UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

MOTIVAIA PARINTILOR DE A ALEGE SA INSCRIE COPII CU VARSTE INTRE 2-6 ANI LA GRADINITE DE STAT VERSUS GRADINITE PARTICULARE

STUDENTI: Croitoru (Burghelea) Geanina-Florentina Danciu (Branzaru) Florina Geacar Simona Alexandra AN I, SERIA 1, ID

REZUMAT
Cercetarea de fa i propune s descopere principalul tip de motivaie al familiilor care au in compenenta copii cu varsta intre 2 si 6 ani de a alege sa-si inscrie copiii la gradinita de stat sau gradinita particulara, pe baza unui chestionar de opinie nestandardizat. Studiul a fost realizat pe dou grupuri de familii din cadrul celor dou categorii de gradinite (de stat sau particulare), alese aleatoriu, crora li s-a efectuat chestionarul. Acest chestionarul a fost aplicat pe un eantion de 40 de familii. Proba la care subiecii au fost supui a constat n completarea chestionarului, care identific tipul de motivaie n alegerea gradinitei. Acesta este alctuit din 20 itemi, pentru fiecare dimensiune a motivaiei enunndu-se cte 10 itemi, folosindu-se scala de apreciere calitativ, Likert. Astfel, s-a constatat faptul c la familiile cu copii din sistemul privat predomin motivaia extrinsec, iar la cei din sistemul de stat motivaia intrinsec (afectiv, cognitiv).

1. INTRODUCERE
Gradinita este locul in care copilul va petrece o mare parte din zi. Ingrijirea adecvata a copilului mic poate fi la fel de grea ca alegerea colegiului unui adolescent. Ca parinte, este datoria ta sa te asiguri ca cel mic este fericit si in siguranta, crescut intr-un mediu educativ, distractiv si cultivat. Aproximativ 70% dintre parinti isi dau copilul la gradinita sau alte centre de ingrijire de acest gen. Chiar daca alegi o gradinita exista cateva lucruri specifice care ar trebui urmate pentru ca micutul sa primeasca ingrijire de calitate adaptata nevoilor lui de dezvoltare. Cel mai important, in determinarea tipului de ingrijire de care are nevoie copilul tau, este sa-ti cunosti propriul copil, temperamental sau, interesele lui, ce ii place si ce nu, starea sanatatii sicomportamentul copilului. Pentru un copil de aproximativ 2 ani, trebuie luat in considerare, jocul in curs de dezvoltare si stilul de invatare, interactiunea cu alti copii, curiozitatea intelectuala si nevoia de atentie individualizata. Valorile propriei familii si nevoile emotionale ar trebui, deasemenea, luate in considerare pentru a determina tipul de ingrijire pe care o vrei pentru copilul tau. Alegerea tipului de ingrijire a copilului depinde de nivelul de confort al familiei si de caracterul copilului. Unii parinti sunt foarte ingrijorati sa-si lase copilul mic cu o singura persoana, in timp ce altii prefera ingrijirea individuala. Dar, pe la varsta de 3-4 ani, ar fi bine pentru copil sa aiba parte de expunere cu alti copii si sa participe la un program structurat, cum ar fi gradinita. Inainte sa alegi, ar trebui sa fii constient de optiunile disponibile, costul, locatia si reputatia gradinitei la care vrei sa-ti inscrii copilul. Primul pas pe care ar trebui sa-l faci cand cauti o gradinita este sa faci o lista cu calitatile pe care le doresti, cum ar fi experienta, convingeri religioase, disciplina si/sau flexibilitate. Daca doresti sa-ti inscrii copilul la o gradinita, trebuie sa observi comportamentul educatoarelor si sa stai de vorba cu parinti care au deja copii inscrisi la acea gradinita. Fie ca alegi o gradinita particulara, fie ca alegi sa o gradinita de stat, ia in considerare modul lor de crestere a copilului, disciplina si comportamentul in raport cu viziunea personala de crestere si ingrijire a copilului tau. 3

