- Memorial de sutra drat

- Factori perturbatori
- Cercetari recente

Esantion de 150 de subiecti: 50 din fabrica( unde zgomotul este puternic), 50 de student, 50 grup de
control.

 referinta cercetare=> Gerontology 1989.vol.35,No.5-6,

Multifactorial Memory Training with Older Adults: How to Foster Maintenance of
Improved Performance, Stigsdotter A, Bäckman L, 260-267

Scopul acestui studiu este de a examina efectele unui program de training al memoriei
multifunctionale pe un esantion de adulti in varsta normali. Programul include antrenarea unor
procese esentiale ale memoriei precum:recodarea operatiilor,functiile atentiei si relaxarea. Au
fost folosite doua grupuri de control. Cei care au participat la programul de training au obtinut
rezultate semnificativ mai mari in ceea ce priveste imbunatatirea performantei memoriei si
mentinerea rezultatelor pe o mai mare perioada de timp. Rezultatele sugereaza faptu ca
antrenamentul multifactorial al memoriei poate fi o metoda eficienta de a imbunatati
performantele memoriei la adulti in varsta

referinta carte=> Arcadie Percek,Üniversul complex al memoriei,Ed. Ceres ,

Bucuresti 1992

A binet-“memoria este una dintre cele mai importante facultati ale mintii”(pag 11)

Importanta memeoriei pentru conditia umana rezida nu numai din faptul ca gratie acestei
facultati psihice omul fixeaza in constiinta sa ceea ce percepe ci si ceea ce gandeste.(pag 11)

Memoria mai are o deosebita importanta pentru conditia umana si datorita faptului ca
prin intermediul ei acumulam experienta (pag 12)

Memoria reprezinta fundamental insusi al gandirii si al comportamentului uman.(pag 16)

Stiinta este pe deplin convinsa asupra importantei mecanismelor intime ale celor doua
functii fundamentale ale memoriei si anume functia de engramare,respective de stocare a
informatiilor in creier, ca si functia de ecforeza, termen prin care psihologia desemneaza
procesul aducerii aminte, proces in virtutea careia informatia stocata déjà este scoasa la
suprafata si data in folosinta.(pag 17)
 Este o profunda eroare a ne inchipui ca totul din ce a fost vazut,auzit si simtit trebuie sa
fie memorat. Uitarea este mai mult decat necesara este de-a dreptul vitala. H. ebinghaus a
stability inca din 1885 ca 25% din ceea ce ne reamintim azi va fi uitat maine.(pag 104)

=>referinta carte=> “Learning and memory” Mark. A. Gluck, Eduardo Mercada,

Chaterine. E. Myers, Worth Publishers. New York. 2007

In contrast cu memoria de lunga durata ce poate stoca informatiile pe o perioada destul

de lunga de timp de la cateva ore la zile luni si chiar ani, exista si o forma a memoriei ce
stocheaza informatia cel mult cateva minute. Aceasta memorie temporara este fundamentala
pentru functionarea unor functii cognitive precum:planificarea,organizarea,operarea cu mai
multer sarcini(multifunctionalitatea)

Memoria tranzitorie este formata din memoria senzoriala si memoria de scurta durata.
Memoria senzoriala pastreaza informatia pentru cateva secunde si cuprinde informatiile
percepute prin intermediul simturilor.

Spre exemplu pentru a retine un numar de telefon mai intai va actiona memoria
senzoriala pentru a-l percepe dar este sarcina memoriei de scurta durata de a retine numarul
temporar prin repetare. Abilitatea de a retine acesta informatie este limitata din mai multe
puncte de vedere. In primul rand memoria este limitata in ceea ce priveste capacitatea, un
numar de 10 cifre este destul de greu de retinut mai ales daca luam in considerarea studiile lui
Miller din 1950 care considera ca limita memoriei de scurta durata este de 7 itemi dupa cum
este si intitulata lucrarea sa “The magic number 7”. Miller a demonstrat ca memoria de scurta
durata poate stoca de la 5 pana la 9 itemi, limita inferioara fiind mult mai comuna.

