1.

Procesul de invatamant
Sistem si functionalitate
Sistemul de functionalitate
a) Procesul de invatamant (concept, functii, abordare sistemica)
b) Proces de invatamant ca proces de cunoastere
c) Concept, caracterul informativ-formativ-instructiv- educativ al procesului de invatamant
d) Procesul de invatamant ca de comunicare

a) Procesul de invatamant
Concept - definitie :
Ansamblul de actiuni (predare-invatare-evaluare), constiente, organizate si sistematice, desfasurate in
institutiile de invatamant pentru formarea si dezvoltarea generatiilor.

Functii
Din perspectiva conceptului rezulta ca procesul de invatamant are urmatoarele aspecte :
- actiuni constiente, planificate, organizate, sistematice
- caracter informativ
- caracter formativ
- caracter cognitiv
- caracter de relationare
Aceste caractere ale procesului de invatamant conduc la functiile :
a) functii instructive, adica, invatare dirijata
b) functii informative, adica, transmiterea de informatii
c) functii formative, adica, de dezvoltare a proceselor psihice
d) functii educative ce tin de formarea personalitatii umane
Toate functiile pot fi structurate in functii de cunoastere si functii de comunicare.

Abordarea sistemica a procesului de invatamant

Notiunea de sistem inseamna un ansamblu organizat de elemente si relatiile ce se stabilesc intre
elemente.
Orice sistem este un intreg, ca atare, are parti componente, precum si relatii intre aceste parti
componente.
Abordarea sistemica este o metoda de interpretare stiintifica a fenomenelor, faptelor, proceselor.
Abordarea sistemica se face strict pe componente, numai din perspectiva didactica, pentru a se
intelege aceasta relationare a partilor componente.
In abordarea sistemica apar 2 operatii majore :
a) analiza si interpretarea elementelor componente si a relatiilor dintre ele;
b) analiza si interpretarea procesului de invatamant ca subsistem

Componentele procesului de invatamant sunt :

- continuturile
- finalitatile
- disciplinele
- strategiile
- normativitatea (legitatile, principiile)
Intre aceste componente apar relatii de conditionare, ce asigura procesului de invatamant calitatea de
sistem dar in acelasi timp. calitatea de subsistem din perspectiva sistemului de invatamant.

Procesul de invatamant ca proces de cunoastere

Esenta procesului de invatamant tine de calitatea de proces de cunoastere. In activitatea didactica
trebuie sa facem distinctie intre procesul de cunoastere didactica si de procesul de cunoastere
stiintifica. In orice sistem exista 3 abordari din perspectiva procesuala.
Exemplificam :

Senzatiile, perceptiile si reprezentarile formeaza cunoasterea senzoriala, aceasta fiind prima

treapta a cunoasterii intrucat reflecta aspectele exetrioare a obiectelor si fenomenelor;
Gandirea si celelalte procese psihice superioare conduc spre cunoastere logica, adica, insusirea
relatiilor esentiale; aceasta cunoastere logica conduce inevitabil la intelegerea si formarea
generalitatilor.
Cele doua cunoasteri, trebuie sa asigure latura practica a procesului, adica, aplicarea cunostintelor in
diferite actiuni ale elevilor.
In activitatea de cunoastere trebuie sa avem in perspectiva abordarea graduala, progresiva in afara
adevarului de catre elevi. Descoperirea adevarului de catre elevi reprezinta noutate dar pentru
omenire totul este vechi.

Specificitatea procesului de cunoastere a procesului de invatamant

Cunoasterea didactica repeta drumul cunoasterii omenirii. Evita sinuozitatile, tatonarile,
ezitarile si esecurile ce tin de cunoasterea umana,
Sunt create toate conditiile favorabile descoperirilor adevarului prin efort propriu.
Aflarea adevarului respecta particularitatile de varsta ale copilului.
Procesul de invatamant este un proces de cunoastere intrucat specificul de invatare tine de
cunoastere. Sunt utilizate continuturi care conduc la cunoastere si sunt respectate etapele succesive si
coerente ale procesului de cunoastere.
Procesul de cunoastere ce tine de procesul de invatamant se realizeaza prin cadru didactic care
transmite, elevul asimileaza, avand ca rezultate formarea de abilitati, atitudini si competente.

c) Caracterul informativ, formativ si instructiv educativ al procesului de invatamant =

decurge din caracterele specifice precesolr de invatamant.
- in activitatile didactice fiecare elev trebuie vazut ca o fiinta umana ce simte (cunoastere senzoriala),
ce gandeste (cunoastere logica), ce aplica in conditiile oferite de procesul de invatamant dar si ca o
entitate vie ale carei raspunsuri sunt diferite in contexte asemanatoare intrucat fiecare elev este unic,
valoros si capabil de invatare in ritm propriu;

- caracterul informativ-formativ tine de latura legata de cunostinte abilitati dar si de implicarea

acestora in dezvoltarea proceselor psihice in implicarea copilului in procesul de devenire umana.
- caracterul instructiv-educativ ne prezinta calitatea procesului de invatamant, ca activitate de
cunoastere prin invatare dirijata, ceea ce conduce la schimbari de comportament, adica, formarea si
dezvoltarea personalitatii umane.

