficienta;
 Abilitarea elevilor cu strategii de rezlvare a conflictelor interpersonale;
 Cunoasterea calitatilor si defectelor personale-formarea imaginii de sine corecte;
 Cunoaşterea drepturilor copilului în familie, şcoală şi comunitate;
 Formarea comportamentelor de respingere a conflictelor;
 Formarea abilitatilor de relationare asertiva si empatica la elevi;
 Respectarea legislatiei si a normelor scolare;
 Formularea unor reguli de comportare in scoala-codul elevilor;

Grupul ţintă

Elevii

Perioada de desfasurare

Anul scolar 2015-2016

Coordonator proiect:
 Prof. Consiier scolar Osborne Tousant Roxana

Metodele, tehnicile şi strategiile folosite

Dezbaterea ;
Jocul de rol;
Chestionarul psihologic
Problematizarea;
Linia vieţii;
Atomul social;
Harta minţii;
Harta conflictului;etc

Beneficiarii proiectului
Elevii, cadrele didactice, comunitatea locală;
Rezultate aşteptate
Reducerea numărului de acte violente în şcoală.
 Copii vor putea folosi strategii de comunicare eficienta;(vor fi mai asertivi,mai empatici,si vor sti sa-si exprime
emotiile)
 Elevii vor aplica abilitatile de abordare si de rezlvare a conflictelor interpersonale;vor dovedi abilitati de negociere a
conflictelor,de folosire a compromisului in rezolvarea unor conflicte in relatia cu ceilalti;
 Elevii vor putea sa-si enumere calitatile dar si defectele,vor avea o imagine de sine realista,corecta in raport cu ceilalti;
 Elevii vor putea sa-si apere drepturile în familie, şcoală şi comunitate;
 Elevii vor aplica in relatia cu ceilalti,abilitatile de relationare asertiva si empatica ;
 Elevii vor putea sa construiasca un set de reguli de comportare civilizata in scoala,si in afara scolii;
 Elevii vor fi convinsi de necesitatea respectarii legislatiei si a normelor scolare;
 Elevii vor folosi comportamentele de respingere a conflictelor dobandite,vor demonstra un comportament
empatic,asertiv;

Resurse materiale
 Fleep-chart
Foi de fleep-chart
Foi xerox
Markere
Videoproiector

Metode si mijloace de evaluare;

La sfârşitul fiecărei activităţi vor fi aplicate chestionare de evaluare privind :
- gradul de formare a abilitatilor
- caracterul interactiv al activitatilor
- aprecierea prestaţiei formatorului
ANEXE
ACTIVITATE PRACTICĂ

CONSILIERE
Grup tintă: elevi de gimnaziu
Tema: COMPORTAMENTUL ASERTIV
Obiectiv general: Formarea si dezvoltarea comportamentului asertiv
Obiective operaţionale:
Elevii vor fi capabili:
 Sădefinească comportamentul asertiv ;
 Să identifice propriul nivel de asertivitate ;
 Să motiveze importanţa adoptării comportamentul asertiv în relaţiile cu ceilalţi ;
 Să exerseze atitudinile asertive;.
 Să enumere regulile comunicării asertive.
 Sa exerseze comunicarea asertivă
Metode şi tehnici:
- Brainstorming ,conversatia , explicatia ,dezbaterea, lucru in perechi, lucrul în grup, exerciţiul,jocul de rol,chestionarul.
Materiale auxiliare: fişe de lucru, coli, markere
Forma de realizare: consiliere de grup
Durata: 30 minute
Strategia utilizata:
Exercitiu de spargere a ghetii : ,,Daca as fi o floare, as fi……,,
 Introducere in activitate
Se reralizează motivarea elevilor pentru activitate subliniindu-se rolul comportamentului , atitudini si stiluri de comunicare in relatiile interumane .
 Anuntarea obiectivelor
Se anunţă tema activităţii: „ Conduita asertiva ,,.
Se precizează obiectivele urmărite.
 Dirijarea activitatii
Se explică elevilor modul de desfăşurare a activităţii: lucrul individual şi discuţiile cu întregul grup.jocul de rol,dezbaterea.
Se propune elevilor realizarea următoarelor exerciţii, explicându-se pe rând scopul fiecăruia:
Exerciţiul nr.1 „ Identificati avantajele comportamentului asertiv ,,
Cerinţa: „Pornind de la informatiile prezentate in fisa de lucru identificati avantajele conduiitei asertiva ,,
Modul de lucru: Fiecare elev va primi o fisa de lucru care va cuprinde :
  Definitia comportamentului asertiv
Fisa 1
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile
celorlalţi.Atitudinea asertiva presupune incredere in posibilitatile celorlalti dar si in calitatile proprii,in puterea de a cere drepturi ,in valorile
proprii.Are o imagine de sine corecta,pozitiva.
Inasertivitatea este de doua feluri:

 a)comportament pasiv:
Fisa 2 .Inasertivul pasiv gandeste despre el ca nu poate rezolva anumite probleme,ca valorile ,interesele,drepturile sale nu conteaza,ca altii sunt
importanti ,el este o persoana neimportanta,fara putere etc.Are i imagine de sine scazuta.
 b)comportament agresiv
Fisa 3
Inasertivul agresiv gandeste despre el ca doar el poate rezolva orice sarcina,doar el conteaza,doar valorile sale sunt autentice,doar interesele si drepturile
lui sunt importante.Are a imagine de sine prea ridicata

 Definitia comunicarii asertive

Fisa 4
COMUNICAREA ASERTIVA INSEAMNA
- comunicare directa
- exprimarea emotiilor
- abordare pozitiva a opiniilor
- a solicita si a refuza conform constiintei proprii
- a face complimente
- a spune DA sau NU cand este necesar
- respectul drepturilor proprii si pe ale celorlalti

COMUNICAREA INASERTIV -PASIVA: o astfel de persoana:

Evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită,
Nu face cereri, nu solicită ceva anume,
Nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii,
Se simte rănită, frustrată, iritată, fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi.
Lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său,
Vede drepturile celorlalţi ca fiind mai importante,renunta la drepturile sale.

COMUNICAREA INASERTIV- AGRESIVA: o astfel de persoana

Blamează şi îi acuză pe ceilalţi, nu-şi respectă colegii, eticheteaza, cearta, dicteaza;
Consideră că au întotdeauna dreptate;
Rezolvă problemele prin violenţă, consideră că cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el;
Este ironic şi utilizează adesea critica în comunicare;
Este ostil şi furios;
Consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi.

1. Prezentarea elementelor de identificare a atitudinilor asertive si a comunicarii asertive

După studierea ( analiza )individuala a informatiilor primite elevii vor prezenta pe rând celorlalţi colegi de grup avantajele identificate aducând şi
argumente.Colegii vor confirma sau infirma cele prezentate de fiecare elev.
Exerciţiul nr.2 „ Formulati replici asertive ,,
Cerinţa: „Pornind de la prezentarea unor situatii reale de viata , elevii sunt solicitati sa formuleze cat mai multe replici utilizand comunicarea asertiva ,,
Modul de lucru: se formeaza perechi de colegi Fiecare elev va fi solicitat sa initieze un dialog imaginar iar interlocutorul sau ( partenerul de dialog ales )
va formula spontan cat mai multe replici bazate pe atitudini si comunicare asertiva .In partea a doua a exercitiului se vor schimba rolurile .
După incheierea exercitiului elevii vor prezenta pe rând celorlalţi colegi de grup sentimentele pe care le-au incercat atunci cand au comunicat asertiv
.Colegii vor confirma sau infirma cele prezentate de fiecare elev.
Exerciţiul nr.3 „ Joc de rol ,,

Cerinţa: „Pornind de la un scenariu ce prezinta o situatie ipotetica, pe baza de voluntariat, elevii o vor pune in scena . ,, Actorii,, sunt invitati sa-si joace
cat mai bine rolurile iar in final sa expuna colegilor ce au simtit,i care dintre roluri a fost mai usor de interpretat si care sunt argumentele lor .
Modul de lucru: Se aleg 6 elevi voluntari . Se formeaza trei perechi care vor evolua pe rand . . Pentru fiecare dintre cele trei perechi va fi cate un
scenariu bazat pe un anumit rol :elev agresiv , elev pasiv , elev care manifesta comportament asertiv .Orientativ fiecare ,, actor ,,va primi o lista cu insusiri
comportamentale .(fisele de mai JOS)
Rol 1-Comportament agresiv
Ton deranjant , expresii ofensatoare , actiuni atipice , atitudini sfidatoare , superioritate , critica exagerata , dispret , ostilitate , lipsa de intelegere ,
ostilitate , permanent nemultunit , certaret si agasant cu ceilalti . foloseste blocajele in comunicare:
Ameninţările
Folosirea puterii/ forţei
 Critica
Insulta
Dirijarea/ conducerea
Informarea parţială
Interogatoriul
Manipularea prin laudă a interlocutorului
Etichetarea/ promovarea unor prejudecăţi
Tendinţa de a da sfaturi
Schimbarea subiectului

Exercitiul 4-Evaluare
Afla dacă tu blochezi comunicarea sau ceilalţi te bochează pe tine!

Blocajele comunicării

Blocajele comunicării Exemplu Cine

procedează
astfel
EU Celălalt
Ameninţări „Dacă nu eşti în stare să ajungi la serviciu la timp, am putea
(Produce teamă, să te concediem”
supunere, resentiment,
ostilitate)
A da ordine „Să te prezinţi imediat în biroul meu”
(folosirea puterii „Nu mă intreba de ce, fă-o fiindcă aşa spun eu”
asupra altuia)
Critica „Nu munceşti destul”
„Te lamentezi tot timpul”
Insulta „Numai un idiot ar spune asta”
(„infierarea”) „Prostule”
„Ce poţi aştepta de la un birocrat”
Dirijarea „Ar trebui să fii mai conştient”
(„trebuie” sau „nu „Trebuie să te descurci”
trebuie” să…”) „N-ar trebui să fii aşa furios”
Tăinuirea „Îţi va place planul acesta”(fără a spune cât de mult va fi el
informaţiilor chei implicat)
Interogarea „Câte ore ai lucrat la asta?”
„Cât a costat?”
„De ce ai întarziat?”
„Ce faci, la ce lucrezi?”
Lauda în scopul „Eşti aşa de talentat la redactarea rapoartelor, nu-l faci şi pe
manipulării al meu?”
Diagnosticarea „Eşti foarte posesiv”
motivelor sau „Întotdeauna ai avut probleme cu gestiunea timpului”
cauzelor
Sfatul necerut „Dacă ţi-ai fi consolidat poziţia, n-ai fi ajuns în panica asta”
(când persoana nu vrea „De ce nu o faci aşa?”
decât să fie ascultată) „Ignoră-le”
Persuasiunea prin „Nu există nici un motiv de îngrijorare. Totul este foarte
apel la logică normal”
Schimbarea „E interesant ceea ce spui…Am vazut aseară un film
subiectului nostim”
Punerea în prim plan „Am avut un groaznic accident de masină săptamana
a propriei persoane trecută”, spune el”Să vezi ce accident am avut eu…”,
răspunde interlocutorul
Refuzul de a accepta „Nu avem ce discuta. Eu nu vad nici o problemă aici”
problema
Încurajarea prin „Nu fi nervos”
negarea existenţei „Nu te teme, va merge bine”
problemei „Arăţi splendid”

Chestionarul a fost preluat din revista “ Psihologia”, nr. 5-6/2000; traducere şi adaptare dr. Mariana Caluschi şi psiholog Oana Gavril;
Rol 2-Comportament asertiv
Respecta pe ceilalti , are nevoie sa se consulte cu grupul , rabdator , ascultator , intelegator , respect pentru potentialul colegilor , receptiv la sfaturi ,
relaxat in timpul dialogului ,exprima pareri proprii......parerea mea este ca.....
Rol 3-Comportament pasiv
Introvert , lipsit de initiativa , renunta rapid la propriile idei , se autoculpabilizeaza , nelinistit , ezitant , umil , solicita permanent ajutor , temator , lipsit de
incredere in fortele proprii .
Se va urmari modul in care actorii s-au implicat in activitate , care rol a necesitat eforturi mai mari , care sunt deprinderile si obisnuintele de a comunica
in mediul scolar .
Elevii sunt invitati sa participe la dezbateri .
Evaluare
Sr cere elevilor sa identifice care sunt avantajele comportamentului asrtiv.
La final se aplica chestionarul de asertivitate care va asigura caracterul practic al activităţii.

