COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR-ELEV-PARINTE

Educaia este cea care desvrete fiina uman, educaia

pe care copilul o primete n familie, n coal i de la
comunitate. Aspiraiile, rezultatele i sprijinul social i
familial constituie trei aspecte ale unei interaciuni dinamice.
COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR-ELEV-PARINTE

PIP Toc Loredana

coala Gimnazial nr. 2
Orbeasca,
jud. Teleorman
n viaa de zi cu zi de multe ori sunt folosii termenii
de persoan i personalitate, sensul comun al acestuia din urm
fiind o nsuire sau calitate pe care o poate avea sau nu. Dar
utilizarea lor ca termeni psihologici necesit o definire mai
exact personalitii.
Se pune ntrebarea Ce este personalitatea ? . n
opinia lui P.Fraisse istoria psihologiei, ntre anumite limite se
confund cu istoria rspunsurilor la aceast fundamental
ntrebare. nainte de a defini personalitatea trebuie s definim
persoana : Persoana nseamn individul uman concret.
Personalitatea ns, este o construcie teoretic elaborat de
psihologie, n scopul nelegerii i explicrii modalitilor
de fiinare i funcionare ce caracterizeaz organismul
psihofiziologic pe care l numim persoan uman .
Activitatea educativ ce se realizeaz n coal nu
poate fi separat, izolat de alte influene educative ce se
exercit asupra copilului.
Educaia este cea care desvrete fiina uman,
educaia pe care copilul o primete n familie, n coal i
de la comunitate.
Aspiraiile, rezultatele i sprijinul social i familial
constituie trei aspecte ale unei interaciuni dinamice ntre
copilul individual i cercul su imediat.

Aciunile care implic prinii produc o schimbare n

ambientul familiei i cresc aspiraiile, att ale prinilor
pentru copiii lor, ct i ale copiilor nii.
Mediul familial este primul mediu educativ i socializator
pe care l cunoate copilul i a crui influen i
marcheaz esenial dezvoltarea ca individ. Legtura copilului cu
familia este extrem de puternic i de nenlocuit.
Familia ndeplinete importante funciuni n procesul
general al integrrii copilului n mediul social, fapt ce se
reflect asupra dezvoltrii sale:
creeaz o dependen absolut a copilului fa de membrii
microgrupului familial din punct de vedere fizic, psihic, material ;
impactul emoional pe care l exercit este maxim ;
ofer primele modele comportamentale, creeaz primele
obinuine i deprinderi ;
creeaz un stil comportamental care se imprim asupra
ntregii evoluii a individului ;
influena educativ pe care o exercit familia face parte
integrant din via.
Familia trebuie s neleag c un copil nu este un
televizor, o jucrie care poate fi reparat atunci cnd se
stric. Copilul are un suflet care trebuie dezvoltat din toate
punctele de vedere, astfel nct s fie capabil s rzbat n
via. Fiecare membru al familiei trebuie s devin sensibil la
nevoile i sentimentele copiilor. Prinii trebuie s
neleag c ei pot influena comportamentul copiilor.
Prinii vor nelege c regulile de educaie difer
de la o familie la alta n funcie de copil, de problemele
familiei, de concepia familiei despre via i mplinirea ei.
Prinii trebuie s petreac mai mult timp cu copiii,
s le acorde mai mult atenie, s-i laude ct mai des, s-i
recompenseze, dar s le stabileasc i limite, s-i
pedepseasc.
Comunicarea dintre printe i copil trebuie s fie bun
i permanent. Printele va prezenta interes fa de ceea ce
povestete copilul. mpreun stabilesc care sunt problemele i
cum pot fi rezolvate. Prinii trebuie s cunoasc
posibilitile de nelegere ale propriilor copii, s-i
ncurajeze.
ntre recompens i pedeaps trebuie s existe un
echilibru. Prinii trebuie s vad din ce cauz a greit
copilul, s-l fac s neleag unde a greit. Adulii nu
trebuie s-i piard controlul, s-i descarce frustrrile