Procesul de invatamant ca activitate de cunoastere

Comunicarea umana este o modalitate specifica de interactiuni. este o relatie, este un proces
de influentare reciproca.
Orice proces are cel putin 2 ACTANTI, unul care produce o actiune si altul care asimileaza (sau
asupra caruia se rasfrange actiunea).
Din aceasta perspectiva actul de comunicare trebuie vazut prin urmatoarele componente :
- emitator (cadru didactic)
- receptor (elevul)
- mesajul sau continutul de transmis (referentul)
- cadru specific care poate fi lingvistic, care poate fi prin litere (sunete, verbale), care poate fi non
verbal (neverbal=mimica, fata, gestica/pantogestica.pantomimica/postura corporala)
- codul specific trebuie decodat
- repetarile cadrului didactic si elevului, adica, ce transmite cadrul didactic, trebuie sa intruneasca o
baza perceptiva din perspectiva elevului.

Tipul de comunicare
a) dupa natura sunetelor - comunicare verbala, comunicare paraverbala, comunicare nonverbala
b) dupa statutul interlocutorilor - comunicare pe verticala si orizontala
c) dupa prezenta sau absenta scopului comunicarii :
- comunicare incidentala
- comunicare subiectiva (te implici)
- comunicare instrumentala
Comunicarea didactica - specificac procesului de invatamant, este o comunicare instrumentala,
realizata prin mijloace verbale, se desfasoara frontal, individual, pe grupe, pe echipe.
Mesajul este intotdeauna selectat, [edagogizat (adus la intelesul copilului), se transmit prin metode
didactice.

Surse de distorsiuni
Comunicarea poate sa sufere, producand distorsiuni, neintelegeri, confuzii, erori, fie din perspectiva
emitatorului, care nu respecta particularitatile de varsta si individuala a elevului, fie din perspectiva
receptorului, care poate da dovada de lipsa de atentie, oboseala, interferenta.

Finalitatile educatiei - ideal, scop, obiective

1. Definirea si analiza operationala a conceptelor
2. Taxonomia finalitatilor
3. Operationalizarea obiectivelor educationale

1. Definirea si analiza operationala a conceptelor

Finalitatile educatiei sunt orientari asumate la nivel de politica educationala (guvern, minister,
inspectorate, scoli) in vederea realizarii activitatii de formare si dezvoltare a personalitatii umane.
Finalitatile educatiei asumate sunt concretizate in ideal educational, scop educational si
obiective educationale.
Ideal + scop tin strict de politica educationala centrale (guvern +minister)
Obiectivul operational tine de inspectorate si scoli

Idealul educational este finalitate educationala ce corespunde categoriei de maxima generalitate,

intrucat dirijeaza si orienteaza intreg demersul educational.
- este realizat din perspectiva valorilor prezente si proiectat pentru viitor
- este dinamic si periodic prin legea educatiei nationale si se poate modifica.
- are 3 dimensiuni : a) d. sociala (se raporteaza la cerintele societatii, adica, tine de idealul social)
b) d. psihologica (ne prezinta tipul de personalitate dorit de societate)
c) d. pedagogica (ne precizeaza cum se realizeaza in sistemul educational idealul; de aceea, idealul
reprezinta o armonizare intre ceea ce doreste societatea si ceea ce poate oferi scoala)
Idealul educational astazi reprezinta dezvoltarea libera, integrala, armonioasa a individualitatii umane
in formarea personalitatii autonome creative.

Scopul educational reprezinta fnalitatile derivate din ideal, precizand asteptarile si rezultatele la
nivel de tipuri si niveluri de pregatire scolara.
Scopurile educationale au o anume concretizare in raport cu idealul, care este abstract, dar si cu
scopurile, care se raporteaza la sistemul de invatamant (tipuri de scoala, nivel de pregatire).
Scopurile educationale au determinare obiectiva si se raporteaza la ideal, dar si psihologica, intrucat
au in vedere nivelurile de pregatire ale fiintei umane.

Obiectivul educational este o finalitate cu mare concretete, deriva din scopuri si face referire la
procesul de invatamant.
Obiectivul educational trebuie sa indice anticiparea rezultatelor concrete pe care le va dovedi formabil.