Ca i n cadrul altor tiine, n psihologie se urmrete att surprinderea i descrierea fenomenelor, a actelor de conduit, ct i dezvluirea determinismului lor, a cauzelor concrete care le-au generat. Nici un act comportamental nu apare i nu se manifest n sine, fr o anumit incitare, fr o anumit direcionare i susinere energetic. Chiar i n absena unui obiectiv sau scop, un comportament are la baz aciunea unei cauze, motiv pentru care trebuie cutat rspunsul la ntrebarea de ce?, de ce s-a produs? Rspunsul fiind dat de ctre motivaie. n accepiunea cea mai larg, termenul de motivaie reuneteansamblul factorilor dinamici care determin conduita unui individ (Sillamy, 1996 apud Golu, 2004, p. 487) sau totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite, contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte (Al. Roca, 1943 apud Golu, 2004, p. 487). ntr-o accepiune mai restrns i tiinific mai riguroas, prin motivaie se nelegeo form specific de reflectare prin care se semnalizeaz mecanismelor de comand-control ale sistemului personalitii o oscilaie de la starea iniial de echilibru, un deficit energeticoinformaional sau o necesitate ce trebuie satisfcut (Golu, 2004, p. 487). Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptor al influenelor externe, n subiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilor i comportamentelor. Posednd o structur motivaional proprie, omul se va pune ntr-o dubl relaie fa de mediul extern: una, de independen, constnd n capacitatea lui de a aciona pe cont propriu, n absena unor stimuli sau solicitri externe; cealalt, de dependen, constnd n satisfacerea strilor de necesitate pe baza schimburilor substaniale, energetice i informaionale cu mediul ambiant. De aici rezult caracterul interacionist complex al comportamentului i activitii umane. Astfel, indiferent unde se plaseaz iniial stimulul declanator n plan extern sau n plan intern -, realizarea comportamentului implic obligatoriu interaciunea celor dou planuri. Orice stimul extern i atinge efectul numai prin filtrarea i interpretarea lui n planul intern al personalitii; la rndul su, orice mobil sau motiv intern determin actul comportamental specific prin raportarea la particularitile situaiei externe: satisfacerea unei stri de motivaie nu se poate face prin orice fel de obiect, ci numai printr-unul specific, care are anumite nsuiri i valene.

Motivaia apare ca o cauzalitate extern transpus n plan intern: dac obiectul corespunztor satisfacerii unei trebuine lipsete i, deci, nu are cum s declaneze comportamentul corespunztor, locul su este luat de starea de necesitate n raport cu el, actualizat spontan, n urma unor modificri de ordin fiziologic sau psihologic (Golu, 2004, p. 488). Motivaia trebui considerat i ca o lege general de organizare i funcionare a ntregului sistem psihic uman, ea opernd disticia necesar ntre plcut i neplacut, ntre util i inutil, ntre bun i ru. Toate celelalte procese psihice sunt subordonate legii motivaiei, coninutul lor dezvluid semnificaia i valenele motivaionale ale obiectelor i fenomenelor din jur. n calitate de component a sistemului psihic uman, motivaia se evideniaz i se individualizeaz printr-o latur informaional, de coninut, i printr-una dinamic. Motivaia nu trebuie considerat i interpretat ca un scop n sine, ci pus n slujba obinerii unor performane nalte. Performana este un nivel superior de ndeplinire a scopului (Zlate, 2000, p.166). Din perspectiva diferitelor forme ale activitii uname ceea ce intereseaz este valoarea motivaiei i eficiena ei propulsiv. Relaia dintre intensitatea motivaiei i nivelul performanei este dependent de complexitatea activitii (sarcinii) pe care subiectul o are de ndeplinit (Zlate, 2000, p.166). Cerectrile au artat c n sarcinile simple pe msur ce crete intensitatea motivaiei, crete i nivelul performanei. n sarcinile complexe creterea intensitii motivaiei se asociaz, pn la un punct, cu creterea performanei, dup care aceasta din urm scade. Eficiena activitilor depinde ns nu numai de relaia dintre intensitatea motivaiei i complexitatea sarcinii, ci i de relaia dintre intensitatea motivaiei gradul de dificultate al sarcinii cu care se confrunt individul. Cu ct ntre mrimea intensitii motivaiei i gradul de dificultate al sarcinii exist o mare coresponden i adecvare, cu att i eficiena activitii va fi asigurat, n acest context, n psihologie a aprut ideea optimului motivaional, adic a unei intensiti optime a motivaiei care s permit obinerea unor performane nalte sau cel puin a celor scontate (Zlate, 2000, p.167). Dup importana i semnificaia reglatorie, se delimiteaz urmtoarele mari tipuri de motive: motive homeostazice; motive de cretere i de dezvoltare; motive pozitive (antientropice); motive negative (entropice); motive intrinseci; motive extrinseci.

