JOCUL DIDACTIC

"Fara joc, intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si de soare". (Mihai Stoian)
JOCUL - D FI!ITI "

Jocul reprezinta un ansamblu de actiune si operatii care,paralel cu destinderea ,buna dispozitie si bucuria urmareste obiective de pregatire intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului .
JOCUL DIDACTIC # D FI!ITII"

Jocul didactic - ac!iune ce valorific" la nivelul instruc!iei finalit"!ile adaptative de tip recreativ propriu activit"!ii umane# ($ristea S. %(&''() % )ic!ionar de termeni pedagogici#,*)+, ,ucure-ti) Jocul didactic - specie de .oc care /mbin" armonios elementul instructive - educativ cu cel distractiv#. (Manolache 0. -i colaboratorii (&'1') % )ic!ionar de pedagogie#, *)+, ,ucure-ti) Jocul didactic - un mi.loc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominant" de .oc la cea de /nv"!are#. (,ache 2., Mateia- 0., +opescu *. (&''3) % +edagogie pre-colar". Manual pentru -colile normale#, *)+, ,ucure-ti.)
4n anii copilariei .ocul este o activitate centrala, intrarea copiilor la scoala il propulseaza pe locul al doilea, pentru ca, la tinerete sa devina o activitate de consum si de energie ,iar mai tarziu, o acivitate de reconfortare. 4n timp ce pentru copii .ocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de rela5are. *5plicarea .ocului este deci raportata la modul de viata al omului, la formarea si evolutia proceselor psihice, a personalitatii, in general. 4n .urul .ocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si pedagogica. )iferite teorii incearca o e5plicatie cat mai adecvata a comportamentului ludic si continuitatii sale, a comportamentelor de .oc ce ii sunt specifice omului de diferite varste. $a o activitate comple5a, care anga.eaza resursele cognitive ale copilului, .ocul devine terenul pe care se pot e5ercita cele mai importante influente formative si informative. 0ccentuarea laturii formative si a celei aplicative procesului instructiv-educativ se fundamenteaza pe conceptia potrivit careia, calea cea mai eficienta de pregatire a copilului consta in dezvoltarea limba.ului si comunicarii, formarea unor capacitati

intelectuale implicate in actul cunoasterii si al invatarii propriu - zise bazate pe .ocul didactic . $unostintele dobandite astfel sunt usor si corect intelese, temeinic asimilate, ordonate, sistematizate, corelate, constituind instrumente pretioase cu care gandirea copilului va opera ulterior . Ursula $c%iopu in "&si%ologia copilului" afirma ca, prin .oc copilul se apropie mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini si simtaminte fata de ea" . 4n functie de modul cum copilul participa la .oc, din punct de vedere social, dupa etapele de varsta, e5ista sase categorii de co'porta'ente6 - comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei"7 - comportamentul sau .ocul solitar, izolat7 - comportamentul copilului care observa .ocul si poate comunica cu unii din partenerii .ocului7 - comportamentul ludic paralele, in care un copil se .oaca la fel ca ceilalti copii , dar fara sa coopereze cu acestia7 - comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate, in care copilul devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului. 4n timpul .ocului se desfasoara un proces de asimilare, ce compara o functie dubla. +e de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si organizari de natura mentala . +entru copil, .ocul presupune un anumit efort fizic, dar si un anumit consum nervos chiar daca este vorba de activitati nesemnificative. *fortul depus stabileste astfel o relatie stransa intre .oc si munca, ambele fiind forme de activitate specific umane. Jocul, deci, face legatura copilului cu munca, il fortifica si il abiliteaza cu numeroase insusiri, cu gustul performantelor si mi.loacelor de a le realiza si asa cum afirma J( C%ateau in )Copilul si jocul) este "o punte aruncata intre copilarie si varsta matura" . 4n acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de grup, pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru con.ugarea efortului in vederea atingerii scopului propus . 4n toate formele de .oc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca ".ocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale". Jocul si munca sunt practic "doua fete ale activitatii umane", dupa cum observa J(C( &etrescu. Jocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa parerea lui 8ucian ,laga "de-a lungul vietii". $eea ce defineste cel mai bine .ocul, este faptul ca el izvoraste din trebuintele firesti, de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane, este o activitate libera, in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se .uca, o activitate spontana, atractiva, care determina stari afective, pozitive si multe satisfactii7 o activitate totala care anga.eaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice, cognitive, afective, volitive, motrice, etc.