Obiectivul operational are 2 dimensiuni:

- de continut - vizeaza informatia
- de forma operationala - vizeaza sarcina didactica

c) Taxonomia dupa continutul psihologic (clasificarea obiectivelor din perspectiva proceselor

psihice).
In aceasta taxonomie gasim :
a) obiective specifice domeniului cognitiv (obiective cognitive)
- tin de cunostintele ce trebuie insusite
- s-a creat de Bloom o clasificare pe 6 trepte ierarhice (de la informativ la formativ, de la inferios la
superior)
* cunoasterea (insusirea cunostintelor)
* intelegerea
* analiza
* aplicarea
* sinteza
* evaluarea

b) obiectivele specifice domeniului afectiv - reprezinta raportarea la o anumita valoare, deci sunt
implicati factori afectivi motivationali.
Taxonomia a fost creata de Brathwood. Obiectivele se insusesc si se ordoneaza pe 5 trepte:
* receptarea
* reactia /raspunsul
* valorizarea
* organizarea
* caracterizarea

Functiile obiectivelor sunt:

- funcntia axiologica - se bazeaza pe valori
- functia de anticipare - anticipeaza modificari de comportament
- functia evaluativa - din perspectiva obiectivelor facem evaluarea
- functia de organizare, orientare si reglare - din perspectiva proceselor de invatamant
Intre finalitati exista relatii de derivare (o finalitate deriva din cealalta) si de integrare.

2. Taxonomia finalitatilor
Taxonomia - stiinta care se ocupa cu clasificarea realizata pe criterii obiective. Taxonomia
finalitatilor face referire la criterii si sisteme de referinta dupa cum urmeaza:

a) taxonomia raportata la sistemul de educatie

- finalitati macrostructurale/sistem :ideal, scop
- finalitati microstructurale/proces de : obiective

b) taxonomia dupa gradul de generalitate al obiectivelor

- obiective generale care fac trimiteri la scop si ulterior la ideal; tin de valori, capacitati, atitudini,
competente
- obiective specifice/intermediare - tin cu precadere de capacitati si operatii mentale ce se pot traduce
in competente.
Pana in anul 2013, erau utilizate obiective cadru si de referinta. Actualmente, in tot invatamantul
primar se utilizeaza prin derivare si chiar suprapunere competentele generale si specifice.
- obiectivele concrete/operationale - tin cu precadere de comportamente vizibile prin performante,
deci sunt cu precadere observabile, concrete si masurabile.

c) obiective specifice domeniului psihomotric - tin de motricitate raportandu-se la modul cum se

formeaza si dezvolta deprinderile.
Taxonomia a fost realizata de Simpson si Harrow
Treptele acesteia sunt:
- perceperea
- dispozitia
- reactia dirijata
- automatismul
- reactie complexa

3. Operationalizarea obiectivelor educationale

Operationalizarea = transupnerea unui obiectiv in comportamente observabile, concrete
si masurabile prin diferite operatii si actiuni.
Orice obiectiv operational are un sens general cand se refera la comportamente masurabile concrete si
observabile si un sens tehnic cand apare si criteriul de evaluare/reusita copilului.

Obiectivele operationale tin de lectii, activitati, curs, seminar. Operationalizarea face trecerea de la
competenta specifica la concret, adica, la performanta si capacitate.
Performanta este expresia nivelului de realizare a unei sarcini de invatare.
Performanta este criteriul comportamentului si poate sa apara in termeni verbali, fizici si atitudinali.
Competenta reprezinta capacitatea intelectuala care dispune de posibilitati multiple de
transfer/aplicabilitate.

Modele de opeartionalizare:
a) modelul lui Mager - prezinta un singur comportament final care are 3 indicatori:
- descrierea comportamentului/rezultatul asteptat
- descrierea conditiilor
- precizarea criteriului performantei accptabile
Exemplu : Toti elevii sa identifice verbele dintr-un text dat pe baza cunostintelor insusite. Obiectivul se
considera realizat daca vor fi identificate 5/10 verbe

Gilbert de Landsheere a definit operationalizarea pe 5 parametrii:

1. cine produce comportamentul
2. comportamentul
3. performanta/produsul acestui comportament
4. conditiile
5. nivelul de performanta
Exemplu : La sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili sa deseneze segmente pe baza unor masuri date,
folosind rigla; obiectivul se considera realizat daca copiii au desenat corect 5/7 segmente.
Cand vorbim de criterii de reusita, ne gandim la performante minimale, optimale si maximale.

Tema 1. Documente curriculare

Tema 2. Tipuri de curriculum (core curriculum - curriculum la decizia scolii; de baza;
trunchi comun

Curriculum
- definitie
- etimologie
- istoric educational
- aparitii editoriale

Definitie : - traaseu bine definit de indtruire, curs obligatoriu de studiu, oferta educationala, toate
documentele cu efect reglator, toate experientele de invatare oferite de scoala

Etimologie - vine de la curriculum/curricula, fie de la currere (substantiv latin la singular, face

curriculum si la plural curricula)
- limba romana a preluat acest termen, avand astazi curriculum - curriculumurile

Istoric educational
- secolul al VI-lea - al VII-lea insemna curs obligatoriu in scoala;
- prima jumatate a secolului IX insemna cunostintele ce se predau intr-o scoala sau universitate
- la jumatatea secolului XX insemna programa de cunostinte si planul de invatamant
- dupa 1950 apar principiile curriculare
- 1960-1070 in prim plan apare si curruculum formal s nonformal
- dupa 1970 curriculumul patrunde in politicile educationale

