Fundamentele Pedagogiei si Teoria si Metodologia Curriculumului(II) CON INUTUL NV MNTULUI -CONCEPTUL DE CURRICULUM

Termenul provine din limba latina, curriculum(la plural curricula) si nseamna alergare, fuga, ntrecere, locul unde se desfasurau ntreceri, mersul vietii(curriculum vitae). Continutul nvatamntului sau curriculum-ul reprezinta un sistem sau ansamblu de valori ideatice, gnoseologice, si de abilitati practice, sau ansamblul -sistemul de cunostinte, priceperi, deprinderi, selectat din ansamblul cunoasterii si practicii umane care se transmite si se dobndesc , se nvata deoarece conduc la dezvoltarea personalitatii n vederea integrarii socio-profesionale a acesteia. Curriculum-ul reprezinta o alegere succinta, o selectie informationala pentru nevoile nvatamntului; un program de ansamblu al actiunilor instructiv-educative; reprezinta selectia continutului stiintific pentru elaborarea si organizarea obiectelor sau a disciplinelor de nvatamnt; reprezinta sistemul componentelor de nvatamnt: obiective, continut, strategii, etc. Curriculm desemneaza ansamblul coerent de continuturi, metode de nvatare si metode de evaluare a performantelor scolare, organizat n vederea atingerii unor obiective det 939d33j erminate.(G.Vaideanu, 1986) Curriculum presupune un sistem complex de "procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, nsotesc si urmeaza proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea si revizuirea permanenta si dinamica a setului de experiente de nvatare oferite n scoala. n sens restrns, curriculum desemneaza ansamblul documentelor de tip reglator sau de alta natura, n cadrul carora se consemneaza experientele de nvatare"(A.Crisan, 1998) Continutul nvatamntului se exprima prin disciplinele sau obiectele de nvatamnt apartin ariilor curriculare fiind rezultatul selectiei unui sistem de informatii si abilitati practice dintr-un anumit domeniu al cunoasterii si practicii umane. Conceptul de continut acopera doua dimensiuni: n sens larg desemneaza ansamblul proceselor educative si al experientei de nvatare prin care trece elevul pe durata parcursului scolar; n sens restns curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente scolare de tip reglator n cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesul educativ si experientele de nvatare pe care scoala le ofera elevului. Acest ansamblu de documente poarta de regula denumirea de curriculum formal sau oficial. Documentul curricular fundamental al nvatamntului romnesc este Curriculum-ul National pentru nvatamntul obligatoriu - Cadru de referinta. Continutul nvatamntului are doua componente:

1. cantitatea - care se refera la ct trebuie transmis - nsusit la o anumita disciplina, numarul, multimea, marimea, extinderea informatiei si abilitatilor practice, respectiv volumul cunostintelor teoretice si practice. 2. calitatea - care se refera la valoarea, functionalitatea, performanta, valabilitatea, durabilitatea, fiabilitatea si eficienta formativa a cunostintelor teoretice si practice n dezvoltarea si formarea personalitatii. Caracteristicile curriculum-ului: Coerenta Stabilitatea- constanta si valabilitatea n timp a cunostintelor transmise. Mobilitatea - este proprietatea curriculum-ului de a se nnoi permanent ca urmare a progresului, dar si a perimarii informatiei. Diversificarea si specializarea Amplificarea treptata a continutului Functiile continutului : Ideal(scop) - participarea nemijlocita a continutului la conceperea anticipativa a obiectivelor educationale. Idealurile reprezintpa un scop de asertiuni de politica educationla care consemneaza la nivelul legii nvatamntului ct si n plan operational concret profilul de personalitate dezirabil al absolventilor sistemului de nvatamnt n perspectiva societatii. Mediere - priveste participarea continutului la organizarea si desfasuurarea procesului de predare-nvatare asigurnd informatiile necesare realizarii obiectivelor instructiv educative att n plan general ct si n plan operational intermediar si concret. Finalitati - pe niveluri de scolarizare descriu specificul fiecarui nivel de scolaritate, reprezentnd un sistem de referinta att pentru elaborarea programelor scolare ct si pentru orientarea demersului didactic la clasa. Sursele continutului sunt: stiinta, tehnica, cultura, arta, obiectivele : cadru(sau generale), de referinta, operationale, strategiile, evaluarea .

Cultura reprezinta ansamblul valorilor create de omenire de-a lungul dezvoltarii istorice a societatii att n plan ideatic ct si practic.

Cultura generala reprezinta ansamblul calorilor materiale si spirituale selectate din tezaurul cultural. Cultura generala scolara este ansamblul selectat din cultura generala pentru nevoile nvatamntului reprezentnd o baza ideatica si actionala comuna. Cultura de specialitate reprezinta ansamblul cunostintelor teoretice si practice dintr-un domeniu care asigura pregatirea profesionala corespunzatoare acestui domeniu. Cultura este n functie de 3 nivele de performanta: nivelul elementar: scoli primare, gimnaziale, scoli profesionale, nivelul mediu : licee, scoli post-liceale, nivelul superior: institutii de nvatamnt superior.

Selectia si organizarea continuturilor : Acest lucru se desfasoara n baza unor principii de natura axiologica, logica, psihologica, pedagogica, ergonomica si tinnd seama de: exigentele societatii contemporane rolul si ponderea disciplinelor si a grupelor de discipline mbinarea caracterului informativ si formativ cresterea caracterului practic aplicativ asigurarea caracterului interdisciplinar, pluridisciplinar si transdisciplinar.

Interdisciplinar- coordonarea la nivel superior a doua discipline Pluridisciplinar - cooperare fara coordonare a mai multor discipline Transdisciplinar - coordonarea multinivelara a mai multor discipline sau chiar a continutului nvatarii n diversitatea lui pentru realizarea unor obiective si a unui ideal comun. realizarea unor continuturi integrate - contopirea continuturilor - a doua sau mai multe discipline ntr-un sistem informatic unitar rezultnd o disciplina integrata. realizarea modulara - modulul este un element(componenta, parte, secventa) autonom care ndeplineste o anumita functie si care poate fi integrat ntr-un sistem.

Disciplina de nvatamnt - este modulul de continut al nvatarii care cuprinde sistemul de cunostinte, priceperi-deprinderi, selectate pe baza programei analitice pentru un anumit domeniu stiintific, tehnic, de cultura. Continutul disciplinei de nvatamnt est mparti la rndul sau n modul sau parti, capitole, subcapitole, teme. Procedee si operatii pentru cresterea eficientei continutului :

ilustrarea, esentializarea - selectarea acelor cunostinte care exprima ceea ce este fundamental, cel mai valoros, stabil, fiabil, d.p.v. ideatic si practic, actualizarea, adaptarea, restructurarea, corelarea continuturilor.

Modelul didactic al unei discipline contine: obiectivele cadru, obiectivele de referinta, obiectivele operationale, continuturile, standarde curriculare de performanta.