)e asemenea, fiind considerat o activitate recreativa compensatoare, .ocul este apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie .

Jocul didactic in invata'antul prescolar

+rin .oc, in interiorul grupului prescolar se stabilesc multiple si variate interrelatii capabile sa influenteze comportamentul social al copilului. Jocul reprezinta cadrul optim de formulare a sarcinilor comple5e, prin el putand fi introduse norme mult mai dificile de comportament, insistand asupra unor elemente definitorii prielnic, colegialitate, spirit de echipa, gri.a fata de cel de langa tine, raspundere si disciplina. 4n dinamica procesului de invatare, alaturi de activitate, .ocul didactic constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica, menita sa duca la formarea convingerilor moral - civice. 4n conditiile unor conduceri competente , .ocul creeaza copilului conditiile unor relatii de grup, de timp . 9n educator abil, inzestrat cu multa mobilitate psihica, valorifica din plin notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin .oc . :oua, slu.itorilor gradinitei actuale, ne revine misiunea dificila de a-l a.uta pe copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta, sa se integreze societatii si sa paseasca pregatit din toate punctele de vedere, in lumea adultilor. 4n felul acesta, in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi, iar de aici prin timp, copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala, maraton din care el trebuie sa iasa invingator. Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii6 a* dupa continutul si o+iectivele ur'arite jocurile pot fi clasificate astfel" - .ocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi7 - .ocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta7 - .ocuri de orientare spatiala7 - .ocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni7 - .ocuri de aplicare a unor deprinderi practice (de igiena, de munca in gradinite, in familie)7 - .ocuri de realizare a educatiei estetice7 - .ocuri de formare a deprinderilor de educatie morala7 - .ocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ (la limba romana, matematica)7 - .ocuri de cunoasterea mediului incon.urator7 - .ocuri de creatie, de constructii tehnice7 - .ocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari 7 +* dupa 'aterialul folosit jocurile didactice pot fi" - .ocuri cu material didactic7 - .ocuri fara material didactic7

- .ocuri orale7 - .ocuri cu intrebari7 - .ocuri cu ghicitori7 c* dupa felul regulilor jocurile pot fi" - .ocuri cu reguli transmise din generatie in generatie7 - .ocuri inventate7 d* dupa co'petenta psi%ofizica solicitata in 'od do'inant jocurile pot fi" - .ocuri de miscare7 - .ocuri de observatie7 - .ocuri de gandire7 - .ocuri de atentie7 - .ocuri de memorare7 - .ocuri de imaginatie7 e* dupa nu'arul participantilor jocurile pot fi" - cu un singur .ucator7 - in perechi7 - in echipe7 - cu mai multi .ucatori (in grup)7 Jocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca cu usurinta la munca serioasa; 0lcatuirea de .ocuri didactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei actulale. Jocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor. *ducatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum, cand si ce fel de .ocuri sa desfasoare cu prescolarii. 4n desfasurarea cu bune rezultate a .ocului didcatic se cere stabilirea continutului .ocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative. )aca prin .ocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci .ocul se amplaseaza in partea introductiva a activitatii. )aca prin .oc se urmareste aplicarea, e5ercitiul necesar formarii unor priceperi si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un .oc cu caracter aplicativ. )aca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci .ocul se amplaseaza la un interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori. )upa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii, a regulilor si precizarea conditiilor de desfasurare. $u cat regulile .ocului implica mai multe situatii problema, cu atat valoarea formativa va fi mai mare.

$unoscand regulile .ocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala. *5plicatia si demonstratia unui .oc sunt de mare importanta didactica si pedagogica. )eci, e5plicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt .ocuri care cer folosirea prin succesiune, e5plicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula la e5emplu, deci, deductiv. <itmul si intensitatea .ocului deprind in mare masura de climatul de incredere si sinceritate in care se desfasoara .ocul - teama si neincrederea sau revolta7 inhiband activitatea intelectuala. 9n moment important al .ocului didactic, atractiv si chiar palpitant este evaluarea rezultatelor. 0precierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii desfasurate de copii, are o mare rezonanta afectiva. )e fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit, cat satisfactia propriu - zisa sau insatisfactia . = buna pregatire a .ocului impune stabilirea unor elemente de .oc. 0cestea sunt determinate de scopul .ocului si de sarcina lui. *le pot fi miscarea, aplauzele, ghicirea, concursul, intrecerea, manipularea unor obiecte sau materiale, surpriza, cuvantul, asteptarea.