Motivele homeosrazice sunt legate de meninerea unor echilibre fiziologice sau psihologice, att la nivelul unor subsisteme particulare, ct i la nivelul sistemului global al personalitii (Golu, 2004, p. 499);

Motivele de cretere i dezvoltare sunt integrate i se activeaz n cadrul stadiilor bio- i psihogenetice (Golu, 2004, p. 500); Motivele pozitive sunt acelea a cror satisfacere are ntotdeauna un efect reglator asupra echilibrului i funcionrii personalitii, nlturnd sau diminund oscilaiile i strile perturbatoare (Golu, 2004, p. 500);

Motivele negative se caracterizeaz prin aceea c satisfacerea lor, pe lng un efect adaptativ de moment, asociat cu reducerea tensiunii iniiale i obinerea unor doze de plcere i satisfacii de moment, genereaz efecte perturbatoare, entropice, secundare, care, cumulndu-se n timp, duc la serioase dezechilibre i disfuncii n planul intern al sistemului personalitii sau n planul relaionrii individului cu mediul social (Golu, 2004, p. 500, 501);

Motivele intrinseci motivul face parte din nsi structura activitilor, le direcioneaz i le susine din interior; Motivele extrinseci motivul se situeaz n afara structurii propriu-zise a activitilor direcionndu-le i susinndu-le din exterior.

n multe cazuri, una i aceeai activitate se poate desfura sub imboldul ambelor forme de motivaie, att intrinsec, ct i extrinsec. A.Maslow (1970) a introdus categoria de metamotivaie, pentru a desemna acea form de motivaie intrinsec cese situeaz deasupra strilor proprii de necesitate i propulseaz aciuni i comportamente centrate pe cauze cu semnificaie gneral. n virtutea unei asemeni metamotivaii, se svresc marile fapte de caritate, n interesul comuniti, fr a atepta vreo recompens.