In al doilea rand memoria de scurta durata mai este limitata si din cauza faptului ca poti
stoca doar informatia asupra careia atentia ta este focalizata, daca apar unii factori perturbatori
acest proces poate fi intrerupt si astfel nu vei reusi sa retii toti itemii sau vei uita o parte din ei.
(pag 71)

Pentru a evita aceste limite si a indeplini cu succes sarcina, stocarea informatiei in

memoria de scurta durata trebuie facuta evitand factorii perturbatori si cu ajutorul repetitiei.

Memoria de scurta durata reprezinta un stadiu prin care trebuie sa treaca informatia
pentru a ajunge in memoria de lunga durata.

Conform modeluilui lui Atkinson si Shiffrin repetarea la anumite perioade de timp ajuta la
fixarea si trensferul informatiei din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata. Dar
numai repetarea nu asigura intotdeauana transferul acestora cu succes. Chiar daca repetam
constatnt o informatie, interventia unui factor perturbator poate compromite transferul.(pag 72)

O serie de studii facute de catre Fergus Craik si Endel Tulving arata importanta
adancimii de procesare (depth of processing),un nivel al cognitiei dedicat procesarii informatiilor
noi. Cu cat folosesti mai mult si activ noua informatie cu atat aceasta va fi stocata mai repede si
pentru o perioada indelungata. Daca repetarea este una pasiva si nu folosesti noua informatie
achizitionata aceasta va trece mai greu in memoria de lunga durata si va fi uitata mai repede.
(lalaa...apud Craik and Watkins,1973). Repetarea pasiva este utila pentru stocarea informatiei
in memoria de scurta durata dar nu suficienta pentru fixarea ei in memoria de lunga durata.
 Pentru a evidentia efectul adancimii de procesare (depth of processing) asupra
memoriei de scurta durata, Craik si Tulving au facut un studiu in care le-au dat subiectilor o
serie de cuvinte pe care acestia trebuia sa le utilizeze in trei tipuri de sarcina: o sarcina de nivel
superficial in care subiectii trebuia sa spuna daca cuvantul este scris in partea de sus sau in
partea de jos a paginii,o sarcina de nivel mediu in care subiectii trebuia sa gaseasaca un cuvant
care rimeaza cu acela si o sarcina ce implica un grad de implicare mai mare:sa foloseasca
cuvintele in propozitii. Rezultatele au aratat ca itemii folositi intr-o sarcina ce necesita o
adancime de procesare au fost retinuti intr-o proportie mai mare decat ceilalti.

Astfel acestia au demonstrat ca nu este suficienta repetarea informatiei cum sutinea

Atkinson si Shiffrin ci repetarea constatnta si utilizarea informatiei prin procesele gandirii.

Modelul lui Baddley- memoria de lucru

Conform lui Aan Baddley(1974),psiholog englez, exista doua forme independente de

memorie de scurta durata si anume: visual-spatial sketchpad si phonological loop. Unul este
dedicat memoriei vizuale si celalalt memoriei auditive. A treia componenta a acestui model este
central executive care are rolul de a monitoriza si coordona ambele forme ale memoriei de
scurta durata oferind un control al memoriei de lucru.

Conform cercetarii sale informatia auditiva fara repetare interna poate fi retinuta
aproximativ 2 secunde. Din cauza acestei limite oamenii care nu au o fluenta mare in vorbire
dar au o inteligenta normala au probleme in a retine eficient informatia auditiva in memoria de
scurta durata spre deosebire de cei cu o fluenta in vorbire normala si o inteligenta medie.
(lalala...apud Reine et al.,1991)

Cuvintele formate dintr-un numar mai mic de silabe sunt mai usor de repetat la nivel
intern decat cele formate din mai multe silabe.

Visual-spatial sketchpad este un fel de schita la nivel mental ce stocheaza si opereaza

cu imagini vizuale si spatiale. Si aceasta are anumite limite.