Obiectivele Obiectivele pedagogice reprezinta finalitati pedagogice microstructurale care asigura orientarea activitatii educative/didactice la nivelul procesului de nvatamnt.Acestea reflecta dimensiunea valorica a finalitatilor macrostructurale, (idealul pedagogic, scopurile pedagogice) definite pe temen mediu si la scara sociala a ntregului sistem educational.(cf. Sorin Cristea - Dictionar de Pedagogie, pag. 323). Obiectivele urmaresc rationalizarea demersurilor pedagogice n vederea ameliorarii actului pedagogic prin : (a) precizarea intentiilor educative n sesnul unor comportamente observabile, (b) anuntarea tintelor instruirii naintea declansarii actiunii didactice-educative, (c) evaluarea ntregului proces n termenii raportului "intrare"(obiective proiectate) "iesire"(obiective realizate). Obiectivele cadru(generale) - au un grad ridicat de generalitate si complexitate. Acestea privesc realizarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele apartinnd unei arii curriculare si au rolul de a asigura coerenta n cadrul acesteia. Obiectivele de referinta(de generalitate medie) - sunt obiective care specifica rezultatele asteptate ale nvatarii la finalul unui an de studiu si urmaresc progresul n formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de al un an de studiu la altul. Obiectivele operationale - vizeaza "telurile" sau "tintele" concrete ale fiecarei activitati didactice (lectie, activitate de laborator, curs, seminar, etc.), realizata de elevi/studenti sub

conducerea manageriala a profesorului , pe secvente de timp exacte care valorifica resursele interne - externe ale nvatarii disponobile n situatia respectiva. Obiectivele operationale reprezinta opera cadrului didactic . integrarea n structura acestora a criteriilor si a mijloacelor de evaluare a rezultatelor asigura perfectionarea continua a activitatii de predare-nvatareevaluare, premisa realizarii n timp a saltului de la instruire la autoinstruire, de la educatie la autoeducatie. Competentele - reprezinta ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dobndite prin nvatare care permit identificarea si rezolvarea n contexte diferite a unor probleme si situatii noi specifice unui domeniu, discipline. Competentele generale - se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui ciclu curricular-de nvatamnt. Au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic catre achizitiile finale dobndite de elev prin nvatare. Competentele specifice - se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar fiind derivate din competentele generale constituind etape n dobndirera acestora. Competetelor specifice li se asociaza din programa de studiu unitati de continut. Taxonomia obiectivelor pedagogice Reprezinta o clasificare sistematica a finalitatilor procesului de nvatamnt. a) dupa gradul de generalitate exprimat:

obiective pedagogice generale, valabile pe verticala si orizontala procesului de nvatamnt, obiective pedagogice specifice, valabile pe niveluri, trepte, discipline, forme de nvatamnt si de instruire, obiective pedagogice concrete - valabile la nivelul activitatii didactice/educative realizata n diferite forme de organizare - lectie, ora, seminar, curs.

b) n functie de politica educationala c) dupa tipul de comportament asteptat : implica doua criterii de referinta : competenta proiectata si realizata si performanta proiectata si realizata. d) de performanta Specificul activitatii de instruire permite delimitarea urmatoarelor obiective de performanta, interdependente la nivelul procesului de nvatamnt: obiective de stapnire a materiei, obiective de transfer, obiective de exprimare. Obiectivele de performanta pot fi analizate si din perspectiva triadei traditionale : cunostinte priceperi - deprinderi. Tipuri de taxonomii:

A. conform lui B.S. Bloom(1948) : articulate n 3 planuri: domeniul cognitiv-afectivpsiho-motor 1. 2. 3. 4. 5. 6. cunoasterea comprehensiunea aplicarea analiza sinteza evaluarea

NIVEL 1.CUNOAsTERE

2.N ELEGERE

DEFINI IE VERBE Elevul recunoaste si Scrie reproduce informatia, ideile si Numeste principiile n forma aproximativa n care Exprima au fost nvatate Defineste Elevul transpune, Explica ntelege, interpreteaza, datele Rezuma pe baza nvatarii anterioare Parafrazeaza Descire

COMPORTAMENTE Elevul va defini cele 6 niveluri ale taxonomiei lui Bloom n domeniul cognitiv

Elevul va explica scopul taxonomiei lui Bloom

3. APLICARE

Elevul selecteaza, transfera si foloseste datele siprincipiile pentru a rezolva o problema sau o sarcina de lucru cu minimum de ajutor

Ilustreaza Foloseste Calculeaza Rezolva Demonstreaza

Elevul va descrie un obiectiv instructional pentru fiecare nivel al taxonomiei lui Bloom

Aplica 4. ANALIZA Elevul distinge, clasifica, relationeaza presupuneri, sau structura unei afirmatii sau a unei ntrebari Construieste Analizeaza Compara Clasifica Deosebeste Elevul va concepe o clasificare a obiectivelor educationale descrie care combina domeniul cognitive, afectivatitudinasl si psihomotor. Elevul va judeca eficacitatea obiectivelor scrise folosind taxonomia lui Bloom Elevul va compara si distinge domeniul cognitive de cel afectiv

5. SINTEZA

Separa Elevul creaza, Dezvolta integreaza sau combina idei ntr-un Creeaza produs, plan, solutie care este noua Concepe pentru el Inventeaza Elevul apreciaza, Utilizeaza evalueaza sau critica pe baza unor Judeca standarde si criterii Recomanda Critica Justifica

6. EVALUARE

Ministerul Educatiei si Cercetarii-Instruirea diferentiata.Ghid. Bucuresti , 2001. pag.22-23. B- conform lui domeiul afectiv 1.Receptarea 1.1.constiinta 1.2.vointa 1.3.atentia 2. Raspunaul 2.1. asentimentul 2.2.vointa de a raspunde Krathwohl(1974): n

2.3 satisfactia de a raspunde 3.Valorizarea 3.1.acceptarea unei valori 3.2. preferinta pentru o valoare 3.3.angajarea 4.Oragnizarea 4.1.conceptualizarea unei valori 4.2.organizarea unui sistem de valori 5.Caracterizarea printr-o valoare a unui sistem de valori 5.1. dispozitie generalizata 5.2. caracterizarea Dimesiunile cunoasterii Cunoastere faptica Cunoastere conceptuala Cunaostere procedurala Metacognitie Memorie Dimesiunile Procesului Cognitiv ntelegere Aplicare Evaluare Creatie

Cf. Anderson & Krahtwohl , 2001. D. conform lui Harrow: psihomotor: orice miscare umana voluntara observabila, care tine de domeniul nvatarii; 1. 2. 3. 4. 5. 6. miscarile reflexe miscarile naturale sau fundamentale aptitudinile perceptive aptitudinile fizice ndemnarile motorii comunicare nonverbala E. conform .lui J. P. Guildford: (un model de structurare a intelectului): 5 Operatii x 6 Produse x 5 Continuturi = 150 componenete diferite de inteligenta Operatii Produse Continuturi

1 2 3 4 5 6

Cognitie/Cunoastere Memorie Productie divergenta Productie convergenta Evaluare

Unitati Clase Relatii Sisteme Transformari Implicatii

Figurale Auditive Simbolice Semantice Comportamentale

Modelul structurarii intelectului cf. J.P. Guilford. D. Conform lui L. D' Hainaut: o tipologie transdisciplinara a demersurilor intelectuale 1. a dobndi informatii si a le trata 2. a gasi relatii n mediul ncomjurator 3. comunicarea 4. a traduce 5. a se adapta 6. a utiliza modele 7. a rezolva probleme 8. a inventa, a imagina, a crea 9. a judeca sau a evalua 10. a alege 11. a abstrage 12. a explica

