MANAGEMENTUL CLASEI I.

CONSIDERAII TEORETICE

Exista o multitudine de definitii ale "managementului". Cuvntul management se suprapune ca sfera explicativa si de definitie urmatoarelor concepte : supraveghere, conducere, organizare, administrare, directiune, control, etc. Din perspectiva educationala, termenul de management apare n primul rnd n ipostaza de management educational, cuprinznd elemente strategice ce actioneaza n sistemele nonformal si informal. O alta formulare este managementul scolar care se raporteaza la conducerea activitatii scolare din punct de vedere institutional. Elevii petrec o mare parte din timpul copilariei n scoala. Jackson aprecia n "Viata n clasa", acest timp la aproximativ 7 000 de ore pna la sfrsitul claselor primare, iar Rutter sugera ca aceasta cifra se ridica la 15 000 ore pna la sfrsitul scolii generale. Prin urmare, elevii sunt foarte interesati de ceea ce li se ntmpla la scoala, iar reactiile si perceptiile lor asupra experientei scolare sunt semnificative. ncepnd din anii 60 s-au ntreprins o serie de studii asupra diverselor aspecte ale clasei de elevi, n urma carora s-au desprins cteva dominante ale conceptului de management al clasei: - factorii determinanti sunt : recrutarea cadrelor didactice, formarea acestora, structura familiala a colectivului de elevi; - structura dimensionala a conceptului cuprinde dimensiunile: ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, operationala si creativa; 24424h712y - nivelul interactional al managementului clasei este dependent de eficienta micro-deciziilor educationale; - timpul reprezinta n economia managementului att o resursa ct si o restrictie; - nceputul de an scolar reprezinta un exemplu elocvent al priceperii manageriale al cadrelor didactice; - climatul educational al clasei reprezinta o preocupare constanta a managementului clasei; - consecintele unui management defectuos sunt: lipsa de motivare a clasei, oboseala, deprecierea climatului educational, atitudine de ignorare, agresivitatea si violenta; Prin urmare R.Iucu prezinta o definitie orientativa a managementului clasei de elevi: "Domeniul de cercetare n stiintele educatiei , care studiaza att perspectivele de abordare

ale clasei de elevi(didactica si psihologie sociala), ct si structurile dimensionale ale acesteia (ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, relationala, operationala si creativa) n scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice n situatii de criza microeducationala si a evitarii consecintelor negative ale acestora prin exercitiul microdeciziilor educationale".

II.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

n sistemul social de educatie si nvatamnt, nvatatorul trebuie sa se raporteze la cei pe care i educa, sa stabileasca relatiile de cooperare cu parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ei educa numai la catedra sau n clasa, ci si prin fiecare contact relational cu copiii si parintii, desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Deoarece activitatea cadrelor didactice se desfasoara n fata unor personalitati n formare, de aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati n ceea ce priveste comportamentele si interventiile acestora. n educatie esecurile nregistrate n procesul de formare pot avea consecinte individuale si sociale nefaste: incompetenta, analfabetism, inadaptare, delincventa. n activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi, nvatatorul: planifica activitatile cu caracter instructiv-educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, si structureaza continuturile esentiale, alcatuieste oralul clasei; organizeaza activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, construieste si determina climatul si mediul pedagogic; comunica informatiile stiintifice, stabileste canalele de comunicare Activitatea educativa implica si un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii ntrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor n structura raspunsurilor; conduce activitatea desfasurata n clasa; coordoneaza n globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind n permanenta realizarea unei sincronizari ntre obiectivele individuale si cele comune ale clasei, contribuind la ntarirea solidaritatii grupului; ndruma elevii pe drumul cunoasterii, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor; motiveaza activitatea elevilor, utilizeaza aprecierile verbale si reactiile nonverbale n sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; consiliaza elevii n activitatile scolare, precum si n cele extrascolare, prin ajutorare, sfaturi, orientare culturala a acestora;

controleaza elevii n scopul cunoasterii stadiului n care se afla activitatea de realizare a obiectivelor, precum si nivelurile de performanta ale acestora. Controlul nu are dect un rol reglator; evalueaza masura n care scopurile si obiectivele au fost atinse, prin instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Concluzia pe care o putem desprinde n urma analizei acestor comportamente

