Importanța matematicii la ciclul primar

20 ianuarie 2019 • Maria Janina Ionica • Școala Gimnazială Nr. 1 Telești (Gorj) • România

Ştefan Bârsănescu, profesor universitar, spunea că „intrarea în ţara cunoaşterii se face pe podul
matematicii”. Matematica înseamnă gândire organizată, creatoare, investigatoare și originală. Jean
Piaget menționa că în societatea contemporană însăși condiția de existență a omului se
concentrează tot mai mult către inteligență și creativitate, adică inteligență activă.

Scopul principal urmărit în predarea matematicii nu se reduce la latura informativă, ci el vizează mai
ales dezvoltarea raţionamentului şi a spiritului de receptivitate, a deprinderilor de gândire logică, de
definire clară şi precisă a noţiunilor, de adaptare creatoare la cerinţele mereu crescânde ale
societății actuale.

Prin raționament matematic și gândire științifică, elevul poate înțelege mai ușor și
celelalte discipline de învățământ și i se formează și dezvoltă capacitatea de a munci
organizat și ritmic.
În ciclul primar, datorită lipsei de experienţă a copiilor şi plasticităţii sistemului lor nervos, în cadrul
orelor de matematică elevii dobândesc cunoștinţe elementare de calcul numeric şi noţiuni simple de
geometrie. Accentul principal se pune pe formarea conştientă a deprinderilor de calcul oral şi scris
corect şi rapid, cu utilizarea procedeelor raţionale de calcul.

Deprinderile de calcul (mintal şi scris) reprezintă „instrumente” operaţionale utile pe întregul parcurs
al învăţământului, stând la baza întregului sistem al deprinderilor matematice, fiind deprinderi de
bază pentru rezolvarea problemelor. Calculul mintal contribuie la dezvoltarea gândirii logice a
elevilor. Supusă la un antrenament continuu prin efectuarea unor calcule exacte şi rapide, judicios
gradate, gândirea elevului se dezvoltă şi se disciplinează. Când elevul este pus în situaţia de a
alege procedeul de calcul potrivit cazului dat, i se dezvoltă puterea de înţelegere, spiritul de iniţiativă,
perspicacitatea.

Gândirea logico-matematică se manifestă printr-o varietate de activităţi intelectuale ce au legătură

cu memoria şi imaginaţia: judecare, raţionare, înţelegere, explicare, invenţie, deducţie, inducţie,
analogie, abstractizare, generalizare, comparaţie, concretizare, clasificare, diviziune, rezolvare de
situaţii-problemă.

Metodele și mijloacele de învățământ folosite în predarea matematicii în ciclul primar trebuie să fie
conforme cu particularitățile de vârstă ale copilului, să se axeze pe activitățile ludice specifice vârstei
și intereselor elevilor, astfel încât elevii să dobândească cunoștințe și deprinderi de natură
matematică într-un mod plăcut lor. Antrenarea permanentă a elevilor la un efort mintal susținut
reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în scopul formării atitudinii conștiente
și active în cadrul lecțiilor. Învățătorul folosește strategii corespunzătoare realizării obiectivelor
proiectate prin conținutul informațional, însă elevul, prin efortul depus și prin gradul de participare
activă, este cel care decide asupra rezultatelor procesului instructiv – educativ.

Elevii își însușesc un limbaj matematic concis, clar, exact, își formează tehnici de rezolvare a
problemelor, își formează deprinderi de muncă organizată, își educă perseverența în depășirea
dificultăților, își dezvoltă inventivitatea și creativitatea.

Matematica trebuie dimensionată la parametrii capacităţilor intelectuale ale copilului, deoarece acum
ia naştere dragostea sau indiferenţa pentru studiul matematicii. Dacă elevul simte că pătrunde în
miezul noţiunilor matematice, dacă gândirea lui este stimulată la un efort gradat în urma căruia are
de câștigat, el se va bucura de fiecare succes și astfel își va cultiva interesul şi dragostea pentru
matematică.

„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fi
ei mâine!”, spunea academicianul Gheorghe Mihoc în „Matematica în ciclul
primar”.