Gradinita de stat/Gradinita particulara : avantajele si dezavantajele alegerii invatamantului prescolar Dificultatea cea mai mare o intampina parintii prescolarilor, tinand cont de faptul ca inscrierile la gradinite se desfasoara intr-un timp scurt, numarul insitutiilor din invatamantul prescolar este din ce in ce mai mare, iar pretentiile materiale sunt din ce in ce mai ridicate. Daca v-ati gandit sa optati pentru o forma de invatamant prescolar, trebuie sa va informati asupra avatajelor si dezavantajelor pe care le implica o astfel de institutie. Daca acum cativa ani buni, gradinitele de stat erau singurele mijloace de pregatire a celor mici, in prezent situatie s-a schimbat complet. Gradinita de stat a inceput sa fie inlocuita cu cea particulara de marea majoritate a parintilor. Motivele acestui fenomen sunt diversificate si de cele mai multe ori intemeiate: grupele formate in cadrul gradinitelor particulare sunt mai mici, cadrele didactice sunt mai bine pregatite, activitatile educative sunt mai numeroase (limbi straine, dansuri, canto, desen etc.), programul de munca este prelungit, numarul locurilor disponibile este mai mare. Exista insa si gradinite de stat care au inceput sa-si diversifice grila de activitati, astfel incat sa va puteti permite luxul unei gradinite particulare la tariful unei gradinite de stat. Nu intotdeauna este importanta suma pe care o platiti pentru copilul dumneavoastra in cadrul unei institutii prescolare, ci capacitatile de asimilare ale acestuia, precum si rezultatele care se observa in timp. Inscrierile la gradinite: motiv de ingrijorare sau optiune pe ultima suta de metri? Invatamantul prescolar romanesc se confrunta cu situatii delicate atunci cand este vorba de inscrierile la gradinite. Unii parinti se informeaza din timp, isi construiesc un plan al activitatilor educative si aleg pentru copiii ceea ce corespunde cel mai bine capacitatilor lor. Cei care sunt pregatiti sa riste si sa aleaga o gradinita pe ultima suta de metri, ar trebui sa stie ca inscrierile la gradinite necesita timp, bani si mult stres. Este adevarat ca oferta din invatamantul prescolar este variata, dar cand vine vorba de viitorul propriului copil, pretentiile cresc din ce in ce mai mult, iar optiunile existente nu sunt indeajuns de multumitoare.

Fie ca se opteaza pentru o gradinita particulara, fie ca se opteaza pentru o gradinita de stat, parintii trebuie sa se asigure ca vor oferi copilului activitatile educative si mediul didactic de care are nevoie pentru a se acomoda si pentru a se dezvolta intr-un ritm normal

2. METODA 2.1 SUBIECTI / PARTICIPANTI

Pentru completarea chestionarelor s-au ales aleatoriu 40 subieci parinti, 20 din sistemul de stat i 20 din sistemul privat. Parintii au fost de ambele sexe, vrsta lor fiind cuprins ntre 23 i 40 de ani.

2.2 INSTRUMENTE FOLOSITE SI PROCEDURA

Chestionarul construit este un chestionar care vizeaz Motivaia alegerii gradiniteisistem de stat sau sistem privat, cu scopul ilustrrii tipului de motivaie al parintilor n ceea ce privete alegerea gradinitei pentru copii lor cu varste intre 2 si 6 ani. Itemii vizeaz dou dimensiuni motivaie intrinsec i motivaie extrinsec pentru fiecare dimensiune fiind enunai cte 10 itemi. Scala folosit a fost scala Likert, de apreciere calitativ n 5 trepte, subiectul trebuind s aleag din 5 variante (1-n foarte mic msur, 2-n mic msur, 3-n msur moderat, 4-n mare msur, 5-n foarte mare msur) la fiecare item. Motivaia intrinsec este msurat de itemii: Item 1: Atentia acordata copilului meu este esentiala. Item 2: Activitatile optionale sunt foarte importante pentru dezvoltarea copilului meu. Item 3: Personalul tanar este foarte important. Item 4: Existenta feed-back-ului in timp real este foarte important. Item 5: Siguranta copilului meu este foarte importanta. Item 6: Dezvoltarea armonioasa a copilului este foarte importanta pentru mine. Item 7: Increderea copilului in sine si in gradinita. Item 8: Placerea cu care copilul merge la gradinita Item 9: Metoda de lucru cu copii este una adecvata

