BULLYING-UL ȘI

EFECTELE UNUI
FENOMEN
DISTRUGĂTOR!
Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este o formă de

comportament agresiv în care cineva
agresează, hărțuiește, persecută sau
intimidează în mod intenționat și
repetat o altă persoană.
Pentru a fi considerat bullying, comportamentul
trebuie să fie agresiv și să includă:

 Intenția: agresorul are ca intenție să

rănească pe altcineva;
 Un dezechilibru al puterii: copiii care-i
agresează pe alții iși folosesc puterea,
cum ar fi forța fizică, accesul la informații
stânjenitoare sau popularitatea – pentru a
controla sau a face rău altora.
 Repetiția: aceeași persoană este rănita
mereu și mereu.
TIPURI DE BULLYING:

1. Bullying fizic

 Hărțuirea fizică este poate cea mai

evidentă. Aceasta vine sub forma
unor lovituri aplicate victimei. Fie
că vorbim de pumni, palme,
împingeri sau spargeri și deteriorări
de bunuri materiale, acestea sunt
semne ale agresiunii fizice.
 TIPURI DE BULLYING
2. Bullying verbal

Totul începe de la tachinare, urmată de

remarci grele și denigratoare la adresa
victimei. În timp, acest tip de bullying
poate duce la abuz emoțional și poate
avea impact asupra sănătății mintale.

3. Bullying cibernetic

Acest tip de hărțuire este cunoscut ca

„cyberbullying”. O nouă formă de agresiune apărută
ca urmare a evoluției tehnologice. Internetul a oferit
ocazia unor oameni rău intenționați să interacționeze
rapid și ușor cu alte persoane, transformându-le în
victime.
 TIPURI DE BULLYING
4. Bullying sexual
Despre hărțuirea sexuală auzim foarte des, din păcate. Acest tip de
bullying este extrem de răspândit, mai ales în rândul tinerilor. Cum se
manifestă?
 nume sexuale nepotrivite,

 trimiterea de imagini pornografice,

 aluzii sexuale,

 răspândirea de zvonuri sexuale,

 atingeri,

 ciupituri,

 folosirea unui limbaj care provoacă jenă sau rușine.

 TIPURI DE BULLYING
5. Bullying rasist
 Acest tip de bullying apare atunci când
oamenii sunt hărțuiți pentru culoarea
lor sau pentru orientarea lor etnică. De
câte ori ai auzit în jur apelative precum:
„țiganule!” sau „moldoveanule!”?
Acestea sunt adesea folosite pentru a
jigni. De multe ori, chiar dacă nu sunt
rostite, sunt gândite de către oameni, iar
asta duce la respingere. Astfel,
persoanelor de o anumită rasă sau etnie
nu le este acordată o șansă reală de
integrare.
Ce roluri joacă persoanele implicate în bullying?

Există diverse roluri pe care copiii

le pot juca în bullying. Copiii pot agresa
pe alții (bullies), pot fi agresați sau victime
(bullied) sau pot asista la agresiune, fiind
spectatori sau martori (bystenders).
Când copiii sunt implicați în
hărțuire, adesea joacă mai mult de un rol.
Uneori, copiii pot fi atât agresați, cât și
agresori sau pot fi spectatori când alți
copii sunt hărțuiți.
Copiii la risc de a fi agresati (bullied)

În general, copiii care sunt agresați au unul sau mai mulți factori de risc:

 Sunt percepuți ca fiind „diferiți” față de colegii lor - sunt

fie supraponderali, fie subponderali, poartă ochelari, se
îmbracă diferit, sunt transferați recent la școala
respectiva sau nu iși pot permite ceea ce alți copiii
consideră ca este „cool”;
 Sunt percepuți ca fiind slabi sau incapabili de a se apara
singuri;
 Sunt depresivi, anxioși sau au o stimă de sine scazută;
 Sunt mai puțin populari decât ceilalți și au puțini prieteni;
 Nu se înțeleg bine cu ceilalți, sunt percepuți ca enervanți
sau provocatori și concurează cu ceilalși pentru atenție;
 Cu toate acestea, chiar dacă un copil are acești factori de
risc, nu înseamnă că va fi agresat.
 Copiii la risc să fie agresori (bullies).