Chestionar pentru masurarea asertivitatii proprii

Vă rugăm să răspundeţi la câteva intrebări, marcând pe o scală de la 1 la 5 in ce măsură vi se potrivesc comportamentele exprimate de respectivele
afirmaţii, ţinând cont de următorul punctaj:

5 – intotdeauna adevărat pentru mine

4 – in mare măsură adevărat pentru mine
3 – uneori adevărat pentru mine
2 – puţin adevărat pentru mine
1 – cu totul fals pentru mine
1
1. Atunci când situaţia o impune, sunt in stare să spun “nu” la o solicitare…………….
2. Obişnuiesc să cer sau să solicit ajutor in diverse situaţii…………………………..…
3. Stiu să-mi argumentez solicitările, cererile in faţa şefilor……………………………
4. De obicei, lupt să-mi fie recunoscute drepturile……………………………………..
5. Iau cuvântul in apărarea unei personae căreia I se incalcă drepturile…………. ……
6. Când sunt in societate şi se discută o problemă, obişnuiesc să-mi exprim punctual de vedere chiar
dacă nu sunt solicitat………………………………………………………
7. Pot să-mi exprim emoţiile şi sentimentele positive faţă de cineva………………….
8. Atunci când intreţin o conversaţie cu o persoană de sex opus imi exprim ideile degajat şi fără
reţineri…………………………………………………………………..
9. Când am făcut o greşeală faţă de cineva imi asum responsabilitatea şi imi justific
faptele…………………………………………………………………………………..
10. Anticipez succesul meu social şi am incredere in forţele mele……………………..

1
Chestionarul a fost preluat din revista “ Psihologia”, nr. 5-6/2000; traducere şi adaptare dr. Mariana Caluschi şi psiholog Oana Gavril
11. Când mi se vinde un obiect cu defecte il duc inapoi la magazine sau mă adresez Oficiului pentru
Protecţia consumatorului……………………………………………..
12. Dacă situaţia o cere, pot refuza o anumită persoană care imi solicită să-i fac o
favoare…………………………………………………………………………………..
13. Nu-mi este ruşine să solicit anumite favoruri când cred că le merit………………..
14. Am putere de convingere……………………………………………………………
15. Utilizez tehnici de comunicare diferite prin care imi susţin drepturile……………..
16. Când un coleg sau un prieten este nedreptăţit il susţin să-şi apere drepturile………
17. In conversaţii, discuţii, fac afirmaţii, imi exprim opiniile personale mai mult decât subscriu ale
altora……………………………………………………………………….
18. La conferinţe, intruniri, cursuri obişnuiesc să-mi exprim emoţiile şi sentimentele negative faţă de
persoanele care mi le-au provocat…………………………………….
19. Când intreţin o conversaţie, transmit semnale nonverbale positive şi zâmbesc mult..
20. Când comunitatea profesională căreia ii aparţin intră in grevă, particip efectiv şi nu doar imi dau
acordul………………………………………………………………………
21. Imi aleg prietenii care mă pot sprijini in atingerea unui statut social…………………
22. Imi apăr drepturile fără a le incălca pe a altora……………………………………….
23. Obişnuiesc să stau in faţă, in primul rand……………………………………………..
24. Rareori spun “da” când de fapt aş vrea să spun “nu”………………………………
25. Când cer o favoare ştiu să arăt că sunt pregătit să intorc favoarea pe care o cer……..
26. In general, ştiu cwe vreau să spun şi o spun clar, fără confuzii şi fără a plictisi……
27. Imi exprim nemulţumirea atunci când sunt inc\ălcate drepturile semenilor mei şi iau atitudine in
această rpivinţă…………………………………………………………….....
28. In mijloacele de transport in comun, când se produc neânţelegeri, intervin pentru a ajuta una din
părţi……………………………………………………………
29. Când nu sunt de accord cu opiniile unora le spun destul de repede acest fapt, fără să schimb
subiectul…………………………………………………………………………..
30. Caut orice prilej să le arăt celor din jurul meu ce sentimente am pentru ei…………..
31. Imi pun ordine in gânduri şi obişnuiesc să fiu clar când iau cuvântul………………..
32. Iau iniţiativa pentru organizarea acticităţilor de grup desfăşurate in mediul
profesional……………………………………………………………………………….
33. Consider că un tânăr trebuie să se pregătescă cu grijă pentru a atinge o poziţie socilaă bună pe
viitor……………………………………………………………………..
34. In caz de dezacord, caut compromisuri realiste, pe baza intereselor commune……...
35. Dacă nu reţin numele unei personae căreia i-am fost prezentat o rog să se recomande din
nou…………………………………………………………………………………….
36. Cer cuiva care vorbeşte tare, de exemplu la cinematograf, să tacă…………………..
37. Dacă cineva incearcă să mă mintă, obişnuiesc să-I reproşez, să-I arăt că e mincinos..
38. Obişnuiesc să-mi recunosc greşelile…………………………………………………..
39. Evit să mise joace feste, să mise facă şotii, să ajung ţinta unor glume……………….
40. Pot iniţia, continua sau finalize cu uşurinţă o conversaţie……………………………

Total punctaj…………………..

Cotarea se face pe cvartile.Punctaj maxim =200

-mai putin de 60p-comportament pasiv
-61-120p -comportament asertiv
-peste 120 -comportament agresiv in comunicare

Chestionarul a fost preluat din revista “ Psihologia”, nr. 5-6/2000; traducere şi adaptare dr. Mariana Caluschi şi psiholog Oana Gavril;

ACTIVITATE PRACTICĂ

CONSILIERE
Grup tinta: elevi de gimnaziu
Tema.”Cine sunt eu”
Scop: Formarea imaginii de sine corectă
Obiective generale:Formarea imaginii de sine ;
Formarea abilităţilor de relaţionare optimă
Obiective operaţionale
Elevii vor deveni capabili:
 Să definească imaginea de sine ;
 Să identifice formele imaginii de sine ;
 Să poată să-şi aprecieze propria imagine de sine ;
 Să-şi enumere calităţile şi defectele:
 Să identifice care sunt factorii care contribuie la cristalizarea imaginii de sine
Metode si tehnici:
- Brainstorming ,conversatia,explicatia,dezbaterea,lucru in perechi,lucrul în grup, exerciţiul,jocul de rol;
Materiale auxiliare: fişe de lucru, coli, markere,fotografii;
Forma de realizare: consiliere de grup
Durata: 50 minute
Strategia utilizata:

●Exercitiu de spargere a ghetii : ,,Animalul meu preferat este…pentru că…,,

Timp :5 min.
Elevii vor prezenta clasei care este animalul lor preferat şi vor relata câteva motive pentru care îl preferă.moderatorul va arăta că această alegere nu este
îtâmplătoare.Caliăţile şi defectele animalului prezentat corespund cu cele ale persoanei care a făcut alegerea.
●Introducere in activitate
Se încearcă motivarea elevilor pentru activitate subliniindu-se rolul cunoaşterii de sine pentru toată evoluţia personală.
●Anuntarea obiectivelor
Se anunţă tema activităţii: „Cine sunt eu,,. Se precizează obiectivele urmărite.
Timp :5min.
Profesorul explică noţiunea de imagine de sine.
Conduce discuţiile astfel încât împreună să idrentifice că putem avea o imagine corectă sau nu.
Timp:10 min.
●Dirijarea activitatii
Se explică elevilor modul de desfăşurare a activităţii: lucrul individual şi discuţiile cu întregul grup.Se propune elevilor realizarea următoarelor exerciţii,
explicându-se pe rând scopul fiecăruia
Exerciţiul nr.1
Se împarte clasa în 4 grupe.Fiecare grupă primeste câte o fişă:
Sarcina : Ce fel de imagine de sine are persoana despre care se vorbeşte în text?
Timp de lucru :10 min.

Săptămâna trecută, am câştigat un premiu, pentru că sunt cel mai arătos băiat din întreaga clasă. Eu
însă nu cred că arăt atât de bine. Cred că sunt urât. Părinţii îmi spun mereu cât sunt de deştept. Deşi
am rezultate bune la şcoală, nu primesc niciodată cele mai bune note din clasă. Prietenii îmi spun că
ar vrea să fie ca mine, dar eu nu-mi dau seama de ce vor ei acest lucru.

Îmi place să dansez şi să cânt, iar săptămâna trecută am avut destul timp să merg la distracţiile mele
preferate. Mă înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă proastă la
matematică, dar îmi dau seama că pur şi simplu nu am talent pentru această materie. Deşi am luat o
notă proastă, sunt în continuare mulţumit de mine. Rezolv eu şi asta.

Eu am o soră. Ea e supărată pe mine şi mi-a spus că sunt prost. Şi eu cred că sunt prost, dar nu spun
asta celorlalţi. Părinţii îmi spun că nu mă străduiesc prea tare la şcoală. Dar zău că mă străduiesc,
probabil însă, nu destul. Tocmai am aflat că am luat o notă proastă la lucrarea de la matematică. Nu
mă simt prea fericit în aceste momente

Îmi place să citesc şi săptămâna trecută am avut destul timp să citesc cartea mea preferată. Mă
înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă proastă la matematică, dar îmi dau
seama că pur şi simplu nu am aptitudini pentru acest obiect de studiu. Deşi am luat o notă proastă,
sunt în continuare mulţumit de mine pentru că eu ştiu că pot obţine succese la literatură.

Cerinţa: „Pornind de la informatiile prezentate in fisa de lucru identificaţi care ,sunt dezavantajele imaginii de sine incorectă!
Care sunt avantajele imaginii de sine corectă’”?
Timp :10min.
După studierea ( analiza )in grup a informatiilor primite elevii vor prezenta pe rând celorlalţi colegi de grup avantajele identificate aducând şi
argumente.Colegii vor confirma sau infirma cele prezentate de fiecare elev.Răspunsurile se notează pe foi de fleep chart.fiecare grupă îşi desemnează un
raportor.Acestia vor prezenta produsele realizate.Elevii clasei vor face adăugiri vor pune întrebări.
Exerciţiul nr.2
Cerinţa: „Voi ce fel de imagine de sine aveţi?formulaţi exemple de situaţii care să demonstreze tipul de imagine de sine pe care credeţi că o aveţi.
Timp .5 min.
Modul de lucru: Fiecare elev va fi solicitat să noteze pe o foaie răspunsurile la cerinţă.După incheierea exercitiului elevii vor prezenta pe rând celorlalţi
colegi răspunsurile.Acestia vor aproba sau nu aprecierile colegilor despre propria imagine de sine.Unde este cazul îl vor ajuta pe elev să-şi aprecieze
corect imaginea.
Exerciţiul nr.3 Cine contribuie la formarea imaginii de sine?
Cerinţa: „Pornind de la un scenariu ce prezintă o situaţie ipotetică, pe bază de voluntariat, elevii o vor pune în scena . ,, Actorii,, sunt invitaţi să-si joace
cât mai bine rolurile iar in final să expună colegilor ce au simtit,şi care dintre roluri a fost mai usor de interpretat. Vor prezenta argumentele pentru care se
simt astfel.
Timp:10 min.
Modul de lucru: Se aleg 4 elevi voluntari . Se formeaza trei perechi care vor evolua pe rând . Unul dintre elevi va fi partener pentru fiecare dintre cei
trei elevi aflat intr-o anumita ipostaza .Prima dată el va fi lăudat de elevul-părinte,apoi va fi subapreciat de elevul-prieten apoi va fi corect apreciat de
elevul-profesor. Pentru fiecare dintre cei trei elevi va fi câte un scenariu bazat pe un anumit rol :părinţi care subapreciază copilul ,cadru didactic care
apreciază corect ceea ce face elevul,colegi care laudă excesiv pe prietenul său.
Elevii improvizează jocul de rol.După vizionare elevii vor fi întrebaţi fiecare ce a smţit .Ce ai simtit în rolul de copil? Ce ai simţit în rolul de educator sau
prieten?
Moderatorul concluzionează că factorii care contribuie la formarea imaginii de sine sunt familia,prietenii,şcoala,societatea în genere
Jocuri didactice care pot fi folosite

Cine esti tu?