&articularitatile jocului la prescolari

Jocul este un minunat mi.loc de cunoastere si autocunoastere, de e5ersare a unor capacitati, de socializare primara, de antrenare a capacitatilor cognitive si de e5teriorizare a emotiilor si sentimentelor. )esi este un mi.loc de rela5are si distractie, .ocul are importante functii instructiv - educative. *l contribuie prin continutul sau obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului. Jocul didactic poate fi folosit cu succes scontat in captarea atentiei copiilor pe tot parcursul activitatilor didactice si inlaturarea plictiselii, dezinteresului. >olosirea .ocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca prescolarul sa invete cu placere , sa devina interesat fata de activitatea ce se desfasoara, face ca cei timizi sa devina mai volubili, mai activi, mai cura.osi sa capete mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri . +entru copil orice activitate este .oc . +rin .oc , copilul invata sa descifreze lumea reala, motiv pentru care 2 ?allon apreciaza .ocul ca pe o activitate de preinvatare. Jocul didactic ocupa un loc important in dezvoltarea vor+irii, deoarece forma de .oc antreneaza interesul copilului in stimularea si e5ersarea vorbirii in directia propusa in cadrul fiecarui .oc, fara ca el sa constientizeze acest efort. 0stfel prin intermediul

.ocului didactic se fi5eaza, precizeaza si activeaza vocabularul copiilor, se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni, la insusirea unor constructii gramaticale. 9n loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa .ocurile didacto'ate'atice. 0ceste .ocuri urmaresc, pe langa dezvoltarea limba.ului matematic, consolidarea numaratului in limitele & - &@.

, -&L

JOCU.I DIDACTIC

& !T.U I!/ATA-A!TUL &. $COLA."

0* " u spun una, tu spui 'ulte ", avand ca scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii vorbirii corecte . -aterialul didactic folosit 6 .etoane cu diferite desene reprezentand un singur lucru (fiinta) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte asemanatoare . Jocul se desfasoara astfel " Se da copiilor cate un .eton pe care sunt desenate mai multe imagini asemanatoare. *ducatoarea arata un .eton cu o singura fiinta sau un singur lucru desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . 0poi le cere sa arate un cartonas cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat. $opilul care are acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator (pluralul substantivului care fusese spus la singular)6 De e1e'plu " 'asa - mese copil - copii iepure - iepuri /arianta I " +entru complicarea .ocului se arata un .eton cu imaginea unei singure fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas (sau invers , se arata .etoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de el ) . /arianta II " = forma mai grea a .ocului este cea orala . *a poate fi folosita dupa ce copiii s-au obisnuit sa .oace acest .oc cu a.utorul materialului intuitiv. 4n aceasta ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular . 2* "!u'ara 'ai departe" are ca scop formarea deprinderilor de a numara de la & la &@ . -ateriale folosite6 cartonase pe care sunt scrise cifrele de la & la ' . Desfasurarea jocului" $opiii vor primi de la educatoare cate un cartonas 7 copiii sunt scosi in fata si asezati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase (&,A,B,3,C,D,1,(,'). 9n singur copil nu si-a primit cartonas . 0cesta va trece in mi.locul cercului . Se indica de catre educatoare regulile de desfasurare a .ocului care constau in a numara mai departe , tinand seama de numarul indicat pe

cartonas. $opiii, invartindu-se in .oc, vor rosti urmatoarele6 " Daca stii a nu'ara, locul 'eu il vei lua"7 apoi se opresc. $el din mi.loc se adreseaza unui copil din cerc (la alegere)6 "!u'ara 'ai departe3"7 acesta va trebui sa iasa din cerc si sa numere mai departe, incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe cartonasul sau. )e pilda, daca are numaru cinci pe cartonasul sau, va numara mai departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui6 sase, sapte, opt, noua . )aca numara corect, ia locul celui din mi.loc, imanand acestuia cartonasul sau. Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine . /arianta " - educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. $el ce prinde mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . 0ctivitatea se continua in limita timpului afectat .

