FAMILIA SI SUCCESUL SCOLAR

PROF. CLAUDIA PREDEANU

COLEGIUL NATIONAL ION MINULESCU
SLATINA, JUD OLT

Creterea calittii actului educational implic o serie de factori sociali,

fizici i psihici fiind in strns legatur cu att cu personalitatea elevului
ct i cu talentul pedagogic al profesorului

Cu toii am intalnit elevi a caror personalitate puternic ne-a dat de furc,

dar i elevi foarte docili.

Cea mai mare satisfacie a dasclului este atunci cnd reueste sa

colaboreze bine sau foarte bine cu un elev care, la inceput, a refuzat orice
colaborare.

Cnd elevul simte in profesorul de la clas un partener de dialog va

incerca totul pentru ca aceasta relaie s nu fie afectat . Elevul va ncerca
s i nvete mai bine, va intreba atunci cand nu intelege informaia
prezentat si va caut s citeasca noi informaii pe care sa le comunice
profesorului receptiv la nevoia lui de cunoatere.

Astfel de elevi am intalnit n fiecare generaie de elevi pe care am pastorit-o

ca profesor diriginte.
A fost foarte important ca elevul s stie ca poate apela la sfaturile mele ori de
cate ori a fost nevoie dar, uneori, a trecut aproape un an scolar pan cand acel
elev a capatat incredere in dirigintele lui i s-a convins c sfaturile mele erau
mai bune decat cele ale prietenilor.
Dirigintele este, in unele cazuri, mam, tat, frate i, de ce nu, chiar un foarte
bun prieten pentru elevii cu sensibilitate deosebita.

Sufletul unui adolescent este uor de rnit, iar rana se adancete cu fiecare situaie
dificil pe care o va intampina.
Att prinii ct i profesorii trebuie s intervin n numeroase situaii pentru a
corecta comportamentul elevului, dar trebuie s o fac bland, pentru c altfel poate
duce la efecte contrare atat pentru echilibrul copilului cat i pentru conturarea
personalitii sale. Actele de injustiie ce i se fac de ctre cei din jur sunt greu
tolerate. Prin structura lor copii sunt sinceri, naivi i cinstii i este pcat s le
alterm aceste trsturi morale prin intervenii brutale ca btaia (care este
exclus din rndul metodelor educative) sau prin atitudini nesincere, meschine.

Rolul de printe este greu i pretinde cunotine teoretice i practice de

pedagogie, psihologie i medicin; pretinde bunvoina acestora de a nva
continuu de la i din via, de a gndi, i mai ales de a nfrunta situaii
imprevizibile i pe care trebuie s le rezolve cu nelepciune i cu
discernmnt.

Problemele pe care copii le ridic n faa prinilor sunt adesea rezultatul

unor preocupri sau frmntri individuale i la care ateapt un rspuns
sau o soluionare din partea prinilor. i n aceste cazuri printele trebuie
sa-l asculte cu rabdare pe copil , sa analizeze problemele cel preocup si s
ncerce s gseasc cea mai simpl i eficient cale de rezolvare.

Tulburarea dezvoltrii intelectuale, delicvena i alte manifestri ale inadaptabilitii sociale ale adultului i au originea, de cele
mai multe ori n anii copilriei, cnd copilul se afla sub tutela familiei i a colii.

Dei sunt binecunoscute aceste concluzii legtura permanent i organizat care ar trebui s existe ntre familie i coal
rmne nesatisfctoare i se rezum n general la contacte sporadice ntre prini i dirigini.
De multe ori prinii nu cunosc cu exactitate situaia colar a copiilor lor, ndeplinind rolul de spectatori indifereni la
evoluia nesatisfctoare a propriilor lor copii.
Orice sistem de educaia, orict ar fi el de bine ntocmit, rmne neputincios dac se izbete de indiferena sau opoziia
prinilor.
Autoritatea prinilor i a colii reprezint o garanie mpotriva a numeroase plgi sociale care ar putea afecta educaia i
sntatea copiilor: stresul, delicvena juvenil, insuccesele colare.
Sociologii au dezbatut indelung tiparul comportamental al prinilor. Au observat diferentele existente in fiecare dintre ei.
Fiecare are o particularitate specific care ii pune amprenta in mod unic asupra copilului su .

n cei 23 ani de cnd sunt profesor si diriginte am intalnit mai multe tipuri de
parini pe care i-am putut asocia cu tipurile propuse de sociologi :

Printi autoritari: sunt foarte solicitanti i directi in comunicare. Ei cer

foarte mult de la copii si asteapta in schimb supunere. Urmaresc evolutia
copilului pas cu pas i ii indruma mereu pe un stil de impunere , dictatorial

Printi indulgenti: sunt tipul de printi care evita confruntarea, care sunt
mai permisivi i care nu impun reguli foarte stricte. Nu sunt implicati prea
direct in comunicare si nu sunt prea solicitanti.

Printi negociatori: sunt genul de parinti care imbin partea autoritar cu

negocierea. Ei asigur o disciplin mai mult in colaborare, cerintele lor
fiind bazate pe dorinta de socializare si cooperare.