zilnice asupra copilului. O astfel de descrcare nervoas las

urme adnci n personalitatea copilului.
Copilul are nevoie de un mediu printesc cald, linitit.
Prinii trebuie s duc un mod de via corect, echilibrat,
s dea dovad de o atitudine civilizat fa de ei nii
i fa de cei din jur.
Familia trebuie s aib disciplina ei. Prinii nu
trebuie s-i pedepseasc copiii fr s le arate adevratele
motive. Toate problemele vieii se pot rezolva mai uor ntr-un
climat de prietenie i de nelegere.
Educaia, sub toate formele ei, e chemat s gseasc
soluii prin care copilul s se adapteze rapid i eficient la
societatea n care triete. Orict s-ar strdui, grdinita
i coala nu poate nlocui restul instituiilor care au
misiunea de formare a cetenilor contieni, cu o
conduit civilizat. Educaia colarilor n coal nu are
sori de izbnd fr o colaborare strns cu ali
factori activi implicai n procesul instructiv-educativ. ntre
acetia, familia, considerat dintotdeauna celula de baz a
societii i un soi de personalitate colectiv de a
crei armonie general depinde dezvoltarea personalitii
copilului, are un rol foarte important n ajutorul pe cate
trebuie s l dea colii. Oricine lucreaz n nvmnt
observ cum familia nu mai poate realiza socializarea
primar prin care copilul s-i interiori-zeze valorile
civice fundamentale. Pe o astfel de temelie ubred coala nu
poate construi certitudini. Formarea ca cetean se afl sub
influena societii i n special a familiei.
Cu prere de ru trebuie s spun c se constat n
ultima vreme o deprtare a familiei de coal, o scdere a
interesului prinilor pentru rezultatele colare. Prinii
sunt ngrijorai de viitorul copiilor dar, n acelai timp nu
mai au rbdare s le acorde atenie. Acest lucru se constituie
ntr-un semnal de alarm care m-a determinat s aflu care sunt
adevratele cauze ale acestui fenomen nct s pot remedia
mcar o parte dintre ele. Se impune o reconsiderare a relaiei
familie-coal. Aceasta nu trebuie s fie
semidi-recional, redus la simpla informare a
prinilor asupra rezultatelor la nvtur. coala
trebuie s conving familia ca ea s devin un participant activ
n procesul de instruire-educare.
Influenele pe care familia le exercit asupra copilului
sunt directe sau indirecte, determinnd n mare msur

dezvoltarea personalitii acestuia. Modelul moral-civic propus

de coal (un comportament civilizat, demn, tolerant, bazat pe
cinste, corectitudine, prietenie) gsete un rspuns
pozitiv n familiile unde aceste valori sunt puse la loc de
cinste.
Colaborarea mea cu familia s-a concretizat ntr-un program
comun de activiti ale colii cu aceasta. Am inclus lectorate cu
prinii, edine, consultaii, vizite la domiciliul
elevului, serbri colare. Prinii au vzut n mine un
prieten, un colaborator, un om adevrat care-i poate ajut prin
atitudinea neprtinitoare pe care am afiat-o. Aadar e o
sarcin a colii s identifice situaiile problem din
familiile copiilor, s dirijeze pe ct este posibil
strategiile educative n favoarea elevului i s contientizeze
c relaia de colaborare coal-familie este determinant
n educarea copiilor. Educaia n familie devine astfel un proces
de pregtire pentru via, prin ntmpinarea i rezolvarea
problemelor de via.
BIBLIOGRAFIE:
Cerghit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlsceanu, L.
Didactica, manual
pentru clasa a X-a, coli normale, E.D.P., R.A., 1997;
Nicola, Ioan Pedagogie, E.D.P., R.A., Bucureti,
1992;
Activitatile unui cadru didactic nu se rasfrang doar asupra elevului, ci si a parintilor, vrandnevrand. Din acest motiv se spune ca, in procesul invatarii exista 3 actori implicati: cadrele
didactice, elevii si parintii.
Pentru ca cei trei sa coopereze cat mai bine, comunicarea dintre ei este esentiala. Am vorbit
despre problemele care apar atunci cand cadrul didactic are o atitudine prea critica fata
de copil, dar si despre situatiile in care atitudinile profesorilor dau nastere la situatii
regretabile de abuz emotional asupra elevilor.
Privim astazi situatia si din perspectiva cadrelor didactice, scotand in evidenta o serie de
atitudini ale parintilor care ii pot pune in dificultate pe profesori.

