Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Specializarea: Psihologie
Mocanu Mihaela-Veronica
Anul I, Grupa II (15342)

Succes școlar și eșec școlar – Studiu de caz

1. Realizați profilul de personalitate al elevului, identificați particularitățile de vârstă și

explicați din această perspectivă comportamentul descris.

În dezvoltarea ontogenetică, personalitatea se structurează în punctul de convergență a unor

factori extrem de complecși: ereditate, mediu, educație cu ansamblul influențelor sale formale,
nonformale și informale, dar chiar și a unor factori conjuncturali și aleatori, care pot schimba
direcția de evoluție a personalității.

În ceea ce privește tipul temperamentului pe care elevul P.R. pare să-l aibă, acesta reiese din
tipologizarea temperamentelor lui Pavlov în funcție de tipul de activitate nervoasă superioară și
după însușirile fundamentale ale sistemului nervos (forță, mobilitate, echilibru). Așadar, el are un
temperament coleric – puternic, neechilibrat, excitabil, de aceea este mereu nemulțumit, furios,
rezistent la oboseală, lucrează îndelung cu pasiune, iar apoi este epuizat și deprimat. Pe de altă
parte el este neastâmparat, inteligent având abilități practice și implicându-se în activitățile
clasei.

O altă perspectivă asupra personalității sale, o reprezintă cea propusă de C.G. Jung și anume
orientarea dominantă spre lumea exterioară, acesta fiind tipul extravertului. Se observă faptul
că, deși socializează cu un anturaj nepotrivit, el este dinamic, implicându-se și în activitățile
colegilor, este un bun observator și foarte atent la aspectele exterioare - reamintim aici faptul că-
și minte sora și mama în justificarea absentismului.

Întrucât este elev în clasa a XI-a, P.R. poate avea vârsta de 17, chiar 18 ani, încadrându-se în
ceea ce E.Erikson numește “moratoriu personologic” și anume, adolescența. Ca și stadiu de
dezvoltare și modalitate specifică de rezolvare a conflictelor, el se confruntă cu criza de
identitate și confuzia de rol. Este un moment crucial pentru opțiunile și deciziile privind viitorul
școlar și profesional ceea ce impune o coerentă orientare școlară și profesională, în care din
păcate nu beneficiază de sprijinul părinților, care nu caută să-l înțeleagă.

2. Identificați etapa eșecului școlar în care se află elevul. Argumentați.

Numit şi insucces şcolar, nereuşită, eşecul şcolar desemnează nivelurile rezultatelor şcolare în
care obiectivele nu sunt atinse, diferenţiindu-se, dup ă aria de cuprindere dou ă forme, insucces par ţial
(electiv) sau insucces generalizat. Referindu-ne la cazul concret, prezentat în studiul de caz, drept
indicatori ai insuccesului şcolar, în plan individual, se reg ăsesc: num ărul de absen ţe, abandonul
şcolar, trăirea subiectivă a eşecului, în timp, poate chiar și dispre ţul fa ţă de propria persoan ă.

În cazul lui P.R., putem vorbi despre un eșec școlar în a patra faz ă, cea a validării pedagogice a
eşecului, exprimată în decizii de corigenţă, repetare a anului şcolar, chiar și exmatriculare, ceea ce
este specificat în descrierea din text. Apartenen ța la aceast ă faz ă și-o manifest ă prin retragere în sine,
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Specializarea: Psihologie
Mocanu Mihaela-Veronica
Anul I, Grupa II (15342)

chiul, accentuare a neîncrederii în sine, imagine de sine nefavorabil ă, indiferen ţă fa ţă de şcoal ă,

căutarea altor medii de afirmare.

Acest comportament este influentat în mare parte de factorii familiali care favorizează insuccesul
şcolar prin conflictele intrafamiliale, reacţiile neadecvate ale părin ţilor la unele tulbur ări minore de
comportament ale copilului, supraprotecţia sau neglijarea copilului, atitudini defavorabile fa ţă de
şcoală. Nivelul scăzut de instrucţie al familiei, mediul defavorizant ca şi un nivel sc ăzut al
aspiraţiilor şcolare, valori şi norme diferite de ale şcolii sunt asociate insuccesului.