Item 10: Faptul ca am ales cea mai buna gradinita pentru copilul meu imi da un sentiment de siguranta. Motivaia extrinsec este msurat de itemii: Item 11: Costul gradinitei a fost un motiv determinant in alegerea gradinitei Item 12: Distanta de la gradinita la casa a fost cel mai important lucru in alegerea gradintei Item 13: Numarul de copii in grupa este foarte important. Item 14: Programul gradinitei (scurt/ prelungit) este foarte important. Item 15: Perioadele de vacanta au fost un criteriu de alegere al gradinitei. Item 16: Varsta minima de la care se pot inscrie copii Item 17: Fluctuatia de pesonal (in randul educatorilor) conteaza pentru mine. Item 18: Mancarea proaspata gatita zilnic este foarte importanta pentru copilul meu Item 19: Pregatirea continua a personalului este foarte importanta Item 20: Prezenta saptamana a unui medic, psiholog sunt foarte importante pentru siguranta copilului meu.

2.3 MODELUL EXPERIMENTAL Obiectivul cercetrii: tipul de motivaie care predomin la parintii ai caror copii sunt in gradinitele de stat comparativ cu tipul de motivaie care predomin la parintii ai caror copii sunt in gradinitele din sistemul privat. 2.3.1 Variabile Variabila independent: gradinita n cadrul creia sunt copii parintilor- subieci Variabila dependent: VD1= motivaie intrinsec VD2= motivaie extrinsec

2.3.2.Ipoteze Ipoteza de cercetare de la care am pornit este aceea c: tipul de motivaie in alegerea gradinitei difer semnificativ la parintii care au copii in gradinita de stat fa de parintii care au copii in gradinitele din sistemul privat.

3. REZULTATELE Ipoteza statistic (H1): La parintii care au copii la gradinita din sistemul de stat predomin motivaia intrinseca. La parintii care au copii la gradinita din sistemul particular predomin motivaia extrinseca. Ipoteza de nul (H0): La parintii care au copii la gradinita din sistemul de stat nu predomin motivaia intrinseca. La parintii care au copii la gradinita din sistemul particular nu predomin motivaia extrinseca.

Rezultatele cercetarii: Motivatia intrinseca - itemi

Item 1: Atentia acordata copilului meu este esentiala. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 3 17 gradinite de stat 0 0
fo ar te m

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
m as m as ur a ur a m od er in at m a ar in e m fo as ar te ur a m ar e m as ur a as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

ica in

m m

0 13 7

in

in

ica

10

Item 2: Activitatile optionale sunt foarte importante pentru dezvoltarea copilului meu. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 0 20 gradinite de stat 0 5 10 3 2

25 20 15 10 5 0
m as m as ur a ur a m od er in at m a ar in e m fo as ar te ur a m ar e m as ur a as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

ica m fo ar te in

m m in

Item 3: Personalul tanar este foarte important. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 8 12 gradinite de stat 12 7 0 1 0

14 12 10 8 6 4 2 0
in m a ic a m m as as ur ur a a m od in er m at in ar a fo e ar m te as m ur ar a e m as ur a m as ur

in

ica

gradinite particulare gradinite de stat

fo ar

te

m ic a in

Item 4: Existenta feed-back-ului in timp real este foarte important. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 3 17 gradinite de stat 0 8 10 1 1

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
ta as ur a m as ur a od er a as ur a as ur a

in

gradinite particulare gradinite de stat

as ur a

ar e

ica

fo ar te

in

in

in

Item 5: Siguranta copilului meu este foarte importanta. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 0 20 gradinite de stat 0 0 2 13 5
te

25 20 15 10 5 0
m a. m .. ic in a m m as as ur ur a a m od in er m at ar a in e fo m ar as te ur m a ar e m ...

in

fo ar te

in

ar e

ica

gradinite particulare gradinite de stat

in

fo ar

12 10 8 6 4 2 0
ur a as ur a m od in er m at in ar a fo e ar m te as ur m ar a e m as ur a m as

in

m ic a

gradinite particulare gradinite de stat

m ica

m ica in in

in

fo ar te

m as u

ra

11

Item 6: Dezvoltarea armonioasa a copilului este foarte importanta pentru mine. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 11 9 gradinite de stat 0 0 5 10 5

m as ur a

od er at a

m as ur a

Item 7: Increderea copilului in sine si in gradinita. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 18 2 gradinite de stat 5 2 3 7 3
in