Iata cateva dintre atitudinile pe care este bine sa incerci sa le eviti pentru a comunica mai
usor si mai eficient cu profesorii copilului tau.
Copilul meu e special.
Copilul nu e aproape niciodata vinovat, el nu ar putea gresi, ceilalti sunt intotdeauna
vinovati. Parintele cu aceasta atitudine nu ia in seama feedback-ul profesorilor, colegilor sau
altor parinti referitor la comportamentul propriului copil.
Recomandare: Desigur ca fiecare copil este special si unic. Insa la fel de adevarat este ca
fiecare copil inca invata care sunt reactiile adecvate in diferite situatii, iar rolul adultilor din
jurul lui este sa se asigure ca are ocazia sa invete. Incearca sa privesti lucrurile in mod
obiectiv atunci cand profesorul iti ofera feedbackdespre copilul tau si sa verifici aceste
informatii si din perspectiva copilului.
Sigur putem gasi o solutie mai usoara.
Cand parintele e convins ca nu trebuie sa il incurajeze pe copil sa depuna efort pentru

invatare, ci sa ii ofere solutii simple (de exemplu, sa caute rezolvarea unei probleme pe
internet).
Recomandare: Uneori temele sau proiectele primite de la scoala de catre copil sunt prea
dificile pentru el sau par a nu avea nicio contribuitie la evolutia copilului tau. Iar atunci,
efortul depus pentru ele pare a fi fara sens. Cu toate acestea, chiar daca valoarea lor
educativa nu este evidenta in mod imediat, copilul poate invata din aceste sarcini scolare sa
fie perseverent, sa gaseasca solutii si strategii inedite, sa caute si sa aleaga informatiile
relevante. Iar aceste abilitati ii vor fi utile toata viata.
Apelez direct la autoritatea directorului scolii.
Inainte de a discuta cu cadrul didactic despre o problema care il vizeaza pe acesta, parintele
merge direct la directorul scolii.
Recomandare: Ca parinte, este important sa iti arati deschiderea si bunavointa fata de
cadrul didactic atunci cand apare o problema pe care consideri ca trebuie sa o rezolvi. Daca
ai apelat la cadrul didactic si nu ati gasit o solutie, cere-i sa discutati impreuna cu directorul.
Sunt alaturi de copilul meu tot timpul.
Parintele se implica in scrierea temelor, vine la scoala in fiecare zi, incercand sa controleze
cat mai mult comportamentul copilului.
Recomandare: Ai incredere in copilul tau ca se poate adapta la scoala. In afara de
cunostintele pe care le asimileaza la clasa, experienta scolii il ajuta pe copil sa devina
independent, sa interactioneze cu alti copii si sa rezolve probleme pe cont propriu. Lasa-l pe
copil sa isi faca singur temele si ajuta-l cu sfaturi (nu cu realizarea temei propriu-zise)
atunci cand intampina dificultati.
Comunic tot timpul cu profesorul copilului meu.
Parintele apeleaza la cadrul didactic pentru a verifica ce teme are copilul sau ce trebuie sa
aduca la scoala, indiferent de ora sau zi.
Recomandare: Afla care sunt orele intre care cadrul didactic este disponibil pentru a
comunica cu parintii si incearca sa le respecti. Poti propune formarea unui grup de discutii al
clasei, la care sa aiba acces toti parintii copiilor si profesorii care predau la clasa, pentru o
comunicare mai eficienta. Poti folosi aplicatia Grupul Clasei pentru a face acest lucru:
cauta scoala copilului tau, verifica daca exista deja creat grupul clasei iar daca nu, creeaza-l
tu si invita sa se alature si alti parinti si cadrele didactice.
Nu am timp sa ajung la sedinta cu parintii.
Parintele lipseste de la sedintele sau intalnirile cu profesorii copilului.
Recomandare: Sigur ca uneori este imposibil sa ajungi la sedinta cu parintii. Dar oricand
poti telefona profesorului diriginte sau invatatorului pentru a stabili impreuna o ora la care
poti veni la scoala pentru a discuta despre copilul tau.
Nu am incredere in scoala, in cadrele didactice si in invatamant in
general.
Parintele simte nevoia sa ia apararea copilului tot timpul, fiind convins ca scoala este de
fapt o experienta traumatizanta pentru copil.
Recomandare: Sistemul de invatamant este departe de a fi perfect, insa exista scoli in
care copiii se pot bucura de o educatie care sa ii ajute sa isi puna in valoare potentialul. In
plus, aminteste-ti ca exista in continuare cadre didactice dedicate si foarte bine pregatite,
care merita increderea si cooperarea ta.
Pornind de la premisa ca scoala in general si cadrele didactice in particular sunt partenerii
tai, care au acelasi scop ca si tine, poti evita atitudini care fac comunicarea mai dificila si
poti coopera mai usor astfel incat educatia copilului tau sa fie un proces lin si armonios.