13. a demonstra 14. a prevedea, a deduce 15. a nvata 16. a actiona(actiune rationala) 17. a decide. 18. a concepe un plan sau o actiune sau o strategie 19. a transforma 20. a organiza. Vezi Ion Negret-Dobridor, Didactica Nova. Editura Aramis, Bucuresti, 2005. pag.340-354. Conform lui Gilbert de Landscheere derivarea obiectivelor presupune urmatoarele faze: Faza I Inventarierea celor mai generale obiective Analiza functiei socio-umane a Interogarea societatii cu privire nvatamntului obiectivele nvatamntului Filosofia educatiei: cu rol de cadru de orientare si sistem de ordonare Obiective foarte abstracte- Idealul Educational Faza a II-a Inventarierea si diferentierea obiectivelor cu generalitate medie Delimitarea caregoriilor-domeniilor continuturi ale nvatariiCON INUTUL NV RII Obiective intermmediare -competente generale -capacitati, abilitati fundamentale -misiuni ale institutiilor -misiuni ale disciplinelor de nvatamnt Planuri de nvatamnt Ierarhizarea obiectivelor si continuturilor dupa importanta si logica nvatarii de Specificarea capacitatilor comportamentelor de dezvoltare cognitivaTAXONOMIA DE OBIECTIVE la

pe niveluri si cicluri Faza a III-a Inventarierea , diferentierea si ordonarea obiectivelor concrete Analiza rubricilor de continut pe probleme, unitati si elemente Specificarea obiectivelor-pedagogice sub forma de capacitati-.comportamente pentru fiecare element al materiei de studiu

ale materiei de studiu Programe analitice centrate pe obiective pedagogice Specificarea , n continuare, a obiectivelor pedagogice pna la nivelul de operationalitate Proiecte de lectii si de alte activitati didactice Procedeul de operationalizare al obiectivelor conform lui Gilbert de Landscheere Exemplificare 1.la sfarsitul fiecarei activitati didactice toti elevii vor fi capabili sa: 2. capacitatea-comportamentul de nvatare 2. sa aplice 3. performata de nvatare 3. regula de 3 simpla 4. situatia de nvatare(conditiile concrete n 4. rezolvnd probleme dintr-o fisa data, pe care se va obtine performanta) baza unui model de rezolvare si a unui algoritm explicat de catre profesor 5. performata standard acceptabila: 5. obiectivul atins va fi considerat atins descriptori de performata, criterii de atunci cnd: reusita. a-vor fi rezolvate cel putin 5 din cele 10 probleme date; b-sunt admise 2 gereseli de calcul; c-nu este permisa nici o eroare de calcul. CICLURILE CURRICULARE 19 Liceu teoretic, 18 tehnologic, vocational 17 16 scoala profesionala 15 14 scoala de ucenici nvatamnt XIII XII XI X IX VIII Specializare Aprofundare Precizari obligatorii ale enuntului 1. subiectul pedagogic

Observare si orientare

13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3

gimnazial

nvatamnt primar

nvatamnt prescolar

VII VI V IV III II I Anul pregatitor(Nivelul II - Grupa pregatitoare) Nivelul II Nivelul I

Dezvoltare

Achizitii fundamentale

Introducerea ciclurilor curriculare se exprima la nivel de:

y y

obiective care particularizeaza finalitatile gradinitei, ale nvatamntului primar si ale nvatamntului secundar; metodologie didactica specifica.

Introducerea ciclurilor curriculare devine operativa prin:

y

y y

modificari n planurile de nvatamnt, privind: o gruparea obiectelor de studiu; o momentul introducerii n planurile-cadru a unor anumite discipline; o ponderea disciplinelor n economia planurilor; modificari conceptuale la nivelul programelor si al manualelor scolare; modificari de strategie didactica (conditionate de regndirea formarii initiale si continue a profesorilor).

Fiecare ciclu curricular ofera un set coerent de obiective de nvatare, care consemneaza ceea ce ar trebui sa atinga elevii la capatul unei anumite etape a parcursului lor scolar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta n alcatuirea programelor scolare. Introducerea ciclurilor curriculare vizeaza urmatoarele efecte:
y

y y

crearea continuitatii la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (gradinitanvatamnt primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu) prin: o transferul de metode o stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului; crearea premiselor necesare pentru extinderea scolaritatii catre vrstele de 6 si 16 ani si construirea unei structuri a sistemului de nvatamnt mai bine corelate cu vrstele psihologice.

Obiectivele ciclurilor curriculare ntruct activitatea la clasa ar trebui orientata catre atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintim n cele ce urmeaza: Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei - acolo unde exista, urmata de clasele I si a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. Acest ciclu curricular vizeaza:
y y y y

asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea copilului n vederea perceperii, cunoasterii si stapnirii mediului apropiat; stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a imaginatiei acestuia; formarea motivarii pentru nvatare, nteleasa ca o activitate sociala.

Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul de dezvoltare vizeaza:
y y y y y y y

dezvoltarea achizitiilor lingvistice si ncurajarea folosirii limbii romne, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea n situatii variate de comunicare; dezvoltarea unei gndiri structurate si a competentei de a aplica n practica rezolvarea de probleme; familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii; constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica si pluralista; ncurajarea talentului, a experientei si a expresiei n diferite forme de arta; formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate; formarea unei atitudini responsabile fata de mediu.

Ciclul curricular de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea n vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. El vizeaza:
y y y y

descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori n scopul construirii unei imagini de sine pozitive; formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobndite prin nvatare n scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala; dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate; dezvoltarea gndirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea n mediul social.

Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adncirea studiului n profilul si specializarea aleasa, asigurnd, n acelasi timp, o pregatire generala pe baza optiunilor din celelalte arii curriculare. Acesta vizeaza:
y y y

dezvoltarea competentelor cognitive ce permit relationarea informatiilor din domenii nrudite ale cunoasterii; dezvoltarea competentelor socioculturale ce permit integrarea activa n diferite grupuri sociale; formarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de actiunile personale cu impact asupra mediului social;

exersarea imaginatiei si a creativitatii ca surse ale unei vieti personale si sociale de calitate.

Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregatirea n vederea integrarii eficiente n nvatamntul universitar de profil sau pe piata muncii. Acesta vizeaza:
y y y y

dobndirea ncrederii n sine si construirea unei imagini pozitive asupra reusitei personale; luarea unor decizii adecvate n contextul mobilitatii conditiilor sociale si profesionale; ntelegerea si utilizarea modelelor de functionare a societatii si de schimbare sociala. Curriculum National:

Structura acestuia este : A - Curriculm nucleu 70% - constituie unicul sistem de referinta pentru toate tipurile de evaluare externa a scolii si care va fi consemnat la nivelul standardelor nationale de performanta. B - Curriculum la decizia scolii(CDS) 30% - cuprinde urmatoarele categorii : B1 - Curriculum extins - scoala urmeaza sugestiile autoritatii centrale(Ministerul Educatiei si Cercetarii) prin programele incluse n Curriculumul National pentru segmentul de 30%. Este recomandat pentru elevii cu aptitudini si interese cognitive nalte ca o modalitate de accelerare si mbogatire a curriculum-ului. B2 - Curriculum nucleu aprofundat - scoala nu abordeaza deloc segmentul de 30%, ci aprofundeaza exclusiv curriculum nucleu. Este recomandat pentru elevii cu ritm lent si moderat de nvatare. B3 - Curriculum elaborat de scoala - activitati adaptate posibilitatilor si cerintelor specifice ale scolii si ale comunitatii locale, n general activitati trans si interdisciplinare, desfasurate de elevi individual sau n echipa , prin metode intens participative, de ex. elaborarea de proiecte. Este recomandat tuturor elevilor. Pentru categoriile de elevi dotati(dezavantajati economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultati emotionale sau de integrare sopciala, etc.), acest tip de curriculum este o ocazie potrivita de identificare si diversificare a expresiei atitudinale. Curriculum la decizia scolii (CDS) - ansamblul proceselor educative si al experientelor de nvatare pe care fiecare scoala le propune n mod direct elevilor sai n cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de nvatamnt, CDS reprezinta numarul de ore alocate scolii pentru construirea propriului proiect curricular.
y