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
m as ur a m as ur

gradinite particulare gradinite de stat

m ar e in in

m ic a

m ic a

fo ar te

m as ur a

in

Item 8: Placerea cu care copilul merge la gradinita Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 15 5 gradinite de stat 5 8 7 0 0
fo ar te

16 14 12 10 8 6 4 2 0
m in as m ur ic in a a m m as as ur ur a a m od in er in m at ar fo a e ar m te as m ur ar a e m as ur a

in

fo ar te

m ar e

gradinite particulare gradinite de stat

in

Item 9: Metoda de lucru cu copii este una adecvata Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura Item 10: Faptul ca am ales cea mai buna gradinita pentru copilul meu imi da un sentiment de siguranta. Importanta in foarte mica masura gradinite particulare 0 gradinite de stat 0 gradinite particulare 0 0 0 14 6 gradinite de stat 10 5 3 2 0

m ic a
16 14 12 10 8 6 4 2 0

gradinite particulare gradinite de stat

od er at a

as ur a

as ur a

as ur a m fo ar te m

as ur a

fo ar te

in

in

in

in

25 20 15 10 5 0
a a .. ur ur e. ... as as e od m m ar m e m m a ar e te ur t m m ar as ar in in fo m fo in in in i ca ... ic a

in

ar e

ar e

ic a

ica

as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

12

in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura

0 0 0 20

0 10 2 8

Motivatia extrinseca - itemi

20

Item 11: Costul gradinitei a fost un motiv determinant in alegerea gradinitei Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura Item 12: Distanta de la gradinita la casa a fost cel mai important lucru in alegerea gradintei Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 3 14 3 0 0 gradinite de stat 0 0 0 2 18 gradinite particulare 2 18 0 0 0 gradinite de stat 0 0 1 7 12
te fo ar in

15 10 5 0
ur a ta m as ur a m a. .. m as od er a m ...

gradinite particulare gradinite de stat

ic a

ic a

m ar

m as ur a

in

20 15 10 5 0
ra ur a ... .. ... su as od ca r e. ma m mi am ma re e ra mic r te ma su ar t fo in in foa ma in in in

in

in

fo ar

in

te

ar e

gradinite partic ulare gradinite de s tat

Item 13: Numarul de copii in grupa este foarte important. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura Item 14: Programul gradinitei (scurt/ prelungit) este foarte important. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 4 16 gradinite de stat 2 10 8 0 0

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
a a a a a ur ur rat ur ur a s as de mas as m m o e m i ca ica ra m ar are m m m te in asu in rte m ar m a fo fo in in in

gradinite particulare gradinite de stat

gradinite particulare 0 0 0 3 17

gradinite de stat 10 5 5 0 0

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
at a as ur a as ur a od er as ur a as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

as ur a

ar e

rt e

in

in

Item 15: Perioadele de vacanta au fost un criteriu de alegere al gradinitei. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata gradinite particulare 0 0 0 gradinite de stat 12 7 1

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
od er at a as ur a as ur a as ur a as ur a

in

fo ar te

in

fo a

in

ar e

ica

ic

gradinite particulare gradinite de stat

as ur a

ar e

ica

fo ar te

in

in

in

fo ar te

in

in

ar e

ic a

13

in mare masura in foarte mare masura

18 2

0 0

Item 16: Varsta minima de la care se pot inscrie copii Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 2 17 1 gradinite de stat 15 5 0 0 0

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
as ur a m od er in at m a ar in e m fo as ar te ur a m ar e m as ur a as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

ica in m

ic

fo ar te

in

Item 17: Fluctuatia de pesonal (in randul educatorilor) conteaza pentru mine. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 1 12 7 gradinite de stat 10 8 2 0 0
m

