ISTORIA PSIHOLOGIEI

CURS 2

PROF.UNIV.DR.
MIHAI ANITEI
GRECIA ANTICA SI CULTURA ROMANA

1 PROTOFILOZOFIA 7 ETAPA CLASICA A

GREACA-HOMER FILOZOFIEI GRECESTI
• ATOMISMUL: LEUCIP SI
2 MILESIENII DEMOCRIT
3 PITAGORA SI • SOFISTII
PITAGORISMUL • SOCRATE
4 HERACLIT DIN EFES • PLATON
5 SCOALA DIN ELEA • ARISTOTEL
8 ETAPA ELENISTICA A
6 PRECURSORII FILOZOFIEIANTICE
ATOMISMULUI • EPICUR, STOICISMUL,
SCEPTICISMUL

9. Perioada romana ca trecere la cultura si

civilizatia evului mediu
PROTOFILOZOFIA
GREACA

HOMER REPREZENTA
SUMA STIINTEI SI
INTELEPCIUNII
TEXTELE SALE AVEAU
AUTORITATE ABSOLUTA
IN TOATE DOMENIILE

HOMER A COMPUS CELE DOUA

MARI POEME
EPICE: ILIADA SI ODISEEA
CU TOATE CA PSIHOLOGIA NU EXISTA CA
STIINTA
DE SINE STATATOARE, ESTE PREZENTA PRIN
TRAIRILE PERSONAJELOR, SITUATII
CONFLICTUALE
SCENE DE MASA, ACTIUNE ETC
 CREATIE, LUMINA, CULOARE SI NASTEREA
TRAGEDIEI PRIN GENUL DRAMATIC
• SE IMPUNE POEZIA
SPONTANA SI PASIONALA,
SPECTACOLUL TEATRAL
DRAMATIC EXPRIMAT PRIN
SATIRA VIOLENTA
IMPOTRIVA
ATOTPUTERNICILOR-ZEI

• LUMINA PURA SI INTENSA

DIN
GRECIA(MEDITERANEEANA)
A INFLUENTAT VIZIUNEA
GRECILOR ASUPRA LUMII,
ASTFEL SCULPTURA E
LEGATA DE CLARITATEA
CONTURULUI, SIMTUL
VOLUMULUI
 LUMINA SI CULOAREA-ESENTA ARTEI,
FILOZOFIEI SI IMAGINATIEI GRECILOR

UNIC SI REMARCABIL ERA FAPTUL CA LUMINA TINEA TREZE SIMTURILE

FILOZOFILOR, ARTISTILOR, LE IMBATA IMAGINATIA PRIN CULORI
CALDE, PASIONALE, AVAND IMPLICATII ULTERIOARE IN GANDIRE,
FILIZOFIE SI PSIHOLOGIE
THALES(624-545 IH) MILESIENII SI MILETUL
ARISTOTEL CONSIDERA CA
ESTE FONDATORUL
FILOZOFIEI
SCOALA IONIANA
CONSIDERA CA OMUL POATE
SA STAPANEASCA NATURA
PLINA DE ZEI DECI SA
DEVINA PRIN PROPRIILE
PUTERI ALE RATIUNII SI
GANDIRII CEL PUTIN EGALI
DIVINITATII
ANAXIMANDRU(610-540
IH)
• A INTOCMIT PENTRU PRIMA
DATA O HARTA GEOGRAFICA
A LUMII SI O HARTA A
CREIERULUI OCUPANDU-SE
DE TOATE STIINTELE
NATURALEEXISTENTE LA
ACEA EPOCA
ANAXIMENES(586-
528IH)
STUDIUL ASTRONOMIEI,
NATURII SI METEOROLOGIEI
 ANAXIMANDRU SI TEORIILE DESPRE
UNIVERS

UNIVERSUL VARA SI IARNA

 SCOALA IONIANA SI RATIUNEA
OBIECTELOR SI FORMELOR
CU THALES SI URMASII SAI
S-A CONSTITUIT UN NOU STIL DE
A GANDI : STILUL CARE
INCEARCA SA DEPASEASCA, SA
TREACA DINCOLO DE
APARENTA NEMIJLOCITA A
FAPTELOR OBSERVATE,
CAUTAND ORIGINE, CONDITIA SI
RATIUNEA OBIECTELOR SI
FENOMENELOR, OPERAREA
EXCLUSIVA IN ABSTRACT PRIN
SELECTIA FENOMENELOR
SEMNIFICATIVE CA OPERATIE
DE GENERALIZARE A
OBSERVATIEI
 3. PITAGORA SI PITAGORISMUL