fundamentale ale cadrului didactic este aceea ca majoritatea sunt de natura manageriala. Clasa de elevi ca organizatie trebuie sa fie durabila, evolutiva, dinamica, prin faptul ca se construieste permanent n urma actiunii concertate a celor implicati aici. nvatatorul este considerat un conducator de grup preocupat de urmatoarele aspecte: profilul social al grupului; identitatea grupului; climatul emotional si moral al grupului; atitudinile intelectual-scolare ale grupului si ale modurilor de rezolvare a

problemelor. Prin urmare cadrul didactic nu mai poate ramne doar un simplu transmitator de cunostinte, el trebuie sa devina un manager al clasei de elevi. Pentru favorizarea adaptarii actuale si viitoare a elevului la conditiile evolutive ale vietii contemporane, se impune necesitatea plasarii elevilor n centrul unor experiente integrale de studiu, nvatare, traire, comunicare, evaluare. Elevul este influentat, prin intermediul cadrului didactic, direct dar, n aceeasi masura se supune si influentelor elementelor necontrolate perturbatoare(att de ordin intern: boala, oboseala, tensiune nervoasa, ct si extern: sociale, familiale). Este legitimata astfel o interventie ferma a nvatatorului pentru crearea circumstantelor favorizante n scopul depasirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori, astfel ca elevii sa poata nvata chiar si atunci cnd conditiile nu sunt optimale. Managementul clasei de elevi se preocupa de nvatarea n plan socio-relational si normativ. Pentru a stabili momentul optim cnd elevii pot lua contact cu sarcina de nvatare trebuie studiate: - stadiul dezvoltarii psihologice a copiilor, conceptia despre nvatare si asimilare, analiza logico-cognitiva a continutului de nvatat.

Elementul primordial al capacitatii de nvatare l reprezinta determinarea starii de pregatire a elevilor care face posibila abordarea cu succes a unei sarcini de nvatare. Structura capacitatii de asimilare este conditionata de urmatorii factori: nivelul dezvoltarii psiho-sociale, starea de pregatire, componenta motivationala.

ntr-o alta ordine de idei, privind componentele socio-relationale, se observa frecvent elevi care desi cunosc principiile morale, totusi nu actioneaza prompt n circumstante strict definite. Pentru a forma la copil deprinderi si reflexe morale trebuie procedat n mod ordonat si sistematic. Educatia morala vizeaza formarea unui ntreg sistem n care deprinderile individului se sprijina si se completeaza reciproc. n ceea ce priveste atitudinile si n special atitudinile morale, misiunea cadrului didactic este dubla: ncurajarea atitudinilor pozitive si corectarea celor negative. Elementul motivational n realizarea competentelor socio-relationare este convingerea. Pe de alta parte, un alt element care reprezinta n plan practic al formarii si consolidarii sale un adevarat exercitiu de maiestrie pedagogica si manageriala, este vointa. Aceasta problema a vointei e foarte importanta n cadrul educatiei morale. Elevii nteleg de obicei, fundamentul bun al regulilor stabilite de parinti si educatori si accepta principiile morale, dar daca vointa lor nu este suficient de puternica, la un prim obstacol, va aparea abandonul. De aceea, prin interventii educationale, vointa va fi exersata si consolidata. Evaluarea eronata a eforturilor si aplicatiilor elevilor poate si ea exercita o influenta negativa asupra dezvoltarii vointei. Obiectivul central este acela de a forma o personalitate complexa si de a corecta vointa la evolutia pozitiva a caracterului. Educatia, prin natura ei, este o actiune organizata. Ca orice actiune organizata, ea presupune acceptare si respectarea unor cerinte, reguli. Disciplina impune niste reguli si, prin urmare, asigura acea ordine indispensabila oricarei actiuni organizate. Autoritatea si libertatea sunt doua laturi complementare ale disciplinei. Interventia managementului clasei se justifica atunci cnd problematica echilibrarii celor doua subcomponente ale disciplinei traverseaza situatii de criza, iar impunerea unei decizii rationale constituie rezultatul scontat pentru un climat sanatos n clasa de elevi. Mecanismele de a preveni, interveni si rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de interventie ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, pna la un punct si preventie, nainte de dezvoltarea situatiei problematice. Abilitatea de detectare a crizelor n faze initiale este de foarte multe ori mai valoroasa dect tratamentul interventionist. Cadrele didactice cu experienta spun ca, de obicei, un obiectiv major pentru ei n primele zile de scoala este acela de a institui un bun control asupra clasei. nceputul anului scolar este considerat ca un debut al unui proces de conducere care cuprinde fazele clasice: diagnoza, prognoza, planificare, decizie, organizare si ndrumare, control