1. Cine stabilete regulile clasei? Regulile clasei se stabilesc de ctre

profesor i elevi, n vederea bunei desfurri a orelor la o anumit
materie. La rndul su, Regulamentul clasei este elaborat, n principal,
prin colaborarea dintre diriginte i elevii clasei. Alte persoane
consultate pentru construirea regulamentului sunt prinii elevilor i
profesorii care predau la clasa respectiv: Regulamentul clasei se
stabilete din propuneri ale mele, ale prinilor i ale elevilor, pe care
ulterior le negociem; regulile clasei se decid prin colaborare cu elevii,
cu profesorii care predau la clas, cu prinii elevilor. ntre profesor i
dirigintele clasei poate s existe o strns comunicare i colaborare:

nu numai dirigintele apeleaz la punctul de vedere al cadrelor

didactice avnd cursuri la o anumit clas, dar i cadrul didactic
stabilete reguli n funcie de propuneri ale dirigintelui. E adevrat c
interviurile nu fac des referire la aceast conexiune. Un rspuns al unui
diriginte detaliaz procesul de reglementare, prin luarea n considerare
a agenilor i a mecanismului instituiei colare: Regulile de
funcionare a clasei le stabilesc cu elevii i profesorii, cu Consiliul
profesorilor clasei i directorul colii (). Deciziile se iau n Consiliul
profesorilor clasei i n Consiliul profesoral. III.3.2. n ce mod se
stabilesc regulile clasei? Acestea sunt stabilite de ctre
profesor/diriginte i elevi de comun acord, n mod democratic, la
nceputul anului colar. Se discut deschis i sunt analizate (toate)
punctele de vedere ale elevilor. Generarea i selectarea regulilor se
amintete adesea n interviuri se realizeaz prin brainstorming.
Instituirea regulilor este urmarea unui demers de negociere (sau, cu o
nuan mai slab, de consultare a elevilor): profesorul propune,
elevii accept sau nu, i invers; se fac propuneri, acestea se dezbat
n plen i se voteaz cele mai bune. Sau, ntr-o alt variant de
rspuns privind procesul de dezbatere i deliberare asupra setului de
reguli formale: propunerile sunt fcute de ctre elevi i apoi scrise pe
tabl; se alege un minimum de idei (uneori se voteaz) care s le
comprime pe celelalte.Regulile de funcionare a clasei sunt afiate la
loc vizibil i reamintite din cnd n cnd sau cnd sunt nclcate.
Stabilirea regulilor clasei se realizeaz innd cont de specificul i
nevoile clasei, inclusiv de cele moral-afective, de structura clasei i
personalitile elevilor, de tipul disciplinei predate i misiunea colii. n
planul surselor normative, se pleac de la R.O.I.-ul colii i
Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului
preuniversitar. 16 Regulile formale trebuie s fie puine i clare, s fie
astfel concepute nct s permit adaptarea la diverse situaii; trebuie
s fie n armonie cu regulile informale create n procesul interacional
(att ct se poate pentru a nu se ajunge la clase n deriv). Regulile
colare reglementeaz i asigur controlul cu privire la
comportamentul elevilor la clas. O parte a profesorilor intervievai
ncearc s treac dincolo de aspectul impersonal, convenional al
regulilor i s-i determine pe elevi s contientizeze importana i
beneficiul regulilor pentru elevii nii. Aceti profesori caut s-i
sensibilizeze pe elevi n privina efectelor direct sau indirect morale ale
respectrii regulilor: fac apel la consecinele nerespectrii regulilor
asupra propriei persoane, dar i asupra colegilor. Mai mult dect att,
se poate ntmpla ca i actul de stabilire a regulilor s fie perceput de
profesor ca practic posednd funcie moral i nscris n cadrul mai
larg al socializrii: Avansez ideea de unitate i subliniez importana
fiecruia n clas, dup modelul unei mainrii uriae n care fiecare
pies are rolul ei, fr de care aceasta nu funcioneaz. i ajut s se
cunoasc, s-i descopere reciproc calitile, s se aprecieze i s se
mprieteneasc. III.3.3. Principii i cerine ale regulilor clasei Regulile
vizeaz crearea unui mediu de munc sntos, respectarea orarului
i a programului unitii, protejarea emoiilor elevilor. Nu exist