PITAGORA (580-500 IH)

INTRODUCE IN STIINTA SI FILOZOFIA
GREACA UN FILON DE GANDIRE,
RELIGIOASA SI MISTICA;
-AFIRMA CA DIVINITATEA
- SE IDENTIFICA
CU SUFLETUL LUMII,PUTAND FI
PERCEPUTA PESTE TOT IN UNIVERS
-SUFLETUL ESTE NEMURITOR,
INTEMNITAT IN CORP SI CONTAMINAT
DE ACESTA CU IMPURITATEA SA:
INSTINCTELE, NEVOILE MATERIALE,
DORINTE FRIVOLE, ETC
-CONSIDERA CA SUFLETUL VA PLATI
PACATUL IMPURITATII PRIN OBLIGATIA
ABSOLUTA DE A SE REINCARNA;
INSULA SAMOS LOCUL NASTERII LUI
PITAGORA

ECHILIBRU SI ARMONIE
 PITAGORA SI PITAGORISMUL
PENTRU A SCAPA DE
REINCARNARE OMUL TREBUIE
SA DUCA O VIATA PLINA DE
PURITATE, SA NU CONSUME
CARNEA ANIMALELOR, SA NU
POARTE PODOABE, SA-SI
CULTIVE FACULTATILE
SUFLETESTI: RATIUNE,
MEMORIE, CUNOASTERE;
EL CONSIDERA CA OMUL
TREBUIE SA RESPECTE
LIMITA
ADICA MASURA SI ORDINEA,
ACESTA FIIND PRINCIPIUL
CARE ORGANIZEAZA INTREG
UNIVERSUL, IAR EXPRESIA
SUPREMA A LIMITEI ESTE
NUMARUL.
 PITAGORA SI PITAGORISMUL
PITAGOREENII PUNEAU ACCENT
PE DISCIPLINA, ECHILIBRU, EVITAU
RASUL IN EXCES, CONSIDERAND CA
EXPRIMAREA PREA PUTERNICA A
TRAIRILOR PUTEAU DAUNA DEMNITATII
SI CARACTERULUI. EI PUNEAU ACCENT
PE STUDIU SI DOCUMENTARE MAI ALES
INAINTE DE A EMITE O PARERE.

TEORIA NUMERELOR- SE
CONSIDERA
CA FIECARUI NUMAR DE LA 1-10 II VA
CORESPUNDE O ANUMITA
PROPRIETATE
A UNIVERSULUI.
10-CIFRA SACRA; 5-CIFRA
CASATORIEI TUNEL IN ORASUL LUI
MATEMATICA- FORMA FUNDAMENTALA
PITAGORA
A STIINTEI
 4. HERACLIT DIN EFES

HERACLIT(535-475 IH)
SUSTINATOR AL FILOZOFIEI
DEVENIRII
-NU ERA POPULAR IN JURUL
CELORLALTI FILOZOFI DIN
CAUZA AROGANTEI SALE;
-PLATON SI ARISTOTEL NU I-AU
APRECIAT OPERA;
-EL CONSIDERA CA SCHIMBAREA
(DEVENIREA) E REALA IAR
STABILITATEA ESTE ILUZORIE;
-CONSIDERA CA FOCUL ESTE
SIMBOLUL NATURII PENTRU
CA ESTE DEVENIRE; EPHESUS
TEMPLUL LUI ARTEMIS DIN EPHESUS
 HERACLIT DIN EFES
PROBLEME PSIHOLOGICE
CE L-AU PREOCUPAT PE
HERACLIT:
-SUFLETUL ESTE UMED SAU
USCAT;
-UMEZEALA TOTALA ESTE
SINONIMA CU MOARTEA;
-UN SUFLET USCAT ESTE UN
SUFLET INTELEPT;
-ADUCEA ARGUMENTE IMPOTRIVA
EXCESELOR EMOTIONALE;
-CONSIDERA CA EXISTA UNELE
SIMTURI MAI DEMNE DE
INCREDERE DECAT CELELALTE
ADICA VAZUL MAI PRECIS DECAT
AUZUL;
-IN TIMPUL SOMNULUI SIMTURILE
SUNT BLOCATE SI MEMORIA
PIERDUTA.
EFES - EPHESUS
 5. SCOALA DIN ELEA

