UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CONSILIERE ȘI ORIENTARE

COMBATEREA BULLYING-ULUI ȘCOLAR

CURSANT: TESCU MARIAN

PROF. COORD.: CONF. DR. GRATIELA SION
 COMBATEREA BULLYING-ULUI ȘCOLAR

Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde
persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în
biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi
depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
- Intenționat- agresorul are intenția să rănească pe cineva
- Repetat – aceeași persoană este rănită mereu
- Dezechilibru de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă,
slabă și nu se poate apăra singură.
Cazurile de bullying implică cle puțin un agresor și o victimă, iar, în unel cazuri, există și martori.
Agresorul :
- vrea să fie mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din jurul său;
- este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile;
- de cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură ca produce durere celorlalti;
- dorește să domineși să-i controleze pe ceilalți;
- exagerează în situații obișnuite;
- abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat;
Victima:
- pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă care prezintă anumite slăbiciuni pe care
agresorul le poate exploata ;
- manifestă imposibilitatea de apărare și sentimente de neputință;
- persoana agresată este copleșită de teamă;
- unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiți”;
De cele mai mute ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristicii:
- supraponderali sau subponderali;
- sunt scunzi sau prea înalți;
- au dizabilități fizice;
- au puțini prieteni sau nu au prieteni;
- sunt săraci sau bogați;
- au religie, etnie sau rasă diferită;
- au slabe abilității sportive;
- sunt inteligenți, talentați;
- sunt persoane noi din grup;
Spectatorii:
- spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul de bullying, dar decide să nu
intervină, de cele mai multe ori din frică de a deveni chiar el/ea o victimă;
- uni spectatori instigă agresorul să abuzeze victima;
- majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic;
- de foarte multe ori, spectatorii pasivi formează audiență agresorului care dorește să obțină
atenție și popularitate. Astfel , el este încurajat să continue comportamentul agresiv;
- Spectatorul însă poate avea un rol important în oprirea agresiunii;
Efectele bullying-ului asupra copiilor:
- Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale;
- Se indică faptul că persoanele , indiferent dacă sunt copii sau adulți, care sunt supuse
permanent comportamentului abuzuv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere.
Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung:
 - Probleme emoționale;
- Probleme de comportament;
- Probleme sociale;
- Singurătate;
- Depresie, anxietate;
- Stimă de sine scăzută;
- O creștere a frecvenței îmbolnăvirilor;

Metode de prevenire a bullying-ului care pot fii aplicate de profesorii:

Identificarea posibilelor situații în care pot apărea experiențe de bullying – comportamentele de
bullying apar în general în locurile în care nivelul de supraveghere este limitat, precum băile, locul de
joacă, coridoarele înguste, sălile de clasă de la ultimele etaje ale școlii sau mediul virtual. Sporirea
supravegherii acestor medii va limita semnificativ frecvența actelor de agresiune.
Interveniția imediat ce se observă un fenomen de bullying – intervenția profesorului constă atât
în oprirea imediată a comportamentului, cât și raportarea acestui eveniment conducerii școlii.
Profesorii pot organiza ședințe/discuții separate cu copilul care a manifestat un comportament de
bullying și copilul supus bullyingului în scopul de a afla mai multe despre natura incidentului. Nu este
recomandată organizarea unei întruniri cu copilul care manifestat un comportament de bullying, și cu
copilul care a fost supus bullying-ului, întrucât elevul agresat se poate simți stânjenit și intimidat de
prezența copilului care inițiază bullying-ul și va fi mai puțin motivat să denunțe evenimentul respectiv
Derularea unor campanii de informare a elevilor cu privire la bullying . Aceste campanii au ca
scop prevenirea comportamentelor negative de tip bullying și promovarea comportamentelor
pozitive și dezirabile social și se pot derula prin activități precum: -organizarea de ore de dirigenție
sau consiliere pe tema bullying-ului și a efectelor sale, -organizarea de dezbateri pe tema bullying-
ului, realizarea unui concurs de eseuri, -discutarea unor cazuri de bullying din literatură, seriale TV,
filme, -precum și organizarea de sesiuni de brainstorming împreună cu clasa pentru a identifica
posibile soluții pentru stoparea fenomenului.
Oferirea elevilor de oportunități pentru a vorbi despre bullying și solicitarea sprijinul lor în
definirea bullying-ului ca și comportament inacceptabil. Implicarea eleviilor în stabilirea regulilor de
clasă împotriva agresiunii. Astfel de reguli pot include angajamentul profesorului de a nu „privi în altă
parte” atunci când apar incidente care implică agresiune. Consilierea psihopedagogica a elevilor
implicati in acest fenomen.
Programul activităților de consiliere urmărește:

