Facultatea de Psihologie şi Ştiinƫele Educaƫiei Mihaela Mocanu, Alexandru Pandrea

Specializarea : Psihologie grupa 15342, an 1

Didactogenia în școală

Bibliografie:
- Poenaru, R. & Sava, F. (1998). Didactogenia în școală. București: Ed. Danubius.

Abstract:

1. Profesorii au un rol și o influență deosebită asupra dezvoltării personalității elevilor. Dar ce se întâmplă
atunci când profesorii nu își îndrumă în mod corect elevii și nu le oferă un sprijin adecvat? Aceste
greșeli ale educatorilor se pot transforma în adevărate piedici și dezavantaje pentru elevi.
2. Termenul de didactogenie provine din grecescul ″didacteon″ care înseamnă cel care învață pe altul.
3. În educație se constată existența anumitor vicii ″didascogene″ provocate de profesor. Este suficient ca
un dascăl să se adreseze elevului cu vorbele: ″- Ești un incapabil! Nimic nu se va alege de tine!″, pentru
ca acesta să își piardă încrederea în sine și orice dorință de a mai depunde vreun efort pentru materia
respectivă.

Cuvinte cheie:
- didactogenie
- profesor
- educație
- conduită profesională
- strategii didactice

Problematica generală:
Didactogenia, ca aspect inclus și studiat în cadrul deontologiei didactice se preocupă de drepturile și
îndatoririle pe care le presupune profesia de educator. --------- Cu cine ai făcut limba
română, de citești așa de prost?
Idei principale:
Definiții:

1
Facultatea de Psihologie şi Ştiinƫele Educaƫiei Mihaela Mocanu, Alexandru Pandrea
Specializarea : Psihologie grupa 15342, an 1

- ″stare morbidă de tip reactiv, întâlnită la unii școlari ca urmare a greșelilor didactice ale educatorilor
(învățători, profesori, părinți), care nu constituie rezultatul unei acțiuni intenționate din partea
pedagogilor, ci cosecința unor gesturi, cuvinte, atitudini insuficient controlate în raporturile cu elevii.″
(Ion Străchinaru)
- ″ansamblu de tulburări psihologice sau psihosomatice provocate la elevi de unele cadre didactice.″
--------- Dacă turui așa cuvintele s-ar putea să nu-nțelegi
(Norbert Sillamy)
nimic la final, sau tu pe asta te bazezi?
Există 3 faze ale procesului didactogen:

a) Situația didactogenă – cuprinde acțiunea afectivă, traumatică, a educatorului asupra elevului

b) Perioada de latență – în cadrul acestei faze se stabilesc caracteristicile traumei.
c) Faza finală – se stabilește modalitatea de răspuns la stimulii nocivi, iar aceasta pot fi predominant
medicală, psihologică ori pedagogică. --------- No, continuă, ce-aștepți?!
Cauzele didactogeniilor

- Lipsa unei atitudini calde din partea educatorilor față de elevi ---------
Serios?! Dar ce-ar
trebui să fac, să te iau și-n brațe, doar pt că faci ceea ce e oricum
datoria ta ca și elev să faci?
- Lipsa unei atitudinni controlate
- --------- Parcă trebuia să prezinți o anumită temă,
Lipsa tactului pedagogic

nu observi că începi să bați câmpii?

- Nerecunoașterea pe de o parte a tehnicilor și cunoștințelor psihopedagogice necesare pentru a lucra cu
copiii, iar pe de altă parte a obligațiilor profesionale
- Egocentrismul – trăsătură negativă care constituie o contradicție pentru profesia de educator.
--------- Am crezut că dacă te las pe tine să prezinți lecția o să înțelegi
ceva, dar no, se pare că eu trebuie să fac totul ca să iasă bine..
Clasificarea didactogeniilor

Didactogeniile pot fi clasificate în funcție de anumite criterii:

a) După rolul pe care educatorul îl are în determinarea lor sunt greșeli directe și indirecte.
b) După agentul care le produce (educatorul de profesie):
c)

2
Facultatea de Psihologie şi Ştiinƫele Educaƫiei Mihaela Mocanu, Alexandru Pandrea
Specializarea : Psihologie grupa 15342, an 1

- didactogenii datorate personalității profesorului: didactogenii datorate caracterului profesorului,

didactogenii datorate temperamentului profesorului---------Clar, rar, să înțeleagă și
aceștia..
- didactogenii datorate exercitării inadecvate de către dascăl a rolului ce-i revine: didactogenii
datorate aprecierii și relaționării greșite a profesorului cu elevii, didactogenii datorate unei pregătiri
--------- Și tu ai impresia că știi mai bine ca mine, păi
profesionale inadecvate.

când o să faci tu 2 facultății de specialitate, atunci să vorbești..