Aparitii editoriale
- 1902 Dewey - "Copilul si curriculumul" - unde se precizeaza importanta informatiei (ce se invata dar
si cum se invata)
- 1918 - 1919 Bobbit - care vine cu ideea preluata pretutindeni, ca este foarte important curriculumul
si nonformal
- 1950 - Tyler - care vine si structureaza curriculum din perspectiva obiectivelor curriculare,
continutului curricular, metodologiei curriculare si a evaluarii curriculare
- D'Agnout
- apar lucrarile celor doi Landsheer (Gilbert si Viviane)
- Dan Potolea
- Vasile Chis
- M.Ionescu.....etc

1. DOCUMENTE CURRICULARE
Daca tratam curriculum ca oferta educationala sau din perspectiva restrans, curriculum trebuie vazut
prin documenteke curriculare de politica educationala si anume ;
1. plan cadru de invatamant
2. programa scolara
3. manuale scoalre
4. metodologiile specifice de aplicare a acestora in invatamant
In afara de documentele curriculare ce tin de politica educationala (sunt create, redactate si
obligatorii) exista si documente curriculare realizate de cadru didactic si care devin oficiale dupa ce
sunt aprobate de comisia de curriculum din scoala si de directorul acesteia.

Din aceasta categorie curriculara enumeram

1. planificarea anuala
2. planificarea semestriala
3. proiectarea didactica
4. proiectul didactic (proiecte pe activitatea din gradinita, proiectul de lectie la invatamantul primar)

La nivelul pedagogiei pentru invatamantul prescolar exista un curriculum specific ce cuprinde planul de
invatamant si programa specifica.
La nivelul invatamantului primar exista plan cadru de invatamant si programa scolara din perspectiva
planului cadru de inatamant.

PLANUL DE INVATAMANT - ANALIZA DE DETALIU PRVIND DOCUMENTELE CURRICULARE

SPECIFICE INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOALR
1. Planul de invatamant - este un document de politica educationala, oficial si obligatoriu, adica,
gradinitele si scolile primare au obligativitaea implementarii si integralitatea sa
- concretizeaza si structureaza continutul invatamantului la toate nivelele
- constructia lui avand o filosofie specifica tipului de scoala si varstei copilului

CARACTERISTICI ALE PLANULUI DE INVATAMANT

- exprima politica educationala (stabilita la nivel de tara)
- concretizeaza dimensiunile profilului de formare
- concretizeaza pertinenta continuturilor
- organizeaza disciplinele pe arii curriculare

ETAPE DE ELABORARE
1. etapa de expertiza stiintifica (se pun de acord specialistii in TMC)
2. etapa de expertiza practica (se pun de acord profesorii practicieni)
3. etapa de expertiza decizionala (factorii de decizie iau decizia pertinenta)

PLANUL DE INVATAMANT PRESCOLAR CUPRINDE :

a) discipline pe arii curriculare
b) curriculum nucleu si curriculum la dispozitia gradinitei
c) continuitate intre grupe
d) se asigura delimitari pe tipuri de activitate
- activitati comune
- activitati alese
- activitati optionale
- extindere

PLANUL CADRU PENTRU INVATAMNATUL PRIMAR

Este structurat pe 7 arii curriculare avand plaje orale pe discipline si numarul de ore minim si maxim
pe saptamana cu respectarea trunchiului comun si a numarului maxim de ore saptamanale
Actualmente numarul minim de ore saptamanal corespunde cu numarul de ore pentru trunchiul
comun.
Planurile de invatamant pentru invatamantul primar si prescolar sunt insotite de metodologii specifice
elaborate de MEN sun ordin de ministru ce ofera obligativitate in aplicare.

PROGRAMA SCOLARA
- reprezinta in fapt curriculum scris/oficial care se utilizeaza in pedagogia invatamantului primar si
prescoalr.
- din perspectiva curriculumului prescolar trebuie sa retinem ca puncte de sprijin ale programei,
obiectiv cadru, obiective de referinta si exemple de comportament pentru fiecare ibiectiv de referinta;
- aceste comportamente reprezinta si standarde de performanta in invatamantul prescolar.

Programa scolara este structurata din erspectiva notei de prezentare a competentelor generale, a
competentelor specifice si a exemplelor de activitati de invatare si a continuturilor.
Ambele programe ofera flexibilitate si dinamism pentru cadrele didactice din perspectiva formarii unei
personalitati autonome si creativve ale copilului.
Manualele scolare la invatamantul primar exista numai incepand cu clasa I, intrucat acum se invata
cititul si scrisul.