 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală – comunicare verbală şi nonverbală,

ascultare activă, oferire / solicitare de răspunsuri, comunicare asertivă, empatie
 Dezvoltarea abilităţilor de iniţiere şi menţinere a unei relaţii de prietenie şi de a face faţă
respingerii sau ieşirii dintr-o relaţi
 Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare pozitivă a conflictelor
 Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoţională – cunoaşterea emoţiilor, identificarea
propriilor emoţii în diferite situaţii, explicarea emoţiilor, verbalizarea emoţiilor, controlul furiei
 Dezvoltarea abilităţilor de asigurare a siguranţei personale – de a spune NU în anumite situaţii
 CHESTIONAR ”ŞCOALA ANTIVIOLENŢĂ”

La următoarele întrebări, vă rugăm să bifaţi sau să completaţi criteriul care se

potriveşte situaţiei dumneavoastră:

1. Vârsta (în ani împliniţi):

a) 7-11 ani
b) 12-15 ani
c) 16-19 ani
2. Unitatea şcolară în care învăţaţi se află în mediul:
a) urban
b) rural
3. Programul meu zilnic este:
a) bine stabilit
b) variabil
c) nu este bine organizat
d) nu ştiu
4. La şcoală mă simt:
a) bine
b) ameninţat
c) protejat
d) nu răspund
5. În familia mea există o atmosferă:
a) echilibrată, de calm şi înţelegere
b) uneori echilibrată, cu mici certuri
c) conflictuală, cu certuri dese între părinţi
d) alte situaţii.............................................................
6. La şcoală:
a) am mulţi prieteni cu care mă înţeleg bine
b) am câţiva prieteni
c) nu am prieteni, nu îmi place la şcoală
d) nu răspund
7. La activităţile din şcoală, mă implic:
a) mult
b) moderat
c) nu mă implic
d) nu răspund
8. În şcoala mea, colegii sunt:
a) prietenoşi
b) agresivi şi intoleranţi
c) indiferenţi
d) nu răspund
9. Stările conflictuale sau de violenţă din şcoală se produc datorită:
a) elevilor
b) părinţilor
c) profesorilor
d) mai multor factori ...................................................................
10. În unitatea în care sunt elev, am fost implicat în situaţii conflictuale:
a) des
b) relativ des
c) moderat
d) nu mă implic în aceste situaţii
13. Conflictele din clasă/şcoală se rezolvă:
a) discutând cu elevii, familia şi cadrele didactice
b) prin consiliere
c) prin intervenţia directorului
d) în alte moduri:.........................., ........................................................
14. Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru reducerea cazurilor de violenţă în şcoli?

...................................................................................................................................................

Ce spun statisticile?
Studiul OMS/HBSC a plasat România într-un loc destul de fierbinte al hărții Europei privind
bullying-ul, cu următoarele cifre:

• până la 20% din copiii de 11 ani au fost agresați cel puțin de două ori în lunile anterioare;
procentajul celor de 13 ani fiind de 22% și 17% pentru cei de 15 ani.
• până la 26% din copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de două
ori în lunile anterioare; procentajul celor de 13 ani fiind de 35% și 30% pentru cei de 15
ani. (OMS)

Conform studiului național desfășurat de Salvați Copiii România cu privire la bullying-ul în

rândul copiilor în mediul școlar, s-au identificat următoarele, în legătură cu diverse
dimensiuni ale bullying-ului:

• Excluderea din grup: 31% din copii au declarat că au fost în mod frecvent excluși din
activitățile de grup și 23% au fost amenințați cu excluderea din grup; 2 din 10 copii au
raportat comportamente de excludere repetată directă din partea altor elevi.
• Umilire: 24% din copii au raportat că au fost în mod constant umiliți în fața altor copii și
37% au fost victime ale zvonurilor negative împrăștiate în comunitatea școlară.
• Bullying fizic: 13% din copii au avut bunurile personale distruse de alții și 30% au fost
loviți în mod repetat de alți elevi la școală. De asemenea, 78% din toți elevii au raportat
că au asistat la cel puțin o situație de bullying în școala lor.
• Bullying-ul cibernetic: 68% din copii au confirmat că bullying-ul cibernetic are loc pe
rețelele sociale folosite de ei.

Prevalența bullying-ului în rândul elevilor claselor a VI-a – XII-a:

BIBLOGRAFIE:

http://www.unicef.org/