Curriculum aprofundat - reprezinta, pentru nvatamntul general, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, n numarul maxim de ore prevazut n plaja orara a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/11 aprilli 2001, aprofundarea se aplica numai n cazuri de recuperare pentru acei elevi

care nu reusesc sa atinga nivelul minimal al obiectivelor prevazute de programa n anii anteriori. Curriculum extins - reprezinta, pentru nvatamntul general, acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut, n numarul maxim de ore pervazut n plaja orara a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea programei n ntregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc). Optionalul - reprezinta, pentru nvatamntul obligatoriu, acea varietate de CDS ce consta ntr-o noua disciplina scolara; aceasta presupune elaborarea n scoala a unei programe cu obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente n programele de trunchi comun.

La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de optionale, respectiv:
y

Optional de aprofundare - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul comun, care urmareste aprofundarea obiectivelor/competentelor din curriculumul-nucleu prin noi continuturi propuse la nivelul scolii (sau a acelora marcate cu asterisc, n cazul specializarilor pe care nu le parcurg n mod obligatoriu la trunchiul comun). Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul comun, care urmareste extinderea obiectivelor-cadru/competentelor generale din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta/competente specifice si noi continuturi definite la nivelul scolii. Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezinta acel tip de CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializari si care poate fi parcursa n cadrul orelor de CDS la acele specializari unde disciplina respectiva nu este inclusa n trunchiul comun. Optional ca disciplina noua - consta ntr-un nou obiect de studiu, n afara acelora prevazute n trunchiul comun la un anumit profil si specializare; acesta presupune elaborarea n scoala a unei programe noi, diferite de programele disciplinelor de trunchi comun. Optional integrat - consta ntr-un nou obiect de studiu, structurat n jurul unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel putin doua domenii apartinnd uneia sau mai multor arii curriculare; n acest caz, obiectivele/competentele sunt diferite fata de acelea existente n programele disciplinelor care se integreaza.

Ariile curriculare Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare care au n comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multi-si/sau pluridisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculm-ul national din tara noastra este structurat n sapte arii curriculare pe baza unor principii si criterii de tip epistmologic si psiho-pedagogiuc. Ariile curriculare au fost selectate n conformitate cu finalitatile nvatamntului avnd n vedere importanta diverselor domenii culturale care structureaza personalitatea umana, precum si legaturile care exista ntre aceste domenii.

Ariile curriculare ramn aceleasi pe toata durata scolaritatii obligatorii si a liceului nsa poderera lor este variabila n cadrul ciclurilor curriculare si de-a lungul aniilor de studii. Ariile curriculare n nvatamntul din tara noastra sunt : 1. Limba si comunicare : ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem : fundamentarea unui model comunicativ functional; vehicularea unei culturi adapte realitatilor societatii contemporane; constientizarea identitatii nationale ca premisa a dialogului inter-cultural. Disciplinele acestei arii sunt: Limba si literatura romna, Limba si literatura materna, Limbi moderne, Optionale. 2. Matematica si stiinte ale naturii: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem: formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adecvate ale realitatii, interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei, construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Disciplinele apartinnd acesti arii sunt: matematica, Fizica, Biologia, Chimia, Optionale. 3. Om si societate: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem: cunoasterea si ntelegerea proceselor din societate care au relevanta din perspectiva trecutului ct si a perspectivei viitoare, dobndirea unor valori si atitudini care sa permita o insertie sociala activa si responsabila, formarea unor comportamente de tip activ-participativ favorabile cristalizarii unei solidaritati sociale reale. Disciplinele acestei arii sunt: Istoria, Geografia, Cultura Civica, Logica, Filosofia, Psihologia, Religia, Optionale. 4. Arte: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem: receptarea critica a culturii artistice, formarea sensibilitatii estetice si mbogatirea experientei proprii prin participarea la diferite tipuri de activitati artistice, stimularea disponobilitatii de expresie artistica. Discipline: Muzica, desen, optionale. 5. Educatie fizica si sport: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem: dezvoltarea armonioasa a elevului, stimularea interesului pentru participarea la activitati sportive, respectarea regulirlor specifice diferitelor jocuri. 6. Tehnologii: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem : ntelegerea si utilizarea n mod adecvat a tehnologiilor, utilizarea limbajelor informatice ca instrumente de comunicare si interactiune sociala, formarea unor atitudini privind consecintele dezvoltarii tehnologice asupra omului si mediului. 7. Consiliere si Orientare: ntre obiectivele acestei arii curriculare distingem: asistenta psihopedagogica si sociala, informare si consultare de specialitate, orientare scolara si profesionala. Tipuri de Curriculum 1. din perspectiva cercetarii fundamentale: curriculum general curriculum specializat

curriculum subliminal curriculum informal

Curriculum general sau core curriculum ofera o baza de cunostinte, abilitati si comportamente obligatorii pentru toti cursantii n cadrul primelor stadii ale scolaritatii. Curriculum general reprezinta fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvltate. Curriculum specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini are ca scop mbogatirea ai aprofundarea competentelor, exersarea abilitatilor nalte, formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor n domenii particulare de studiu. Curriculum subliminal rezulta ca experinta de nvatare din mediul psiho-socialsi cultural al clasei de elevi, al scolii , al universitatii. Elementele care influenteaza imaginea de sine, atitudinea fata de altii, sistemul propriu de valori sunt climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompensari si sanctionari. Evolutia afectivitatii finnd influentata de climatul nestructurat al vietii din institutia educationala. Curriculum informal rezulta din ocaziile de nvatare oferite de societati educationale nonguvernamentale, din mass-media, muzee, institutii culturale, atmosfera cotidiana a familiei, etc. 2. din perspectiva cercetarii aplicative: curriculum formal curriculum scris curriculum predat curriculum nvatat curriculum testat curriculum recomandat

Curriculum scris - are caracter oficial si este specific unei institutii educationale concrete. Deseori acest a nu este consonant cu ceea ce se preda de fapt n scoala. Curriculum predat reprezinta experienta de nvatare oferita direct de cadrele didactice elevilor n activitatea curenta instructiv-educativa. Curriculum de suport desemneaza materialele curriculare aditionale(culegeri de texte, probleme si exercitii) precum si timpul alocat experientei de nvatare, cursuri de perfectionare si specializare, echipamente electronice pentru valorizarea mijloacelor informationale educationale. Curriculum testat este experienta de nvatare transpoozitionata n teste, probe de examinare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar.

