MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
din municipiul Chișinău

Facultatea Științe ale Educației

Catedra Științe ale Educației și Management
Programul de studiu Consilierea și educația familiei

GIRIGAN DANA-NATIA
Aspecte metodologice ale consilierii psihopedagogice
a elevilor cu comportament deviant

Teză de master

Conducător științific:
Calaraș Carolina, dr., conf. univ.

Chişinău – 2024
 Declaraţia privind asumarea răspunderii

Subsemnata, Calin Vera, absolventă a Facultăţii Științe ale Educației și

Informatică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din mun. Chișinău,
programul de studii Consilierea și educația familiei, declar pe propria răspundere
că teza de master cu tema Eficientizarea strategiilor de consiliere a familiilor
tinere reconstituite, a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la
o altă facultate sau instituţie de învățământ superior din ţară sau din străinătate.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

-fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele,

deţinând referinţa precisă a sursei;

-redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa

precisă;

-rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Calin Vera Semnătura

 LISTA ABREVIERILOR
C.G. – Grup de control
G.C. – Grup experimental
С. P. – Consiliere psihopedagogică
CEC –Cerințe educative speciale

CUPRINS
Introducere:
Capitolul I: Precizarea aspectelor metodologice ale consilierii psihopedagogice a
elevilor cu comportament deviant
1.1. Delimitări teoretice asupra comportamentului deviant
1.2. Consilierea psihopedagogică a elevilor cu cerințe educative speciale-
componentă esențială a formării personalității umane
1.3.Legislația privind devianțele de comportament în școală
1.4. Povestea terapeutică și rolul ei în dezvoltarea comportamentelor sociale și
emoționale a elevilor cu comportament deviant(cerințe educative speciale)

Concluzii la capitolul I
Capitolul II :Optimizarea metodologiei consilierii psihopedagogice a elevilor cu
comportament deviant
2.1.Starea inițială: determinarea tipului de comportament deviant la elevii cu
cerințe educative speciale
2.2.Implementarea metodologiei specifice de consiliere psihopedagogică a elevilor
cu comportament deviant
2.3. Implementarea aplicării de metode specifice în munca cu elevii cu
comportament deviant
Concluzii la capitolul II
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei de cercetare.
Creșterea numărului de comportamente delicvente sau nesănătoase, de tulburări
emoționale în rândul elevilor sunt indicatori ai faptului că școala trebuie să facă
eforturi mai mari în această direcție.
Pentru a răspunde acestor nevoi reale în România, Ministerul Educației și
Cercetării propune prin noul Curriculum Național introducerea disciplinei
opționale, Consilierea și Dezvoltarea personală, pentru toate cele trei nivele de
școlarizare: primar, gimnazial și liceal.
În acest sens, profesorul trebuie să vadă în elev și altceva decât recipientul
informațiilor pe care le transmite (Băban Adriana. Consiliere educațională).
Consilierea psihopedagogică are rolul de a-i asigura elevului confortul fizic și
psihic atingerii stării de bine, prevenind astfel apariția eventualelor comportamente
deviante (Blândul Valentin. Psihopedagogia comportamentului deviant).
Manifestările de devianţă, în special cele ale minorilor, au fost analizate şi
cercetate cu mare interes în ultimul sfert de secol, ca rezultat al unor interacţiuni în
care indivizii se situează în cadrul realităţii sociale, efecte ale unor variabile legate
de personalitatea acestora, dar şi ale unor contexte şi fapte.

Organismul copilului, care nu are o experienţă adaptativă îndelungată întâmpină

obstacole, constrângeri, schimbări care îl obligă la mobilizare sau la crearea unui
nou echilibru. Această căutare continuă a echilibrului este percepută ca o necesitate
psiho-biologică.

Deviaţiile de comportament sunt determinate de tulburarea echilibrului

afectiv al individului. Acest dezechilibru afectiv duce la manifestări agresive,
nonconformism, negativism, apatie şi chiar la conduite antisociale.

În familie, în şcoală, în societate este necesar să ne supunem unui

comportament continuu de adaptare şi remodelare în funcţie de cerinţele şi
exigenţele fiecărui mediu în parte.

Putem spune că o persoană are un nivel de adaptare mai ridicat cu cât are
mai multe schimbări interpersonale echilibrate cu cei din jur.