si evaluare. Managerul scolar (cadrul didactic) care ndeplineste rolul de conducator al clasei, este foarte interesat si sensibil la problema primelor zile de scoala. nceputul de an scolar este privit de elevi drept: agitatie continua si intensa, grija pentru tinuta fizica si vestimentara, efort pentru adaptarea la noul spatiu scolar si la noul orar, oportunitati de apropiere si adaptare la noul stil educational si managerial al educatorilor.

Din perspectiva organizatorica, prima zi de scoala concentreaza o densitate relationala mare de intercomunicare si de intercunoastere. Cadrul didactic si prezinta exigentele si asteptarile sale fata de elevi(programul managerial). Managerul scolar mai ntreprinde si alte activitati prealabile: pavoazarea clasei, pozitionarea copiilor n banci, prezentarea elevilor si primele lor ncercari de intercunoastere si interactiune, etc.

Importanta covrsitoare nsa a primei zile de scoala o reprezinta integrarea elevului att n activitatea scolara, ct si n dinamica grupului, dezvoltnd, din acest punct de vedere, doua tendinte contradictorii: nevoia de a se afirma ca individualitate n actiuni independente, nevoia de a coopera si de a interactiona cu ceilalti membrii ai grupului. Integrarea elevului reprezinta un proces psihopedagogic de asimilare a normelor clasei, de participare la activitatea colectiva si de urmarire a scopurilor grupului stabilite prin decizii colective.

III.

CONSECINE ALE UNUI MANAGEMENT DEFECTUOS AL CLASEI DE ELEVI

1. Oboseala

Din punct de vedere al managementului clasei de elevi, oboseala rezulta n urma unor disfunctii organizatorice ale activitatii n clasa de elevi: - activitati si sarcini repetitive, monotone; - absenta conexiunii inverse reale;

- perspectiva motivationala limitata; - durata si intensitatea inadecvata a activitatilor de tip educational; - interesul scazut al elevilor pentru activitati instructiv-educative, conduse inoportun de catre cadrul didactic. Plictiseala apare adeseori fara o cauza obiectiva si poate concura la instaurarea oboselii. Un elev se poate simti plictisit nca de la nceputul lucrului, mai ales daca sarcina de nvatare nu l atrage sau are o atitudine negativa fata de aceasta. 2.Suprancarcarea O cauza majora a suprancarcarii elevilor rezida n sistemul de instructie cu oral variabil(dimineata si dupa-masa). Acest sistem solicita mai mult elevii dect orarul scolar normal. 3.Lipsa de motivare a clasei Motivatia reprezinta o componenta cruciala a procesului de nvatamnt. Studiile asupra performantelor nvatarii arata ca peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorita propriilor demersuri de studiu individual nsotite si sprijinite de motivatie. Iata cteva strategii de "autostimulare" ale unui copil n sala de clasa: copiii trebuie nvatati sa-si foloseasca limbajul interior pentru a-si redimensiona

motivatia ( ex. " Voi face mai bine data viitoare") copiii trebuie nvatati sa-si faca cunoscute si sa-si argumenteze parerile n public, permitnd astfel cadrului didactic sa cunoasca modul de a gndi al elevului; copiii trebuie sa nvete strategii ce implica colaborarea si participarea activa( spre

exemplu participarea lor cunoscuta la deciziile educationale;participarea la jocuri de rol n care elevii sunt pusi sa joace rolul educatorului, etc.) copiii trebuie nvatati sa-si puna ntrebari.