Jocul didactic in invata'antul pri'ar

Ma.oritatea pedagogilor au considerat .ocul ca un mi.loc de instruire -i educare a copiilor, mai ales la vErsta -colar" mic". Jocul este un mi.loc de dobEndire -i precizare a cuno-tin!elor prin ac!iune, este o activitate de gEndire orientat" spre realizarea unor probleme, spre g"sirea c"ilor /n vederea dep"-irii unor obstacole. *l este un element de spri.in /n educa!ie mai cu seam" atunci cEnd este investit cu finalit"!i programate s" dezvolte poten!ialul psiho-motric -i socio-afectiv al personalit"!ii. Jocurile didactice ofer" un cadru propice pentru /nv"!area activ", participativ", stimulEnd /n acela-i timp ini!iativa -i creativitatea elevilor. 0ctivitatea de /nv"!are este o activitate dificil", care necesit" un efort gradat. *a trebuie sustinut" permanent cu elemente de spri.in, printre care .ocurile didactice au un rol important. Jocul stimuleaz" procesul de instruc!ie, /l adEnce-te -i-l amelioreaz". +e de alt" parte, .ocul este condi!ionat de procesul de instruire, calitatea -i rezultatele lui fiind determinate de preg"tirea anterioar". Jocurile didactice sunt mi.loace eficiente de activizare a /ntregului colectiv de elevi, dezvolt" spiritul de echip", de /ntra.utorare, formeaz" -i dezvolt" unele deprinderi practice elementare -i de munc" organizat". Jocul poate fi conceput pentru toat" clasa, pentru grupe de elevi sau individual. Fn timpul .ocului fiecare elev ac!ioneaz" /n ritmul s"u -i rezolv" sarcina prin mi.loacele opera!ionale de care dispune. )e aici rezult" c" .ocul activizeaz" elevii /n procesul instructiv-educativ -i, /n aceea-i m"sur", vizeaz" pe fiecare elev /n parte, asigurEnd astfel un /nv"!"mEnt diferen!iat. 8a clasele primare, .ocul este o modalitate de asigurare a continuit"!ii gr"dini!"-coal", asigurEnd u-urarea adapt"rii la specificul muncii -colare, dar -i un mi.loc de prevenire a oboselii, o modalitate de sus!inere a efortului elevilor -i a concentr"rii. 8a matematic", .ocul este un mi.loc de /nsu-ire rapid" a unor cuno-tin!e relativ abstracte pentru aceast" vErst" ( numera!ie, opera!ii, elemente de geometrie ). Fn lucrarea Fntre matematic" -i .ocuri#, Gh. +"un spunea c" matematica -i .ocurile sunt fra!i-fra!i siamezi#.