ntotdeauna o clar delimitare ntre principiile care stau la baza

regulilor i scopurile pentru care acestea au fost create (manageriale,
didactice i formative); nici ntre principii i regulile de comportament.
Regulile urmresc s contribuie la formarea i dezvoltarea diferitelor
laturi ale personalitii elevilor: spirit critic i autocritic, libertate de
gndire; seriozitate; sinceritate; corectitudine; respect reciproc;
ascultarea i respectarea prerilor celorlali; spirit de ntrajutorare;
implicare n luarea deciziilor etc. Alte principii i valori invocate, dei de
maxim generalitate, indic nucleul axiologic menit s nsufleeasc i
s coloreze ntregul efort didactic. Pentru un profesor absolvent de
teologie, regulile trebuie s se sprijine pe morala cretin, pe
solidaritate, toleran i respectul pentru ceilali. Un profesor de
educaie vizual i plastic aeaz n prim planul activitii sale
creativitatea: elevii s fie creativi i liberi, fr a-i deranja pe cei din
jur. 17 Nu lipsesc cerinele minimale pentru bunul mers al clasei, care
sunt nonnegociabile (punctualitate, atenie, disciplin), i nici
exigenele care condiioneaz (i atest) desfurarea unor lecii
moderne/interactive (deschidere, colaborare, implicare, exprimarea
opiniilor). Regulile clasei oglindesc, n concepia cadrelor didactice, o
combinaie de idealiti i regulariti comportamentale. III.3.4.
Coninutul regulilor i integrarea acestora n fluxul practicilor didactice
Regulile descriu comportamentele ateptate, recompensele i
repercusiunile negative datorate nclcrii regulilor. Individual sau n
echip, elevilor li se atribuie responsabiliti, sarcini, care sunt, de
obicei responsabiliti ferme i pe termene precise. Multe exemple
furnizate n interviuri vizeaz organizarea colectivului de elevi,
meninerea disciplinei, verificarea ndeplinirii responsabilitilor
mprite elevilor, evaluarea curent a activitii de nvare. Din
descrierea responsabilitilor ce revin elevilor dintr-o clas de gimnaziu
din Galai rezult complexitatea gestionrii acestei mainrii uriae
care este clasa de elevi: Fiecare elev are o responsabilitate nc din
prima zi cnd se semneaz procesul verbal de protecie a muncii.
Lunar, rolurile sunt schimbate, aa nct fiecare s se simt important
i s cunoasc pe propria piele ce nseamn s Ca responsabiliti:
nchiderea-deschiderea ferestrelor cuvnt neclar, udatul florilor,
aprinderea-nchiderea luminii; afiarea noutilor la avizierul clasei;
curenia; aprovizionarea, de la administraie, cu material didactic
pentru fiecare disciplin, cret i burete; serviciul la nivel de palier i n
cadrul clasei; secretarul i eful clasei; preedintele Consiliului elevilor
la nivel de clas; responsabilul cu disciplina; responsabili (2 elevi) cu
corn-lapte; responsabil-foaia clasei etc. (o dirigint, profesoar de
matematic i informatic, avnd o vechime n nvmnt de 25 de
ani). Despre felul n care regulile instituite sunt puse n practic exist
puine prezentri, att n privina disciplinei, ct i a activitii
didactice. Despre problema disciplinei, un cadru didactic afirm pe
scurt: Actele de indisciplin sunt analizate mpreun cu toat clasa,
care, prin aceast metod, se dezice de astfel de comportamente. n
schimb, n legtur cu structurarea activitii didactice, o profesoar
ofer o imagine global: La nceputul anului colar: se discut