TEMA 2. TIPURI DE CURRICULUM

- creeaza posibilitatea abordarii stiintifice a procesului didactic
- imbraca o multitudine de forme, dar pentru gradinita si invatamantul primar trebuie sa avem in
vedere curriculum national, ce de fapt cuprinde CORE CURRICULUM/ CURRICULUM DE BAZA SAU
TRUNCHI COMUN SI CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII (C.D.S.) prin optionale de regula.
Core curriculum se gaseste intr-o serie sinonimica cu :
- curriculum de baza
- curriculum trunchi comun
El include cunostintele, abilitatile, atitudinile, competentele considerate indispensabile pentru formarea
si dezvoltarea personalitatii umane din perspectiva invatamantului primar si prescolar.
Evaluarile de la invatamantul primar (clasele a II-a si a IV-a) se realizeaza respectand core curriculum
(trunchi comun)
Core curriculum poate fi pus sub semn de egalitate cu curriculumul de baza, curriculumul
obligatoriu, comun, general sau curriculum central.
- daca trunchiul comun este obligatoriu din perspectiva curriculumului central, curriculumul la decizia
scolii reprezinta oferta de discipline cuprinse de regula in curriculumul optional.
Aici trebui sa avem in vedere :
- curriculumul aprofundat
- curriculumul extins
- curriculumul elaborat de scoala
CDS creeaza specificitatea unitatii de invatamant si da posibilitate cadrului didactic de a veni in
intampinarea dorintelor, intereselor, aptitudinilor copiilor.
Din perspectiva pedagogiei invatamantului primar si prescolar este necesar sa se cunoasca
urmatoarele rapoarte:
1. Curriculum obligatoriu - curriculum optional
2. Curriculum formal - curriculum informal
3. Curriculum national - curriculum local
Cadru didactic trebuie sa stie ca curriculumul national completeaza curriculum obligatoriu, adica,
trunchiul comun, dand posibilitatea cadrului didactic si copiilor prin interventia personalizata-pertinenta
a cadrului didactic.

Invatarea scolara

I. Concept
Invatarea are 3 acceptiuni
1. Dobandirea de catre o vietate a unei forme de comportament sau modificarea celor existente; acest
tip de invatamant este specific vietatilor si ne prezinta un proces evolutiv, din perspectiva animalelor,
acest invatamant se realizeaza prin reflexe conditionat dar si prin incercari si erori.
2. Invatamantul specific uman - insusirea experientei sociale de catre un individ. Omul fiind o
fiinta sociala, stabileste relatia de comunicare cu semenii sai, dobandind limba, limbaj, procese
specifice, rationamente, scheme operationale. Omul invata pentru satisfacerea nevoilor sale sociale si
pentru a raspundetrebuintelor sociale. Elementele experienteo sunt insusite activ (se implica) si
selectiv (nu preia totul din experienta sociala)

Caracteristicile invatarii umane sunt :

a) caracter constient, adica, intentionat; tine de diferite motivari
b) caracter rational - se bazeaza pe procesele psihice superioare cu precadere gandirea
c) caracter activ - omul se implica
d) caracter selectiv - preia numai ce tine de o noua adaptare
e) control si autocontrol

3. Invatarea scolara - forma tipica de invatare umana cu aspect psihologic si pedagoggic. Aspectul
psihologic - achizitii pe baza interiorizarii. Aspectul pedagogic - rezultatele obtinute in urma unei
activitati organizate, planificate, conduse.
Din perspectiva programelor scolare , orice invatare scoalra are un fond apreciativ (cunostinte
anterioare) si actiuni practico-aplicative.

Caracteristicile invatarii scolare

Orice invatare scolara este dependenta de predare/instruire scolara si apare ca rezultat al comunicarii
dintre cadrul didactic si copil/elev
- caracter actional - elevul trebuie sa participe activ si constient
- caracter gradual - se pleaca de la simplu pentru a se ajunge la complex; se pleaca de la concret
pentru a se ajunge ;la abstract
- caracter transformator - produce transformarea continuturilor prevazute in programe scolara in
achizitii psihice
- caracter procesual - trebuie vazut sub aspect dinamic prin implicare psihologica.

Din punct de vedere pedagogic invatarea scolara se poate desfasura plurimodal (individual, frontal, pe
grupuri, euristic, algoritmic, programat, etc).
Din perspectiva psiho-pedagogica invatarea este un proces ce tine de informare (asimilare, memorare,
de cunostinte) si aspect formal, adica dezvoltarea proceselor psihice ce conduc la dezvoltarea
personalitatii umane.

III. Tipuri fundamentale de invatare

A. Invatarea scolara senzio-motorie
B. Invatarea scolara cognitiv-intelectuala (notiuni, judecati rationale)
C. Invatarea afectiv-sociala
In aceste tipuri de aceste tipuri fundamentale, apar tipologii noi si anume :

1. dupa continut:
- invatarea perceptiva
- invatarea verbala
- invatarea conceptuala
- invatarea motorie

2. Dupa modul de operare cu stimuli

- prin discriminare
- prin repetare
- prin transfer
- prin generalizare

3. Dupa modelul de organizare a informatiei

- invatarea algoritmica
- invatarea euristica
- invatarea creativa
- invatarea programata - liniara si ramificata
IV. Conditiile invatarii scolare
Conditiile invatarii scolare
1. conditii interne
2. conditii externe

1. Conditiile interne fac referire la :

- factorii fiziologici
- factorii cognitivi
- factorii afectivi-motivationali
- factorii volitivi-caracterial
- factorii instrumentali - aptitudinea scolara, priceperea elevului, abilitatea de a invata, capacitatea de
stapanire a cunostintelor, de transfer de cunostinte si de expresie

2. Conditiile externe - conditii ce tin de disponibilitatea si profesionalismul cadrului didactic, de

obligatiile scolii, de obligatiile familiei, de grupul de apartenenta, conditiile igienico-sanitare.

