Comportamentul ca obiect al psihologiei

Mielu Zlate-“Introducere in psihologie”-pag 90-99

Cum a aparut behaviorismul?

 In partea europeana introspectionismul a avut sustinatori ferventi,insa in America acest curent nu a

prins foarte bine. Aici au inceput sa apara la inceput timid,apoi din ce in ce mai accentuat reactii
impotriva introspectionismului. In felul acesta s-a pregatit terenul pentru o noua conceptualizare a
obiectului psihologiei,in locul vietii psihice interioare punandu-se comportamentul.

Reactii impotriva introspectionismului

Primele reactii negative impotriva introspectionismului au venit din partea filosofiei. Filosofia
subiectivista si contemplative specifica europenilor a fost inlocuita cu o filosofie la fel de
subiectivista,insa mult mai practica,mai pe masura temperamentului si caracterului americanului si
anume:pragmatismul. Potrivit pragmatismului nu exista idei adevarate,ci numai idei ce devin
adevarate pe parcursul activitatii practice a individului;gandirea nu reflecta realitatea,cid oar
elaboreaza reguli sau intrumente care sa faciliteze actiunea practica a individului.

Cele mai violente reactii au aparut din partea psihologiei animale,zoopsihologia. Cum animalele nu
dispun de constiinta,cercetatorii psihicului animal s-au orientat spre investigarea comportamentului
animalelor. Asadar,zoopsihologia aduce in prim-plan studiul comportamentului obiectiv,sugerand
totodata posibilitatea prelungirii sau adaptarii si la alte niveluri psihice(la om,indeosebi la copii) a unor
legi decoperite prin studierea animalelor.

Din partea psihologiei generale reactia impotriva introspectiei s-a manifestat intr-o forma foarte
concreta. Doi cercetatori,unul American(James) si unul danez( Lange) au elaborat “teoria periferica”a
emotiei ce sustinea ceva de genul:radem nu pentru ca suntem veseli ci suntem veseli pentru ca
radem,fugim nu pentru ca ne este frica ci ne este frica pentru ca fugim. Desi o asemenea explicatie e
demult depasita de psihologie,pe atunci,prin accentul pus pe ceea ce se intampla la periferia
organismului,ea intra in divergenta cu psihologia introspectionista ,care proclama superioritatea
constiintei. “amatorii de suflet”s-au simtit atacati si astfel a inceput un “mic razboi “ in revistele de
specialitate.Inca de prin 1910 Angell, fervent sustinator al introspectiei,vorbea de “moartea
sufletului”,o data cu inlocuirea lui su studiul comportamentului. In 1913 in revista”Psychology review”
si-a exprimat raspicat temerile:”noi am inlaturat cuvantul”suflet”…urmatoarea victim pare a fi
constiinta…categoria psihologica de “behavior”este legitima cu conditia ca ea sa nu condamne
introspectia”.

Lovitura de gratie atribuita introspectionismului traditional a fost data de catre J.B Watson in
articolul sau” Psihologia asa cum o vede un behaviorist” in revista”Psychology review”,acest articol
fiind considerat mai tarziu manifestul-program al unei noi orientari psihologice care a capatat numele
de behaviorism. Watson,ca zoopsiholog,era profund nemultumit de lipsa de obiectivitate a psihologiei
din timpul sau. De asemenea el nu vedea rostul structuralismului si functionalismului. Sustinea ca
 acestea studiaza o himera,ceva trecator si amagitot,pe care nimeni nu l-a atins,nu l-a gustat,ceva
intangibil ce nu poate fi pus in eprubeta sau pe lamella microscopului.=>”Nimeni nu a tins vreodata un
suflet”. El sugera ca daca psihologia vrea sa devina o stiinta utila,accesibila tuturor,popular deschisa
trebuia sa urmeza urmatoarele deziderate:

1.sa-si schimbe obiectul=sa inlatura constiinta si sa o schimbe cu

comportamentul,singurul care poate fi studiat in mod obiectiv

2.sa-si schimbe metoda de investigare=sa inlature introspectia sis a puna in locul ei

metode obiective de cercetare capabile sa satisfaca cerintele unei stiinte positive

3.sa-si schimbe finalitatea=adica sa tinteasca nu numai spre descrierea sau spre

explicarea fenomenelor psihice,ci si spre formularea unor legi ale comportamentului

Behaviorismul traditional (orthodox)

 Comportamentul considerat de Watson noul obiect de studiu al psihologiei,este ansamblul de

raspunsuri ajustate stimulilor care-l declanseaza.=>Psihologia reprezinta studiul S(timul)-R(actie).
Scopul ei este de a prevedea raspunsul cunoscand stimulul si de a prevedea stimulul cunoscand
raspunsul. Numai stimulul si reactia intre care exista o relatie directa,nemijlocita si unilateral sunt
obiective,numai acestea pot fi studiate prin metode obiective.

 Intreaga sfera a vietii psihice este impartita in trei clase de oragnizari comportamentale:

1.VISCERALE=cuprind comportamentele prin care se exteriorizeaza

emotiile:frica,furia,mania
2.MOTORII=inglobeaza comportamente manipulative,postural,locomotorii
3.LARINGEALE=cuprind comportamentele verbale datorate miscarii laringelui

Unitatea acestor comportamente constituie personalitatea umana.=>nu exista procese nervoase

initiate pe cale nervoasa,ci doar pe cale periferica. Cum insa exista o serie de procese psihice denumite
traditional:perceptie, memorie,gandire,etc.,nu puteau fi totusi negate ,ele au fost convertite,mai bines
pus reduse la comportamentele:”deschise”,”observabile”,”obiectivizate”. Numai in felul acesta considera
Watson ca psihologia poate fi scapata de cosmarul subiectivismului,numai astfel ea va putea fi
transformata intr-o stiinta pozitiva,obiectiva. Singura cale de formare a comportamentului,afirma el, o
reprezinta obisnuinta,invatarea procese ce incep inca din uter,sub influenta stimulatoare amediului,acesta
din urma fiind totul,iar ereditatea neavand niciun rol. Cele trei forme de organizare comportamentala se
dezvolta treptat de-a lungul vietii individului.=>daca se schiomba mediul personalitatea nu se poate
schimba.