Curriculum nvatat semnifica ceea ce achizitioneaza de fapt elevul ca rezultanta a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum recomandat de catre un comitet de experti sau autoritati guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat. Produsele curriculare sunt: Produsele curriculare - sunt toate documentele normative care rezulta n urma demersurilor curriculare: 1. Planuri-cadru de nvatamnt - reprezinta documentul reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-nvatare. Planurile-cadru ofera o solutii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activitati comune tuturor elevilor din tara n scopul asigurarii egalitatii de sanse a acestora; pe de alta parte, este prevazuta activitatea pe grupuri/clase de elevi n scopul diferentierii parcursului scolar n functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor. Organizarea planurilor de nvatamnt pe arii curriculare ofera ca avantaje:
y y y y

posibilitatea integrarii demersului mono-disciplinar actual ntr-un cadru interdisciplinar; echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte de studiu; concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si ritmurile nvatarii; continuitatea si integralitatea demersului didactic pe ntreg parcursul scolar al fiecarui elev.

Planul de nvatamnt este : cel mai important produs al demersului curricular, dupa experimentare, evaluare, corectare, validare devine un document obligatoriu si instrumentul fundamental de conducere si desfasurare a proc. De inv. n institutia-institutiile respective. Repsonsabilitatea validarii revine n nvatamntul romnsc Ministrului Educatiei Nationale.

Planul de nvatamnt stabileste: (a) finalitatile si obiectivele generale ale pregatirii, (b) competentele finale si standardele pregatirii, (c) structura continutului pregatirii, grupate modular, sub forma de discipline, inter sau trans disciplinar, etc. (d) Esalonarea n timp a pregatirii cu precizarea:(1) succesiunii experientelor de nvatare(parcurgerii disciplinelor), (2) numarul saptamnal si anual de ore afectate fiecarui obiect de studiu(disciplina);(3) limitele maxime si minime ale pregatirii(nr. de ani de studiu, posibilitati de

accelerare a studiului); structura anilor de studiu, cu precizarea succesiunii intervalelor de timp afectate studiilor, vacantelor, etc.; (e) Sistemul de acces si sistemul de finalizare al pregatirii; (f) Modalitati de evaluare a competentelor si standardelor pregatirii pe parcurs si finale. Planul(trebuie) reflecta integral principiile curriculum-ului, exigentele de proiectare si exigentele de reforma curriculara. n structura lui se regasesc: (a) un core curriculum(nucleu, discipline obligatorii) si (b) un curriculum secundar(discipline optionale, - fused curriculum, discipline facultative curriculum centrat pe cel care nvata). Planul este influentat si de etosul pedagogic al educatorilor, al culturii comunitatii si de un hidden curriculum(curriculum ascuns).

Principiul functionalitatii Vizeaza racordarea diverselor discipline, precum si a ariilor curriculare:

y y

la vrstele scolare si la psihologia vrstelor; la amplificarea si la diversificarea domeniilor cunoasterii.

Conform principiului functionalitatii, asociat criteriului psihopedagogic viznd vrstele scolaritatii, se propune asigurarea conditiilor pentru trecerea la structura sistemului de nvatamnt de tipul 4+5+3(4). Principiul functionalitatii, coroborat cu o serie de strategii de organizare interna a curriculumului, a determinat structurarea procesului de nvatamnt n cicluri curriculare. Principiul coerentei Vizeaza caracterul omogen al parcursului scolar. Acest principiu are n vedere gradul de integrare orizontala si verticala a ariilor curriculare n interiorul sistemului, iar, n cadrul acestora, a obiectelor de studiu. Principiul coerentei vizeaza n esenta raporturile procentuale, att pe orizontala, ct si pe verticala, ntre ariile curriculare, iar n cadrul ariilor, ntre discipline. Principiul egalitatii sanselor Are n vedere asigurarea unui sistem care da dreptul fiecarui elev n parte sa descopere si sa valorifice la maximum potentialul de care dispune. Aplicarea acestui principiu impune: obligativitatea nvatamntului general si existenta trunchiului comun, n masura sa asigure elevilor accesul la "nucleul" fiecarei componente a parcursului scolar.

Principiul flexibilitatii si al parcursului individual Vizeaza trecerea de la nvatamntul pentru toti la nvatamntul pentru fiecare. Acest lucru poate fi realizat prin descentralizarea curriculara. n nvatamntul obligatoriu numarul total de ore alocat prin planurile-cadru variaza ntre un minim si un maxim. Planurile-cadru prevad de asemenea, pentru majoritatea obiectelor de studiu, o plaja orara ce presupune un numar de ore minim si unul maxim. Aceasta variabilitate permite concretizarea la nivelul scolii a planului-cadru prin schemele orare. Plaja orara ofera:
y y y

elevilor, posibilitatea optiunii pentru un anumit domeniu de interes; profesorilor, flexibilitate n alegerea unui demers didactic mai adaptat posibilitatilor unei anumite clase de elevi; managerilor de scoli, organizarea unei activitati didactice corelate cu resursele umane si baza materiala de care dispune scoala.

Tot la nvatamntul obligatoriu, curriculumul la decizia scolii, prin cele trei variante ale sale: curriculum-nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculum elaborat n scoala, urmareste sa coreleze mai bine resursele scolii cu dorintele copiilor, contribuind n final la valorizarea fiecarei scoli, la crearea unei personalitati proprii acesteia prin diferentierea ofertei de educatie. Diferentierea creata n acest mod ntre scoli este echilibrata prin prezenta n plan a trunchiului comun. La liceu, curriculumul la decizia scolii urmareste sa coreleze mai bine resursele scolii cu dorintele elevilor, contribuind n final la valorizarea fiecarui liceu, la crearea unei personalitati proprii a scolii prin diferentierea ofertei de educatie. Competitia ntre scoli poate deveni astfel o competitie a valorilor, avnd ca efect sporirea calitatii procesului de nvatamnt. Diferentierea creata n acest mod ntre scoli este echilibrata prin prezenta n plan a trunchiului comun. Principiul racordarii la social Presupune ca planurile sa fie astfel concepute nct sa favorizeze tipuri variate de iesiri din sistem. Astfel, gimnaziul ofera orientarea catre:
y y y y

liceul teoretic liceul tehnologic liceul vocational scoala profesionala.

Liceul ofera orientarea catre:

y y y

pregatirea universitara pregatirea postliceala piata muncii.

Conform principiului racordarii la social, n vederea asigurarii legaturii optime dintre scoala si cerintele sociale, este necesar ca, pe termen mediu, bacalaureatul sa asigure n mod real diplome diferite ca specializare, singurele n masura sa ofere posibilitatea accesului direct la specializarea universitara. De asemenea, pentru a veni n ntmpinarea reorientarii elevilor, este necesar sa existe pasarele de trecere de la o filiera/profil/specializare la alta, n diverse puncte ale parcursului scolar. 2. Planificarea calendaristica - este un document administrativ alcatuit de profesor care asociaza ntr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi, respectiv competente si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima de catre acesata pe parcursul unui an scolar.
Planificarile calendaristice sunt "pre-proiecte" de transpunere semestriala a programelor de catre educatorii nsisi pe baza metodicii de specialitate si a principiilor didactice;

O planificare calendaristica trebuie sa cuprinda: (a) evaluarea corecta a act. Didactice; (b) datele calendaristice precise de sustinere a fiecarei activitati; (c) obiectivele fiecarei unitati de continut si activitatile didactice; (d) forma de desfasurare a fiecarei activitati si mijloacele de realizare-organizare a experientei de nvatare; (e) instrumentele de evaluare a fiecarei activitati didactice(teste docimologice, probe de cunostinte, etc.); (f) modalitatile de simulare a studiului independent al elevilor, (g) perioadele , formele, metodele si instrumentele de organizare a "activitatii de mbogatire" pentru elevii capabili de performante superioare(consultatii(; (h) perioadele , formele , metodele si instrumentele de organizare a "activitatilor de retrapare" a elevilor cu ritm lent de nvatare; (i) programul propriu al profesorului , de autoperfectionare pedagogica si de specialitate.