Jocul este cea mai bun" introducere /n arta de a munci# (*. $laparHde, &'A@, pag &3B-apud Fnv"!"mEntul primar, A@@&, pag DD ). 8umea .ocului este o anticipare a lumii preocup"rilor serioase, /ndeplinind func!ii importante pentru copil cEt -i pentru adult. +entru copil modul serios -i pasiunea cu care se .oac" constituie indicatori ai dezvolt"rii -i perfec!ion"rii proceselor de cunoa-tere- percep!ia, reprezentarea, gEndirea, spiritul de /n!elegere, memoria, imagina!ia, vorbirea -i tr"s"turile de personalitate % caracter, aptitudini, voin!a, afectivitate. 0-a cum remarca psihologul *d. $laparIde, prin intermediul .ocului se manifest" tendin!a de desf"-urare -i afirmare a personalit"!ii /n genere (*mil Jerza, &'1(, pag (B ). +edagogii tuturor timpurilor au pus /n eviden!" func!ia formativ-educativ" a .ocului, indiferent de natura -i tipurile de .oc. Jocurile constituie o -coal" a energiei, a educa!iei, a conduitelor, a gesturilor, a imagina!iei, /n cadrul necesit"!ilor de a acorda conduita la situa!ii cu anumite dimensiuni# (coord.9. Kchiopu, &'(&, pag DA). +rin intermediul .ocurilor se formeaz" -i se dezvolt" o serie de /nsu-iri ale personalit"!ii -i se e5erseaz" caracteristicile proceselor psihice. 0stfel, se educ" particularit"!ile intelectuale -i fizice cum sunt cura.ul, dErzenia, perseveren!a /n activitate, abilit"!ile manuale, agilitatea -i /ndemEnarea, atitudinea principial" fa!" de parteneri -i colectiv, spiritul de competi!ie -i sociabilitatea. Se dezvolt" caractere -i personalit"!i integre -i, tocmai de aceea, -coala folose-te .ocul ca o pErghie /n realizarea scopurilor sale. Jocul este un mi.loc de cunoa-tere, un mi.loc de familiarizare a copiilor cu via!a /ncon.ur"toare, un mi.loc de valorificare, de aplicare creatoare a cuno-tin!elor dobEndite, un mi.loc de educare moral" -i social". Jocul este si o metod" educativ" integrat" /n cadrul metodelor active de /nv"!are. *ste un procedeu folosit pentru /nviorarea copiilor, pentru fi5area cuno-tin!elor, evaluarea lor, /n cadrul activit"!ii -colare. 4nclinarea balan!ei c"tre /nv"!are, ca activitate fundamental", creeaz" o complementaritate fericit" e5primat" /n faptul c" .ocul devine activitate compensatorie a /nv"!"rii, creEnd condi!ia de odihn" pentru aceasta. Structura .ocului sufer" modific"ri, con!inutul acestuia devenind mai comple5, mai cultivat, mai socializat datorit" influen!ei dominantelor activit"!ii de /nv"!are -i ra!ionalizare. *ste perioada cEnd cu mare pl"cere, -colarul mic se /ndreapt" spre .ocurile de construc!ie (asamblare -i monta.), spre .ocuri /n care se /mplete-te imaginativul cu realul. Singuri dar mai ales /n grupuri mici, copiii se /ntElnesc (fete, sau b"ie!i) -i ini!iaz" .ocuri de rol ( de-a -coala#, de-a familia#)sau de mi-care ( de-a prinselea#, de-a ascunselea#). :u sunt negli.ate nici .ocurile sociale /n cadrul c"rora copiii socializeaz", comunic", colaboreaz". :evoia de mi-care (copilul are /nc" nevoie s" sar", s" strige, s" alerge) este satisf"cut" de .ocurile /n aer liber, de plimb"rile L adev"ratele curse cu bicicleta, trotineta, rolele sau de practicarea sportului (/not, gimnastic", fotbal, baschet, handbal, volei, Marate etc.). Fnv"!area -i respectarea regulilor, via!a de echip", consolidarea imaginii de sine, toate cu efecte benefice asupra dezvolt"rii personalit"!ii -colarului mic se dezvolt" prin practicarea /n form" organizat" a unui sport.

$opil"ria este perioada celei mai intense dezvolt"ri fizice -i psihice a fiin!ei umane, de aceea, intrarea /n -coal", frecventarea -i parcurgerea cu succes a sarcinilor impuse de obiectivele pedagogice ale cursului primar reprezint" momente hot"rEtoare ale vie!ii. Fnv"!area de tip -colar /-i are r"d"cinile /n formele de e5perien!" spontan" ale vErstei pre-colare, care se /mbin" cEnd cu manipularea obiectelor, cEnd cu .ocul, cEnd cu forme elementare de munc". Se poate sus!ine c" /n .urul vErstei de -ase ani, luat" ca norm", se formeaz" premisele trecerii de la activitatea de .oc la cea de /nv"!are. )e-i se implic" -i se /ntrep"trund, situEndu-se /ntr-o ordine de succesiune genetic", .ocul -i /nv"!area, privite ca forme de activitate distincte ale conduitei infantile, se afl" /n raporturi antinomice. Jocul este considerat ca o activitate liber", spontan", bazat" pe comunicarea nemi.locit" -i pe simpatie interpersonal", pe N.ocul# dispersional al aten!iei, realizEndu-se un raport de noutate, creativitate -i autodiri.are ce nu permite instalarea oboselii -i plictiselii iar /nv"!area se constituie ca fiind o activitate obligatorie, cu program stabilit -i efort dozat, cu opera!ii -i presta!ii m"surate prin raportare la un etalon. )atorit" notelor definitorii celor dou" tipuri de activitate, raportEndu-se la caracteristicile de personalitate -i indicele de maturizare, trecerea -i adaptarea la noua situa!ie, cea de -colar, cu status -i rol bine definit, pot s" decurg" inegal de la un copil la altul. 0stfel pot fi admise valide cele dou" situa!ii6 a copiilor la care premisele necesare trecerii la -colaritate s-au maturizat, dar formal ei r"mEn /ns" pre-colari, de-i pot realiza activitatea de /nv"!are7 -i cea a copiilor la care premisele trecerii cunosc o oarecare /ntarziere /n formarea lor, de-i formal, ei au /nceput s" desf"-oare noua form" de activitate, /nv"!atura, dezvoltarea lor fiind /nc" dependent" de structurile .ocului. $ompletarea -i perfec!ionarea condi!iilor psihologice interne sunt absolut necesare, deoarece r"mEnerea /n urm" se poate croniciza. Jocul ca activitate fundamental" din gradini!" nu va disp"rea complet, ci dimpotriv" va /nso!i -i va completa activitatea de /nv"!are. 0cum .ocul va avea /n considera!ie mai mult sarcinile didactice, constituindu-se ca o activitate ce trebuie s" ocupe un loc prioritar /n procesul de predare-/nv"!are. =cupEndu-se cu observarea, descrierea -i e5plicarea .ocului copiilor -i al oamenilor adul!i, psihologia -i sociologia caut" s" stabileasc" natura -i semnifica!iile acestuia -i s" indice locul lui /n planul vie!ii a-a cum -colii i s-a atribuit calitatea formatoare asupra laturii psihice a copilului.
, -&L D JOCU.I DIDACTIC & !T.U I!/ATA-A!TUL &.I-A."

