Stilul de via se refer la totalitatea deciziilor i aciunilor voluntare care ne afecteaz starea de

sntate. Stilul de via sntos (sanogen).joac un rol esenial in promovarea i meninerea

sntii i prevenirea imbolnvirilor. Stilul de via negativ (patogen) este format din
comportamente de risc pentru starea de sntate. Comportamentele de risc au consecine
negative, pe termen scurt i lung,basupra sntii fizice i psihice i, in consecin, reduc
calitatea vieii i starea de bine a persoanei.
Pentru evaluarea stilului de via vezi fia 20 din anexe.
Studiile in domeniu (Sarafino, 1994) au identificat un set de comportamente protectoare a
sntii:
a dormi intre 7 i 9 ore;
a lua micul dejun regulat;
a nu consuma alimente intre mese;
meninerea greutii in limite normale;
a nu fuma (activ i pasiv);
a nu consuma alcool decat ocazional;
a face exerciii fizice regulat.
Factorii comportamentali de risc au un rol important in etiologia i
evoluia bolilor; de exemplu, peste 25% din bolile cardiovasculare ar putea fi
evitate prin modificarea unui singur comportament de risc - fumatul.
Comportamentele de risc care sunt in relaie cu cele mai importante cauze de deces sunt:
a) fumatul, sedentarismul, alimentaia necorespunztoare, stresul - in tulburrile
cardiovasculare;
b) fumatul, consumul de alcool, alimentaia neechilibrat, expunerea la soare neprotejat - in
cancer;
c) alimentaia neechilibrat, stresul, sedentarismul - in accidentele vasculare cerebrale;
d) consumul de alcool, droguri, conducerea fr utilizarea centurilor de siguran, stresul - in
accidente (inclusiv accidentele de main).
Caracteristicile comportamentelor relaionate cu sntatea:
a) Comportamentele relaionate cu sntatea sunt determinate de factori diferii. De exemplu,
fumatul poate avea o funcie de "rezolvare" a situaiilor de stres, in timp ce activitatea fizic
poate fi relaionat cu accesul la o sal de sport.
b) Factori diferii pot controla acelai comportament in mod diferit la persoane diferite. De
exemplu, fumatul poate fi determinat de inabilitatea adolescentului de a-i face prieteni, de
abiliti sczute de management al situaiilor de stres sau de nevoia de acceptare intr-un grup
de colegi.
c) Factorii care controleaz comportamentul se schimb in timp. De exemplu, un tanr fumeaz
la inceput pentru a se identifica cu normele grupului su de prieteni, pentru ca mai tarziu
fumatul s aib o funcie de control al situaiilor de stres. Un alt exemplu este cel legat de
exerciiu fizic. Elevii fac sport prin natura programei colare, ins dup ce ii finalizeaz studiile
renun la exerciiul fizic.
d) Comportamentele relaionate cu sntatea i factorii care ii controleaz difer de la individ la
individ. Un tanr poate incepe s consume alcool din motive sociale, dup care alcoolul s aib o
funcie de "rezolvare" a problemelor emoionale; pentru un alt tanr etapele pot fi diferite.
Comportamente protectoare ale sntii:
Exerciiul fizic
Alimentaie echilibrat
Balan intre munc-odihn-recreere
Protecia fa de expunerea prelungit la soare
Verificri medicale periodice
Utilizarea centurilor de siguran (in cazul mainii)
Utilizarea ctilor de protecie (in cazul bicicletei i motocicletei
Gandire pozitiv despre sine, lume i viitor
Relaionare interpersonal armonioas
Meninerea suportului social (familie, prieteni, confident)
Controlul stresului
Aderena la tratament in cazul imbolnvirilor
Convingeri eronate ale adolescenilor despre fumat
Exist o serie de erori de gandire ale adolescenilor relative la fumat. Aceste erori funcioneaz
frecvent asemenea unor scheme cognitive dezadaptative, ce conserv i intresc
comportamentul de
fumtor (pentru evaluarea convingerilor elevilor despre fumat, vezi i fia 21 de la anexe).
Menionm
cateva din ele:
"Fumatul te face atractiv."
Rspuns: realitatea este c fumatul te face ru mirositor i ii inglbenete dinii i mainile.
Hainele tale vor mirosi urat, la fel ca i respiraia ta. Cum ar reaciona prietenul / prietena la o
respiraie urat mirositoare, la un pr care miroase a tutun?
"Fumatul te face independent i mai matur."
Rspuns: fumatul te face dependent i nu mai ai control asuprata. Fumatul nu te poate face mai
inteligent, mai sofisticat, mai inelept.
"Fumatul te face s te simi bine."
Rspuns: in realitate, cei care fumeaz se simt obosii, le este dificil s fac sport.
"Tutunul nu este un drog, nu-i face nici un ru. "
Rspuns: fumatul produce efecte negative asupra sntii i este o dependen. Nu este uor
s te lai de fumat! Una dintre cele mai frecvente greeli ale programelor de prevenie
tradiionale ale fumatului este focalizarea unidirecional pe evidenierea consecinelor de
lung durat ale fumatului, cum ar fi aspectele legate de sntate i boal. Studiile arat c
mesajul "Fumatul duneaz grav sntii" nu are eficacitatea pe care i-o doreau iniial cei care
au dezvoltat acest mod de prevenie. Unul dintre principiile formrii unui comportament este
cel legat de funcia imediat a intririlor. Pentru ca un comportament s se formeze este
important s fie intrit la intervale scurte de timp. Astfel c evidenierea consecinelor de lung
durat asupra sntii a fumatului nu este suficient de relevant pentru formarea unui
comportament alternativ acestuia. In consecin, este mai eficient s focalizm prevenia i
formarea comportamentelor pozitive pentru sntate prin analiza i contientizarea elevilor
asupra consecinelor imediate ale fumatului. Un exemplu este evidenierea beneficiilor
renunrii la fumat relevante pentru elevi. Aceste mesaje pot fi:
Vei dobandi o form fizic mai bun, prin creterea rezistenei organismului.
Respiraia, prul, hainele tale nu vor mai emana mirosul neplcut de tutun.
Dantura i degetele tale nu vor mai fi inglbenite.
Vei economisi zilnic o sum important de bani pe care poi s-i foloseti in alte scopuri.
Evii riscul contractrii unor boli grave, adesea incurabile, precum i sensibilitatea la bolile
infecioase.
Ii vei prelungi durata de via.
Nivel al experienei Comportamente alternative

