UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE, JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Profesor: Ștefan Viorel Ghenea

Student:Puică Aurelian Radu,

CPIP, Anul I

Craiova
2022
Pentru psihologia educaţiei, analiza mecanismelor învăţării şi a condiţiilor în care se produce
învăţarea ,sunt repere de maximă importanţă. In calitatea ei de ştiinţă-resursă pentru practica
educaţiei,psihologia educaţiei trebuie să poată descrie, explica şi prevedea anumite conduite de
învăţare ale elevului. De asemenea, ea trebuie să poată preciza în ce condiţii apar dificultăţile de
învăţare şi cum pot fi ele depăşite. Realitatea complexă a situaţiilor de învăţare face imposibilă
găsirea unor reţete

Situatia de invatare reprezinta un ansamblu de elemente componente:

- ansamblul condiţiilor externe (metode, procedee, tehnici, mijloace, timp, spaţiu, regulamente,
stil personal);

- condiţii interne (nevoi, scopuri, atitudini, valori, motivaţie, interese, dorinţe, experienţe, stil de
învăţare, structura cognitivă, voinţa de a învăţa) oferite elevului pentru a realiza un obiectiv
prefigurat şi relaţiile dintre ele.

STUDIU DE CAZ

1.DATE DESPRE SUBIECT

NUME ȘI PRENUME: T.I.

 SEX: feminin
 VÂRSTA: 7 ani
 MEDIUL DE PROVENIENȚĂ: rural
 OCUPAȚIA: elevă în clasa pregătitoare
 INFORMAȚII GENERALE FIZICE: Subiectul este dezvoltat fizic normal și nu prezintă
SUBIECTUL: Marinescu Ion
Data şi locul naşterii. 20.01….Suceava
Domiciliul:Suceava
Şcoala/clasa: Şcoala nr. 3 / clasa a IV-a
Tatăl: Marinescu Gigi

Ocupaţia : plecat la muncă în străinătate

Mama: Marinescu Ana, 30 ani
Ocupaţia: contabil
Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia): este singur la părinţi
Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – NORMALĂ
Relaţii dintre părinţi : relaţiile din cadrul familiei sunt tensionate, conflicte spontane.
Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii acceptabile, are propria cameră, are un
birou unde işi scrie temele.
Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil bolnăvicios, cu internări dese, afecţiuni
respiratorii.
Antecedente: în perioada preşcolară a fost diagnosticat cu astm bronşic, a urmat tratament şi
urmează şi în prezent.
Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu medii foarte bune în clasa I, a avut
rezultate bune şi în clasele a II-a şi a III-a, dar încă de la începutul clasei a IV-a situaţia şcolară s-
a înrăutăţit având rezultate slabe. Este de cele mai multe ori gânditor în timpul orelor, lipseşte
mult, nu îşi mai face temele.

PREZENTAREA CAZULUI :
- elevul înregistreaza rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de
performanţă;

Comportament:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi
învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit
şi îşi deranjează colegii.
- are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
- are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie
- ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;
- are numeroase absenţe nemotivate.