0* 4.oza vanturilor5 $copul didactic "sa localizeze corect elemente ale spatiului geografic 7 O+iectivele operationale "sa se orienteze pe o schita simpla, fi5and pozitia punctelor cardinale 7 $arcina didactica "sa se orienteze corect pentru a fi5a pozitia punctelor cardinale 7

Continutul jocului " 9n elev deseneaza cu creta pe parchet, in fata clasei, roza vanturilor prin linii cu lungimea de &,C metri, iar la capetele e5terioare traseaza cercuri cu diametrul de B@ centimetri. 4n cercul de pe linia care indica nordul scrie litera :, iar in celelalte nu scrie nimic. 8a .oc participa ( elevi.4nvatatorul are pregatite bilete, pe fiecare dintre ele fiind scris un punct cardinal sau intercardinal.>iecare elev trage la sorti un bilet, dar nu citeste ce scrie decat in momentul in care invatatorul da semnalul.8a semnal, fiecare elev trebuie sa se a.eze in viteza , in cercul care reprezinta punctul cardinal sau intercardinal indicat de bilet. 8a fiecare asezare corecat se acorda & punct.castiga elevul care are cele mai multe puncte.Se apreciaza viteza de reactie la semnal, ocuparea corecta a locului indicat in bilet si se stabileste clasamentul in functie de puncta.. .egulile jocului " continutul biletului se citeste doar la semnalul conducatorului de .oc 7 -elevii nu au voie sa discute intre ei 7 -sa lucreze in liniste -aterial didactic "roza vanturilor desenata pe dusumea sau pe un carton mare 2* 4.uleta +uclucasa5 $copul didactic " activizarea , imbogatirea si nuantarea vocabularului 7 O+iective operationale " sa integreze cuvinte noi in enunturi proprii 7 -sa identifice antonimele cuvintelor inscrise pe disc 7 $arcina didactica 6 sa gaseasca antonime pentru cuvintele scrise pe ruleta si sa alcatuiasca cu ele propozitii. Continutul jocului "*levii clase se impart in trei grupe corespunzatoare celor trei randuri de banci ( elevii fiind in mod egal).9n elev din prma grupa invarte ruleta, care se gaseste pe catedra si citeste cuvantul in dreptul caruia s-a oprit sageata.)e e5emplu, acul- sageata s-a oprit la cuvantul,, zapada OP.acest cuvant va fi rostit cu voce tare si de un alt elev tot din grupa numarul &.9n elev din grupa a Aa va spune sinonimul,,nea OPsau ,,omatPP .9n elev din grupa a B a va formula o propozitie folosind sinonimul respectiv.aprecierea se face cu participarea membrilor grupei adverse. .egulile jocului "se permite colaborarea in grupa 7 -nu este voie sa se repete o propozitie de.a formata 7 -sa se pastreze linistea in timpul .ocului 7 -aterial didactic " ruleta- un disc de carton cu diametru de C@ cm impartit in ( parti egale, in care se vor scrie cuvinte care au sinonime. 4n centrul discului se va fi5a o sageata in pozitie orizontala. +entru o mai mare stabilitate se recomanda ca discul sa fie fi5at pe o sipca de lemn pusa pe un suport rezistent. /ariante ale jocului 6Jocul se poate desfasura si individual. )e asemenea se pot recunoaste antonime cat si omonime.

10