The central executive( centrul de baza) se ocupa cu coordonarea memoriei de lucru

pentru indeplinirea diferitelor sarcini. Dintre toate cele trei componente ale modelului lui Baddley
acesta este cel mai important cel mai complex si cel despre care se stiu putine lucruri. Cele mai
importante caractersitici ale centrului de baza sunt: coordonarea (manipulation) informatiilor in
memoria de lucru, includerea sau excluderea itemilor,reordonarea acestora, si folosirea
eficienta a memoriei de lucru in dezvoltarea unor noi comportamente. Prin functiile sale centrul
de baza trece de la simpla repetare a informatiei cu scopul retinerii, la utilizarea acestora in
diverse activitati. Cercetarile au descoperit probe ale prezentei centrului central in mai multe
domenii(functii) ale gandirii: readucerea informatiilor stocate in memoria de lunga durata,
setarea obiectivelor si planurilor viitoare, in trecerea de la o sarcina la alta,selectarea stimulilor
si a raspunsurilor.

Cercetarea memoriei de lucru a ridicat mai multe intrebari precum: memoria de lucru
este cheia inteligentei? De obicei oamenii inteligenti sunt definiti ca fiind rapizi. Studiile au
aratat ca inteligenta are mai putina legatura cu viteza de reactie a creierului nostru si mai multa
legatura are memoria de lucru.

Meredyrh Daneman si Patricia Carpenter (1980) au obtinut o corelatie destul de mare

intre scorurile memorei de lucru si ale intelegerii textului la testele SAT si astfel au facut
legatura intre memoria de lucru si inteligenta. La repetarea studiului au descoperit ca studentii
cu un scor mic al memorie de lucru aveau dificultati mari in intelegerea textului.

Relatia dintre memoria de lucru si inteligenta nu depinde numai de inteligenta verbala.

Studiile neuropsihologice confirma rolul memoriei de lucru(din cortexul prefrontal) in rezolvarea
testelor de inteligenta.

Studiile pe animale si oameni au aratat lobii frontali si mai exact acortexul

prefrontal(PFC),situat in partea anterioara a lobului frontal, estye sediul memoriei de lucru. La
oameni lobul frontal ocupa aproximativ o treime din suprafata cortexului.( lalala...apud
Goldman-Rakic,1987).

Pentrua demonstra acest lucru s-au facut studii pe pacienti cu probleme ale lobilor
frontali(damaged).

Cele doua forme ale memorie de scurta durata-visual-spatial sketchpad si phonologichal

loop-sunt situate in partea laterala a cortexului prefrontal. Neuroimaging studies au aratat ca
partea stanga a lobului prefrontal este esentiala pentru partea vorbirii in memoria de lucru.
Acest lucru evidentiaza tendinta limbajului de a se situa in partea stanga. Emisfera dreapta a
cortexului prefrontal se ocupa mai mult cu procesarea vizuala si spatiala.

 referinta carte=>Learning and memory,Barry Schwartz,Daniel Reisberg,W.W.

Norton and Company,New York,1991

Memoria de scurta durata reprezinta primul sistem al memoriei de care suntem

constienti si putem face unele predictii in legatura cu functiile si modul sau de operare. Cu toate
acestea unele procese ale memoriei de scurta durata nu sunt constientizate deoarece sunt
automatizate.

Se pune problema daca memoria de scurta durata si memoria de lunga durata sunt unul
si acelasi lucru. Termenul de memorie de scurta durata a aparut primul si poate fi considerat
mai siplu de inteles si de lucrat cu el. Se foloseste mai ales cand ne gandim la o informatie ce
trebuie stocata o anumita perioada de timp. In urma cercetarilor s-a descoperit ca informatia
este prezenta in memoria de scurta durata aproximativ 15-20 de secunde.