Cine sunteu?
Cine suntem noi?

Impatiti clasa in perechi.

Elevul X-intervievatul
Elevul Y-intervievatorul

Pasul 1
Intervievatorul il chestioneaza pe intervievatin vederea cunoasterii personalitatii acestuia.
Cum te numesti?
Care sunt calitatile tale?
Ce defecte crezi ca ai?
Care sunt hobby-urile tale?
Care sunt vislurile tale?
Care sunt interesele tale?
Alte lucruri despre tine.

In tot acest timp el noteaza in carnetul propriu

Pasul 2.
Rolurile se inversseaza si se adreseaza aceleasi intrebari

Pasul 3.
Prezentarile se fac asfel:
Elevul X se prezinta ca si cum ar fi Y
Elevul Y se prezinta ca si cum ar fi X

Prezentatrea in rocada face posibila intercunoasterea dar si empatizarea cu celalalt.

Acceptarea trasaturilor si adjudecarea lor dezvolta toleranta si intelegerea reciproca.

Dupa prezentatre moderatorul adreseaza cateva intrebarui prin care faciliteaza ex primarea emotiilor si opiniilor.
Ce ai simtit cand adresai tu intrebarile?
Cum te-ai simtit cand erai tu intrebat?
Ati aflat ceva nou despre colegii tai ?

Scaunul fierbinte

Aşezăm elevii în semicerc. Moderatorul invită pe rând, pe fiecare elev pe scaunul fierbinte. Scaunul este „fierbinte”, deoarece elevii trebuie să răspundă
repede. Fiecare elev, este rugat să enumere câte trei calităţi şi trei defecte ale propriei persoane. Ceilalti elevi sunt rugaţi să manifeste atenţie.
După ce fiecare elev s-a perindat pe scaun, moderatorul intervine punând câteva întrebări de felul:
Cum v-aţi simţit pe scaun?
A fost mai uşor să-ţi rosteşti calităţile sau defectele?
Aţi aflat lucruri noi despre colegii voştri?
Răspunsurile sunt comentate împreună cu grupul de elevi.

moderator
scaun
Exerciţiu de dezvoltare a stimei de sine.

PETRECEREA:
Cursanţii se aşează în cerc, primesc un pahar, îşi imaginează că sunt la o petrecere, iar cel care are paharul, trebuie să spună un lucru pozitiv
despre sine, folosind formula: „Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”.
Se comentează apoi câteva alegeri.
Se recomandă autopropunerea celor care se lasă analizaţi.

Harta minţii.

Creându-ţi propria hartă a minţii, vei reuşi să vizualizezi o imagine obiectivă a propriei tale persoane, vei conştientiza atât aspectele pozitive, cât şi pe
cele negative.

 Este o metodă distractivă, care te va ajuta să iei decizii corecte referitoare la ce vrei de la viaţă.
 Ce doreşti să scrii în propria ta hartă a minţii? .
 Trebuie să te concentrezi atât asupra aspectelor pozitive, cât şi asupra celor negative.

Gândeşte şi scrie: ce îţi imaginezi despre ceva sau cineva !

Copiază Harta Mintii ,pe care ai realizat-o pe o coală mare şi adaugă aspectele relevante legate de scopurile şi visele tale. Lucrează asupra propriei tale
persoane, asupra propriei tale gândiri. Se poate schimba ceva din reprezentările tale?

Aplicaţie.
Prejudecăţi şi adevăruri:
Au probleme diverse
Intră în conflicte şi le rezolvă
Au prejudecăţi
 Se joacă

Comozi
Nu învaţ ă Sunt asertivi
nervoşi Învaţă învaţă bine
Muncesc curaţi
Se joacă
Elevi cu parinti …comunica si se completeaza reciproc…… elevi cu parinti plecati

Necajiti,nervosi,
protejaţi
siguri pe ei timizi
Egali ca şanse
Inteligenţi
Cu voinţă
Cu talente
Acţionează
Pot avea aceleaşi competenţe de comunicare, profesionale, cognitive şi sociale.

Comparaţi cele doua hărţi. Ce asemănări şi ce deosebiri observaţi între cele două diagrame?
Comentaţi !

Realizaţi o hartă a minţii după cerinţele de mai jos. Porniţi în crearea ei de la hărţile anterioare!
Renunţă să gândeşti Gândeşte pozitiv
negativ despre... Schimbă ceva în despre...
gândurile tale
Comentaţi posibilele schimbări!

Auto-reclamă:
 Fiecare participant primeşte o fişă de lucru şi este solicitat să îşi facă o mică campanie publicitară – să îşi promoveze CALITĂŢILE, să identifice
un slogan care i s-ar putea potrivi, să îşi compună o poezie laudativă etc. Apoi fiecare participant, va prezenta producţia sa publicitară întregului grup.

Mă numesc Elena
- ştiu să cânt,
- ştiu să desenez,
- sunt de etnie romă, brunetă şi draguţă,
- îmi plac hainele mele tradiţionale,
- dansul este..viaţa mea,
- cred că prietenii mă iubesc,
- vreau să ajung cineva în viaţă.

Grupul, împreună cu consilierul, vor aprecia care este tipul şi stadiul de dezvoltare a imaginii de sine a prezentatorului.

Atomul social
Scrieţi în centrul cercului, prenumele dumneavoastră. Completaţi apoi, cercurile concentrice de mai jos, situând pe fiecare axă, de la interior spre
exterior, persoanele, activităţile, obiectele şi locurile de care vă simţiţi cel/cea mai apropiat/ă (în centru - cele mai apropiate aspecte, spre exterior cele
mai puţin apropiate). Puteţi nota şi nume concrete, numai de dumneavoastră cunoscute, puteţi desena simboluri sau puteţi face un colaj pe hârtie, pentru
că, aceasta este o Hartă personală a fiecăruia / fiecăreia dintre dumneavaostră.
Persoane Obiecte
DAN, DORU ARAGAZ
Mirela FIER DE CALCAT

mama
IRINA S
tata
Laura Ana calculator

, lectie
Maricica

Gatit

Consiliere
TESTAT Iasi
invatatura

JOCURI
Activităţi Barlad Locuri

Analiza Atomului social (întrebările pot fi puse atât pentru auto-analiză, cât şi pentru analiza Atomului social cu clasa de elevi):
Analizati-va atomul!
Ce predomină în atomul dumneavoastră?
Aţi uitat ceva? De ce?
Colegii pot comenta de asemenea, făcând diverse remarci.

AUTOCUNOAŞTEREA ŞI STIMA DE SINE

Activitatea nr.1
CE ŞTIU DESPRE MINE?

TEMA : Autocunoastere - exercitiul poate fi adaptat si la alte teme care adreseaza probleme ce tin de autodefinire, imagine de sine, stima de sine,
autoeficienta perceputa, valori, interese, preferinte, luarea deciziilor legate de dezvoltarea personala, managementul timpului, s.a.
DURATA: 1-3 ore
MATERIALE: fisa de lucru anexata
OBIECTIVE:
 Definirea complexa a identitatii personale - ca una cu multiple arii de expresie care pot fi optimizate
 Identificarea surselor de autoeficacitate, prin raportare la diferitele domenii de exprimare a sinelui
 Identificarea valorilor, intereselor, a preferintelor si aspiratiilor privind dezvoltarea personala
 Identificarea oportunitatilor si obstacolelor in autoexprimare, in adaptare si in dezvoltare
 Marcarea unor repere de autoeficacitate si valorizare personala pentru sustinerea stimei de sine si a motivatiei de optimizare a adaptarii
 Gestionarea realista a resurselor de dezvoltare prin raportare la valori, interese, aspiratii si la domeniile de autoeficienta perceputa
 Planificarea unor interventii care sa vizeze dezvoltarea personala armonioasa, pentru fiecare din domeniile de expresie a personalitatii
DESCRIERE:
Exercitiul are rolul de a constientiza copiii ca personalitatea lor este una complexa, prin urmare ea se exprima si se defineste pe foarte multe domenii.
Se poate aplica la toate nivelele, adaptat particularitatilor de intelegere si de exprimare specifice virstei.
Se imparte fiecarui elev cate o fisa cu exercitiul. Tabelul va fi desenat si pe tabla.
Li se explica copiilor ca ei sunt fiinte complexe si de aceea, in orice demers de autocunoastere si de definire a propriei identitatii vor trebui sa tina
cont de toate fatetele personalitatii lor.
Se clarifica la ce se refera fiecare dintre aspectele personalitatii, propuse spre a fi analizate.
1. Intr-o prima etapa se solicita o autoapreciere a eficientei si a starii de bine pe care copiii o resimt referitor la fiecare dintre aspectele personalitatii
- utilizind o scala de la 1 –10. Se mentioneaza ca aceasta evaluare sa se faca spontan - asa cum simt ei pe moment - fara o analiza reflexiva
prealabila
2. Intr- o a doua faza, se completeaza rubricile cu reusitele si nereusitele semnificative pentru fiecare domeniu de expresie a personalitatii. Se pot da
exemple pe tabla si discuta dupa modelul analizei SWOT aspectele cele mai frecvent mentionate, subliniindu –se implicatiile lor pentru adaptare si
dezvoltare
3. In etapa a treia se vor elabora solutii de optimizare a adaptarii si a dezvoltarii pentru fiecare dintre sectoarele de expresie a personalitatii analizate.
Se poate lucra alternativ, la tabla - analizind exemple comune, individual - pe fisa de lucru personala.
4. In final se poate face din nou o autoapreciere a eficientei pentru fiecare dintre sectoarele de expresie a sinelui – utilizind scala de la 1 la 10.

! Este foarte util sa se discute - in aceasta etapa a activitatii - urmatoarele aspecte:

 Autoevaluarea initiala este una globala, adesea impresionista si distorsionata negativ, comparativ cu o autoapreciere ulterioara reflectiei asupra
succeselor reale si a analizei obiective a acestora . De regula, initial copiii se subevalueaza si se raporteaza la aprecierile critice ale altora.
Imaginea de sine si stima de sine nu pot fi dependente numai de imaginea corporala sau de performanta scolara - atit timp cit exista foarte multe
sectoare de exprimare si de valorizare a sinelui Dezvoltarea armonioasa a personalitatii presupune investitie in toate domeniile de expresie a
personalitatii
 Este preferabil o gestiune a resurselor de dezvoltare care sa favorizeze acele aspecte concordante cu abilitatile, valorile, interesele si aspiratiile
copiilor.

CINE SUNT ŞI CUM MĂ EXPRIM EU

- fişă de lucru –

Încearcă să-ţi dai o notă de la 1 la 10 pentru domeniile de expresie a personalităţii propuse mai jos. Poţi adăuga tu alte domenii.
1. Notează pentru fiecare domeniu cel puţin 3 reuşite şi eventuale nereuşite
2. Reflectează asupra complexităţii tale şi a aspectelor personalităţii care te interesează cel mai mult să le dezvolţi în viitor
3. Propune cel puţin 3 strategii de optimizare a eficienţei pentru fiecare domeniu de personalitate, mai ales referitor la cele de interes
4. Evaluează din nou, dupa această analiză - pe o scală de la 1 la 10 – cât te simţi de eficient pe fiecare dintre aceste sectoare de autoexpresie

Domenii
de AUTOAPRECIE PLANURI AUTOAPRECI
AUTOEXPRESIE şi RE REUŞIT NEREUŞI DE ERE
de DEZVOLTARE E TE DEZVOLT ULTERIOARA
INIŢIALA ARE
1__________10
RELAŢIONARE
SOCIALĂ 1__________10
 1__________10
AUTOEXPRESIE

IMAGINE 1__________10
CORPORALĂ

SĂNĂTATE

EDUCAŢIE, 1__________10
CULTURĂCARIE
RĂ

APTITUDINI 1__________10
SPECIALE

VALORI 1__________10
MORALE

STANDARDE

ASPIRAŢII

1__________10

ALTELE
Activitatea nr.2
 CINE SUNT EU?

