II.

Transmiterea impulsului nervos

Elemente de bază:

- Potenţial de acţiune
- Potenţial de repaus
- Depolarizare locală a membranei
- Pompa Na – K
Neuronii sunt dispusi in serii longitudinale sau
succesiune seriala.

Prin dispunere seriala se formeaza doua tipuri

de circuite:
- reflex

- releu (somatic aferent general)

Circuitul reflex transporta impulsuri care
conduc la un raspuns involuntar (contractia
muschilor / secretie glandulara)

Calea releu se referă la

 Circuitul somatic general aferent

 calea functionala - caile de releu / senzoriale

 calea motorie – caile miscarii voluntare

Calea functionala este formata din mii /
milioane de neuroni.

- Corpii neuronali formează aglomerari numite

nuclei.

- Axonii formeaza structuri numite tracturi,

fascicule, nervi.
Organizarea de ansamblu a SN
Sistemul nervos este format din:

 sistemul nervos central – creierul şi maduva

spinarii
 sistemul nervos periferic – nervii cranieni,
spinali, nervii autonomi şi ganglionii spinali
 sistemul nervos vegetativ (simpatic şi
parasimpatic)
Organizarea SN
Sistemul nervos central (SNC):

 integreaza sI controleaza intregul sistem

nervos
 primeste informatii (aferente)
 interpreteaza informatiile din mediu
 furnizeaza semnale (aferente) pentru
efectuarea activitatii
Sistemul nervos periferic (SNP)

Sistemul nervos periferic (SNP) conecteaza

sistemul nervos central cu organele si
tesuturile corpului.

Este format din nervi senzoriali (aferenti) si

motori (eferenti).
Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)

Controlează ansamblul funcţiilor autonome

(activitatea organelor interne) ale
organismului).

Este format din:

- Sistemul nervos simpatic

- Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos simpatic

- Pregateste organismul pentru fuga sau lupta

- Creeaza conditiile optime pentru adaptarea la
stres
- Are centri nervosi dispusi pe toata lungimea
MS, in coarnele laterale
- Controlul centrilor nervosi simpatici se face
de catre hipotalamus
- Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau
nemielinizate
Sistemul nervos parasimpatic

- Creeaza conditiile pentru relaxarea

organismului dupa efort
- Are centrii nervosi dispusi in bulb si punte
(TC)
- Controlul acestora se face de catre
hipotalamus
- Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau
nemielinizate
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Componentele SNC

- Emisferele cerebrale (SC, sistem limbic,

diencefal, TC, cerebel, precum şi formaţiuni
de substanţă albă: corpul calos, trigonul
cerebral, comisurile albe anterioară şi
posterioară)
- Măduva spinării
Elementele SC
- Circumvoluţiune
- Lob
- Şanţ (mai adanc, separa lobi)
- Scizura (mai putin adanca, separa
circumvolutiunile)
SCOARŢA
CEREBRALĂ
Lobii SC

- Lobii frontali
- Lobii parietali
- Lobii temporali
- Lobii occipitali
Lobii
Lobii
Lobii (cont.)
Lobii frontali
 delimitat posterior de scizura lui Rolando sI inferior
de scizura lui Sylvius
 este traversat de trei santuri sI patru ginusuri
 in zona posterioara, intre scizura lui Rolando sI
santul precentral se formeaza ginusul precentral
 se imparte in trei parti:
 frontala superioara (F1)
 frontala mijlocoe (F2)
 frontala inferioara (F3)
Lobii parietali
 se intinde de la santul central pana la cel
parieto-occipital (scizura perpendiculara
exterioara)
 posterior santului central se gaseste santul
postcentral, care imparte lobul pariental in
ginusul postcentral sI o arie posterioara
maimare. Ginusul postcentral = aria
somatosenzitiva sI are numeroase conexiuni
Lobii temporali
 este situat inferior de scizura lui Sylvius sI
anterior de scizura perpendiculara externa
(preoccipitala)
 este impartit in trei circumvolutii paralele:
temporala superioara, medie sI superioara sI
doua ginusuri plasate anterior sI posterior
 ginusul anterior = aria auditiva primara
Lobii occipitali
 situat in spatele santului parieto-occipital
 este brazdat de numeroase santuri mai mici
 Scoarţa cerebrală

Structura scoarţei diferă de la o zonă la alta

(ca grosime, densitatea păturii celulare,
orientarea celulelor sau numărul acestora).

La acest nivel intalnim mai multe tipuri de

neuroni:
- Piramidali
- Stelati (granulari)
Neuronii piramidali
- Pot fi mici, mijlocii sau gigantici
- Reprezinta peste 66% din populatia neuronala a
neocortexului

Neuronii stelati
- Se afla mai ales in straturile II si IV
- Reprezinta aproximativ 33% din populatia
neuronala a tuturor ariilor neocorticale
- Sunt celule multipolare
- Au diametru foarte mic
Structura Scoartei Cerebrale
Cortexul prezinta doua regiuni:
- Slab stratificata (doua straturi) – corespunde
structurilor vechi din paleocortex – Allocortex
- Foarte stratificata (6 straturi) - tine de de
structurile corticale noi – Izocortex

Allocortexul are doua straturi:

- Extern (granular) – senzorial

- Intern (piramidal) – motor (neuroni mari

Izocortexul are sase straturi principale:
I. Zonal
II. Granular extern
III. Piramidal extern
IV. Granular intern
V. Piramidal intern (ganglionic)
VI. Multiform
I. Zonal
- Se afla la exterior (celule mici, orizontale)
- Este o patura de protectie pentru straturile
profunde
II. Granular extern
- Format din celule stelate si piramidale mici
- Axonii merg in jos si stabilesc conexiuni cu
celulele piramidale mari din straturile III si IV
III. Piramidal extern
- Format din neuroni piramidali mijlocii
- Axonii parasesc scoarta, ajungand in
substanta alba si se indreapta fie spre
cealalte EC (neuroni asociativi), fie spre TC si
MS
IV. Granular intern
- Este mai ingust
- Contine neuroni stelati si piramidali
- Este considerat al doilea sediu cortical al sensibilitatii
(primeste aferente de la nucleii talamici nespecifici)
V. Piramidal intern (ganglionic)
- Contine cei mai mari neuroni piramidali (Betz) dar si
unii neuroni mai mici
- Dendritele urca pana in stratul I iar axonii ajung la
centrii subcorticali si medulari
- Axonii alcatuiesc caile piramidale prin care se transmit
mesaje de comanda pentru miscarile voluntare
- Este considerat sediul motricitatii voluntare
VI. Multiform
- Contine celule de diferite forme si marimi
- Axonii trec in substanta alba a EC
Scoarta cerebrala
Funcţie de predominanţa celulară, întâlnim:

 Predominanţa piramidală - în aria corticală

motorie
 Predominanţa granulară – în ariile corticale
senzoriale
 Straturile I, II (chiar III) – în ariile corticale de
asociaţie (în întreg neocortexul)
Cortexul este o zonă vastă de recepţie, de
comandă - central şi de integrare a
impulsurilor.
Se imparte in:
 Cortex somato-senzorial (zona posterioară)

 Cortex motor / efector (zona anterioară)

Cortexul somatosenzorial

 Joacă un rol important în preluarea tuturor

inputurilor senzoriale de la nivel somatic.

 Există două arii importante în preluarea

informaţiilor senzoriale:

 Aria senzorială somatică primară (1)

 Aria senzorială somatică secundară (2)
Cortexul somatosenzorial
Cortexul somato-senzorial primar S I
Cortexul senzorial secundar S II
Homunculus senzitiv (imag.)
Cortexul senzorial somatic primar S I

 se găseşte în girusul postcentral, şanţul central şi

porţiunea superioară şi inferioară a lobilor parietali
 are patru arii funcţionale – ariile Brodmann 1, 2, 3a
şi 3b cu roluri diferite în suprafaţa somatică
 aria 1 – primeşte sensibilitatea externă şi
proprioceptivă prin fibre talamice directe şi prin
colaterale din aria 3
 aria 2 – aici sosesc de la talamus doar fibre subţiri
proprioceptive şi kinestezice contralaterale
 aria 3 – responsabilă, deasemenea, de
sensibilitatea exteroceptivă (dureroasă)
Cortexul senzorial somatic secundar – S II

 se află pe partea superioară a şanţului lateral

 este mai mic decât cel primar
 

Ambele arii sunt conectate şi cu cortexul motor

piramidal şi au trei tipuri de conexiuni: de
asociere, calosali şi de proiecţie.
 Conexiunile de asociere unesc neuronii
diferitelor regiuni corticale din această
emisferă centrală.

 Conexiunile caloase unesc neuronii aflaţi în

cele două emisfere cerebrale.

 Conexiunile de proiecţie trimit axoni la

structurile subcorticale (ganglioni bazali,
talamus, măduva spinării).
În concluzie, sistemul somatic are două mari
tipuri de aferenţe:

- sensibilitate termo-algică şi sensibilitate

epicritică (tactil fină)
- poziţia articulaţiilor.
Transmiterea durerii
Cortexul vizual
 Traseul vizual este următorul:
 Retină -> nucleul geniculat lateral
 Retină -> mezencefal (coliculii superiori)
 Retină -> mezencefal (aria pretectală)
 Doar nucleul geniculat lateral prelucrează
informaţia vizuală, restul generează reflexe
de tipul reflexului pupilar sau mişcare
oculară.
 Inputul senzorial vizual ajunge în aria vizuală
1 – V1 (cortex striat) = câmpul 17 Brodmann.
 Influxurile care ajung aici sunt contralaterale.
Cortexul vizual primar – scizura calcarina
Analizatorul vizual
 Neuronii acestei zone răspund în mod
specific la anumite tipuri de stimulări vizuale
(pot răspunde la linii verticale, nu şi la cele
oblice sau orizontale, din câmpul receptor). Ei
se numesc neuroni complecşi şi neuroni
hipercomplecşi.
 Neuronii complecşi răspund la mai mulţi
stimuli care au aceeaşi orientare în câmp.
 Neuronii hipercomplecşi integrează influxurile
de la neuronii complecşi.
Neuronii plasaţi în straturi diferite au roluri
diferite:
- unele prelucrează conturul grosier al
stimulului,
- altele prelucrează culoarea, textura şi forma
stimulului.
În V1 neuronii sunt orientaţi în coloane distincte
funcţional, între care există conexiuni.

Aria vizuală V2 se găseşte în aria 18 Brodmann

 reprezintă imaginea în oglindă a ariei 17
 este principala arie de asociere şi centru al
memoriei vizuale
 are rol în organizarea imaginii şi în acomodare

Aria vizuală V3 se găseşte în aria 19 Brodmann

 aici se formează fibre motorii care se proiectează
subcortical
 au rol în vederea stereoscopică (orientarea spaţială,
perceperea formelor, imaginea corpului, mişcarea în
profunzime şi localizarea imaginilor)
Ariile vizuale V4, V5 şi V6 au localizări mai
reduse spaţial (între celelalte arii sau pe faţa
mediană a emisferelor cerebrale).

V4 – are rol în percepţia colorată

V5 – are rol în perceperea formelor aflate în

mişcare

V6 – are rol în reprezentarea spaţiului