14 12 10 8 6 4 2 0
od er at a as ur a as ur a as ur a as ur a

in

m as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

as ur a

ar e

fo ar te

in

in

in

25 20

Item 18: Mancarea proaspata gatita zilnic este foarte importanta pentru copilul meu Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 0 0 20 gradinite de stat 0 0 0 11 9
fo ar te

15 10 5 0
od er at a m as ur a m as ur a as ur a as ur a

in

fo ar te

in

ar e

ic a

ic a

gradinite particulare gradinite de stat

m fo ar te m

m ic a

as ur a

in

in

in

in

Item 19: Pregatirea continua a personalului este foarte importanta Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura gradinite particulare 0 0 2 14 gradinite de stat 10 6 4 0

16 14 12 10 8 6 4 2 0
od er at a m as ur a as ur a as u m as ur a ra

in

ar e

ar e

ic

gradinite particulare gradinite de stat

m fo ar te m

m ic a

as ur a

rt e

in

fo a

in

in

in

in

ar e

ic

ar e

14

in foarte mare masura

Item 20: Prezenta saptamana a unui medic, psiholog sunt foarte importante pentru siguranta copilului meu. Importanta in foarte mica masura in mica masura in masura moderata in mare masura in foarte mare masura gradinite particulare 0 0 1 1 18 gradinite de stat 10 6 4 0 0

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
as ur a m od er in at m a ar in e m fo as ar te ur a m ar e m as ur a as ur a

gradinite particulare gradinite de stat

ica in m

ic

fo ar te

4. DISCUII
Ipoteza emis la nceputul raportului de cercetare: tipul de motivaie difer semnificativ (parintii ai caror copii sunt la gradinite din sistemul de stat si parintii ai caror copii sunt la gradinite din sistemul privat) este ndeplinit.

5. CONCLUZII SI PROPUNERI
Studiul de fa a fost realizat din dorina de a verifica dac tipul de motivaie al parintilor care aleg gradinite de stat difera de tipul de motivatie al parintilor care aleg gradinite particulare pentru copiii lor. Observam ca pentru itemii de atentie, activitati optionale, mancare proaspata, dezvoltare armonioasa si siguranta, parintii le-au considerat a fi extrem de importante, indiferent de tipul de gradinita pe care il frecventeaza copilul (de stat sau particulara). Varsta personalul este clar diferentiata ca si preferinta, respectiv in sistemul de stat se prefera personal cu varsta inaintata iar in cel particular se prefera personal tanar, care sa beneficieze de educare continua. De asemenea, feed-back-ul este extrem de important pentru parintii care au optat pentru gradinita particulara, in schimb pentru cei din gradinita de stat este mai putin important (pe de o parte si datorita numarul mare de copii din grupa, care nu le permite sa evalueze zilnic si rapid fiecare copil in parte). Pentru itemii de cost gradinita si distanta de la gradinita pana acasa, avem delimitari clare: parintii care au ales gradinita de stat le considera ca variabile extrem de importante in decizia alegerii gradinite, spre deosebire de parintii din gradinitele particulare, care nu le considera esentiale si nici hotaratoare in alegerea gradinitei. Itemii referitori la numarul de copii in

in

in

m as ur a

15

grupa, programul gradinitei, perioadele de vacanta, varsta minima la inscriere sunt foarte importanti pentru parintii care au copii in gradinitele particulare, spre deosebire de parintii copiilor de la gradinitele de stat, care nu le acorda prea mare atentie. n urma aplicrii chestionarului pe un numr de 40 subieci, parintii ai caror copii frecventeaza ambele sisteme de gradinita (de stat sau particulara), confirmat. ipoteza a fost

6. BIBLIOGRAFIE
1. Mihai Golu (2004), Fundamentele psihologiei, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucuresti; 2. Mielu Zlate (2000), Fundamentele Psihologiei, Editura Pro Humanitate, Bucureti;

16