Obiectiv: Conştientizarea aspectelor legate de propria persoană

Durata: 30 minute
Materiale:Fişa de lucru:”Cine sunt eu?”
Desfăşurarea activităţii:
1. Cereţi elevilor să răspundă pe un bileţel la întrebarea :”Cine sunt eu?”. Strângeţi bileţelele şi notaţi pe tablă răspunsurile elevilor
încercând o grupare a acestora (de ex., aspecte legate de gen: băiat-fată; aspecte legate de roluri sociale: fiu, frate, nepot, prieten,
coleg, etc. ; aspecte legate de caracteristici de personalitate: vesel, optimist, bun, conştiincios etc.). cereţi elevilor să vă ajute în
gruparea răspunsurilor. În funcţie de categoriile identificate, completaţi împreună cu elevii lista caracteristicilor care descriu
identitatea unei persoane (gen, vârstă, nume, rol).
2. Împărţiţi fişele de lucru. Solicitaţi elevilor să completeze fişa de lucru cu cât mai multe caracteristici care definesc propria
identitate. Lăsaţi-i să lucreze individual aproximativ 7 minute.
3. Încheiaţi activitatea prin analiza răspunsurilor elevilor. Discutaţi cu elevii despre dezvoltarea identităţii şi aspecte ale acesteia.
Discuţii:
 Caracteristici care pot defini propria identitate;
 Dezvoltarea propriei identităţi. Puteţi să le spuneţi de ex. că: ”Propria noastră identitate se dezvoltă prin interacţiuni cu
ceilalţi în diverse situaţii (ex. familia are un impact major în formarea identităţii, fiind mediul în care învăţăm şi ne
dezvoltăm din primii ani ai vieţii)
Exemple: -atunci când începi şcoala identitatea ta este cea de elev;
- dacă faci parte dintr-o echipă sportivă , te consideri membru al aceleiaşi echipe;
- dacă îţi rezolvi sarcinile cu seriozitate, poţi spune despre tine că eşti o persoană conştiincioasă.

De urmărit:
 Elevii: - să identifice cât mai mulţi termeni care pot caracteriza propria lor identitate;
- să înţeleagă modul în care se formează şi se dezvoltă identitatea unei persoane
 FIŞĂ DE LUCRU - CINE SUNT EU ?

EU SUNT…

Activitatea nr. 3
 LINIA VIEŢII

Obiectiv:Dezvoltarea stimei de sine prin reactualizarea succeselor personale

Durata:30 minute

Materiale: Fişa de lucru :”Linia vieţii”

Desfăşurarea activităţii:

1. Împărţiţi fişele de lucru şi rugaţi elevii să noteze în capătul din dreapta a liniei vieţii vârsta actuală , în ani. Cereţi-le de asemenea să
marcheze de-a lungul liniei la intervale egale , vârstele intermediare (de la 0 la vârsta lor actuală), iar în dreptul acestora să noteze un
eveniment pozitiv /succes obţinut în anul respectiv. Acordaţi elevilor 10-15 minute pentru a lucra individual.
2. Discutaţi cu elevii despre importanta reamintirii evenimentelor pozitive si a succeselor obtinute . Analizati relatia dintre acestea si stima
de sine .
3. Daţi ca temă de casă elevilor să completeze împreună cu părinţii, spaţiile rămase libere , pentru care nu au putut identifica evenimente
pozitive. Discutaţi ulterior experienţa trăită în momentul completării liniei vieţii.

Discuţii:
 Care este semnificaţia acestor evenimente şi reacţia emoţională asociată lor?
 De ce un eveniment este important pentru cineva şi irelevant pentru altcineva?
 Care este efectul reamintirii succeselor?

De urmărit:
Elevii: -să identifice evenimente pozitive din viata lor;
-să analizeze relaţia dintre evenimentele pozitive şi stima de sine.
 FISA DE LUCRU - LINIA VIETII
…ani

0 ani
 MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

Activitatea nr.4
CUM POT ARĂTA CĂ ASCULT PE CINEVA ?

Tema: Comunicare şi relaţionare interpersonală

Obiective : Identificarea comportamentelor specifice ascultării eficiente în procesul de
comunicare
Materiale : Fişa de lucru „Cum pot arăta că ascult pe cineva ?"
Înainte de începerea orei, se va cere elevilor să aşeze băncile în seminerc.
Desfăşurarea Li se va spune elevilor că scopul acestei activităţi este de a identifica elementele specifice unei ascultări eficiente.
activităţii Elevii vor da un exemplu de comportament prin care arătăm cuiva că ascultăm ceea ce ni se spune şi exemple de
comportamente prin care transmitem că nu suntem atenţi la ceea ce ni se spune. Pe tablă se vor nota câteva
exemple. Elevilor li se va sugera să fie cât mai specifici.
Elevii vor fi împărţiţi în grupe de 3-4 persoane şi vor completa în grup fişa de lucru cu cât mai multe exemple de
astfel de comportamente. În formarea grupelor şi defăşurarea jocului de rol, intră şi dirigintele şi consilierul.
După completarea fişei elevii vor prezenta comportamentele de ascultare şi nonascultare identificate şi le vor
demonstra în faţa clasei prin joc de rol: povestitor şi ascultător.
• Efectele ascultării eficiente asupra comunicării dintre oameni.
Discuţii • Efectele ascultării deficitare asupra relaţiilor interumane.
• Mesajele transmise prin diverse comportamente de ascultare şi nonascultare.

Obiective : înţelegerea caracteristicilor şi a consecinţelor comportamentale pasive, agresive, asertive, precum şi a relaţiei dintre aceste comportamente.

1. Li se va comunica elevilor diferenţa dintre comportamentul pasiv, agresiv şi asertiv, precum şi relaţiile dintre
Desfăşurarea ele.
activităţii 2. Elevilor li se va da o situaţie : „Un prieten apropiat îţi înşală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine
intr-un cerc de prieteni”. Elevii vor spune cum vor reacţiona într-o astfel de situaţie.
3. Se va prezenta succint în faţa clasei caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv şi asertiv, cerând elevilor
să clasifice reacţiile notate anterior în cele trei categorii.

Discuţii • Există asemănări şi deosebiri între comportamentul nonverbal asertiv, agresiv şi pasiv ? Dacă da, care sunt
acestea ?
* Exista asemănări şi deosebiri între comportamentul verbal asertiv, agresiv şi pasiv ? Dacă da, care sunt acestea ?
• Este uşor de diferenţiat între cele 3 tipuri de comportamente ? De ce?
• Care sunt posibilele consecinţe ale celor trei tipuri de manifestări comportamentale ?
 • Care dintre aceste consecinţe sunt de dorit şi care nu ?
 La sfârşit se trag concluzii şi se dau exemple concrete (cum e bine, ce nu e bine etc.).
Activitatea nr 5

AGRESIVITATEA - UN RĂSPUNS DE NEADAPTARE

OBIECTIVE CADRU
Dezvoltarea conştiintei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană
Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune socială.
Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor adecvate promovării propriei sănătăţi fizice şi mentale.

OBIECTIVE SPECIFICE
-Să aplice metode de comunicare pozitivă
-să caracterizeze comportamentul unei persoane asertive şi să definească asertivitatea
-să caracterizeze comportamentul unei persoane care comunică pasiv şi să definească comunicarea pasivă
-să caracterizeze comportamentul unei persoane care comunică agresiv şi să definească comunicarea agresivă
-să explice efectele comunicării asertive,pasive şi agresive în formarea imaginii de sine în realizarea unor scopuri de scurtă durată.
-să ofere exemple de răspunsuri asertive,pasive şi agresive în diferite situaţii.

METODE DIDACTICE
Discuţii de grup şi dezbateri, joc de rol, exerciţii de comunicare asertivă, expunerea,descrierea,exerciţii de exprimare emoţională

MATERIAL DIDACTIC
fise de lucru,chestionare

1.Captarea atenţiei
Elevii vor fi solicitaţi să completeze un chestionar privind consecinţele unui comportament.
fişa nr.1.
2.Comunicarea obiectivelor lecţiei
Vom studia astăzi” AGRESIVITAREA-un răspuns de neadaptare”, cunoasterea cauzelor şi a modalităţilor de soluţionare a conflictelor joacă un rol
important în relaţiile interpersonale şi a autocontrolului.
3.Prezentarea materialului stimul şi dirijarea învăţării
Planul temei se prezintă elevilor de la început şi se notează pe tablă pt. a avea o orientare asupra problemelor care vor fi urmărite pe parcursul lecţiei şi
pt. a avea o privire de ansamblu asupra temei:a) Definiţia agresivităţii
b) Formele agresivităţii
c) Intensitatea agresivităţii
 d) Bariere în calea comunicării
e) Modalităţi de ameliorare a comunicării
f) Principii ale dezvoltării asertive

Agresivitatea presupune un comportament distructiv si violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine.
Forme ale agresivităţii :
In afara de agresivitatea distructiva care produce daune sau transformări exista si agresivitate calma nonviolentă care poate semnifica ostilitate.
Agresivitatea poate fi exprimata:
-verbal prin cuvinte care jignesc,calomniază înjosesc
-prin gesturi,atitudini, comportamente cu efecte negative, care pot perturbe viata din jurul nostru, relaţiile cu cei din preajmă,liniştea ,echilibru
propriei persoane ,integrarea si adaptarea intr-un proces de activitate -cum ar fi si cel şcolar.
Factorii care generează agresivitatea:
-Agresivitatea apare ca urmare a nesatisfacerii unor trebuinţe primare de foame , sete, odihna ,distracţie, etc, deci este reprezentanta frustraţiei sau
impiedicării realizării unor tendinţe,trebuinţe vitale.
-Agresivitatea poate urma unei relaţii autoritare,dure,a unui stil primitiv de educaţie(s-au observat grupuri de oameni ţinuţi si dirijaţi autoritar,dur ,când
sunt lăsaţi in afara acestui tip de relaţie dezvoltă conduite agresive).
-Agresivitatea poate fi urmarea unor carente afective.
-Agresivitatea poate fi urmarea unor carente ale mediului social
-Agresivitatea poate fi urmarea unor pedepse,sancţiuni in neconcordanta cu actele comise, cu gradul de vinovăţie.
- Agresivitatea se poate dezvolta pe un fond de oprimare permanenta privind libertăţile personale decizii,opinii, trebuinţe,interese, puncte de vedere,etc.
-Agresivitatea poate fi dezvoltata in contextul unui climat familial incărcat de conflicte,saturat de emoţii si trăiri emoţionale negative -frica
,teama,furie,etc.
-Agresivitatea poate sa apară atunci când ne simţim permanent nedreptăţiţi ,marginalizaţi

Intensitatea agreivitatii se diferentiaza in functie de:

-incarcatura psihica acumulata ;
-tipologia structurala a personalitatii;
-mormele, modelele educationale;
-nivelul intelectual;
-puterea stapanirii de sine, a capacitatii de discernamant:
-capacitatea, mobilitatea de orientare spre depaşirea şi depaşirea tensiunii psihice acumilate, a nevoii agresive altele decât cele cu efecte nesănătoase
,dăunătoare.
Nevoia în sine de descărcare este necesara, depinde însa ce formă alegem, ce direcţii , ce intensitate şi coloratură imprimăm acestei nevoi si de ce
mijloace ne folosim in detensionare.
Este de subliniat faptul ca fiecare din noi preluăm din mediul înconjurător tensiuni, suntem frustraţi de anumite trebuinte, drepturi care ni se
cuvin,suntem jigniţi sau umiliţi, nedreptăţiţii,etc,toate acetea vor putea fi depăşite cu maturitate cognitivă, afectivă, socială.
Deprinderile de comunicare şi relaţionare reprezintă un factor protector faţă de comportamentele de risc.
Bariere în calea comunicării:a judeca,a oferii soluţii, a recurge la ordine, folosirea ameninţărilor, molarizarea, evitarea, incercarea de a
argumenta logic.