V. Etapele invatarii scolare

Generalizate etapele invatarii scolare sunt :
1. sensibilizarea elevilor fata de continutul invatarii, se realizeaza prin :
- motivatie - anuntarea obiectivelor pe intelesul copiilor, motivarea actului de cunostinte, crearea de
situatii problema, organizate de experiente conform stadialitatii (conform varstei copilului);
- activarea cerebrala si mobilizarea energiei psihice nervoase

2. intelegerea si elaborarea generalizarilor - se realizeaza din perspectiva urmatorului traseu:

- perceperea materialului
- analiza si prelucrarea informatiei prin operatii logice
- desprinderea unor relatii esentiale
- formarea notiunilor si ideilor noi
- formarea notiunilor si ideilor noi
- realizarea generalizarilor din perspectiva cunostintelor

4. fixarea si retinerea continuturilor - trebuie sa vezi ce a ramas in urma a 40-50 de minute.

Invatarea scolara este :
- invatarea "tinerei generatii"
- intensiva

5. Transferul - aplicarea cunostintelor in contacte noi si variate

VI. Invatarea centrata pe elev

a) informatiile se obtin de regula prin schimburi (cadru didactic-elev, elev-elev)
- accent pe gandirea critica/divergenta
- abordari in contexte fata de nevoi si interese
b) situatie de invatare din perspectiva situatiilor problema, punandu-se accent pe intelegerea
generalizata, organizarea flexibila a formei de desfasurare a lectiei, accent pe colaborare si cooperare,
activitati interactive, evaluari formative, munca independenta, care sa corespunda dorintelor elevului,
cadrul didactic fiind moderator al cunoasterii.

Predare - invatare - evaluare

Predarea - componenta a procesului de invatamant

1. Concept - predarea este activitatea de a-l invata pe altul
- interactiunea - cadru didactic - elev la care se adauga si pregatirea cadrului didactic pentru lectie
- activitatea cu caracter multidimensional, intrucat presupune :
- comunicare pedagogica, programare didactica, tehnologia elaborarii lectiei, elaborarea materialelor
didactic, evaluarea rezultatelor
Definitia completa a predarii :
Predarea este activitatea programata si realizata de cadrul didactic a carei functie esentiala este
comunicarea de elemente ale cunoasterii, continute in programa scoala, concomitent cu dirijarea
invatarii in vederea realizarii finalitatilor.

Predarea trebuie vazuta intotdeauna ca actul de transmitere /comunicare de continuturi dar si

invatarea altora (copil/elev).

2. Raportul predare-invatare-evaluare
1. Predarea conduce inevitabil la instruire intrucat, pe langa transmiterea de continuturi, se realizeaza
prin invatarea altora
- predarea nu trebuie se se confunde cu metodele de predare (metodologia)
- predarea asigura transformarea cunoasterii, adica, convertirea informatiei in formatie
- predarea se interconditioneaza cu invatarea si evaluarea, intrucat predarea trebuie sa asigure
invatarea, dar si organizarea si reglarea demersului didactic (evaluarea demersului didactic);
- predarea trebuie vazuta din perspectiva finalitatilor curriculare (scopuri, obiective, continuturi)
- predarea se realizeaza din perspectiva obiectivelor operationale iar acestea din urma creeaza cadrul
privind sarcina de invatare, sarcina ce este criteriul in cadrul evaluarii;
- predarea realizata in functie de invatare a altora si din perspectiva reglatorie trebuie sa fie utila,
adica, sa corespunda nevoilor, trebuintelor, cerintelor copiilor care invata.

3. Strategii didactice
Strategia este un ansamblu structurat existent intre metodologie si mijloacele de invatamant, intr-un
context oferit de organizarea clasei de elevi (frontal, grupal, individual)
- strategia mai poate fi gandita din perspectiva cuplului sarcina de invatare + conditiile de invatare
- strategia didactica poate fi grupata in : strategia de predare, strategie de invatare si strategii de
evaluare
- strategia de invatare-predare, conduc la strategii de instruire

Clasificarea strategiilor de predare adica, a modului in care organizeaza si conduce cadrul

didactic transmiterea de continuturi dar si invatarea altora

1. Strategii in functie de forma de rationament pe care se bazeaza

a) strategii inductive, adica, cele strategii in care elevul este pus in situatia de a percepe fapte
concrete, ca apoi sa ajunga la generalitati
- inductivul pleaca de la concret pentru a se ajunge la abstract (de la clasa pregatitoare la clasa a II-a)
b) strategii deductive - sunt acele strategii in care elevul pleaca de la abstract (rationamente, judecati,
definitii, concepte) pentru a se ajunge la aspectele concrete de detaliu din cadrul abordarii
c) strategii analoage - adica abordarea realitatii pronind de la analogii(asemanari) si modelari.
d) strategii transductive, adica, translatam, mutam idei de aceeasi valoare dintr-o parte in alta fara sa
aduca elemente de actualitate (noi).