3.Programele analitice: Programa scolara este parte a Curriculumului National.

denumita deseori "analitica", este un "macroproiect pedagogic al disciplinei-domeniului de studiu de regula strucutrata pe ani de studiu;

detaliaza elementele obligatorii de parcurs la o anumita disciplina, modul, devening ghidul fundamental al activitatii parcursului didactic. transcriu, traduc, n termenii logicii pedagogicea nvatarii logica stiintifica a domeniului studiat, constructia programei are la baza modelul pedagogic al disciplinei din care pot fi derivate urmatoarele elemente(a) obiectivele generale ale domeniului descrise sub forma competentelor si capacitatilor finale;(b) standardele de performanta ale capitolelor(unitatilor de nvatare) si modalitatile de testare ale acestora;(c) unitatile de continut - care descriu succesiunea n care trebuie parcurse , nsotite eventual de sugestii privind organizarea experientelor de nvatare pentru atingerea obiectivelor fiecarei unitati-secvente.

Programele scolare - stabilesc obiectivele cadru, obiectivele de referinta, exemplele de activitati, continuturile nvatarii, precum si standardele curriculare de performanta prevazute pentru fiecare disciplina existenta n planurile cadru de nvatamnt.

Programa scolara descrie oferta educationala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar determinat. 4.Profilul de formare - reprezinta o componenta reglatoare a Curriculum-ului National, care descrie asteptarile exprimate fata de elevi la sfrsitul nvatamntului obligatoriu si care se fundamenteaza pe cerintele sociale exprimate n legi si n alte documente de politica educationala, precum si pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Capacitatile si atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar si definesc rezultatele nvatarii, urmarite prin aplicarea noului curriculum. 5.Schema orara - reprezinta o particularizare a planurilor-cadru de nvatamnt pentru o anumita clasa, n functie de optiunea exprimata pentru completarea trunchiului comun cu diferite tipuri de CDS. Schema orara pune n relatie discipline obligatorii si discipline optionale cu numarul de ore pentru care s-a optat. 6.Standardele curriculare de performanta - sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de nvatare. Ele reprezinta enunturi sintetice n masura sa indice gradul n care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi, la sfrsitul fiecarei trepe de nvatamnt obligatoriu.
7. Manualul scolar (manuale alternative) - reprezinta un document scolar oficial de politica educationala care asigura concretizarea programei scolare ntr-o forma care vizeaza prezentarea cunostintelor si capacitatilor ntr-un mod sistematic, prin diferite unitati didactice, operationalizabile, n special, din perspectiva elevului/studentului: capitole, subcapitole, grupuri de lectii/cursuri, seminarii, secvente de nvatare. Manual are functii de informare, formare, antrenare, autoinstruire. Din perspectiva curriculara are calitatile unui proiect pedagogic deschis. Manualele alternative propun structuri de operationalizare a continutului echivalente valoric, stimulnd realizarea obiectivelor generale si specifice stabilite unitar la nivelul unei programe unice, deschisa pedagogic din persepctiva proiectarii si a dezvoltarii curriculare.

este cel mai important instrument de lucru pentru elevi, urmeaza ndeaproape programa analitica detaliind ntr-un limbaj adecvat ceea ce este necesar pentru ca elevii sa poata atinge obiectivele pedagogice stabilite prin programa scolara n conditiile definite prin principiile pedagogice generale si specifice; elaborarea unui manual este totodata o opera care presupune ingeniozitate pedagogica si talent artistic;

Conditii pentru realizarea manualului: este o carte a elevului si nu a profesorului, este scris din perspective elevului, "traduce n limba elevilor limba savantilor nu este chiar la ndemna oricui, nici macar a savantilor"; trebuie elaborat a.. sa poata fi folosit ca instrument de autodidaxie, este o carte exclusiv pentru studiu independent; este o carte riguroasa din p.d.v. pedagogic trebuind sa cuprinda:(a) obiectivele pedagogice urmarite enuntate -formulate pe ntelesul elevului;(b) sarcinile de lucru(de nvatare9 conexe obiectivelor;(c) informatiile utile realizarii sarcinilor de lucru-nvatare ntr-o forma clara, precisa, sugestiva(ilustrate corespunzator, scheme, grafice, etc.);(d) sarcinile de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului;(e) sursele suplimentare pentru completarea cunostintelor(audio, video, etc.), (f) exercitii de autoevaluare, autolistele, etc.

Manualul traditional versus manualul modern

Manualul traditional Opereaza o selectie rigida a continuturilor din care rezulta un ansamblu fix de informatii viznd o tratare ampla, de tip academic Informatiile sunt prezentate ca interpretare standardizata, nchisa, universal valabila si autosuficienta. Informatiile constituie un scop n sine Manualul modern Opereaza o selectie permisiva din care rezulta un ansamblu variabil de informatii, n care profesorul si elevul au spatiu de creatie. Informatiile sunt prezentate astfel nct permit interpretari alternative si deschise. Informatiile constituie un mijloc pentru formarea unor competente, valori si atitudini.

Ofera un mod de nvatare care Ofera un mod de nvatare care presupune memorarea si reproducerea presupune ntelegerea si explicarea Reprezinta un mecanism de formare a unei cunoasteri de tip ideologic 8. Metodicile sunt "manuale ale profesorilor", sunt "didactici de specialitate", contin n mod obligatorit(a) modulul pedagogic al disciplinei;(b) tabloul complet al finalitatilor si obiectivelor disciplinei;(c) standardele de performanta pe ani de studiu, semestre, capitole(unitati de continut, module, Reprezinta un mecanism de stimulare a gndirii critice.

etc.);(d) proiecte pedagogic model pentru toate activitatile didactice esentiale;(e) baterii de teste docimologice(predicitive, formative, sumative); (f) consideratii teoretico-pedagogice privind specificul disciplinei(domeniului); recomandari bibliografice pentru aprofundarea pedagogica si de specialitate a domeniului. Distingem 3 categorii de obiectivari ale demersurilor curriculare: 1. obiectivari primare: planul de nvatamnt si programele analitice 2. obiectivari secundare: manuale(pentru elevi) si metodicile (manualele profesorilor) 3. obiectivari tertiare: paorgrame(orare) scolare, planificari calendaristice, materiei(semestriale, anuale), proiecte pedagogice. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA UNUI CURRICULUM Factorii luati n considerare la elaborarea unui curriculum sunt: 1. Globalitatea n raport cu : a. Sursele unui continut pertinent: evolutia stiintelor exacte, evolutia tehnologica, evolutia municii, evolutia stiintelor socio-umane, a artei si culturii, a sportului, aspiratiile tineretului, cercetarea psiho-pedagogica, problematic lumii contemporane.

ale

b. Subsistemele sistemului de nvatamnt c. Tipurile de educatie

2. Coerenta 3. Relevanta curriculum-ului relevanta aptitudinala: formele si nivelele de manifestare a capacitatii individului dotat relevanta psihologica : nevoile cognitive, afective si etice ale individului dotat relevanta ecologica-sociala relevanta nationala relevanta universala relevanta temporala

4. Echilibrul optim ntre curriculum-ul general si cel specific pentru nivelele aptitudinale nalte. predarea continuturilor pentru care elevul manifesta interese nclinatii si ponderea continuturilor obligatorii,

echilibrul ntre obiectivele culturii generale si cele ale antrenarii n aria de manifestare a abilitatilor performante, echilibrul ntre categoriile comportamentale vizate, echilibrul ntre formele de organizare a nvatamntului pentru dotasi si variantele acestuia, echilibrul ponderat ntre asistenta psihopedagogica acordata "punctelor tari" si "punctelor slabe" ale prestatiilor elevilor cu aptitudini nalte.