MODALITĂŢI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII

1 Descrierea comportamentului ex :|” Când nu dai telefon....”

2 Exprimarea propriilor emoţii şi sentimente ex.-” mă îngijorează....:”
3 Formularea consecinţelor comportamentului ex-:” ...pt. că nu ştiu unde ai putea fi”

Mesajele la persoana I-a sunt focalizate pe ceea ce simte persoana care comunica si pe comportamentul interlocutorului şi astfel previn reacţiile defensive
în comunicare.
Este foarte important ca emoţiile să fie comunicate copilului fără al învinovăţii.
ex: “Mă deranjeaz foarte tare că nu...”şi nu formulări ca
‘’Uite ce-am păţit din cauza că tu nu ai....’’

Copilul trebuie ajutat să exploreze soluţii alternative:

-ascultarea reflexivă ajută la înţelegerea şi clarificarea sentimentelor copilului- ex Eşti supărat....
-folosirea brainstormingului ex Care ar fi alternativele acestor probleme?
-asistarea copilului în alegerea soluţiei optime ex ‘‘ Care dintre solutii crezi că ar fi cea mai bună
-discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia din alternative ex ”-Ce crezi că s-ar putea întâmla dacă faci aşa cum spui ?”
-obţinerea unui angajament din partea copilului ex- « ” Ce ai ales să faci ? ,Ce decizie ai luat ?”
-planificarea pentru evaluare ex ” Când vom discuta din nou despre asta ? ”
-indentificarea avantajelor şi dezavantajelor opţiunilor.

4).Obţinerea performanţei
Voi solicita elevilor să efectueze urmatoarele exerciţii:

Exerciţii care facilitează exprimarea emoţională

1).”Vocabularul emoţiilor”.Se utilizează un set de cărţi de joc care au notate pe una din parţi denumirea unei emoţii( Ex trist , fericit ,frustrat), fiecare
elev sau grup de elevi alege câte o carte şi încercă să exprime emoţia notată printr-un comportament, ceilalti elevi trebuie să indentifice emoţia.
 2”Statuile”emoţiilor .Câţiva elevi voluntari vor putea avea 3 roluri –de sculptor,statuie şi observator.Elevul care si-a ales rolul de sculptor alege o carte
cu emotie, îşi caută un elev care şi-a ales rolul de sculptor, alege o carte cu emoţie,îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va încerca să modeleze
statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte,modelându-i expresia facială ,postura.
3)” Cele 10 activităţi plăcute”.Fiecare elev va face o listă de 10 activităţi plăcute care ne determină să ne simţim bine.Toate activităţile fiecărui elev se
vor afişa în sala de clasă pt. ca elevii să conştientizeze modalităţile prin care ne putem înbunătăţii starea emoţională.

5).Asigurarea feed-back-ului
Răspunsurile elevilor la aceste întrebări vor indica gradul de înţelegere a noilor cunoştinţe.În cazul în care voi constata lacune voi reveni cu explicaţii.
Consecinţe ale comportamentelor asertive,pasive,agresive
Pasiv-problema este evitată,drepurile tale sunt ignorate şi îi laşi pe ceilalţi să aleagă în locul tău.
Asertiv-problema este discutată, drepturile tale sunt susţinute, îţi alegi tu activitatea.
Agresiv-problema este atacată,drepturile tale sunt susţinute fără a ţine cont de drepturile celorlalţi.Drepturile tale sunt mai importante decât a
celorlalţi.Ostili,blamează,acuză.

Principii ale dezvoltării asertive

1.Spune Nu atunci când este încălcat un drept sau o valoare personală

2.Motivează-ţi afirmaţia fără a să te justifici- nu te scuza.
3.Exprimă-ţi opiniile personale specific şi clar-evită formulările generale.
4. Acceptă şi oferă complimente.
5. Fii direct.
6.Cere feed-back-pentru prevenirea greşelilor de interpretare.
7.Schimbă discuţia sau evită persoana când nu poţi comunica asertiv.
8.Fă referire la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă.
9.Focalizează-te pe comportament şi nu pe persoană atunci când vrei să faci o remarcă.
10.Scoate în evidenţă consecinţele negative ale comportamentului său asupra ta.
11.Precizează comportamentul dorit,oferă alternative comportamentului pe care doreşti să îl schimbi.
12.Analizează costurile şi beneficiile comportamentului.

6) Asigurarea retenţiei şi a transferului

Elevii vor avea sarcina, acasă să completeze un chestionar privind asertivitatea.
Activitatea nr 6
COMPORTAMENT ASERTIV – PASIV - AGRESIV

Obiectiv: Înţelegerea caracteristicilor şi a consecinţelor comportamentelor: pasiv, agresiv, asertiv precum şi a relaţiei dintre aceste comportamente

Durată: 40 minute

Materiale: fişa se lucru „Comportamentele asertiv, pasiv, agresiv”;

Desfăşurarea activităţii:
1. Comunicaţi elevilor că vor face un exerciţiu în cadrul căruia vor învăţa să diferenţieze comportamentele pasiv, agresiv, asertiv , precum
şi relaţiile dintre ele;
2. Cereţi elevilor să-şi imagineze următoarea situaţie :”Un prieten apropiat îţi înşeală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine într-
un cerc de cunoscuţi”. Puneţi-i să spună care ar fi reacţiile lor sau a altor persoane într-o astfel de situaţie. Notaţi pe tablă
comportamentele pe care vi le spun elevii.
3. Prezentaţi succint în faţa clasei caracteristicile comportamentelor asertiv, pasiv, agresiv şi cereţi-le elevilor să clasifice reacţiile notate
anterior în cele trei categorii , folosind fişa de lucru. Elevii pot lucra în perechi pentru această sarcină. Alocaţi aproximativ 7-10 minute
acestei activităţi.
4. cereţi elevilor să prezinte în faţa clasei clasificările realizate , justificând includerea fiecărei reacţii în una dintre cele trei categorii.
Subliniaţi împreună cu elevii caracteristicile verbale şi nonverbale ale celor trei categorii. Subliniaţi împreună cu elevii caracteristicile
verbale şi non verbale ale celor trei tipuri de comportamente , asemănările şi deosebirile dintre ele.

Discuţii:
 Există asemănări şi deosebiri între comportamentului nonverbal asertiv, agresiv, pasiv?Dacă da, care sunt acestea ?
 Există asemănări şi deosebiri între comportamentul verbal asertiv,agresiv , pasiv? Dacă da , care sunt acestea ?
 Este uşor de diferenţiat între cele trei tipuri de comportamente ? De ce?
 Care sunt posibilele consecinţe ale celor trei tipuri de comportamente ?
 Care dintre aceste consecinţe sunt de dorit şi care nu ?

De urmărit:

Elevii:
 Să clasifice reacţiile la o situaţie negativă în funcţie de cele trei categorii.
 Să găsească asemănări şi asemănări între cele trei tipuri de comportamente ,
 Să identifice consecinţe pozitive şi negative ale celor trei tipuri de comportamente.
 RELAŢII INTERPERSONALE

Activitatea nr.7
AR TREBUI SAU N-AR TREBUI ?

Obiectiv: Distingerea dintre situatii „trebuie” rezonabile, respectiv nerezonabile faţă de ceilalţi

Materiale:

Un set de afirmaţii „ Ar trebui sau n-ar trebui ?” şi un tabel de sortare pt. fiecare pereche de elevi.

Procedura:

1) Cereţi elevilor sa răspundă la următoarele întrebări, ridicând mâna sus dacă sunt puternic de acord , ridicând-o doar puţin dacă sunt de
acord doar într-o anumită măsură şi neridicând-o dacă sunt în acord puternic.
 Profesorii n-ar trebui niciodată să dea note mici;
 Părinţii ar trebui să îi lase întotdeauna pe copii să facă tot ce doresc;
 Copiii n-ar trebui niciodată să facă vreo treabă prin casă,
 Un prieten ar trebui să-ţi fie alături indiferent de situaţie.

2) Discutaţi răspunsurile , acordând o atenţie aparte naturii absolutiste a afirmaţiilor. Este realistă afirmaţia „Copiii n-ar trebui niciodată să
facă vreo treabă prin clasă” sau „Părinţii ar trebui să-i lase întotdeauna pe copii să facă tot ceea ce doresc”.
3) Distribuiţi o foaie de lucru fiecărei perechi de elevi şi cereţi-le să treacă în tabel fiecare afirmaţie în funcţie de tipul căreia îi aparţine.

Discuţie :
Întrebări de conţinut :

1) Care categorie are cele mai multe răspunsuri „trebuie” : cea rezonabilă , cea nerezonabilă sau cea cu depinde.
2) Care consideraţi că este diferenţa între aceste categorii de „ trebuie”
3) Care tip de „trebuie” consideraţi că e cele mai des întâlnit în relaţiile cu părinţii? Dar în cele cu profesorii? Ori cu prietenii?

Întrebări de personalizare :

1) Consideraţi că aveţi un număr mai mare de situaţii „trebuie” rezonabile sau nerezonabile ? Dar comparativ cu ceilalţi ? Cu cine anume
consideraţi că vă comportaţi cel mai rezonabil ? Dar cel mai puţin rezonabil?
 2) Cum anume consideraţi că imperativul „trebuie” vă afectează relaţiile cu ceilalţi
( părinţi, profesori, prieteni).
3) Ce alte exemple de „trebuie” mai aveţi faţă de ceilalţi? Sunt rezonabile sau nerezonabile? Oferiţi exemple.
4) Cum puteţi aplica cele învăţate în relaţiile cu ceilalţi?

Pt coordonator:

Relaţiile vor fi cu siguranţă afectate în mod negativ dacă există o abundenţă de cerinţe „trebuie” nerezonabile. De aceea , e foarte
important ca elevii să analizeze aceste cerinţe şi să aleagă ceea ce este rezonabil a aştepta de la o relaţie.

FISA DE LUCRU

Instrucţiuni :

Copiaţi fiecare afirmatie pe câte o foaie diferită sau pe un cartonaş.

Părinţi :
Părintii ar trebui să le permită copiilor lor să umble cu oricine doresc aceştia.
Părinţii ar trebui să le ofere copiilor lor măncare şi adapost.
Părinţii ar trebui să asculte de copiii lor.
Părinţii nu ar trebui niciodată să pună întrebări referitoare la ceea ce fac copiii lor.
Dacă părintii consumă alcool ar trebui să-i lase şi pe copiii lor să facă acelaşi lucru.

PROFESORI
Profesorii ar trebui să dea întotdeauna note bune.
Prof . ar trebui să încerce să fie corecţi.
Prof. n-ar trebui să-i strige pe elevi pe nume.
Prof. n-ar trebui să-i lase pe elevi să copieze.
Prof. ar trebui să ţină întotdeauna ore interesante.
PRIETENI

Un prieten bun ar trebui sa fie întotdeauna alături de tine , chiar dacă asta ar însemna să aibă probleme.
Un bun prieten ar trebui sa fie de acord întotdeauna cu tot ceea ce faci.
Un prieten n-ar trebui niciodată să te lase la nevoie sau să te dezamăgească .
Un prieten bun ar trebui să privească lucrurile în acelaşi fel ca şi tine.
Un prieten n-ar trebui să umble mai mult timp cu alţii decât cu tine.
Activitatea nr. 8
CÂT E DE ENERVANT ?