Persoana dezadaptată respinge sau ignoră cerinţele şi exigenţele exterioare şi

îşi satisface dorinţele şi trebuinţele individuale.
 Dezadaptarea şcolară constituie o formă a dezadaptării sociale şi reprezintă
nerealizarea concordanţei între cerinţele obiectivelor instructiv-educative şi
răspunsul elevului, al comportamentului său faţă de acesta.

Şcoala impune elevilor un caracter uniform al comportamentelor sociale şi

intelectuale. Unii elevi, în special cei din clasa I, care ies din mediul familial
ocrotitor şi intră in comunitatea şcolii prezintă probleme de adaptare. Ei nu pot
face faţă acestor obligaţii, nu se pot supune cerinţelor şi exigenţelor şcolii.

Elevul în formare este influenţat, sub aspectul personalităţii, de mediul

familial, şcolar şi de anturaj.

Cadrul didactic are datoria să prevină aceste manifestări, urmărind prin

întreaga sa activitate să formeze, să dezvolte şi să împlinească personalitatea
elevului şi să-i asigure o cât mai bună integrare şcolară şi socială.

Devierile comportamentale, cum sunt: minciuna, violenţa, copiatul la ore,

fumatul ostentativ, refuzul de a saluta, absenteismul,etc. sunt situaţii frecvent
întâlnite cu care se confruntă cadrele didactice.

Activitatea de prevenire si profilaxie a comportamentului deviant presupune

o bună cunoaştere a cauzelor şi a condiţiilor care generează tulburările
comportamentale, precum şi eliminarea lor.

Copilul poate să refuze efortul din cauza subalimentaţiei, a oboselii, a unor

deficienţe de vedere, etc. sau a unor factori de natură psihologică: complex de
inferioritate, sentiment de deprivare afectivă, iar corecţia nu se poate face prin
măsuri severe, ci se poate observa că interesul pentru activitate reapare atunci când
condiţiile fizice sau psihice s-au ameliorat.

Pentru elevii ,,problemă’’ se pot desfăşura activităţi de consiliere şi orientare

în cadrul cărora învățătorul împreună cu consilierul școlar încearcă să obţină
cooperarea elevului şi a familiei acestuia în vederea restabilirii echilibrului afectiv.

Aşadar, activitatea de combatere şi prevenire a deficienţelor

comportamentale este o sarcină complexă care presupune mult tact, răbdare şi
consecvenţă atât din partea cadrului didactic cât şi a elevilor în discuţie.
 Pentru dezvoltarea abilităților sociale și emoționale un rol important îl ocupă
Poveștile terapeutice care au o mare putere de control asupra comportamentului
deviant( violență, egoism, stigmatizare), sau trecerea peste unele traume precum
divorțul părinților sau depășirea unor frici, iar acest aspect este foarte relevant
pentru funcția lor terapeutică. Ele îl ajută pe copil să facă față unor situații
dureroase, explorând aceste situații într-o manieră securizată, în care copilul poate
păstra distanța dintre el și întâmplări cu care s-ar putea confrunta, îl pregătesc
emoțional și sufletește pentru acestea, îl învață cum să le facă față. Am constatat
faptul că poveștile terapeutice consolează copilul într-o măsură mai mare decât ar
putea-o face explicațiile raționale.

Gradul de cercetare.
Problematica consilierii psihopedagogice a elevilor, a comportamentului
deviant este abordată în mai multe lucrări: Consiliere psihopedagogică-baze
teoretice și sugestii practicel, [Ion Al. Dumitru]; Consiliere educațională, [ Adriana
Băban- coordinator]; Psihopedagogie- pentru examenele de definitivare și grade
didactice, [Constantin Cucoș-coordonator];Psihopedagogie specială -modele de
evaluare și intervenție,[Adrian Roșa]), Psihopedagogia comportamentului deviant,
[Valentin Cosmin Blândul]; Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale,
[Daniel David],Povestea terapeutică, [Maria Pașca];etc.
Problema cercetării : Care sunt strategiile de consiliere psihopedagogice a
elevilor cu comportament deviant?
Scopul cercetării: constă în elaborarea și experimentarea unui program de povești
terapeutice, respective influența acestuia în ceea ce privește dezvoltarea emoțională
și socială a elevilor cu comportament deviant( 8-10 ani, elevi cu cerințe educative
speciale).
Obiectul cercetării: îl constituie cercetarea influențelor poveștilor terapeutice la
nivelul elevilor cu comportament deviant( 8-10 ani, elevi cu cerințe educative
speciale), respectiv efectele pe care le au poveștile terapeutice asupra elevilor cu
comportament deviant în ceea ce privește dezvoltarea lor socială și emoțională.
Ipoteza cercetării: Metodologia consilierii psihopedagogice a elevilor cu
comportament deviant(8-10 ani, elevi cu cerințe educative speciale), va fi eficientă
dacă în cadrul ei vom valorifica strategii speciale și povești terapeutice.