cerinele n ce privete obiectul de predare, exigenele i modalitile

de evaluare. Celelalte aspecte se evalueaz pe parcurs, n funcie de
nivelul, nevoile i cerinele clasei. Dac se constat un nivel mai nalt
al capacitilor elevilor, cerinele vor fi mai ridicate. Pe parcursul
activitii, se desfoar un dialog permanent profesorelevi, se revine
cu explicaii n ce privete regulile stabilite i coninutul leciei.
Explicaiile sunt oferite att clasei ca grup, ct i individual, n funcie
de situaie. Regulile din acest exemplu, 18 centrate pe comunicare,
sunt parte a unui stil pedagogic empatic, cu rol pronunat de modelare,
dup cum rezult din continuarea interviului: Comunicarea cu elevii se
poate desfura i dincolo de disciplin, n funcie de disponibilitatea
elevilor (totui, nefiind dirigint, este mai redus). Discut cu elevii i
despre faptul c profesorul poate grei uneori sau nu poate fi total
disponibil pentru ei, fiind supus, ca oricine, i altor influene, iar copiii
nu sunt responsabili de acest fapt. III.3.5. Exemple de reguli Iat
cteva enunuri referitoare la regulile clasei: Respect-i pe cei din
jurul tu! S fim ntotdeauna zmbitori i prietenoi! S ne ajutm
colegii! S pstrm clasa curat! S avem grij de bunurile clasei!
Nu v batei n pauz! Nu mncai gum n timpul orelor! (ultimele
dou exemple apeleaz la formulri negative, nu ntotdeauna
recomandabile). Cadrele didactice relateaz i despre recompensele i
penalitile administrate elevilor. Recompense: comunicarea
verbal/scris adresat prinilor; evidenierea n faa Consiliului
profesoral etc. Pedepse: numele trecut pe lista ruinii la avizier;
scderea notei (cine nu scrie i deranjeaz primete un doi);
rmnerea n clas la pauz .a. Sanciunea poate mbrca o form
apropiat de cea a suportrii de ctre elev a consecinelor logice ale
propriilor fapte (conform lui Dreikurs, pedeapsa prestabilit ntr-un
regulament este nlocuit de o msur/o consecin logic n direct
legtur cu transgresarea regulii). Dac, de exemplu, regula este Eu
pstrez curenia!, sanciunea se poate prezenta n dou variante:
curenia n clas timp de o sptmn; strngerea hrtiilor din curtea
colii pe parcursul a dou zile consecutiv. n raport cu rspunsurile din
interviuri, o problem care rmne deocamdat n suspensie este dac
i n ce msur educaia pentru reguli i disciplin este parte
component, dei distinct, a educaiei morale (E. Durkheim, Ioan
Nicola) sau e vorba, de fapt, de dou lucruri complet separate (John
Dewey). Desigur, orice experien colar, orice interaciune
profesorelevi n cadrul clasei are i efecte de natur moral asupra
elevilor, nct am putea spune c educaia n spiritul regulilor i
educaia moral merg mpreun. Dar trebuie s tim la ce fac referire
regulile colare, ca s tim ce i cum formm sau sancionm. E vorba
mai mult de codificarea unor convenii sociale n perimetrul vieii
colare, de limitele de permisivitate necesare bunei desfurri a
procesului instructiv-educativ (Acas poi s te pori cum vrei. La 19
mine la or ns)? n acest caz, un comportament indezirabil sau cel
puin perturbator al elevului va primi din partea cadrului didactic un
feed-back negativ, dar gestul/atitudinea elevului (de exemplu, aspectul
vestimentar sau limbajul specific tinerilor, afiate fr o intenie

