Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STOP
Bullying”
Argument:
Comportamentul bullying în școală este un fenomen existent în multe state ale
lumii.
La noi în țară, până în acest moment, există puține studii efectuate în școlile
din România care să urmărească țintit fenomenul bullying în rândul elevilor, ceea ce
face ca acest tip de comportament să fie mai puțin cunoscut.
‚‚Bullying” este în general privit ca o formă specific a comportamentului
agresiv.
Cea mai des utilizată definiție a termenului bullying, în literatura de
specialitate, este cea dată de Olweus, considerat un pionier în cercetările referitoare la
bullying. Astfel, Olweus (1999) stabilește că ‚‚bullying” este caracterizat după trei
criterii:
(1) este un comportament agresiv sau o acțiune de a face rău intenționat;
(2) este un comportament care se repetă în timp;
(3) relațiile interpersonale se caracterizează printr-un dezechilibru de putere.
Mai mult, comportamentul bullying poate să se manifeste fără nici o provocare
iar acțiunile negative pot fi realizate prin contact fizic, cuvinte, gesturi obscene,
excludere intenționată dintr-un grup”.
Studiile fac distincție între comportamentul bullying direct (deschis) și indirect
(ascuns, relațional).
Comportamentul bullying direct, include toate tipurile de agresivitate verbală și
fizică: a lovi, a bate, a jigni, a amenința, a porecli, a insulta.
Comportamentul de bullying indirect, include aspecte ale izolării sociale:
ignorare, excludere, bârfă. Agresivitate directă este mult mai frecventă la băieți, iar
cea indirectă la fete.
De ce considerăm oportună implementarea acestui proiect?
Deoarece implicarea în acte agresive abuziv repetitive (atât ca agresor cât și ca
victimă) în adolescența poate avea consecințe negative pe termen scurt și lung (vârsta
adultă) în cazul în care nu se iau măsuri de prevenire și combatere a acestor
manifestări agresive în școală;
Deoarece comportamentul agresiv se perpetuează de la părinți la copii, astfel
riscul de a se ajunge la un cerc vicios în care adultul care a fost agresiv în copilărie va
avea copii care tind să devină și ei agresori este crescut în lipsa unor strategii de
prevenție și reducere a comportamentului agresiv abuziv repetitiv aplicate la timp (cât
mai timpuriu) în școală.
Barometrul violenței
• Impărțim clasa în două grupuri, pe sexe (fete și băieți).
• Fiecare grup primeste un set de cartonașe, cu o afirmație scrisă cu
privire la atitudine sau comportament.
• Invităm fiecare grup să pună fiecare cartonaș într-un rând, undeva de-a
lungul șirului între „cel mai dureros” și „cel mai puțin dureros”.
• Asiguram o înțelegere clară a sensului cuvântului dureros – atunci când
spunem că un comportament este dureros, înseamnă că acel comportament
doare, este ofensator sau deranjant.
• Dacă grupul consideră un anumit comportament ca nedureros sau
„deloc dureros” acesta ar trebui pus deoparte, la cartonașul „deloc dureros”. În
cazul în care, conform grupului, un anumit comportament nu apare, acesta ar
trebui pus la „nu se întâmplă niciodată”, în afara șirului.
• Le arătăm colegilor cum ar trebui să pună cartonașele pe băncile pe
care le-am pregătit.
• Informăm colegii că există și cartonașe necompletate, pe care ei pot
scrie afirmații suplimentare și/sau comportamente pe care ei le consideră
dureroase/ofensatoare/deranjante.
• Acordăm fiecărui grup 10 minute pentru a aranja barometrul violenței.
Le spunem grupurilor că dacă nu sunt de acord cu locul unui anumit cartonaș,
ar trebui să discute împreună și să ajungă la o decizie comună cu privire la
poziția finală a cartonașului. Subliniem faptul că nu există răspunsuri corecte
sau greșite, ci că părerea și perspectiva fiecărui grup este ceea ce contează în
acest exercițiu.
• După 5 minute observăm grupurile pentru a vedea cum progresează și
îi informăm cu privire la timpul rămas. Când grupurile sunt gata, invităm
grupul fetelor să se uite la șirul băieților și vice versa.
• Adunăm grupurile la un loc și începem prezentarea barometrelor
violenţei. Câte un reprezentant al fiecărui grup va citi șirul alcătuit de grupul
său.
• Urmărim discuțiile: Ce ați discutat în timp ce alcătuiați șirul? Au fost
momente când nu ați fost de acord? Dacă da, care au fost acestea?
• La sfârșit, scriem pe un flipchart principalele diferențe dintre
barometrul fetelor și al băieților.