XENOFAN DIN COLOFON

PARMENIDES DIN ELEA

-A CONCEPUT IMAGINEA
FIINTEI CA SFERA IN CARE
EXISTA NUMAI PREZENT;
-FIZICA APARENTELOR;

ZENO(SEC V-SECIV IH)

-IN CERCETAREA STIINTIFICA
EXPERIENTA SENSIBILA
TREBUIE SA TINA SEAMA
SI DE LEGILE GANDIRII
LOGICE, RATIUNE.
PARMENIDES DIN ELEA
 6.PRECURSORI AI ATOMISMULUI

EMPEDOCLES DIN AGRIGENT

(490-430IH) – CONSIDERA CA LUCRURILE EXISTENTE
S-AU NASCUT SI CONTINUA SA SE NASCA DIN
AGREGAREA CELOR PATRU ELEMENTE
FUNDAMENTALE: APA, AERUL, FOCUL SI
PAMANTUL.
-ACESTE PATRU RADACINI ALE TUTUROR
LUCRURILOR SUNT DOMINATE DE DOUA FORTE
OPUSE:
IUBIREA (PREDOMINANTA EI DETERMINA ORDINEA SI
ARMONIA) SI URA(PREDOMINANTA EI DETERMINA
HAOSUL SI DISCORDIA)
 6.PRECURSORII ATOMISMULUI

ANAXAGORA(498-427 IH)
(DIN CLAZOMENE)
- A INTRODUS CERCETAREA
FILOZOFICA LA ATENA FIIND
PROFESORUL LUI PERICLE
- EL AFIRMA CA LUMEA ESTE
COMPUSA DIN SEMINTE, ELEMENTE
MATERIALE DIVIZIBILE LA INFINIT SI
EXTREM DE MICI INDESTRUCTIBILE;
- NIMIC NU SE NASTE SI PIERE,
CI SE COMBINA SI SE SEPARA DIN NOU.
SPIRITUL – PUNE IN MISCARE SI
ORGANIZEAZA ACESTE ELEMENTE.
ACEASTA CONCEPTIE E
FUNDAMENTALA PENTRU ATOMISTI SI
INCEPUTURILE RATIONALISMULUI.
 7. ETAPA CLASICA A FILOZOFIEI
ANTICE GRECESTI
7.1 ATOMISMUL. LEUCIP
SI DEMOCRIT
7.2 SOFISTII.
PROTAGORAS
GORGIAS, CRITIAS,
CALLICLES
7.3 SOCRATES

7.4 PLATON

7.5 ARISTOTEL
 7.1 LEUCIPPUS SI DEMOCRIT

LEUCIPPUS(IN JURUL ANULUI

500 IH)-MILET
- A FOST FONDATORUL
ATOMISMULUI;
- CONSIDERA CA VIDUL ERA
SPATIUL GOL IAR MISCAREA NU
AR FI POSIBILA FARA EXISTENTA
VIDULUI;
- -ORICE OBIECT PUTEA FI
DESCOMPUS PANA LA O
UNITATE DE BAZA CARE NU MAI
PUTEA FI DESCOMPUSA NUMITA
ATOM.
 7.1 DEMOCRIT DIN ABDERA

DEMOCRIT(460-379 IH)-ABDERA
- A ADUS COMPLETARI SI A
DEFINITIVAT TEORIA ATOMISTA.
- AFOST FILOZOF SI AUTOR A PESTE
50 DE TRATATE DIN DIVERSE
DOMENII: FIZICA, MATEMETICA ETC
- A DEFINIT SI CONCEPTUALIZAT
ATOMUL COMBINAND NOTIUNI DIN
FIZICA, CHIMIE, BIOLOGIE, MEDICINA;
- CONSIDERA CA UN OBIECT E DENS SI
GREU DATORITA NUMARULUI MARE
DE ATOMI PE CARE IL ARE SI
LEGATURILOR PUTERNICE DINTRE EI;
 7.2 GANDIREA SOFISTA SI SOFISTII