Obiectiv :

Diferenţierea între situaţiile iritante, neplăcute şi intolerabile din cadrul relaţiilor interpersonale.

Materiale:

Foaie de lucru „ Cât este de enervant?”

Procedura:

1) Discutaţi înţelesurile cuvintelor iritant, neplăcut, intolerabil, arătând că diferenţa este una de grad. Cu alte cuvinte , dacă ceva te supără
puţin , este iritant , însă dacă este foarte ofensiv , ar putea fi considerat intolerabil.
2) Discutaţi modalitatea în care înţelegerea acestor termeni s-ar putea aplica în cadrul relaţiilor cu ceilalţi, bazâdu-vă pe următorul exemplu:
Un prieten vă roagă să-i împrumutaţi unul dintre puloverele voastre, afirmând că îl va returna în ziua următoare. Dacă prietenul nu vă
returnează puloverul , s-ar putea să fiţi iritat. Să presupunem însă că trec două sau trei zile , timp în care nu vi se returnează
puloverul , iar părinţii vă întreabă unde este acesta. Situaţia poate deveni neplăcută. Mergând mai departe, , să presupunem că acel
prieten începe să spună tuturor că puloverul era de fapt al lui. Aţi putea considera această situaţie ca fiind chiar intolerabilă.

3) Împărţiţi elevii în grupuri de câte 3 şi distribuiţi fiecărui grup câte o foaie de lucru „ Cât de enervant?”. Numiţi o persoană în fiecare
grup să scrie răspunsurile membrilor referitor la foaia de lucru. Înainte însă, grupurile trebuie să se gândească la o serie de aspecte care li
se par iritante în cadrul relaţiilor cu ceilalţi. În continuare , cereţi-le să se gândească la aspecte neplăcute şi, apoi, la aspecte intolerabile.

4)Începeţi cu situaţiile definite ca fiind iritante şi cereţi grupurilor să ofere ex pe care să le scrie pe tablă. După aceea , cereţi-le ex de
situaţii neplăcute şi intolerabile. După ce aţi înşirat cele trei tipuri de răspunsuri şi ex , discutaţi aceste răspunsuri , utilizând întrebările de
conţinut şi personalizare.

DISCUŢIE :

Întrebări de conţinut:
 1) Au diferit ex de situaţii iritante , neplăcute sau netolerante de la un grup la altul ? Ce credeţi că poate explica aceste
diferenţe.(Arătaţi că gradul de disconfort este relaţionat cu ceea ce gândim referitor la un anumit eveniment)
ÎNTREBĂRI DE PERSONALIZARE:

1) Cum s-a decis fiecare grup ce ex să aleagă pt fiecare categorie? Cu alte cuvinte, ce anume diferenţiază o stare de iritare de una de
intolerabilitate? Cum vă afectează aceste grade de disconfort relaţia cu alte persoane?care sunt câteva din comportamentele sau emoţiile
pe care le aveţi atunci când ceva este iritant , neplăcut sau intolerabil?

Pt. coordonator:
Cu foarte mare probabilitate , răspunsurile elevilor vor diferi foarte mult referitor la ceea ce-i inervează sau îi irită. Subliniaţi aceste
diferenţe şi arătaţi faptul că aceste deosebiri există deoarece convingerile şi valorile noastre diferă.
FOAIE DE LUCRU

„CÂT E DE ENERVANT ?”

Instrucţiuni :

Treceţi fiecare dintre problemele interpersonale descoperite de către grup în coloane cea mai potrivită.

IRITANT NEPLĂCUT INTOLERABIL

Activitatea nr.9
CONEXIUNEA CONFLICT –CONVINGERE

Obiectiv:

Recunoaşterea legăturii dintre conflictele interpersonale şi convingerile iraţionale şi învăţarea modalităţilor de provocare a acestor
convingeri în scopul îmbunătăţirii relaţiilor.

MATERIALE:

Foaia de lucru „Cât e de enervant?”. Hârtie , creion.

PROCEDURA:

1. Revizuiţi discuţia purtată în cadrul activităţii anterioare , subliniind importanţa convingerilor în determinarea a ceea ce consideră anumite
persoane a fi iritant , neplăcut sau intolerabil în relaţiile cu ceilalţi.
2. Luaţi o serie de ex din lista generată în cadrul activităţii anterioare şi, cu ajutorul clasei , stabiliţi ce convingeri au rezultat în cadrul
situaţiilor caracterizate drept iritante , neplăcute sau intolerabile.Utilizaţi următorul model pt. a discuta această idee:

Va avea loc o petrcere importantă la sfârşitul acestei săptămâni , însă nu ai fost invitat. Situaţia ar putea apărea iritantă dacă nu vă plac în
mod special petrecerile, nu vă pasă de persoanele care urmează să participe , dar oricum nu aveţi nimic de făcut. Ar putea fi neplăcută
dacă sunteţi de părere că ar fi trebuit să fiţi invitat , consideraţi că nimeni nu vă place deoarece nu aţi fost invitat, sau că vă simţiţi
groaznic deoarece nu mergeţi la acea petrecere. Ar putea părea de-a dreptul intolerabil dacă sunteţi de părere că nu veţi mai fi invitat.

3.Utilizând ex. oferite de elevi , discutaţi ce anume se întâmplă între oameni atunci când încep să interfereze convingerile.
4. cereţi-le elevilor să reflecteze la un conflict pe care l-au avut recent cu o altă persoană şi să realizeze în scris o scurtă descriere a
acestui conflict.
5. Prezentaţi drept soluţie pentru rezolvarea conflictelor provocarea convingerilor iraţionale.

Discuţie:

Întrebări de conţinut:

1. Care este legătura dintre convingeri şi gradul de disconfort pe care-l experienţiază cineva în cazul unui conflict (ex. iritare, neplăcere,
intolerabilitate).
 2. Cum sunt afectate relaţiile de către convingerile noastre.
3. Ce efect are provocarea convingerilor asupra relaţiilor.

Întrebări de personalizare:

1. Cum v-au fost afectate relaţiile interpersonale de către propriile convingeri?

2. Aţi încercat vreodată să vă provocaţi convingerile sau să regăsiţi lucrurile? Realizând această provocare , în ce măsură v-a schimbat gradul
de disconfort?

Pentru coordonator:

Cu cât provocăm mai mult convingerile iraţionale , cu atât mai mult scade gradul de disconfrort referitor la diversele conflicte pe care la
experienţiem.
Activitatea nr.10
ACCEPTAREA CELORLAŢI

Obiectiv:
Acceptarea celorlaţi drept cine sunt şi nu cine am vrea noi să fie.

Materiale:
Hârtie şi creion

Procedura:

1. Cereţi elevilor să se gândească la diverse persoane care îi inervează.

2. Cereţi-le ex. de elemente care îi deranjează cel mai mult în relaţiile cu ceilalţi.

Discuţie:

Întrebări de conţinut:
1. Consideraţi că lucrurile care ne deranjează la ceilalţi sunt destul de importante încât să merite să fim supăraţi.
2. Ce credeţi că se poate face pt. a schimba aceste lucruri? Există lucruri pe care ar trebui să încercăm să le schimbăm? Cum decideţi care
lucruri sunt suficient de importante pt. a merita să le schimbăm?
3. Consideraţi că este rezonabil să ne aşteptăm ca alţii să acţioneze aşa cum am dori noi? Dacă nu, ce ar trebui să faceţi pt. a vă înţelege
mai bine cu această persoană.

Întrebări de personalizare:

1. Ce drept consideraţi că aveţi să spuneţi altora ce să facă?

2. În ce privinţă credeţi că aveţi sau nu dreptate să fiţi supărat?
Pentru coordonator:
Nu putem schimba oamenii, ci modul în care ne relaţionăm cu aceştia.
 INFLUENŢA GRUPULUI

Activitatea nr.11
COMPORTAMENTE ŞI CONSECINŢELE LOR

Obiectiv:Identificarea consecinţelor unor comportamente

Durata:20 minute
Materiale: fisa de lucru : „Comportamente şi consecinţele lor”

Desfăşurarea activităţii:

1. Împărţiţi elevilor fişa de lucru şi reamintiţi-le că pentru orice situaţie există mai multe modalităţi de a da un răspuns. După ce v-aţi
asigurat că elevii au înţeles ceea ce au de făcut acordaţi-le 7-8 min pentru completarea fişei.
2. Grupaţi apoi elevii în funcţie de răspunsurile alese. Cereţi fiecărui grup constituit să explice ce cred că a simţit Ana în fiecare situaţie şi
care sunt consecinţele alegerii făcute. Discutaţi apoi cu întreaga clasă comportamentele care au consecinţe pozitive-negative .
3. Încheiaţi activitatea prin abordarea temelor prezentate la „Discuţii”.

Discuţii:
 Pentru orice situaţie există mai multe variante de răspuns cu consecinţe diferite. Oferă exemple.
 Consideraţi că este bine ca atunci când nu ştim foarte multe despre o situaţie să cerem lămuriri?
 Cum ne influenţează emoţiile deciziile pe care le luăm?

De urmărit :
Elevii :-să identifice modalităţi diferite de răspuns la o situaţie dată;
-să conştientizeze faptul că în funcţie de răspunsul dat consecinţele sunt diferite;
-să identifice emoţiile pe care le trăieşte cineva într-o situaţie.

FISA DE LUCRU

COMPORTAMENTE ŞI CONSECINŢELE LOR

Există mai multe modalităţi de a răspunde atunci când ai probleme cu prietenul/a ta.

Citiţi următoarea situaţie:

Ana şi Dan sunt prieteni foarte buni şi petrec mult timp împreună. Într-o zi Dan o sună pe Ana şi îi spune că este”nesuferită”.
 MODALITĂŢILE DE RĂSPUNS ALE ANEI:
Ana îi spune lui Dan ceea ce simte.
Ana plânge.
Ana îl sună şi îi spune că şi el e nesuferit.
Ana îşi găseşte un alt prieten.
Ana îl ignoră pe Dan.
Ana îl întreabă „De ce?”

ANA ŞI DAN ANA ŞI DAN

NU MAI SUNT RĂMÂN PRIETENI
PRIETENI

1. Marchează cu o culoare răspunsul pe care l-ai da tu într-o astfel de situaţie .

2. Marchează cu o săgeată care ar fi consecinţele fiecărui răspuns:
Ana şi Dan rămân prieteni.
Ana şi Dan nu mai sunt prieteni.
 Activitatea nr. 12
CAUZELE VIOLENŢEI

Obiectiv:Conştientizarea principalelor surse de violenţă în rândul tinerilor

Durata:30 minute
Materiale: -
Desfăşurarea activităţii:
1. Cereţi elevilor să dea exemple de comportamente care exprimă violenţă. Încercaţi să construiţi împreună cu elevii o definiţie a
violenţei. Conduceţi elevii spre următoarele aspecte:
 Violenţa ia diverse forme (ex. fizică, verbală, etc);
 Violenţa poate să vizeze: copiii, partenerul, persoanele în vârstă;
 Violenţa se manifestă în diverse contexte.
2. Împărţiţi elevii în grupuri şi rugaţi-i să identifice (timp de 10 minute) cât mai multe cauze ale violenţei în rândul tinerilor. Oferiţi sprijin
pe parcursul realizării sarcinii.
3. La sfârşit treceţi toate răspunsurile pe tablă şi încurajaţi elevii să discute despre ele. Completaţi lista cu elementele de mai jos, în cazul
în care nu au fost amintite:
 Dorinţa de a te simţi puternic;
 Presiunea din partea grupului(ex. colegii îl încurajează pe un copil să se „răzbune” pe un altul pentru că i-a spus ceva jignitor
sau să îl „pună la punct” pentru că a luat o notă bună şi este prea „mândru”);
 Dorinţa de a imita şi de a face ceea ce fac ceilalţi membri ai grupului.
 Furia necontrolată,
 Ideea că violenţa este o modalitate acceptabilă de a face faţă situaţiilor-problemă;
 Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor (ex. să recunoască partea de vinovăţie , să spună în cuvinte ceea ce îl deranjează ,
să accepte scuzele celui care l-a supărat, etc)
 Consumul de alcool şi droguri;
 Lipsa unui loc de muncă(ex. răzbunarea pe cineva care i-a luat locul de muncă, furtul însoţit de agresiune);
 Violenţa în mass-media (filme în care este prezentă violenţa , imagini din reviste sau de pe internet);
Discuţii:
 Varietatea manifestărilor /formelor pe care le îmbracă un comportament violent;
 În ce măsură violenţa este o modalitate acceptată şi încurajată de societate pentru rezolvarea problemelor;

De urmărit:
elevii:
 Să înţeleagă semnificaţia conceptului faţă de violenţă sub variate forme,
 Să identifice diferite cauze ale comportamentului violent.
11. ACTIVITATEA: Asertivitatea

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli
A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă îşi
prezintă în faţa întregii clase planşa realizată.

12. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi.Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită grupurilor formate să noteze timp de 15 min.
răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul
acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să
fumezi cu el”; “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”.

13. ACTIVITATEA: Mesaje asertive

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15 min, a unor mesaje verbale pasive, agresive
şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un protest, o reclamă publicitară etc. In final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii
clase.
14. ACTIVITATEA: Cum reacţionăm la presiunea grupului?

OBIECTIV: marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se teme de consecinţe (de judecata grupului)
NIVEL: liceal
MATERIALE NECESARE:-
DURATA: 50 min.
DESCRIERE:
Conversaţie introductivă pentru acomodare
La această vârstă, a voastră, aveţi curajul să vă exprimaţi dorinţele, punctul de vedere?
Dacă părinţii vă cer să faceţi ceva, acceptaţi sau nu? Aveţi curajul să ziceţi ,,nu” dacă nu sunteţi de acord? Argumentaţi.
Elevii vor fi îndreptaţi spre o conversaţie care să elucideze aceste probleme.
Ce înţelegeţi prin lupta între generaţii? (cauze, soluţii)
Spuneţi ,,nu” părinţilor? De ce? În ce situaţii?
Elevii vor da exemple, situaţii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective.
Cunoaşteţi situaţii în care tinerii spun părinţilor ,,nu” doar pentru a-şi marca personalitatea?
Dacă spunem ,,nu” familiei /părinţilor, spunem ,,da” prietenilor întotdeauna?
Vi s-a întâmplat să spuneţi ,,nu” prietenilor? Dar să gândiţi ,,nu” şi să spuneţi ,,Da”? În ce situaţii? dezbateri pe aceste probleme.
Unde te simţi mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni?
Elevii vor exprima opiniile lor şi vor argumenta.
Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin
Când ajungi să nu-ţi mai consideri familia ca unic punct de referinţă, ,,gaşca” ia o importanţă enormă.
Elevii participă la comentarii.
A spune ,,nu” grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, înseamnă să-ţi asumi nişte ,,riscuri” enorme- cele de a fi exclus: te găseşti în
situaţia de a fi singur, fără familie, fără grupul de prieteni.
Elevii participă la comentarii.
Concluzii:
La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani, publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore din Franţa:
,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice altceva; băieţilor care nu îndrăzneam să spun
,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Şi apoi, într-o zi, mi-am dat seama că în jurul meu
erau doar nişte ,,paraziţi” care mă luau drept fraieră. Atunci m-am simţit o nulitate, un nimeni. Şi …am explodat…De atunci spun ,,nu” atunci când
gândesc acest lucru şi mă simt foarte bine, excelent, ca şi când aş fi scăpat de o povară ce mă copleşea.”
Elevii sunt invitaţi să exprime păreri, reflexii, concluzii şi sunt întrebaţi dacă au trăit această experienţă vreodată.
15. ACTIVITATEA: ,,Să învăţăm să spunem…. NU”

OBIECTIVE: însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului.
DURATA: 50 minute
NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: fişa pentru fiecare elev (anexa 7), folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: elevii se grupează, şi primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situaţii (şi emoţiile pe care le-au simţit) cu care s-au
confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.
Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup selectează cel puţin o situaţie la care vor lucra în
continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane
(atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate, situaţie…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. Li se
înmânează elevilor fişa de lucru şi li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fişă, respectiv cum anume şi-ar putea optimiza
modalitatea de a refuza unele cereri. In final, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuţia se poate
aprofunda prin discutarea a ceea ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalţi, respectiv ce gândesc despre ei înşişi şi ce emoţii
simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord.
Nota bene: coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore, a copia la teste, a consuma alcool sau tutun doar pentru a
nu fi exclus dintr-un grup, a renunţa, sub presiunea grupului, la pregătirea lecţiilor în favoarea altor activităţi etc.) şi insistă pe modul asertiv de a refuza
unele cereri. Poate fi realizat şi un joc de rol.

16. ACTIVITATEA: Vocabularul emoţiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev alege câte un bileţel şi
încearcă să exprime emoţia notată printr-un comportament. Ceilaţti elevi trebuie să identifice emoţia respectivă.
17. ACTIVITATEA: Statuile emoţiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

NIVEL: gimnazial,liceal
MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist, frustrat). Câţiva elevi voluntari vor avea trei
roluri: de sculptor, de statuie şi observator. Elevul care şi-a ales rolul de sculptor alege un bileţel, îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va
încerca să “modeleze” statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu rolul de observator va
nota toate modalităţile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoţia. Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia exprimată de elevul cu rolul de
“statuie”.

18. ACTIVITATEA: Imaginile emoţiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii (ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev va extrage câte un
bileţel, citeste denumirea emoţiei şi încearcă să o reprezinte printr-un desen care să fie semnificativ pentru emoţie. Elevul care identifică primul emoţia
reprezentată de un coleg, va prezenta în continuare el emoţia exprimată prin desen.

19. ACTIVITATEA: Eu şi nota proastă

OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu.
NIVEL: liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluţii
pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care să reflecte relaţiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă
şi exprimă prin imagini gândurile acestuia.
Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele.
Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor. Profesorul pune problema existenţei
unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi o viaţă echilibrată.
21. ACTIVITATEA: Atitudinea mea

OBIECTIV: Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor
NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: minichestionare, creioane
DURATA: 5o min.
DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). După completarea de către elevi, timp de 10 min, a minichestionarului,
dirigintele realizează centralizarea raspunsurilor. In funcţie de răspunsurile date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor,
atitudinilor negative faţă de şcoală şi întărirea celor pozitive
Anexa 1

DIPLOMA MEA

1. Cea mai importantă realizare din viaţa mea _________________________________

_______________________________________________________________________

2. Cel mai important succes din viaţa mea _____________________________________

_______________________________________________________________________

1. Cel mai important eveniment din viaţa mea__________________________________

_______________________________________________________________________

2. Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________

________________________________________________________________________

5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________

________________________________________________________________________

6. Cele mai importante persoane din viaţa mea___________________________________

________________________________________________________________________
Anexa 2

CINE SUNT EU?

Dacă aş fi animal aş fi... Dacă aş fi culoare aş fi...

Dacă aş fi pasare aş fi.... Dacă aş fi floare aş fi...

Dacă aş fi jucarie aş fi... Dacă aş fi instrument muzical aş fi...

Anexa 3

PUNCTELE TARI ŞI SLABICIUNILE MELE

1. Mă simt mândru/ă când____________________________________________se spune că

eu_________________________________________________________________________

2. Mă simt marginalizat şi singur când____________________________________________

___________________________________________________________________________
3. Mă simt fericit când__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Mă enervez când_______________________________________________mă corectează
____________________________________________________________________________
5. __________________________________________________________mă face de obicei să mă
simt______________________________________________________________________
6. Sunt dezamagit când_________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată____________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ______________________________________
____________________________________________________________________________
9. Punctele mele tari
___________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________
10. Slăbiciunile mele
___________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________
Anexa 4

ŞTIAŢI CĂ…

■ Christopher Columb căuta India?

■ Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei?

■ Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire şi a fost exmatriculat din şcoală?

■ Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are talent pentru actorie. Ştie să danseze puţin"?

■ Louis Pasteur a ieşit al 15 lea din 22 la un test de chimie?

■ Abraham Lincoln a eşuat în tot ce a încercat să facă înainte şi a avut doar 200 de voturi la primele alegeri locale?

■ Newton a fost ultimul din clasă?

■ Humboldt era socotit în copilărie mărginit?

■ Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme?

■ Molière n-a putut învăţa să citească mult timp?

■ Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară?

ANEXA 5

,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ DEVIN ?”

Citiţi adjectivele notate mai jos. Bifează la rubrica ,,Prezent” trăsăturile care, după părerea ta, te caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe
care le-ai făcut, reciteşte lista. De această dată, pune un X în coloana intitulată ,,Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însuşirea pe care ai dori
să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală.

În prezent În viitor In prezent În viitor

Vulnerabil(ă) …….. …….. Vesel(ă) ……. ……

Conştiincios …….. …….. Invidioasă …….. …….
Plin(ă) de umor ……. ……. Energic(ă) …….. ……..
Independent(ă) ……. ……. Politicos …….. …….
Prietenos …… …… Calm(ă) ……. ……
Ambiţioasă …… ……. Priceput(ă) …….. …….
Interesant(ă) …… ……. Sigur(ă) …….. …….
Cinstit(ă) ……. ……. Maleabil(ă) ……. ……
Atrăgător …… …… Interiorizat(ă) ……. ……
Rezervat(ă) …… …… Fragil(ă) ……. …….
Entuziast(ă) …… …… Sincer(ă) ……. …….
Sensibil(ă) ……. …… Relaxat(ă) ……. …….
De încredere ……. …… Puternic(ă) ……. ……
Inteligent(ă) …… …… Cinic(ă) ……. ……
Impulsiv(ă) …… …… Apatic(ă) ……. …….
Impresionabil(ă) …… …… Egoist(ă) ……. …….
Anexa 6

STILURI DE COMUNICARE

Stilul pasiv : evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine însă cont de drepturile sau dorinţele sale personale.O
astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această persoană
se simte rănită, frustrată, iritată, fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Stilul pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă
pe ceilalţi să aleagă în locul său, vede drepturile celorlalţi ca fiind mai importante.

Stilul agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie) este insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-
şi respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă problemele prin violenţă, consideră caă cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el, este
sarcastic şi utilizează adesea critica în comunicare, este ostil şi furios. Stilul agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile
celorlalţi, aleg activitatea lor şi pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi.

Stilul asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, comunică direct, deschis şi onest câsşigând respectul prietenilor
şi colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie în mod plăcut, exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe
celălalt, are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi acceptă complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau
jenat, face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale, îşi recunoaşte responsabilităţile faţă de ceilalţi. Stilul asertiv discută problema,
îşi susţine drepturile, au încredere în ei, recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi.

Anexa 7

FIŞA DE LUCRU PENTRU ELEVI

Îndrumări pentru persoanele care au dificultăţi în a spune ,,NU” - Mc Kay (1983):

1. Acordaţi-vă un răgaz (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări); evitaţi reacţiile impulsive.
2. Nu vă scuzaţi în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simţiţi vinovaţi din cauza faptului că aţi refuzat solicitarea).
3. Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru interlocutor).
4. Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziţie faţă-n faţă, ton calm şi ferm, fără reacţii emoţionale).
5. Evitarea vinovăţiei inutile (unii oameni pot simţi dorinţa spontană de a face altceva pentru persoanele pe care le-au refuzat; e bine să reflecteze pentru
a fi siguri că noua ofertă provine dintr-un sentiment sincer şi nu este doar rezultatul sentimentului de vinovăţie).
Anexa 8

Scopurile eficiente în învăţare presupun:

*definirea scopurilor în termeni specifici, clari şi realişti. Ex:”Vreau să parcurg 55 de pagini la istorie în următoarele 3 zile”

*să fie măsurabile. Se stabilesc criterii obiective după care se apreciază gradul în care scopul a fost atins.