5. Integrarea si compactizarea continuturilor.(C. Cretu, 1998). MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULUI DIFEREN IAT sI PERSONALIZAT Realizarea unui proiect de diferentiere a experientelor de nvatare a elevilor conform nivelului aptitudinal presupune: 1. Viziunea 2. Initializarea 2.1 Conceptualizarea 2.2 Expertizarea 2.3 Climatizare 3. Planificarea 4. Aplicarea-Implementarea 4.1 Pregatirea implementarii 4.2 Desfasurarea efectiva a programului 4.3 Observarea elevilor si a cadrelor didactice 4.4 Evaluarea 5. Institutionalizarea Formele de organizare administrativa a curriculum-ului diferentiat si personalizat a. Grupe omogene de elevi dupa criteriile nivelelor aptitudinale si ale intereselor cognitive gruparea elevilor n scoli speciale

gruparea elevilor n clase omogene aptitudinal

b. Accelerarea studiilor cu precizarea variantelor de accelerare alese - admiterea devansata n clasa I, sarirea claselor, accelerarea studiilor prin ntrepatrunderea claselor, progresul continuu(sistemul creditelor), accelerarea studiilor la o singura disciplina, accelerarea studiilor n clase speciale pentru elevi talentati(schema de orar individualizat), accelerarea prin desfasurarea unor ore suplimentare, accelerarea prin sistem tutorial, accelerarea prin sistemul de educatie la distanta, accelerarea prin stagii de elev-invitat la o unioversitate. c. mbogatirea curriculum-ului prin programe de educatie formala, non-formala, si informala. reducerea la minimum a programelor obligatorii n avantajul optiunilor multiple pentru cursurile care raspund intereselor particulare, scutirea elevilor de anumite cursuri obligatorii pentru intensificarea eforturilor n directia compatibila nclinatiilor nalte, organizarea de "ateliere", "cercuri" pe discipline, initierea unor proiecte de cercetare studiul individual dirijat, organizarea de tabere, academii, scoli de vara n vacantele scolare.

3. ASPECTE ALE AC IUNII DE DIFEREN IERE Instruirea diferentiata este un raspuns al profesorului la nevoile celor care nvata pe baza principiilor generale ale diferentierii cum ar fi: Sarcini obligatorii- Grupari flexibile -Evaluare formativa si reglare Profesorii pot diferentia n functie de : Continut - Proces instructive -educativ - Produs In accord cu : Disponibilitatile elevilor - interesele elevilor - profilul de nvatare al elevilor Prin intermediul diferitelor strategii manageriale si educationale : Tipuri si nivele de inteligenta Activitate"ancora" Succesiune de lectii Succesiune de centre Rezolvare de probleme Strategii variate de investigare

Texte variate Materiale suplimentare Cercuri pe discipline, domenii de studiu(de ex. Cercuri literare, etc.)

Succesiune de produse Contacte de nvatare nstruire n grup mic Cercetare in grup Studiu asociat Studiu individual

Centre sau grupe de interes Teme diverse Notari succinte variate Instruire complexa

Proiectarea unui curriculum Elementele de care se tine seama la proiectarea unui curriculum: a. finalitati - care definesc orientari valabile la nivelul sistemului de educatie si nvatamnt; b. continutul- anasamblul deprinderilor, strategiilor-cunostintelor- atitudinilor comportamentale, cf. Ob. Pedagogice la nivelul planului de nvatamnt, a programei scolare; c. metodologia. Anasamblul strategiilor de predar-nvatare-evaluarea continutului, educatiei, instruirii. d. Evaluarea principii cf. lui D'Hainaut(1981): obiectivele specifice unui domeniu(nivel de nvatamnt, profil, disciplina scolara), continutul de date, inf., conditiile de realizare, evaluarea rezultatelor. Principii cf. lui Wheeler: selectarea finalitatilor, obiectivelor:trebuie stabilite pe baza diagnozei, a starii educatiei n momentul n care se decide proiectarea unui curriculum; alegerea experientei de nvatare: se aleg n ordinea realizarii obiectivelor, pentru fiecare dintre ele, cte una sau mai multe activitati; alegerea continuturilor: trebuie sa fie strict n raport cu obiectivele ti scopurile propuse; organizarea si integrarea experientei de nvatare: experientei de nvatare; ntelegerea continuturilor si a

evaluarea eficientei: (a) eval. n vitro - o preevaluare - nainte de aplicare; (b) n vivo pe teren - n timpul aplicarii.

Principii de dezvoltare a curriculum-ului a. principiul colaborarii - este o realizare colectiva la care participa cei competenti si cei interesati-implicati (specialisti, reprezentanti ai unor institutii, cercetatori, cadre didactice , parinti, elevi, comunitatea locala); b. principiul evaluarii - evaluarea este un element principal cercetarii, proiectarii, experientei si validarii. c. principiul asigurarii. Exista asigurate toate elementele pentru sustinerea practica(resurese, laboratoare, cursuri, seminarii, programe , etc.); d. principiul testarii Organizarea dezvoltarii curriculum-ului n baza criteriilor: filosofice, pedagogice, socio-economice, psihologice(respectarea part. De vrsta si individuale), culturale. Participantii: administratia scolara, profesori, elevi, grupuri sociale(parinti, comunitate), experti. Factori care influenteaza organizarea: -normativi si legislativi, -cvasi-legali: sistemul de acreditare, admitere. - extrascolari: sanatatea mintala, structura sociala, schimbarile de populatie, schimbarile economice, familia, valorile, interesele speciale, crizele sociale, noile tehnologii, progresul de la un nivel la altul al pregatirii. - pedagogici interni. a. trebuintele celui care nvata:"mbatrnirea" sau "mbolnavirea" curriculum-ului este anuntata de elevi prin : abandon scolar, insuccesele absolventilor, disciplina, evaluarea standardizata. b. structurile scolare: randamentul profesorilor, evaluarea scolilor, participarea profesionala, echipamente si facilitati. c. cresterea cunoasterii: "explozia stiintifica", frontiere n construirea cunoasterii( discipline de granita; strucutrare a curriculum-ului din aceste perspective: (a) stiinte si matematica; (b) studii sociale si limbajul artelor; (c= educatie artistica , muzicala, psihica, si sanitara). d. comunitatea locala: comunitatile joaca rolul unor adevaarate "scoli de mentalitate". e. Progresul societatii: educati si scoala nu ndeplinesc doar o functie de perpoducere sociala ci si una de nnoire sociala si progres economic. Alegerea cmpului de influenta: cmp de nvatare(arie de experienta, arie de continut) - nu sunt simple liste de discipline.