Cei care hărțuiesc nu trebuie să fie neapărat mai

puternici sau mai mari decât cei pe care îi
agresează.
Există două tipuri de copii care sunt mai
predispuși să-i agreseze pe ceilalți:
 Unii care au conexiuni bune cu colegii lor, au
putere socială mare, sunt excesiv de
preocupați de popularitatea lor și le place să ii
domine și să-i controleze pe ceilalți.
 Alții care sunt mai singuratici, mai deprimați
sau anxioși, au o stima de sine scăzută, pot fi
mai puțin implicați la scoală, pot fi ușor
dominați de colegi și nu le pasa de emoțiile
sau sentimentele altora.
SEMNE DE ALARMĂ

Nu toți copiii care sunt hărțuiți sau

hărțuiesc cer ajutor. Recunoașterea
semnelor de alarmă este un prim pas
important în luarea măsurilor împotriva
bullying-ului. Există diverse semnale
care indică faptul că cineva este afectat
de bullying - fie că este agresat, fie că
agresează pe alții.
 Semne că un copil este agresat:

 Răni/traumatisme inexplicabile;
 Haine, cărți, dispozitive electronice sau
bijuterii pierdute sau distruse;
 Dureri de cap sau de stomac frecvente,
stare de rău sau nerecunoașterea că
există o problemă de sănătate;
 Modificări ale obiceiurilor alimentare,
cum ar fi consumul excesiv sau
subalimentarea;
Semne ca un copil este agresat:

 Tulburări de somn sau coșmaruri frecvente;

 Scăderea notelor, pierderea interesului
pentru activitățile școlare sau lipsa dorinței
de a merge la școală;
 Pierderea bruscă a prietenilor sau izolarea
socială;
 Sentimentul de neputință sau de scădere a
stimei de sine;
 Comportamente auto-distructive, cum ar fi:
fugitul de casă, auto-vatamarea sau gânduri
despre sinucidere;
Semne că un copil agresează:

 Intră în conflicte fizice sau verbale;

 Are prieteni care îi hprțuiesc pe alții;
 Este din ce în ce mai agresiv;
 Dirgintele sau directorul școlii solicită frecvent
prezenta părinților;
 Are bani sau bunuri a căror proveniență nu poate
fi explicată;
 Dă vina pe ceilalți pentru problemele lui;
 Nu își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lui;
 Este competitiv și își face griji cu privire la
reputația sau popularitatea lui;
Efectele bullying-ului:

Bullying-ul îi poate afecta pe toți - pe cei

care sunt agresați, pe cei care agresează
și cei care asistă la agresiune. Bullying-ul
are multe efecte negative, inclusiv cu
impact asupra sănătății mintale,
consumului de droguri sau sinucidere.
De ce copiii nu cer ajutor?

 Copilul care este agresat se simte

neajutorat. Copiii vor să se descurce
singuri pentru a simți ca dețin controlul.
S-ar putea să le fie teamă să fie văzuți ca
fiind slabi sau ca „păresc”.
 Copiii se pot teme de reacția/răzbunarea
copiilor care i-au agresat.
 Bullying-ul poate fi o experienta
umilitoare. De aceea, copiii vor ca adulții
să nu știe ce se spune despre ei,
indiferent dacă este adevărat sau fals.
De asemenea, se pot teme ca adulții îi
vor judeca sau îi vor pedepsi pentru că
sunt slabi.
 Cum il poți ajuta pe copil?

 Păstrează o cale de comunicare deschisă cu copilul tău. Atunci când

vorbești din timp despre bullying, înainte ca acesta să se întample,
stabilești un cadru care fie previne agresiunea, fie ajută la soluționarea
ei. Poarta astfel de discuții cu copilul tău:
 Ce lucruri bune s-au întâmplat astazi la scoala? Ce lucruri rele?
 Ce tip de comportament îl consideri ca fiind agresiv/intimidant/care
hărțuiește?
 Ce se întamplă în pauze sau în autobuz, pe drumul între casa și școală?
 Ai văzut pe cineva care a fost agresat la școală?
 Există vreo persoana la școala la care poți apela dacă ești agresat?
Încurajează-ți copilul:

 Să-și modeleze comportamente de

acceptare a celorlalți, empatice și amabile.
 Să fie alături de copiii care ar putea fi ținta
agresiunii.
 Să pună sub semnul întrebării
comportamentul agresiv atunci când
acesta se întamplă.
 Să-și implice prietenii pentru a pune la
îndoială comportamentul agresiv al
grupului.
 Să raporteze agresiunea unui adult de
încredere.
 Să discute cu persoana vizată în particular.
Bibliografie:
 Peter Smith, Psihologia bulingului școlar, Editura
Pririor, 2021;
 Bullying - Insultele, Imbrancitul, Glumele,
Tachinarea, Editura Bookzone, 2021;
 www.apa.org
www.stopbullying.gov
www.medlineplus.gov
www.mayoclinic.org
www.unicef.org