 Watson a militat pentru restrangerea ariei psihologiei prin neutralizarea spatiului intern in favoarea
celui extern.=>el a interpretat comportamentul in sine ca nefiind legat de nimic altceva. Watson credea ca
observarea si descrierea comportamentului erau suficiente pentru predictia si controlul lui.

 Se poate lesne observa ca noua orientare psihologica corespunde in mai spiritului concret si practice al
americanului decat introspectia conceptie contemplative,pasiva ,speculative si acdamica. Omul de
rand,omul de afaceri,mecanicul,omul interesat de eficienta si randament a fost atras irezistibil de
behaviorism.

Faptul ca behaviorismul leaga omul de lumea obiectelor si de lumea oamenilor de care este
inconjurat si care actioneaza asupra lui in calitate de stimul este poate meritul lui cel mai mare.

 Omul behaviorismului este concret,real,viu,solicitat si determinat in actiunile sale de mediul natural si

social in care traieste.=>nu intamplator spunea Watson ca”suntem ceea ce facem si facem ceea ce mediul
ne cere sa facem.=>psihologia acestui om este o psihologie practica.

DEFECTE

Nu este mai putin adevarat ca behaviorismul greseste profund atunci cand simplifica nepermis omul si
viata sa.=>criticii=”behaviorismul face din om o masina,foarte complicate…un robot perfectionat. Dar o
masina nu are sentimente,intentii,ea nu anticipeaza viitorul,nu urmareste niciun scop,nu construieste
niciun ideal.

Behaviorismul a starnit reactii adverse puternice.=>Behaviorismul a fost numit “glandologie” sau

“stiinta spasmului muscular”. I se reproseaza faptul ca se distinge de psihologia traditionala numai prin
oraginalitatea limbajului folosit,fiind doar o “performanta verbal” sau”arta de a exprima ce toata lumea
stie intr-un limbaj pe care nimeni nu-l intelege”. I se imputa mutilarea si caricaturizarea omului,ignorarea
elementelor intentionale ale comportamentului,faptul ca propune psihologiei un obiect de studiu din
afara sa”. Unii psihologi se intrebau cum de este posibil ca behaviorismul sa nu fi observant ca “intre
buton si sonerie exista un element esential:bateria”

in fata acestor critici categorice, behaviorismul a incercat sa se redreseze . astfel,de prin 1930 s-a
procedat la renovarea si reformarea lui interioara,care au condus in cele din urma la aparitia NEO-
BEHAVIORISMULUI.

Neo-behaviorismul

 Noua orientare,desi nu renunta total la postulatele initiale ale behaviorismului traditional,introduce

atat de multe modificari incat apparent ajunge la autonegare si autodistrugere. Alaturi de incercarile mai
vechi de renovare a behaviorismului,cum ar fi BEHAVIORISMUL FIZIOLOGIC(Max Meyer)care ia in
considerare mecanismele sistemului nervos in functionarea comportamentului.BEHAVIORISMUL
BISOCIAL(A.P Weiss) centrat pe pronuntarea mai accentuata in mediul social apar variantele propriu-zise
de neo- behaviorism.

E.C TOLMAN innoieste behaviorismul in cel putin doua aspecte esentiale:-intre stimul si reactive el
introduce o serie de variabile intermediare(impulsurile fiziologice,ereditatea
maturitatea,varsta,experienta anterioara,capacitatile intentionate si
cognitive,constiinta,ideile,gandirea,etc)refacand in acest fel imaginea unitara a omului,atat de grav
deteriorate de Watson.

-el considera ca omul nu

actioneaza in gol si la intamplare,ci orientat si determinat de o serie de scopuri,de expectatiile pe care le
are.=>astfel este reintrodusa constiinta
SKINNER(1938) a renovat si el behaviorismul aratand ca “o stiinta adecvata a comportamentului trebuie
sa tina cont de evenimentele care au loc in mediul intern al organismului..”. dupa Skinner originea
comportamentului trebuie cautata in mediul social si fizic,si nu in ideile si sentimentele indivizilor. El
acorda o mare importanta proceselor intaririi,conditionarii operante. Stimulul este cel care creste
probabilitatea repetarii comportamentului. Altfel spus,comportamentul omului are efecte asupra lumii
inconjuratoare,efecte care la randul lor actioneaza asupra organismului,modificand probabilitatea
producerii aceluiasi raspuns. Daca un tip de reactive este intarit,el va manifesta probabilitatea de a se
repeat mai frecvent. Aceasta este ce Skinner numeste conditionare operanta.

HALL(1943) a renovat behaviorismul prin teoria sistematica asupra comportamentului,care cuprinde

referiri la explicarea scopurilor,a intuitiei si a altor fenomene greu abordabile de behaviorismul traditional.

BEHAVIORISMUL TELEOLOGIC este cea mai recenta forma de behaviorism,post-skinnerian. Acesta

reprezinta un fel de pendulare intre Tolman si Skinner. Dupa unii cercetatori reprezinta cel mai bun mod
de as tudia viata mintala ,directionand chiar psihologia cognitive moderna.