Idei secudare:
Situații care amplifică posibilitatea de apariție a didactogeniilor:

- indiferența elevilor față de muncă, pregătirea insuficientă a lecțiilor, atitudinea provocatoare,

nepoliticoasă a elevilor, lipsa de interes pentru obiectul de studiu în cauză a elevilor .---------
Chiar vrei să ieși afară? Că ești binevenit, sincer! Ori continui
calumea, ori las-o baltă.
- Influența proastă a familiei asupra elevului ca urmare a unei educații necorespunzătoare primite din
familie, indiferența, nerecunoașterea de către profesor a condițiilor familiale ale elevului, a grijilor și
problemelor sale personale.---------
Mda, așa te-o fi învățat maică’ta... e vai de
capul tău, copile, dacă și-n viață o să te descurci la fel.. E vai de țara
asta care se bazează, mă, pe voi... că cică voi sunteți viitorul, halal
viitor..Hai c-ai fost total pe lăngă..

Prevenirea didactogeniilor

-În didactogenia datorată cadrelor didactice apar două componente,una științifico-metodică(profesorul nu

stăpânește teoria și tehnica psiho-pedagogică,și în special metodele și procedeele de observare,cunoaștere
,instruire și educare a elevilor) și una de natură deontologică;

-un rol principal în prevenirea didactogeniilor îl au atât profesorul cât și psihologul;

-măsurile de prevenire a didactogeniilor pot fi grupate în: măsuri generale și măsuri concrete,particulare;

-diverși autori au reflectat la diverse modalități de prevenire a didactogeniilor,prin măsuri pedagogice și

psihologice;
3
Facultatea de Psihologie şi Ştiinƫele Educaƫiei Mihaela Mocanu, Alexandru Pandrea
Specializarea : Psihologie grupa 15342, an 1

-cei care s-au preocupat îndeaproape de studiul igienei mentale a profesorilor,sugerează acestora anumite
obiective: să recunoască faptul că diversitatea de opinii este bine venită și să o utilizeze în mod
constructiv,să se aștepte la un anumit grad de agresivitate și rebeliune din partea copiilor ca fiind
normale pentru această vârstă,să fie supuși periodic în situația de a învăța ceva nou,să-și construiască un
plan de viață de care să țină seamă,să se străduiască să ridice statutul profesiei lor la un nivel mai înalt
decât cel din prezent;

-contactul zilnic al profesorilor cu copiii necesită efort cognitiv,imaginație și creație continuă,echilibru

emoțional și capacitate rapidă de decizie,aceste elemente nefiind inepuizabile;

-în concepția lui W.Frick,există o listă de principii care îi permit educatorului să vină în întâmpinarea
trebuințelor emoționale și comportamentale ale celor educați:

1.Devierile comportamentale ale elevilor nu constituie un atac personal;

2.Orientarea spre stimularea succesului,nu a eșecului;valorificarea competențelor fiecărui elev și construirea

demersului educativ pe baza acestora;

3.Alternarea,în vederea creșterii încrederii în sine și dezvoltării competențelor elevului,laudei în public și

încurajărilor în particular a efortului depus;

4.Atitudine pozitivă necondiționată,de înțelegere profundă,entuziasm și oferirea unui model pozitiv;

5.Menținerea atenției și interesului copiilor prin predarea a ceea ce este relevant și conduce la realizarea
obiectivelor;

6.Utilizarea,în funcție de situația ivită,stilului pedagogic cel mai adecvat de conducere a clasei.

Concluzii:
În concluzie, indiferent de forma manifestărilor ei, didactogenia este periculoasă pentru elev și părinții
acestuia și compromițătoare pentru educator, întrucât copilul se poate depărta de școală, poate rămâne în urmă
la învățătură, poate dobândi traume psihice și morale.

În înfruntarea didactogeniilor vor fi abordate trei dintre curentele majore ale psihologiei: umanist,
behaviorist și cel cognitiv, subliniindu-se importanța formelor terapeutice ce decurg din acestea în combaterea
didactogeniilor.