3. Analizați tipurile de învățare care ar fi potrivite pentru a redresa situația școlară a

elevului.

Procesul de învăţare, abordat din perspectiv ă pedagogic ă, parcurge mai multe faze succesive care
debutează cu motivarea – orientarea activităţii spre scopul propus şi furnizarea de energie necesară
acesteia, continuă cu achiziţia şi se finalizează cu demonstrarea performanţei.

Cea mai potrivită modalitate de a redresa situația lui P.R., este aceea prin faza de motivare, care
îi oferă elevului imaginea a ceea ce învăţarea îi va permite să realizeze. În acest scop este necesară
captarea atenţiei, provocarea curiozităţii, a unei atitudini de deschidere prin prezentarea obiectivelor
învăţării într-un context semnificativ pentru elev, a unor probleme din activitatea elevilor sau din
viaţa comunităţii. Faza de achiziţie include reactualizarea cunoştinţelor anterioare necesare şi
prezentarea sau descoperirea noului conţinut, iar în faza de performanţă se verifică măsura în care s-
a produs învăţarea.

Ar trebui să i se prezinte și metacogniția, să fie înv ățat să foloseasc ă opera ţiile metacognitive:
anticiparea, monitorizarea şi controlul, realizate înainte de înv ăţare, în timpul înv ăţării şi, respectiv,
după învăţarea propriu-zisă. Lor le corespund întreb ări pe care elevul înva ţă s ă şi le pun ă pentru a
obţine rezultate mai bune. În acest mod, el învaţă s ă şi înve ţe.

Un tip de învățare ce îl poate ajuta pe P.R., să își îmbunătățească perfomanțele școlare și să se

redresese poate fi învăţarea constructivistă, care, în concepţia lui Piaget, este numită în acest fel,
deoarece copilul reconstruieşte mental realul, îşi construieşte propriile structuri cognitive în acela şi
timp cu achiziţia de cunoştinţe. Învăţarea are la bază activitatea copilului (ac ţiuni externe sau ac ţiuni
interne/ operaţii). Pentru a construi noile cunoştin ţe, se utilizeaz ă cuno ştin ţele anterioare ca mijloace
de reprezentare, de calcul, de reflexie asupra propriilor ac ţiuni.

Alte tipuri de învățare ce l-ar stimula, ar fi învăţarea prin descoperire, dar și învăţarea
ierarhică; aceasta din urmă defineşte învăţarea ca proces de interacţiune între individ şi mediul s ău.

4. Elaborați o strategie de învățare corespunzătoare trăsăturilor de personalitate ale

elevului descris care să îl conducă spre performanțe școlare ridicate.

Deoarece există dezavantaje în cazul tehnicilor de formare/predare care folosesc grupul, în

situația prezentată, ar trebui să se apeleze la metode ce includ abilit ățile practice ale lui P.R.. Având
în vedere că singurele lucruri care îi plac sunt excursiile, implicarea în activit ățile de grup și sportul
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Specializarea: Psihologie
Mocanu Mihaela-Veronica
Anul I, Grupa II (15342)

pe care îl practică, o strategie ar putea fi cea de asociere a lec țiilor cu domeniile pe care le prefer ă,
cum este sportul.

Ar trebui implicat în cât mai multe activități de grup care s ă-i sporeasc ă încrederea în sine prin
contribuția pe care o aduce colectivului, simțindu-se eficient și important. Deoarece are un
temperament coleric, iar abilitățile sale de lider sunt deja exprimate, i s-ar putea oferi responsabilit ăți
ce țin de organizarea la nivelul clasei, cu supravegherea dirigintelui, bineîn țeles.

Gândindu-ne și la faptul că este clasa a XI-a și urmează să sus țin ă în clasa a XII-a examenul de
bacalaureat, ar trebui ca dirigintele să-l motiveze spre a înv ăța, spiritul s ău critic putând fi stimulat de
obținerea unor note bune