Fizic: stare de bine Exerciii de relaxare, Dans i antrenament al
micrilor, Recreere fizic, sport.
Social identificarea si Implicarea in aciuni
comunitare, care pot oferi satisfacie,
Implicarea in activiti de ajutorare social
Activiti de voluntariat
Intelectual, Creativ , Interpersonal Hobbiuri, lectur, antrenamente mnezice
Practicarea muzicii, picturii, artei fotografice
Discuii de grup, participarea la activiti de
grup,relaionarea cu alte persoane Dezvoltarea
abilitilor de comunicare

Filozofic, spiritual Consiliere orientat pe clarificarea valorilor
Studiul filosofiei, literaturii universale, istoriei,
literaturii spirituale i a diferitelor sisteme de
credine,Meditaie, contemplare
Studiile in domeniu arat c in general comportamentele de risc nu apar izolate ci intr-un set
comportamental. Relaia dintre fumat, consumul de alcool i consumul de droguri ca i intre
consumul de alcool sau droguri i actele sexuale neprotejate sunt cele mai semnificative. S-a
evideniat o relaie invers intre fumat i exerciiu fizic, tinerii care sunt activi din punct de
vedere al activitii fizice fumeaz intr-o proporie semnificativ mai mic decat cei care sunt
inactivi sportiv.
Adoptarea unor comportamente de risc poate duce uneori la dependen. Rolul preveniei in
acest caz este esenial. Dependena de substane se refer la o utilizare repetitiv a unor
substane psihoactive, in scopul producerii plcerii sau evitrii disconfortului fizic i emoional.
Dependena de substane comport trei aspecte importante: 1) substana controleaz
comportamentul consumatorului prin nevoia de autoadministrare in mod repetat; 2) substana
afecteaz sistemul nervos central prin modificarea funcionrii normale a creierului. Aceste
modificri au ca i efecte schimbri ale strilor emoionale, gandirii i percepiei; 3) acioneaz
ca o intrire (ca un stimul recompens) ce susine dorina persoanei de a continua s consume
substana. in consecin, dependena de substane se caracterizeaz prin modificri negative
comportamentale, afective, mentale i de sntate. Dependena este de mai multe tipuri:
dependena de nicotin
dependena de alcool
dependena de droguri
dependena de medicamente (ex. tranchilizante, somnifere)
Toate aceste categorii enunate formeaz aa numita dependen de substane. Exist ins i
alte tipuri de dependen, cum ar fi de exemplu:
dependena de internet
dependena de jocuri de noroc
dependena de relaii interpersonale nesntoase
Dependena de tutun, alcool sau droguri parcurge mai multe etape pan se produce ca atare.
Este important de specificat faptul c la fel ca i adulii, adolescenii i tinerii pot deveni
dependeni atat de nicotin cat i de alcool i droguri. Etapele consumului de substane sunt:
consumul experimental, in care elevul consum substana din curiozitate (ex. la o petrecere);
consum regulat, in care elevul consum substana la diversele intalniri cu colegii, prietenii;
consum devenit preocupare, in care elevul obinuiete s consume alcool, droguri, tutun in
multe situaii i cutarea acestor situaii devine in sine un scop;
dependena, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului
de a fuma sau consuma alcool sau droguri. Persoana nu mai este liber, este controlat de
substan.