Olivier(1964) - alegerea este o activitate care se desfasoara la 2 nivele: (1) stabilirea "curriculum-ului ca ntreg" si ariile majore n care el opereaza. Proiectantul(designer-ul) trebuie sa raspunda unor ntrebari precum: n ce domeniu va fi format educatul? n ce profesie va fi el competent? Raspunsul la astfel de ntrebari presupune delimitarea de ansamblu a curriculum-ului. (2) se precizeaza "subdomeniile curriculare" sau domenii interdisciplinare , modele, "pachete de continuturi". Proiectantul (desinger-ul) va raspunde la ntrebari precum. "Ce teoreme geometrice trebuie nvatate?", "ce elemente transdisciplinare biofizice?" La acest nivel se stabilesc componentele planului de nvatamnt - care apare ca un proeict de "experineta de nvatare" prin intermediul unor "arii de continut".

Alegerea cmpurilor de nvatare trebuie sa fie opera expertilor. Acestei etape i urmeaza pedagogizarea continuturilor: (a) rearanjarea continuturilor n ordinea logica a nvatarii(sau n conformitate cu "logica pedagogica"), (b) elaborarea suporturilor nvatarii(manuale, cursuri, etc.); (c) organizarea practica a conditiilor de nvatare. "Experienta de nvatare" desemneaza o nvatare activa si utila pentru viata celui care se formeaza. Exista 3 elemnte care "populeaza" cmpurile formarii umane: 1. elemente de continuitate culturala impuse de traditie; 2. elemente care pot fi considerate valori universale si eterne ale unamitatii; 3. elemente culturale achizitionate de contemporaneitate si de tendinta evolutiva (valorile progresului versus valorile traditiei). Organizarea curriculum-ului presupune respectarea-asigurarea urmatoarelor condintii: (a) articularea: pe orizontala(corelare) - articulatii (corelatii) interdisciplinare, transdisciplinare;

-pe verticala- oferite celui care nvata pentru a pregati 2progresul de la un nivel la altul"; (b) balansarea- sau "echilibrul curriculum-ului"- modul cum trebuie distribuite diferite categorii de valori antagonistice n anasambulul curriculum-ului; acest ecgilibru este atins cnd cel care nvata si dezvolta un optim de competente n fiecare dintre ariile care alcatuiesc curriculum propriu. (c) continuitatea. Paradigme de tip curricula: A. C. "extreme"

centrate pe deisciplina(materie), centrate pe elev(student). B. C. "intermediare":

corelat pe disciplina(materie) sau pe profesori; fuzionat(fused curr.) core curriculum(curr. Miez, nucleu, de baza, central) c. centrate c. corelate c. fuzionate c. miezuri....c. centrate pe cel care

nvata magistro-centris-------------------------------------------------------------------------------puerocentrism (septem artes liberale-trivium+quadrivium) tendinte de strucutrare Core curriculum: core - este pentru toti- aspectul general al educatiei; centrat pe probleme- problemele celor care nvata; este un proces- pregatirea pentru viata ntr-o societate democratica; reprezinta o dezvoltare cooperativa- la achizitionarea educatiei participa toti; scopurile acestui tip rpivesc pe toti ai ntreaga actiune; este flexibil; este orientare controlata. Scheme si modele de dezvoltarea a curriculum-ului Modelul pe baza sarcinilor de dezvoltare(develomental tasks): indivizii umani sunt considerati ca variabile de raspuns att la nevoi proprii ct si la cerinte sociale; schemele si modelele au n vedere . cresterea-dezvoltarea-formarea copilului; cele 10 sarcini:(1) a realiza un model adecvat la dependenta-independenta fata de ceilalti;(2)a dobndi un model adecvat de primire-oferire a afectivitatii;(3) a se adapta la schimbarile grupului social;(4) a accepta si a se adapta la schimbarile propriului corp;(5)

a-si stapni schimbarile corporale nvatnd noi modele de miscari;(6) a nvata rolul biopsiho-social al sexului;(7) a nvata sa controleze lumea fizica nconjuratoare;(8) a dezvolta un model adecvat de simboluri si de abilitati conceptuale;(9) a dezvolta o constiinta, o moralitate, o scara de valori proprii si un sistem etic pentru ghidarea comportamentului;(10) a se raporta n mod propriu la lume. Fiecare dintre aceste"sarcini de dezvoltare" se pot transcrie ca "finalitati ale educatiei" pe baza lor putnd fi concepute "experientele de nvatare". Taxonomia obiectivelor pedagogice: taxonomia lui Bloom(cunoastere, ntelegere, aplicare, analiza, sinteza, evaluare); Krathwohl, Harrow. Taxonomia lui D"Hainaut- inventarul de demersuri intelectuale transdisciplinare ; Pedagogia prin oameni(by men).

Zetetica( zetesis-cerere, nevoie, lb. greaca), concept introdus de J.T.Tykonciner(1964), trebuie sa studieze originile multiple ale cunoasterii sistematice n corespondenta cu procesele mentale implicate n cercetarile respective si interrelatiile dintre diferitele cmpuri ale cunoasterii. Obiectivele zeteticii: (a) ordonarea - acestor racordari;(b) rezultatul - o clasificare a ariilor si domeniilor cunoasterii care respecta relatiile dintre acestea; aceasta clasificare poate apoi deveni baza de ordonare a oricarui curriculum. Cele 12 arii ale cunoasterii: Z1: artele si simbolistica informaticii Z2: hilenergetica(fizica, chimia, astonomia, geologia si mineralogia); stiintele biologice, stiintele psihologice; stiintele sociale. Z3: exelimologia(exelixis-evolutie, devenire)(cosmologie, stiintele evolutiei, istoria); pronoetica(agricultura, medicina, tehnologia, disciplinele utilitare); cibernetica sociala(stiintele politice, economia, managementul); stiintele diseminarii(stiintele educatiei, psihologia educatiei, biblioteconomia, jurnalismul). Z4: stiintele zetetice- care studiaza modul de crestere al cunoasterii. Z5: stiintele integrative- care studiaza informatia n sisteme explicative generale, precum ideologiile si teologiile. Modelul holist(Titone, 1964) nvatarea umana se desfasoara pe 3 planuri: tactic, strategic si egodinamic; integreaza psihologia genetica a lui J. Piaget , teoria ierarhica a tipurilor de nvatare descrise de Gagne.

nvatarea: (a) tactica: este exterioara si extrinseca;(2) strategica- este interioara si atin ge planul superior al proceselor cognitive;(3) dinamica- este intima si profunda.

Organizarea modelului holodinamic: de la "periferia comportamentelor" la "centrul trairilor intime si profunde ale eului". se observa astfel realizarea unui continuum formativ n prelungirea c. biologic si al celui psihogenetic.

Modelul demersurilor transdisciplinare: A sti ! A sti - A face-A fi(integrarea lui D'Hainaut) Cuprinde 20 demersuri(sau competente, vezi lista obiectivelor cf. D'Hainaut) transdisciplinare:exploatarea informatiei(a dobndi si a trata informatia); relationarea cu mediul(a gasi relatii n mediul nconjurator); comunicarea eficienta(a receptiona si a emite mesaje). Dezvoltarea si reforma curriculum-ului Curriculum developmental- reforma curriculara (a) obligativitatea analizei- diagnosticului (b) obligativitatea evaluarii continue : evaluare n etapa-faza de: proiect, experiment, corectat, reexperimentat, n vederea validarii, aplicare. (c) Obligativitatea experimentarii (d) Obligativitatea cercetarii.