Termenul de memorie de lucru este termenul mai nou folosit pentru a defini memoria de
scurta durata si a fost subiectul multor cercetari recente. Termenul este folosit cu sensul de loc
in care sunt plasate informatiile cu care operam pentru a indeplini o sarcina.(lalala...apud
Baddley si Hitch,1974). Atunci cand extragem informatii din memoria de lunga durata pentru a
le folosi locul in care facem acest lucru este MDL.

referinta carte=> Memoria si Functionarea cognitiva, Daniel Gaonac`h, Pascale

Larigauderie,polirom,iasi,2002

In cadrul celebrului sau articol “The magical number seven”Miller reuneste un mare
numar de date experimentale preluate de la diversi autori pentru a elabora o constructie
teoretica referitoare la situatiile de ëstimare absoluta,adica la situatiile in care un subiect
trebuie sa utilizeze un anumit numar de categorii definite a priori pentru a desemna obiectele
de naturi diferite.(la la la,2002 pag 17).

Miller are ca obiectiv sa explice capacitatile subiectului uman de a transmite informatie.

Studierea informatiei transmise duce la restabilirea corelatiei dintre informatia la intrare si
informatia la iesire. El susutine ca numarul de stimuli retinuti este constant, independent de
cantitatea de informatie transmisa. Memoria imediata este limitata de numarul de elemente
sau chunk. Un chunk poate fi definit ca un ansamblu de elemente care constituie un tot din
punctul de vedere al subiectului.

Notiunea de chunk presupune ca, pentru a explica unitatea interna a fiecarui element,se
face apel la un proces de organizare ce permite regruparea elementelor prezentatea la
intrare(chunking),potrivit unor unitati familiare(chunks) care depind de invatare. Recodificarea
informatiei este prin urmare instrumentull esential pentru cresterea cantitatii de informatie pe
care o putem prelucra. Ea trebuie sa fie automata altfel apare riscul uitarii aceea cea fost
recodificat de-a lungul derularii activitatii de codificare.(lalala...2002,p 19)

La sfarsitul anilor 50 si in anii 60 s-a inregistrat aparitia a numeroase lucrari teoretice si

experimentale al caror obiectiv era demontarea logicii si realitatii unor specificitati a
mecanismelor memoriei pe termen scurt. In anii 60 s-a inregistrat dezvoltarea unui numar
impresionant de modele care,descinzand in mod implicit sau explicit din teoria informatiei,
concep memoria ca fiind compusa din mai multe depozite in care este stocata informatia.pag
43

Baddley defineste memoria de lucru ca un sistem de mentinere temporara si de

manipulare a informatiei, necesar pentru realizarea unor activitati cognitive complexe, cum ar fi
intelegerea, invatarea, rationamentul.(pag 56)

-un administrator central,insarcinat cu selectionarea,coordonarea,si controlul

operatiunilor de prelucrare

Sisteme sclave insarcinate cu stocarea informatiilor in maniera specifica,in functie de

natura materialului care a determinat constituirea lor, se iau in calcul in special doua sisteme
sclave:bucla fonologica care asigura stocarea informatiilor verbale si carnetelul spatio-vizual
care asigura stocarea informatiilor spatiale si vizuale.

In textele succesive care au dezvoltat anumite aspecte ale modelului, administratorul

central a devenit in esenta “componenta atentionala”a memoriei de lucru. Aceasta
componenta atentionala este insarcinata cu regularizarea prelucrarilor si gestionarea
resurselor.ea dirijeaza in plussistemele de stocare temporara(sisteme sclave) legate de natura
materialului:aceste diferite sisteme sunt asadar articulate intre ele printr-un “”spatiu de
prelucrare””(pag58)

sursa carte=>memoria ,Gheorghe Vuzitas, Aurelian Anghelescu,Ina Ionescu,1998,ed.

Societatea stiintifica si tehnica SA,Bucuresti
 Una dintre cele mai remarcabile propietati ale materiei vii este ca dispune de memorie.
Orice celula vie contine in nucleul ei si in mitocondriile sale o adevarata arhiva de date

Incontestabil,cel mai cunoscut dispozitiv de memorie este cel care se manifesta in

contextul activitatii cognitive. Nu se poate concepe psihismul uman fara a i se atribui un tezaur
de date care constituie baza de informare pentru toate activitatea sa.(pag 7)

Datele anatomo-clinice desprinse in urma cercetarii creierului pacientilor cu grave

tulburari de memorie, ca si rezultatele studiilor experimentale de inducere a amneziei,prin
distrugerea unor regiuni cerebrale in conditii de laborator lamuresc problemaidentificarii locului
in care a r fis istuata memoria.