SOFISTII- ERAU PROFESORII PROTAGORAS(485-411 IH)

DE INTELEPCIUNE, DIN ABDERA;
INTELECTUALI, CULTIVATI
IN TOATE DOMENIILE;
- DADEAU LECTII
GEORGIAS(483-380 IH)
TINERILOR CU PLATA;
-AU RASPANDIT CULTURA ALTI SOFISTI
IN MEDII DIFERITE;
CRITIAS, CALLICLES,
METODE FOLOSITE:
ANTIFON
CRITICA PERMANENTA,
DISCUTIA, CONTROVERSA,
DISPUTA;
 ABDERA-LEAGAN DE CULTURA SI
CIVILIZATIE

PROTAGORAS SI
DEMOCRIT
 7.3 SOCRATES

SOCRATE(470-399) in ATENA
- A IUBIT FILOZOFIA MAI MULT CA PE
PROPRIA FAMILIE;
-CONVINGEA OAMENII SA IA PARTE
LA DISCUTII PE TEMA VIRTUTII,
PRUDENTEI SI JUSTITIEI;
- A FOST PROFESORUL LUI
PLATON;
- A ACCENTUAT IDEEA
AUTOCUNOASTERII:
“ CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI”
ORASUL VECHI STRADA SOCRATES
 MOARTEA LUI SOCRATE
A FOST ADUS IN FATA JUDECATII PENTRU TREI ACUZATII
FALSE: CORUPERE DE TINERI/ NEGAREA ZEILOR GRECI/
INTENTIA DE A INSTITUI ZEI NOI.

DUPA 30 ZILE
DE LA SENTINTA
A FOST
EXECUTAT
ATENA- ORASUL LUI SOCRATE SI
PLATON
ATENA-IN TIMPURILE LUI SOCRATE SI
PLATON
 7.4 PLATON

PLATON(427-347)-NASCUT LA
ATENA, ELEVUL LUI SOCRATE,
PROFESORUL LUI ARISTOTEL;
-A RESPINS METODELE EMPIRICE
DE CUNOASTERE SI CELE PE
CALE SENZORIALA;
-ERA ADEPTUL LUMII IDEILOR;
PRIN TEORIA FORMELOR EL
CONSIDERA CA SUFLETUL ESTE
CEL CARE DEZVALUIE LUMEA
FORMELOR ;
VIZIUNEA SUFLETULUI DESPRE
REALITATEA ADEVARATA ESTE
DIMINUATA CAND SE CONCENTREAZA
ASUPRA INFORMATIILOR
OBTINUTE PE CALE SENZORIALA
 7.4 PLATON

-A RECUNOSCUT ROLURILE PE CARE

LE JOACA PLACEREA (ECHILIBRU) SI
DUREREA (DEZECHILIBRU) IN
CADRUL VIETII UMANE;
- PORNIND DE LA DUALISMUL TRUP
SI SUFLET SI IMPARTIREA
ACTIVITATILOR SUFLETULUI,
PLATON A ACORDAT MAXIMA
IMPORTANTA CONFLICTULUI
DINTRE FORTELE RATIONALE SI
IRATIONALE ALE MINTII.
- EL CONSIDERA CA INDIFERENT DE
TIPUL DE DRAGOSTE NOI CAUTAM
MEREU FRUMUSETEA.
 7.5 ARISTOTEL
ARISTOTEL(384-347 IH)
-DISCIPOL AL LUI PLATON;
-FONDATORUL LOGICII SI AL
CAUZALITATII;
EL CONSIDERA CA SIMTURILE
NU POT DEPASI LIMITELE
PERCEPTIEI;
- RATIUNEA DEPASIND
PERCEPTIA AJUNGE LA
CONCEPT PRIN
ABSTRACTIZARE;
-OPEREAZA INTRE CELE DOUA
ASPECTE ALE UNUI OBIECT,
POTENTIALITATE SI ACT;
 7.5 ARISTOTEL