2. Strategii in functie de gradul de invatare a elevilor (altora)

a) strategii algoritmice - sunt prescrise, adica, programarea si dirijarea stricta a invatarii altora
b) strategii nealgortmice, adica, neprescrise, nu exista dirijare sau ea este redusa la minimum
Din aceasta perspectiva a structurii nealgoritmice avem :
- strategii euristice, adica, strategii bazate pe cautare si descoperire, dar sub influenta cadrului
didactic (semidirijare)
- strategii creative - elevul actioneaza fara interventia cadrului didactic (nota bene : nu orice lectie
permite abordari creative)
- strategii mixte

4. Strategii de predare
Defineste :
- stilul este omul
- stilul este expresia personalitatii fiecarui om
- stilul este obiectivizarea personalitatii cadrului didactic intr-un context didactic actional
- stilul este maniera specifica particulara in care cadrul didactic proiecteaza, organizeaza si desfasoara
activitatea didactica

Categorii de stiluri :
a) individuale - adica, stilul care tine de identitatea cadrului didactic
b) strategii grupale, care reprezinta caracteristicile unor stiluri pe care le gasim la un grup de cadre
didactice
c) categorii si stiluri generalizate - caracteristicile se gasesc la marea majoritate a cadrelor didactice

Tipologii de stiluri de predare :

a) stiluri normative - cadru didactic respecta cerintele si normele instituiei scolare din care face parte
b) stiluri idiografic - adica, stilul bazat, centrat pe elevul instituiei scoalare respective, prin extrapolare
(acest stil de predare tine de factorii psihici, de procesele psihice, de personalitatea copiilor)
c) stilul intermediar, adica, stilul care impaca si cerintele instituiei si factura psihica a elevilor

Din perspectiva comportamentala stilurile de predare pot fi structurate in :

a) stil democratic - cadrul didactic se consulta cu elevii
b) stil autoritar - cadrul didactic se impune prin rigiare stiintifica si prin disciplina in fata elevilor
c) stil laissez-faire ( se citeste lezefer) - cadrul didactic e dispus la cerintele elevului

Metodologie. Metoda. Functiile metodei

1. Conceptul de metoda
2. Functiile metodelor. Metode activ/participative/interactive
3. Particularitati ale metodelor folosite in procesul de invatamant prescoal/primar
4. Mijloacele de invatamant

1. Concept
Metodologia didactica reprezinta ansamblul metodelor si procedurilor utilizate in procesul de
invatamant (predare-invatare-evaluare)
Metodologia trebuie vazuta ca stiinta a metodelor. ca tehnica si arta
Strategia didactica reprezinta unitatea si interdependenta dintre metodologie, mijloace de
invatamant si modurile de organizare a invatarii (frontal, individual si grupal).
Strategiile didactice sunt de predare/invatare/instruire si strategii didactice de evaluare.
Tehnicile didactice dua 1960-1965 reprezinta metodologie si strategie in cadrul relatiei profesor-elev.
Metoda vine de la grecescul "metha" (catre/spre) si "odos" (cale/drum), adica, drumul /calea
didactica catre conduce la realizarea finalitatilor educationale.
- trebuie facuta diferentierea intre : metodele de cercetare, care asigura descoperirea propriu-zisa a
cunostintelor sau a unor cunostinte si metode pedagogice, care ajuta elevul la redescoperirea
adevarului(memorare, insusire, problematizare)
Subsidiar metodei este procedeul care trebuie vazut ca o secventa/un detaliu/o componenta/o
particularizare a metodei.
NOTA BENE: procedeul poate sa devina metoda si metoda poate sa devina procedeu.

Functiile metodelor
A: Functia cognitiva, adica, prin metode se ajunge la cunoastere (informatii, cunostinte, formare de
abilitati)
- nu ajungi la cunoastere fara cognitie -
B: Functia formativ-educativ, adica metoda trebuie sa conduca la procese psihice si implicit la
dezvoltarea personalitatii umane;
C: Functia instrumentala - permite realizarea celorlalte functii prezentate anterior
D: Functia motivationala, adica, trebuie sa conduca la satisfacerea unor motive, intere, trebuinte;
E: Functia normativa, adica, aceasta metoda se utilizeaza din perspectiva unor reguli clare.
Functiile metodelor trbeuie vazute in interatie, intrucat calea de urmat in procesul de invatamant
trebuie sa tina cont cu precadere, de omul care urca si ulterior de drumul pe care-l parcurge.
3. Metodele activ-participative. Metode activ-intercative
Caracteristici :
- se realizeaza in corelatie cu toate functiile metodelor didactice;
- se realizeaza prin:
a) strategii nealgoritmice/neprecise, adica, prin strategii euristice(invatare semidirijata)
b) strategii creative (invatare nedirijata)
c) strategii mixte (combinari ale celor nealgoritmice)
- invatarea reprezinta o cucerire, deci nu este primita de-a gata
- reduce interventia cadrului didacitc prin programare minimala
- au un caracter explorator, adica, de investigatie.