Obiective:
 Obiectivul 1: analiza abordărilor teoretice privind educația elevilor (8-10
ani, elevi cu cerințe educative speciale) cu comportament deviant;
 Obiectivul 2: evaluarea inițială a nivelului de dezvoltare a competențelor
sociale și emoționale la elevii cu comportament devi
 Obiectivul 3: analiza indicilor sociometrici la nivelul grupului înainte de
intervenție;
 Obiectivul 4: eleborarea și experimentarea metodologiei consilierii
psihopedagogice a elevilor cu comportament deviant:
a. Elaborarea programului psihoterapeutic;
b. Elaborarea strategiilor specifice elevilor cu cerințe educative speciale.

Metodologia cercetării științifice.

Cercetarea s-a realizat în baza unor concepte, teorii, principii din domeniul
pedagogiei, psihopedagogiei speciale, psihologiei vârstelor și consilierii
psihopedagogice a adulților și copiilor.
În mod special, drept repere teoretice ale cercetării au servit: conceptul de
comportament deviant, clasificarea tipurilor de comportament deviant, concepția
de educație a elevilor cu comportament deviant, consilierea psihopedagogică a
elevilor cu comportament deviant, preluate din lucrările cercetătorilor: Ion
Al.Dumitru[], Cucoș C. [], Băbăn A. [], David D. [], Blândul C. [], Gherghuț A. [],
Roșan A. [] etc.
Metodele aplicate: studierea surselor bibliografice, observația științifică,
metoda studiului documentelor școlare, studiul de caz, conversația, ancheta pe bază
de chestionar, experimentul psihopedagogic, analiza produselor activității elevilor,
metodele sociometrice, povestirea.
 Lotul experimental: Pentru a demonstra eficacitatea programului psiho-
educațional propus, studiul s-a rezumat la analiza evoluțiilor a 8 elevi cu
comportament deviant( 8-10 ani, elevi cu cerințe educative speciale), de la
C.S.E.I. nr. 1- Bistrița, cărora li s-a aplicat programul propus. Elevii
participanți la cercetare sunt 3 băieți și 5 fete cu CES , cu vârsta cuprinsă
între 8-10 ani. Selectarea eșantionului de subiecți s-a realizat pe bază de
conveniență în cadrul grupului. S-au luat în considerare rezultatele testului
sociometric, fiind selectați acei copii care erau în afara sociogramei, copiii
care nu au fost numiți de alți colegi, respectiv copiii care nu s-au integrat
suficient de bine în cadrul colectivului din care fac parte.
Valoarea teoretică și aplicativă a lucrării:
 Lucrarea de față și-a propus să evidențieze prin prisma explicitărilor
teoretice, dar și practice, câteva dintre aspectele generale ale procesului
instructiv-educativ prin intermediul poveștilor terapeutice, cu particularizare
la nivelul învățământului școlar.
 Implementarea unui Program de povești terapeutice în școală aduce
progrese serioase în plan comportamental, îi ajută pe copii să învețe să
interacționeze eficient cu ceilalți, să își deblocheze energiile creatoare și
rezolutive, toate acestea ducând la optimizarea comportamentală și
maturizarea emoțională a copiilor.
 Concepte-cheie:metodologia consilierii psihopedagogice, comportament
deviant, CES, program therapeutic.
Structura tezei: Lucrarea constă din Introducere care remarcă reperele
conceptuale ale cercetării, 2 capitole, primul capitol redă aspectele teoretice, iar cel
de-al doilea capitol reflectă programul de povești terapeutice realizat; Concluzii
generale și Recomandări, Bibliografie și Anexe.