MISCAREA- REPREZINTA FONDEAZA ANATOMIA

TRECEREA DE LA COMPARATA SI EMBRIOLOGIA
POTENTIALITATE LA ACT;
IN BIOLOGIE:-FORMULEAZA
CAUZELE DEVENIRII: CONCEPTUL DE ORGAN;
CAUZA EFICIENTA -STABILESTE PRINCIPIUL
(INITIALIZEAZA MISCAREA) CORELATIILOR DINTRE ORGANE;
CAUZA FINALA (TELUL SPRE - PRINCIPIUL CONDITIONARII
CARE SE INDREAPTA RECIPROCE;
ADICA SCOPUL) -PE LANGA CELE CINCI SIMTURI
- ERA PREOCUPAT DE EL MAI CONCEPE UN ORGAN DE SIMT
TRASATURILE COMUN CE DISTINGE INTRE
PARTICULARE SI FAPTELE PERCEPTIILE UNOR SIMTURI
EXPERIMENTATE PRIN CELE DIFERITE: UN SUNET DE O
CINCI SIMTURI CULOARE.
 TRASATURI ALE GANDIRII
ARISTOTELICE
• CONTRIBUTII IN STUDIUL MEMORIEI;
-CONSIDERA CA TREBUIE SA AIBA BAZA IN INTERIORUL
NOSTRU, OIMPRESIE SAU O POZA. FACE DIFERENTA INTRE
MEMORIE SI AMINTIRE.
• CONTRIBUTII IN STUDIUL SENZATIILOR;
-CONSIDERA CA SENZATIILE DEPIND PARTIAL DE ORGANELE
DE SIMT.
- CONTRIBUTII IN STUDIUL PERCEPTIEI;
- A FOST PRIMUL CARE A SCRIS DESPRE ILUZIILE PERCEPTIVE
-CONTRIBUTII IN IMAGINATIE SI GANDIRE;
- CONSIDERA CA VISUL ARE O IMPORTANTA
BIOLOGICA;
 INFLUENTE GRECESTI IN INDIA
ANTICA

IN URMA RAZBOAIELOR
DE CUCERIRE DE TERITORII
IN INDIA ARE LOC O INVAZIE DE
CULTURA GREACA SI ROMANA
 LA CONFLUENTA DINTRE CIVILIZATIA
INDIEI SI CULTURA GREACA
• CASCA CU BUDHA,BRAHMA,
INDRA; BUHA IN HAINE
GRECESTI;

MONEDE BATUTE STIL

GRECO-ROMAN
RUINE DIN REGIUNEA OLIMPIA
INSULA RHODOS
INSULA CORFU

PESTERA OCHI ALBASTRU

CAPELA BIZANTINA
LINOS ACROPOLIS
CORFU
BAILE ROMANE
DIN GRECIA
TEATRUL ROMAN DIN EFES SI
INFLUENTA ROMANA
 CHIRURGIA IN POMPEI

INCA DIN
ANTICHITATE
SE PRACTICA
CHIRURGIA
 PERIOADA ROMANA-CA TRECERE LA
CULTURA SI CIVILIZATIA EVULUI MEDIU
• SE INTINDE DE-A LUNGUL
A ZECE SECOLE SEC VII
IH PANA IN 476 DH;
• PANA IN ANUL 100
IMPERIUL ROMAN A
DEVENIT INVINCIBIL;
• EXPANSIUNEA PE ALTE
TERITORII A DUS LA
TRANSFERURI
CULTURALE, ARTISTICE
SI EDUCATIVE.
 ROMA ANTICA SI GLADIATORII
• ABUNDENTA DE SARBATORI OFEREA OPORTUNITATE DE A LUA
PARTE LA SPECTACOLELE SI JOCURILE DE CIRC CE AU
DEGENERAT IN FAIMOASELE LUPTE ALE GLADIATORILO
PROFESIONISTI. TOTUL DEVENISE PLACEREA DE A VARSA SANGE.
 COLOSSEUM-
PLACEREA DE A
VEDEA SANGE
CULTUL PENTRU FRUMOS, ESTETIC,
CORPURI PERFECTE SI CURATE
CULTUL VIRTUTII, FAMILIEI SI
CUPLULUI
CULTUL VIRTUTII, FAMILIEI SI
CUPLULUI
ARTA CURATENIEI SI PERFECTIUNII
EXTERIOARE

DIONISOS

SI

DIANA
 LIPSA
PROFUNZIMII
SI TRAIRILOR
INTERIOARE
SFARSIT

CURS 2