Particularitatile metodelor folosite in procesul de invatamant primar si prescolar

Povestirea didactica asigura transmiterea orala a materialului faptic si uneori teoretic;

- utilizeaza ca procedeee, descrierea si nararea
- ajuta la imbogatirea vietii psihice a elevului, prin:
a) reprezentari
b) personaje
c) idei noi
- dezvolta creativitatea si imaginatia
- conduce la desprinderea unor concluzii, intrucat se utilizeaza povesti, basme, legende, mituri.

Cerinte de indeplinit pentru povestire

A: Elementele de continut sa fie reprezentative
B: Folosirea unor mijloace stilistice care sa motiveze
C: Introducerea elementului motivational

2. Explicatia - metoda de expunere verbala bazata pe analiza logica, rationala, dezvaluie legaturile
existente intre fapte;
- prin explicatie se dezvolta la copii, posibilitatea de a intelege definitii, reguli, idei abstracte, intrucat
se bazeaza pe cunostintele anterioare si pe unele operatii logice
- in cadrul explicatiei, de regula, se utilizeaza analiza si sinteza, apoi demonstratia logica
- "in esenta, prin explicatie elevul este condus la deslusirea a ceea ce nu iese imediat in evidenta"
(Tudor Marin)

3. Conversatia euristica - generic aflu adevar-descopar

- reprezinta un set de intrebari orale, adresate de profesor, elevilor
- conversatia ia denumirea momentului cand este folosit cu precadere ("in cadrul unei lectii sau din
perspectiva tipului de lectii" - Tudor Marin
- cea mai importanta forma de conversatie este cea euristica, intrucat, aceasta ajuta pe elev sa
descopere adevarul plecand, de regula, de la un material intuitiv;
(activitatea metodica vine de la Socrate din perspectiva maenticii, punea intrebarea peripatetica
studentilor);
- intrebarile utilizate sunt multiple pertand denumirea ca:
a) intrebari de definirea a ceva
b) intrebari factuale, adica, intrebari care tin de fapte
c) intrebari de interpretare

Conditii pentru intrebari

- sa fie precise
- sa nu ceara raspunsuri monosilabice
- sa fie prezentate intr-o succesiune logica
- sa nu fie viclene
Din perspectiva intrebarilor apar si raspunsurile

4. Demonstratia - consta in a prezenta un material didactic, natural sau confectionat, cu scopul de a

facilita intelegerea, insusirea temeinica a noilor cunostinte.
NOTA BENE: Sa nu se confunde demonstratia de la invatamantul primar/prescolar cu demonstratia
logica de tip rational, care este un procedeu care este un prodecu in cadrul explicatiei.

Variante ale demonstratiei

- demonstratia privind obiectele, fenomenele si procesele reale
- demonstratie cu ajutorul experientelor
- demonstratie cu ajutorul reprezentarilor grafice
- "demonstratie prin intermediul 3D" (Tudor Marin)

Cerintele demonstrarii materialului didactic:

- materialele didactice la loc vizibil
- sa fie perceput prin mai multi analizatori
- procesele sa fie prezentate in evolutie

5. Observarea - reprezinta perceperea sistematica si atenta de catre elevi a unor obiecte, fenomene
si procese, fie reale sau a unui material didactic'
Etape in observarea didactica
- perceperea sistematica a obiectelor, fenomenelor
- identificarea de scriere a aspectelor
- formularea unor generalizari

6. Problematizarea
A. Concept
Crearea de catre profesor a unor probleme, situatii-problema sau formularea unor intrebari
problematice. Toate generand o stare de indoiala si incertitudine, curiozitate. dorinta, eforturi
intelectuale de descoperire.
Elevii sunt pusi in situati ade a cauta informatii, de a iesi din situatia problema.
O situatie problema este o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a
doua realitati care par incompatibile intre ele.

B. Atributele si conditiile situatiei problema

- caracter lacunar, incomplet
- existenta unui grad de nederminare/nespecificare
- caracter atipic
- caracter netrasparent

C: Cum pot fi rezolvate situatii si intrebarile problematice ?

R: Prin Brainstorming

D: Modelul invatarii prin problematizare

- moment pregatitor, declansator, adica, profesoul creeaza o situatie problema
- un moment tensionat, adica,contradictia intre ce se da spre rezolvare si cunostintele de care dispun
elevii
- momentul rezolutiv, adica, descoperirea solutiei si confirmarea ei de cadrul didactic.