Problema psihologică/educațională
Emoția negativă dezorganizează activitatea care duce la apariția acesteia, dar organizează acțiuni
care vizează reducerea sau eliminarea efectelor nocive,existand totusi tensiune emoțională. Se
caracterizează printr-o scădere temporară a stabilității proceselor mentale și psihomotorii, care, la
rândul său, este însoțită de diferite reacții vegetative destul de pronunțate și manifestări externe
ale emoțiilor. Ea apare și se dezvoltă în legătură cu diverși factori emoționali, psihogeni, stresanți
și de altă natură, adică influențe foarte puternice asupra sferelor motivaționale, emoționale,
volitive, intelectuale, însoțite de diverse reacții și experiențe emoționale.
Sfera emoțională este cea mai susceptibilă la efectele distructive ale mediului în care trăiește o
persoană modernă. Unul dintre aceste efecte este creșterea anxietății umane. Un copil neglijat ,va
dezvolta un comportament deficitar ,fiind forma lui de protest in cautarea atentiei.
Conditionarea reactiilor emotionale reprezinta un aspect important pentru activitatea
educationala. Calitatea emotiilor si a sentimentelor traite de elev in scoala nu este deloc o
problema neglijabila.
Conform teoriei conditionarii, orice situatie neutra asociata unei situatii incarcate afectiv
dobandeste ea insasi (prin conditionare) o valoare afectiva. De exemplu, teama resimtita fata de
lipsa de afectiune ,de nesiguranta (elevul se simte amenintat, pedepsit) se va generaliza asupra
tuturor membrilor familiei , precum si fata de profesori.
. Chiar si sala de clasa unde s-au desfasurat aceste ore poate provoca teama, neliniste, agitatie.
Este foarte important ca profesorul sa constientizeze aceste aspecte legate de conditionarea
reactiilor emotionale, pentru ca ele pot genera fobii scolare.
In esenta, tehnicile utilizate pentru modificarea comportamentelor deviante ale elevilor opereaza
pe baza ignorarii comportamentului indezirabil, determinand stingerea lui si intarirea
comportamentului dezirabil ; L. Cohen si L. Manion sistematizeaza pasii ce trebuie parcursi
pentru modificarea comportamentelor indezirabile ale elevilor astfel:
• specificarea atat a comportamentului indezirabil ce urmeaza sa fie redus la minimum sau
inlaturat (studierea atenta a naturii acestui comportament, a frecventei si a conditiilor curente in
care el se manifesta), cat si a comportamentului dezirabil care ii va lua locul;
-identificarea intaririlor ce sustin comportamentul nedorit, pentru a putea fi evitate, precum si a
intaririlor care pot contribui la sporirea frecventei comportamentului dezirabil;
-evitarea sistematica a primului tip de intarire, simultan cu aplicarea acelor intariri semnificative
pentru comportamentul dezirabil; pe intreaga durata a acestui proces se inregistreaza cu atentie
schimbarile de comportament.
VK Vilyunas a acordat multă atenție condiționării motivaționale. „Din latura psihologică, și
anume, ținând cont de faptul că dezvoltarea unei conexiuni condiționate înseamnă o schimbare a
atitudinii subiective față de stimulul condiționat, acest mecanism poate fi descris ca un transfer
de semnificație emoțională (motivațională) către... conținut nou”. Principalul „educator” în cazul
condiționării, potrivit lui Viliunas, este o situație concretă și percepută realist.
În acest caz, educatorul poate să nu aibă nevoie nici măcar de explicații, instrucțiuni, notații. De
exemplu, „când un copil își arde degetul sau pornește un foc, durerea și frica, ca adevărate
întăritori, fără alte explicații, dau un nou sens motivațional meciurilor și jocului cu ele care au
dus la aceste evenimente”.
Un răspuns emoțional apare atunci când un impact motivațional verbal atinge niște fire din
sufletul unui copil, valorile acestuia. Esteinsa mult mai dificil pentru copii să facă asta decât
pentru adulți.

Personalitatea elevului
-Copilul este introvertit, nu pare să se adapteze grupului și refuză să accepte regulile unui grup,
ale clasei, ale școlii.
-Dacă i se încalcă perimetrul, devine agresiv, chiar dacă ceilalți copii nu interacționează în mod
direct cu el. Acest fapt se datorează mediului dificil din care provine, un tată absent și o mama
care nu se implică în educația copiilor.
- Subiectul prezintă o întârziere intelectuală față de nivelul normal, având nevoie de un program
special de studio, pentru a putea recupera material și a se integra clasei.
- Singurele ore unde pare a se implica activ sunt cele de educație fizică, dar impunând o limită.
- Ceilalți nu se pot apropia de el prea mult, iar el este cel care trebuie să impună regulile. Cu
toate acestea, nu prezintă aptitudinile necesare pentru a participa la un joc, nu prezintă dexteritate
de a mânui obiectele și nu dorește să facă parte dintr-o echipă.
Conduită:
 Comportament inadecvat față de restul colegilor, refuzul de a coopera cu aceștia;
 Lipsă de interes pentru a înțelege cele explicate în clasă;
 Nu dorește să respecte regulile specific mediului solar;
 Reacții verbale inadecvate.

„Relațiile dintre părinți și copii sunt cu siguranță nu cele ale constrângerii. Există o afecțiune
mutuală spontană care din prima orientează copilul spre acte de generozitate și chiar spre
sacrificiu de sine, spre acțiuni de-a dreptul înduioșătoare care nu sunt în niciun caz prescrise.
Și, fără îndoială, în aceasta se găsește punctul de pornire pentru acea moralitate a binelui pe
care o vom vedea în curs de dezvoltare o dată cu moralitatea dreptății sau datoriei și care în
unele persoane o înlocuiește
în totalitate.”
The Moral Judgment of the Child
 Bibliografie

- ȘTEFAN VIOREL GHENEA- Psihologia educatiei-curs

- Cerghit, I.,(1997), Metode de învatamânt, Editia a III-a,Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
- Cucos, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi.
- Ionescu, M., (2000), Demersuri creative în predare si invatare, Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
- Besemer, S.P., Treffinger, D.J., „Analysis of Creative Products: Review and
Synthesis", TheJournal of Creative Behavior,