*stabilirea unei date limite pentru realizarea scopului propus

*identificarea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea scopului

*anticiparea potenţialelor obstacole în calea atingerii scopului şi elaborarea unor modalităţi de depăşire a acestora

*stabilirea unor recompense pentru realizarea scopului

Tipuri de scopuri:

a.scopuri de performanţă-presupun focalizarea elevului pe rezultatul pe care doreşte să-l atingă. Ex”:să fiu cel mai bun în clasă” ;”să iau locul întâi la
olimpiadă”

b.scopuri de dezvoltare-presupun focalizarea elevului pe asimilarea sau perfecţionarea unor cunostinţe.Ex:”să învăţ mai multe despre cum funcţionează
un motor”.

Anexa 9

CHESTIONAR

Vă rugăm să evaluaţi pe o scală de la 1 la 5, în care

1 – total dezacord 2 - parţial dezacord 3 - nu mă pot pronunţa 4 – parţial acord 5 – total acord

următoarele afirmaţii:

1. „În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!”

2. N-ai carte, n-ai parte!
 3. Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul.
4. Dacă vrei, în viaţă să fii respectat, trebuie să înveţi cât mai mult.
5. A învăţa este o pierdere de vreme.
6. Poţi reuşii în viaţă doar învăţând.

ANEXA 1

El, profesorul, faţă-n faţă cu mine elevul

Fişă de activitate 1

Ce se aşteapta de la elev Ce aşteaptă elevul

Ce se aşteaptă de la profesor Ce aşteaptă profesorul

Fişă de activitate 2

Completează spaţiile libere după cum îţi sugerează începutul:

1. Profesorul.......................................................................................

2. Elevul.............................................................................................

3. Numai profesorul............................................................................
 4. Îmi place să fiu elev pentru că........................................................

5. Nu-mi place să fiu elev...................................................................

6. Aş vrea să fiu în locul profesorului când........................................

7. N-aş vrea să fiu în locul profesorului când.....................................

8. Cred că orice elev...........................................................................

9. Un elev model.................................................................................

10. Cel mai adesea mi se reproşează...................................................

11. Aş vrea ca profesorii să mă aprecieze mai mult..............................

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 2

Ştiu să fiu un bun coleg?

Fişă de activitate 1

I. Ierarhizează valorile de mai jos în ordinea descrescătoare a gradului în care caracterizează clasa din care faci parte:

Valori Sistemul de valori al clasei mele

Notă .....................................................................
Distracţie .....................................................................
Învăţare ......................................................................
Respect .......................................................................
Punctualitate ..............................................................……..
Sinceritate ........................................................................
Înţelegere ........................................................................
Competiţie .........................................................................
Ajutor reciproc ..........................................................................
Interes personal ..........................................................................
Curiozitate ..........................................................................
Solidaritate ..........................................................................
Încredere ..........................................................................
Prietenie ..........................................................................
Libertate de exprimare ...........................................................................

Eşti mulţumit de sistemul de valori construit?

Dacă nu, ce valori ai dori să aibă o pondere mai mare în grupul tău? De ce?
Ai purtat vreodata vreo discuţie cu colegii despre aceste aspecte care te nemulţumesc? Care au fost urmările?
II. Numeşte 3 motive pentru care eşti mândru de colectivul din care faci parte:
...........................................................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
III. Numeşte 3 motive care te îndreptăţesc să nu fi mulţumit de colectivul din care faci parte:
.......................................................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................

Fişă de activitate 2

Completează următoarele fraze după cum îţi sugerează începutul:

1. Colegialitatea............................................................................................

2. Un bun coleg...................................................................................................

3. Colegii mei.......................................................................................................

4. Admir colegii care............................................................................................

5. Nu suport colegii care....................................................................................…….

 6. Îmi ajut colegii..................................................................................................

7. Numai atunci când sunt cu colegii.................................................................………………………..

8. Îmi pare rău că nu toţi colegii........................................................................………………….

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 3

Părinţii mei – aşteptări reciproce între părinţi şi copii

Fişă de activitate 1

Cum aş vrea să fie părinţii mei?

Cum sunt părinţii mei?

Cum sunt eu? Cum ar vrea părinţii să fiu?

Fişă de activitate 2

Ce aşteaptă copiii de la părinţii lor?

1.
2.
3.
4.
5.
 Ce aşteaptă părinţii de la copiii lor?

1.
2.
3.
4.
5.

Reguli ce ar putea satisface aşteptările reciproce dintre părinţi şi copii:

1.
2.
3.
4.
5.

ANEXA 4

Învăţarea – o şansă sau o obligaţie?

Fişă de activitate

I. Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

1. Mi-e greu să învăţ.....................................................................................

2. Când învăţ................................................................................................
3. Mi-e uşor să învăţ......................................................................................
4. Numai dacă înveţi.....................................................................................
5. Cred că ceea ce învăţ în prezent...........................................................
6. Cei care nu învaţă.....................................................................................
7. Trebuie să învăţ........................................................................................
8. Consider învăţarea o şansă atunci când...................................................
9. Sunt mândru că am reuşit să învăţ...........................................................
10.Pentru a reuşi în viaţă...............................................................................

II. Împarte cadranul de mai jos în 5 secţiuni corespunzătoare următoarelor activităţi: activitate în familie, învăţare, distracţie, odihnă, altele (aici
precizezi orice alte activităţi desfăşurate care nu sunt menţionate) şi scrie în dreptul fiecăreia numărul de ore zilnic pe care îl acorzi activităţii
indicate (ai grijă ca suma orelor înscrise să fie 24 şi ponderea fiecărei secţiuni să corespundă ca mărime numărului de ore acordat):

familie odihnă

învăţare

distracţie altele:..........

Dacă ai realizat sarcina anterioară răspunde la următoarele întrebări:

a. Poţi trage o concluzie rapidă privind cadranul construit de tine? Care este aceasta?
..................................................................................................................

b. Crezi că numărul de ore acordat învăţării este suficient? Pe tine te mulţumeşte? Dar pe ceilalţi (familie etc.)?
..................................................................................................................

c. Identifică cel puţin 3 modalităţi prin care ai putea creşte numărul de ore acordat învăţării:

1............................................2.....................................3...........................

Cum crezi că te vor înfluenţa aceste schimbări în programul tău zilnic?

 ANEXA 5

Şcoala – factor de stres?

Fişă de activitate

1. Îmi place să fiu elev pentru că:

a..............................................................................................................b..............................................................................................................c...
..........................................................................................................

2. Nu-mi place la şcoală pentru că:

a..............................................................................................................b..............................................................................................................c...
.........................................................................................................

3. Scrie 3 lucruri care ai vrea să se schimbe în viaţa ta de şcolar:

a..............................................................................................................b..............................................................................................................c...
.........................................................................................................

Stă în puterea ta să schimbi aceste lucruri?

Cine ar trebui să acţioneze pentru a le schimba?
Ce poţi face tu în acest sens?

După efectuarea exerciţiului de mai sus, se poate trece la punerea efectivă în practică, desfăşurându-se un joc de rol cu următorii „actori”:
a. un posibil profesor „stresant” şi un elev din clasă
b. doi colegi care nu se simpatizează reciproc
c. un elev iritat de faptul că trebuie să citească un roman în două zile şi un altul care este convins de utilitatea şi plăcerea citirii unui astfel de roman.
 Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 6

Cine şi ce mă stresează?

Fişă de activitate

Completează următorul tabel după cum ţi se cere:

Factorii care mă
Stresează
acasă la şcoală Când sunt cu
colegii/prietenii

Cel mai mult mă stresează:

..............................................................................................................................................................................................................................................

Pot fi puse elevilor întrebări clarificatoare ca:

De ce te stresează acest lucru?

Întotdeauna te-a stresat?
 Ce ai făcut pentru a-l controla?
De ce crezi că pe tine te stresează, iar pe colegii tăi nu-i deranjează?
Ce-ţi propui să faci pentru a schimba situaţia?

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 7

Comportamentul deviant în viaţa şi activitatea adolescentului

Fişă de activitate 1

Completează spaţiile punctate după cum îţi sugerează începutul:

Minciuna........................................................................................................
Obrăznicia.....................................................................................................
Încăpăţânarea...............................................................................................
De obicei jignesc persoanele........................................................................
Înjur când......................................................................................................
Am o părere proastă despre persoanele care...............................................
Nu sunt mândru de mine când......................................................................
De obicei sunt impertinent.............................................................................
Consider că nu respect suficient natura pentru că........................................
Manifestările deviante cel mai des prezente în comportamentul meu
sunt:...............................................................................................................
 Mă comport astfel deoarece..........................................................................
Deşi am încercat, nu am reuşit să.................................................................

Fişă de activitate 2

Descrie o situaţie în care ai manifestat un comportament deviant, conducându-te după întrebările:

- Ce s-a întâmplat?
- Ce normă morală ai încălcat?
- De ce te-ai purtat astfel?
- Cum te-ai simţit atunci?
- Cum te simţi acum amintindu-ţi această întâmplare?
- Ce crezi că au gândit ceilalţi despre tine?
- Ce ai câştigat comportându-te astfel?
- Ce ai pierdut comportându-te astfel?
- Dacă ai putea da timpul înapoi, ai schimba ceva în comportamentul tău? Ce anume?

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 8

Absenteismul – factor al insuccesului şi eşecului şcolar

Fişă de activitate

Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

 Chiulul........................................................................................................

Când chiulesc mă simt...............................................................................

Numai dacă chiulesc.....................................................................................

Aş putea să nu mai chiulesc dacă.................................................................

Imaginează-ţi că ai o balanţă cu care poţi cântări avantajele şi dezavantajele absentării nemotivate de la şcoală; pune în această balanţă toate
avantajele, respectiv, dezavantajele personale pe care le poţi identifica şi vezi unde atârnă balanţa mai greu:

Avantajele absentării Dezavantajele absentării

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

BIBILOGRAFIE:

 Băban, A (2001) - Consiliere educaţională - ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere-Cluj-Napoca;
 Dopfner,M;Schurmann, Stephanie; Lehmkuhl, G(2004) -Copilul hiperactiv şi încăpăţinat-Ghid de intervenţie pentru copiii cu
tulburări hiperchinetice şi opoziţionale-Ed. ASCR, Cluj-Napoca;
 Petermann, F,Petermann,U (2006)-Program terapeutic pentru copiii agresivi-Ed.RTS;Cluj-Napoca;
 Botiş, A; Tărău, A (2004)- Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti -ED. ASCR, CLuj-Napoca;
 Ene, S(2005)-Cum reacţionăm la stress-Tulburări psihice somatoforme şi disociative- Ed. Polirom , Bucureşti;
 De Peretti, A; Legrand, J-A; Boniface,J (2001) –Tehnici de comunicare –Ed. Polirom, Bucureşti ;
 Sauve, C (2006) –Copilul hiperactiv - Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie –House of Guides; Bucureşti;
 Lansky , V (2005) –Sfaturi practice pentru părinţi –Ed. Vremea , Bucureşti,
 Dopfner,M;Schurmann, S ;Frolich, J (2002)–Program terapeutic pentru copii cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic şi
opozant THOP-ED. RTS, Cluj- Napoca;
 Ziglar, Z (2000) – Putem creşte copii buni într-o lume negativă !-Ed. Curtea-veche, Bucureşti;
 Jisa, E (2002)- Antologie de texte literare pentru orele de dirigenţie şi consiliere – Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca;
 Gheorghe, V, Criveanu, N, Drăgulinescu, A (2007) –Efectele micului ecran asupra minţii copilului - Ed. Prodrom – Asociaţia Pentru
Apărarea Familiei şi Copilului , Bucureşti.
 Goleman,D(2005)-Inteligenţa emoţională- Editura Curtea Veche, Bucureşti;
 Roşan,A (2006)- Violenţa juvenilă şcolară -teorie , prevenţie şi intervenţie integrativă-Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca;
 Lemeni,G,Tărău, A-Consiliere şi orientare- ghid de orientare pentru carieră-Activit