Prin adaptarea acestor tehnici si aplicarea lor n clasa, managerul poate optimiza att motivatia elevilor, ct si anumite capacitati intelectuale ale acestora. Cel mai grav lucru din punct de vedere al motivatiei este nonimplicarea elevilor n interactiunile din clasa. 4. Deprecierea climatului educational

Climatul educational indica atmosfera, moralul, starea afectiva a clasei si este indicatorul "sanatatii" unui grup educational. El este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri( profesor - profesor, profesor -elev , elev - elev ). Una dintre consecintele cele mai frecvente ale unui climat deficitar este abandonul scolar. 5.Minciuna n sala de clasa minciuna reprezinta un comportament verbal si nonverbal, care apare, de cele mai multe ori ca urmare a unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic. Elevul care minte stie ca are un fel de "examen" de sustinut n fata cadrului didactic, de aceea si masoara fiecare gest, fiecare cuvnt. Pauze nejustificate, ezitari, lapsusuri, prelungirea cuvintelor, accentuarea neobisnuita a unor vocale, sunt prezente n vocea elevului care minte. Sunt si elevi care nu au nici o traire psihologica atunci cnd mint. Exista si copii la care tentatia de a minti se transforma n placerea de a minti. Toate aceste situatii necesita interventia prompta si pertinenta din partea cadrului didactic. 6.Agresivitatea La nivel scolar, elevul, nu de putine ori este mpins la acte necugetate, care nu-si au o explicatie rationala. Cu tact, rabdare si dragoste, promovnd modele pozitive si dezvoltnd aspectele bune din personalitatile "agresorilor", cadrul didactic poate apela la strategii manageriale altruiste. Agresivitatea se dezvolta n raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic. Multi educatori nu admit agresivitatea deschisa, nsa neglijnd formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca mbufnarii, dispozitiei rele sau sub forma rezistentei motorii si verbale, nu fac altceva dect sa dezvolte posibile conflicte n clasa de elevi. Deci aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt ntr-o dependenta totala de interventiile manageriale eronate.

IV.

CONCLUZII. PROPUNERI PERSONALE

scoala, una institutiile componente ale societatii cu rol fundamental, pregateste resursele umane capabile sa puna si sa mentina n functie ntregul sistem social. Romnia si-a propus o schimbare adecvata a nvatamntului, realiznd partial o scoala n care sa pregateasca forta de munca necesara parcurgerii noului drum pe care a pornit n dorinta de a se integra activ n Uniunea Europeana. De aceea sunt necesare mutatii profunde n proiectarea, organizarea, desfasurarea, dotarea materiala precum si n evaluarea procesului de nvatamnt. Personalul didactic trebuie sa renunte la metodele care au permis obtinerea de rezultate modeste si sa aplice metode ce au dat rezultate optime.

Pentru favorizarea adaptarii actuale si viitoare a elevului la conditiile evolutive ale vietii contemporane, cadrul didactic nu mai poate promova aceeasi relatie statica de predare-nvatare; n fata acestuia se impune imperativul incitarii capacitatilor de initiativa a elevilor, astfel nct, dintr-o pedagogie a obiectivelor si obiectelor de nvatamnt, pedagogia contemporana sa devina o pedagogie intractionista si personalitara. Managementului clasei de elevi trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. Unul din factorii determinanti ai managementului clasei de elevi vizeaza formarea cadrelor didactice. Randamentul unui cadru didactic ntr-o clasa depinde de cunostintele sale , de abilitatile dobndite, de motivatiile sale si de anumite trasaturi de personalitate. Profesorul prin arta sa produce schimbare, influentnd, fara sa atinga. Ca sa influenteze, el trebuie sa stie cum, trebuie sa intuiasca dorinte si curiozitati, sa prevada reactii si comportamente si sa fie pregatit sa le prentmpine, ramnnd fidel profesiunii sale de credinta. Fiind un model de competenta, de stapnire de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model educativ pentru elevii sai.