expres de insolen la adresa profesorului) s-ar putea s aib un

caracter doar indirect sau derivat moral. Dar ce se ntmpl dac
nclcarea are consecine n planul raporturilor dintre elevi, atunci cnd
se aduce atingere regulii reciprocitii? Dac, pe de alt parte, regula
vizeaz sau ncorporeaz principii i valori de prim importan pentru
mersul societii, pentru morala social, subminarea acesteia impune
sancionarea a ceva mai mult dect a transgresrii de reguli cu un
caracter mai degrab funcional-contextual. n fine, o a treia ipostaz
sau ipotez de lucru privete valorile i regulile de ordin general uman
(din care au derivat, de-a lungul timpului, virtuile lui Aristotel,
Decalogul, imperativul categoric sau drepturile copilului etc.), care pot
fi considerate, parial sau total, intrinsec morale i generatoare de
efecte de acest tip. Astzi, pedagogia nu se mai grbete s ofere un
unic, global i tranant rspuns la aceste dileme (chiar i celebra teorie
a lui Kohlberg despre stadiile dezvoltrii psihomorale s-a dovedit mai
puin redutabil dect s-a crezut la un moment dat, fiindc n ea se
amestec etapele dezvoltrii judecii morale i cele ale dezvoltrii
sociale a copilului, dei cele dou procese nu sunt neaprat sincrone).
n ciuda acestei stri de lucruri (sau poate tocmai de aceea), reflecia
dezvoltat de profesor pe marginea acestui subiect fierbinte este un
exerciiu mental binevenit, care i deschide calea spre o
comprehensiune mai subtil a arcanelor meseriei. Intermitent sau
continu, aceast reflecie exist, d natere la interpretri personale.
Dei nescoase n relief cu ocazia interviurilor, de potenialitatea
acestor interpretri trebuie inut seama; e posibil ca ele s fie deja
nscrise n dialogul interior al profesorului cu sine nsui.
2. Specificul relatiei profesor-elev-parinte Prof. Aurel Neicu Despre
educatie se vorbeste mult in zilele noastre si multi factori sunt implicati
in realizarea ei dar intre acestia familia ocupa locul de baza. Rolul
conducator in procesul de educatie il are fara indoiala scoala, dar in
calitatea sa de cel mai apropiat colaborator al scolii, familia, trebuie sa
o secondeze de aproape si sincer. Dialogul cu familia este unul din
elementele indispensabile ale reusitei scolare. Dintotdeauna scoala a
colaborat cu parintii in diverse forme, dar astazi din punct de vedere a
cerintelor sociale, apare mai mult ca niciodata necesitatea intaririi
legaturii dintre scoala si familie. Cunoasterea cerintelor specifice ale
scolii, valorificarea muncii elevilor, urmarirea activitatii de invatare in
modul familial, contribuie la imbunatatirea acestei legaturi si
diminuand sursele de neintelegere, plaseaza parintii si elevii in relatii
de incredere cu mediul scolar. Scoala si familia sunt cei doi piloni de
rezistenta ai educatiei, pentru a-si exercita cu succes rolul in viata
copiilor, familiile trebuie incurajate prin actiuni sociale specifice, care
favorizeaza derularea optima a relatiilor educationale. Personalitatea
profesorului este izvorul si reglatorul actului educativ iar scopul
formal al educatiei nu este decat acela al formarii omului responsabil,
a se conduce singur pe calea binelui, a adevaruli, a dreptatii si a
frumosului. Pentru a deveni om cu adevarat, pentru a se cunoaste pe
sine, elevul trebuie sa caute sa isi satisfaca trebuintele psihosociale
specifice, cum sunt nevoia de identitate, de apartenenta la grup, de