S-a ajuns la concluzia ca in creierul nostru unele structuri au o profunda implicare in

memorie si, cel putin pentru una dintre acestea-hipocampul-nu exista nicio indoiala.(pag 28)

J. golomb,A. Leon (universitatea de medicina din new york) au ratat ca in mod

fiziologic,o data cu imbatranirea,se atrofiaza si hipocampul,ceea ce constituie una dintre
verigile ce conduc la aparitia tulburarilor de memorie la batrani.

Hipocampul si aria parahipocampica fac trecerea de la scoarta corticala primitiva la

scorata cerebrala superior organizata ,astfel putem presupune ca memoria ca fenomen cortical
este mai veche in evolutie decat gandirea, de exemplu, sau alte acte psihice, ceea ce pare logic
din moment ce intreaga activitatea nervoasa superioara are la baza functia mnezica.(pag 28)

Datorita faptului ca numai mica parte a memoriei noastre poate fi activa in orice
moment,respectiv MSD,a fost propusa inlocuirea acestui termen cu cel de meorie de lucru(lala
apud Baddley,1986) mult mai adecvat rolului sau in rezolvarea de probleme,limbaj,comunicare
si gandire.

Studii asupra personalitatii umane au relevat ca 7 plus minus 2 reprezinta in acelasi timp
numarul de cuvinte utilizate in descrierea unei persoane dupa prima intalnire.(pag 63)

=> referinta carte=> cum sa memoram,sylvie liar,polirom,iasi 2003

Memoria de scurta durata este supusa efectului de recenta:atunci cand e vorba de

redarea unei liste de cuvinte, este mai usor sa retii primele doua –trei cuvinte si mai ales pe cele
situate la sfarsitul listei.(pag19)

Rareori uitarea este lipsita de sens. Ea corespunde rareori unui vid,adica stergerii
inregistrarii unei amintiri. Daca nu reusim sa extragem informatiile, acest lucru se datoreaza,
deseori,faptului ca ele nu sunt bine clasificate si consolidate.

Memoria are nevoie de timp pentru a-si consolida linia mnezica, si uitarea se explica
prin concurenta dintre doua situatii sau doua informatii dobandite ce se aseamana mult intre
ele-una fiind noua iar cealalata mai veche. Uitarea este in stransa legatura cu activitatile ce
insotesc direct culegerea datelor. De aceea, doua situatii de memorare prea asemanatoare risca
sa antreneze acest tip de interferenta(interferenta retroactiva)(pag22)

Asocierea informatiilor=>atunci cand sunt inserate intr-un context, cuvintele se retin

mult mai usor decat atunci cand sunt izolate(pag 44)

referinta carte=>memoria si patologiile ei,theodule ribot,2010,ed.univers

enciclopedic gold, bucuresti

Definita azi ca proces psihic de inregistrare,pastrare si regasire a informatiei

receptate,memoria este faptul primordial al istoriei dezvoltarii psihicului pe scara animala cat si
mecanismul fundamental care asigura functionarea orientata a individului in timp si spatiu, prin
prisma actualizarii selective a experientei acumulate(pag9).

Legata direct de procesul de importanta vitala al invatarii, memoria constituie de fapt

garantia fiintarii si baza identitatii,a permanentei individualitatii, cu alte cuvinte premisa uni
comportament adecvat, adaptat conditiilor de mediu in care se dezvolta acest comportament.
(lalala abu d Kreindler,1967)

referinta carte=>”memoria noastra”,larrousse,ed rao,bucuresti,20006,trad si adaptare

Anca Calangiu

Termenul de memorie este intrebuintat cu referire la trei procese dinamice:invatarea

unor informatii noi,conservarea lor in spatii speciale ale creierului, apoi regasirea lor in caz de
necesitate.(pag 12)