Printi putin implicati: au un nivel de implicare mai sczut. In cazuri mai

extreme, se poate ajunge chiar si la neglijare.

Tipologia parental tine foarte mult mai ales de o latura psihologic pe care
o gsim i in comportamentul copiilor, prin practicile printilor de inducere
a vinei, rusinii sau diminuare a iubirii
Copii ai caror prini sunt mai autoritari, devin mai puin abili din punct de
vedere al interacionarii sociale, al rezultatelor colare, al increderii de sine
i au un nivel mai ridicat al depresiei. Fiind permanent verificai de prini
i certai pentru fiecare nota mai mic decat a colegului de banca sau decat
cea a fratelui su acesti copii ajung s se interiorizeze si s tremure la
gandul ca tatl sau mama autoritar va afla de esecul su la vreo materie.
Comparaia permanent intre copii , comportament discriminatoriu fat de
proprii copii si impunerea unor standarde prea inalte fat de potentialul real
al copilului duce in final la ur intre frai i la situaii cand copilul alege
sinuciderea.

Copii cu printi prea indulgeni tind s aib rezultate mai sczute la

invattur, ins, au un nivel mai ridicat al increderii in sine, al
interacionarii sociale si un nivel mai scazut al depresiei. Expresii de genul:
las d-na profesoar c eu nu am fcut facultate i uite ce bine imi merge
imprim i in mintea elevului ideea c invtura nu este necesar.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Ca profesor diriginte am incercat s stabilesc gradul de comunicare dintre elevii

mei si familiile lor pentru a determina cauzele insucceselor scolare ale unor
dintre ei. Am aplicat, in acest scop, un chestionar, la sfrsitul semestrului I al
clasei a IX-a. Rezultatele chestionarului m-a pus pe gnduri i am incercat s-mi
apropii elevii mai mult suplinind lipsa de comunicare din familiile lor.
Iat cateva intrebari adresate prinilor si rspunsurile date de acestia:
Credeti ca exist o comunicare real intre dvs. si copilul dvs.? Justificai
rspunsul.
Cat timp alocai comunicrii cu copilul dvs. intr-o sptaman?
V povestete copilul dvs. atitudini, situaii care apar in timpul programului
scolar?
Cum apreciaz copilul dvs. starea disciplinar existent n clas i n timpul
orelor si a pauzelor?
Care sunt disciplinele preferate de copilul dvs.?
In timpul programului scolar, cat de des i este necesar telefonul?
Aveti obiceiul sa verificai revistele, filmele site-urile carora copilul dvs acorda
interes?
Ce suma de bani cheltuieste zilnic?
Care sunt eventualele surse de stres din viata copilui dvs. ?
Ce msuri ai luat cand copilul v-a mintit?

Intrebrile din chestionar au fost adaptate si aplicate i elevilor in aceeasi zi.

Daca la 2/3 din numrul de elevi i prini chestionai rspunsurile corespundeau in
cea mai mare parte, la restul situaia a fost de-a dreptul ingrijortoare. Iat cateva
exemple:
Raspunsul parintelui
Cat timp alocai comunicarii cu
copilul dvs. intr-o saptamana?
Care sunt eventualele surse de stres
din viata copilui dvs. ?

Raspunsul elevului

1.

4-5 ore / zi

1.

2-3 ore max pe spt.

2.

Atat timp cat este necesar

2.

Aproape deloc

1.

Nu are
Probleme specifice varstei

1.

Tata
Problemele din familia
noastra

2.

In timpul programului colar, cat de

des i este necesar telefonul?

Nu vorbeste la telefon cand este la

Ce msuri ai luat cand copilul a

mintit?

1.

2.

In fiecare pauza

scoala

2.

Am discutat deschis si am
lmurit problema
i-am interzis sa mai iasa in
ora cu prietenii

1.
2.

A urlat vreo or la mine

apoi s-a culcat
Nu m-a mai lsat cu
prietenii i-atunci am chiulit
de la scoal

De fapt stilul de educaie pe care un parinte l aplica copilului

su este un barometru clar al strii de bine din familie. Fiecare
si gseste propriile coordonate comportamentale, prin care
stabileste o anumit linie de crestere.
Nu de puine ori mi s-a intamplat ca mamele unor elevi sm
roage s corectez ceva din comportamentul copiilor lor
spunand: pe dvs. v asculta sau face mereu ce l-ai sfatuit.
Nu stiu dac s ma bucur sau s ma intristez . M bucur ca
am reusit o comunicare buna cu elevul, dar ma ntristez sa
constat ca in familia lui colaborarea este deficitara. i m
gandesc la acele lectorate cu parinii la care acestia nu prea
vin... i cat de mult le-ar fi de folos!

Iat cateva dintre motivele pentru care unii

parini nu vin la edinele planificate:
copilul meu imi spune totul;
sunt prea ocupat;
vin doar dac a facut vreo prostie la
coal.

i atunci rmne ca profesorul s

fie mama, tata si prietenul
elevului su...