acceptare si apreciere din partea celorlalti, nevoia de statut si de

participare. Obiectivul principal al actiunii educative este formarea
personalitatii elevului, care este urmarit atat in familie, cat si in scoala,
astfel incat sarcinile scolare si ale familiei in materie de educatie si
instructie se impletesc si se sprijina reciproc; astfel se impune tot mai
mult implicarea cadrelor didactice in relatii de cooperare cu parintii
copiilor. Rolul profesorului nu se reduce doar la educatia de la catedra
sai in clasa, ci presupune o activitate de acest gen in fiecare relatie cu
elevii si familiile acestora, desfasurand o munca de dezvoltare, de
conducere si de indrumare. O relatie eficienta profesor-parinte
presupune o ascultare activa, implicarea familiei in actiunile
extrascolare ale copilului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un
punct de vedere diferit. Comunicarea cadrului didactic cu familia
elevului se poate face prin: Consiliul profesoral din 02042013 Page 2
Activitati de informare si consiliere a parintilor Lectoratele cu parintii
Adunari comune parinti-elevi Comunicarea prin posta Comuniarea
prin telefon Cunoasterea elevilor si a grupurilor de elevi este una dintre
principalele arii de continut ale pregatirii tuturor cadrelor didactice, iar
pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de o colaborare stransa
intre scoala si familie. O preocupare permanenta in intalnirile cu
parintii este identificarea dificultatilor pe care le intampina acestia in
comunicarea cu proprii copii, precum si prezentarea unor mijloace de
optimizare a comunicarii dintre acestia. Astfel, colaborarea cu familia
este asezata pe un fundament solid. Directii de imbunatatire a
relationarii eficiente profesori-parinti/ parinti-profesori Profesorul va
informa pe parinti despre aspectele pozitive si negative din activitatea
elevului la scoala. Este recomandat ca mai intai sa fie prezentate
unele aspecte pozitive, unele succese obtinute la invatatura sau unele
schimbari laudabile din comportamentul lui. Se va arata apoi la care
obiecte elevul intampina greutati, ce greseli se observa in comportarea
lui si vor fi analizate cauzele acestora. Parintii vor fi informati despre
posibilitatile de dezvoltarepe care le are copilul, despre aptitudinile si
interesele pe care le manifesta in munca scolara si in cea extrascolara.
E necesar ca parintii sa tina legatura cu scoala, spre a se informa
despre rezultatele muncii si despre comportarea lor la scoala. Pentru a
exista o relatie optima si autentica intre partenerii implicati in procesul
instructiveducativ este necesara asumarea responsabilitati de fiecare
persoana implicata in acest demers. Nu se poate vorbi separat de
aceste relatii care se formeaza de-a lungul timpului petrecut in scoala,
proasta functionare a unui tip de relatie, pune in dificultate si celelalte
relatii. Un alt aspect important al relatiilor care iau nastere in tot acest
demers formativ este relatia dintre elevi si profesori. Directii de
imbunatatire a relationarii eficiente profesor-elev/ elev-parinte
Relatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza, in general in
sentimente de simpatie, incredere reciproca, sau, dimpotriva, de
antipatie, neincredere si chiar ostilitate de cele mai multe ori. Sunt si
cazuri cand contactul spiritual dintre profesor si elev nu trece de zona
indiferentei: clasa nu exista pentru profesor i nici profesorul pentru
clasa. Consiliul profesoral din 02042013 Page 3 Initiativa trebuie sa

aparina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a

relaiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa
nasc simpatie si bunavointa, antipatia si ostilitatea trezesc sentimente
de aceiasi calitate, trebuie sa conduca, sa dirijeze aceste relatii si sa le
structureze pe colaborare si cooperare reciproca. Relatia dintre
profesor si elev trebuie sa fie intemeiata pe faptul ca profesorul are
rolul de indrumator, de coordonator al activitatii elevului si in care
elevul poate sa gaseasca la un moment dat mai mult dectt un
profesor, un om, o calauza in drumul lui prin viata. De la profesor
porneste totul: daca acesta este agresiv sau incearca sa umileasca
copilul sau sa il incurce mai ales in prezenta celor din jur, elevul va
actiona ca atare, ori va raspunde violent, luand in batjocura cadrul
didactic, ori se va retrage in sine, refuzand sa mai comunice,
dezvoltand astfel pe parcursul timpului blocaj emotional. In relatia cu
profesorul, elevul are nevoie de aprecierea personalitatii sale in
dezvoltare, de consolidarea stimei de sine, de raspuns afectiv din
partea profesorului si a colegilor, nevoia de securitate pe termen
indelungat, precum si nevoia de apartenenta la un grup si de
acceptare din partea acestora. In stabilirea relatiei cu elevii,
profesorul are ca misiune sa ii uneasca pe elevi si sa ii mobilizeze
pentru a putea deveni un intreg. Increderea elevilor in propriile forte
si stima de sine pot fi obtinute prin incurajarea fiecarei performante
minore a fiecrui elev in parte, acest lucru ar trebui sa insemne
invatarea sistematizata si personalizata.Recompensa ar trebui sa
primeze in locul pedepsei Raporturile dintre profesor si elev nu
prezint numai o latura intelectuala. Factorul afectiv are o importanta
deosebita asupra randamentului intelectual al elevului. Crearea de
buna dispozitie in clasa reprezinta o conditie necesara in evitarea
esecului scolar. Fiecare lectie este recomandat sa se desfasoare intr-un
climat afectiv particular, securizant, dispozitia afectiva a elevilor fiind
coordonata de cadrul didactic. In concluzie, profesorul trebuie sa
stabileasca o relatie armonioas de la inceput cu elevul pentru a nu-i
afecta acestuia dezvoltarea psihica, afectiva si personala. Profesorul
trebuie sa creeze o relaie care sa-i permita elevului sa prinda aripi in
dezvoltarea lui.