Utilizarea jocului didactic

matematic în procesul de
predare-învățare-evaluare a
operației aritmetice de scădere
în ciclul primar
MOTTO:
,, JOCURILE SUNT LA FEL DE VECHI CA ŞI CIVILIZAŢIA ÎNSĂŞI ŞI LA
FEL DE VARIATE CA ARIPILE FLUTURILOR PENTRU ELE A FOST
CHELTUITĂ O CANTITATE FANTASTICĂ DE ENERGIE MINTALĂ “
Capitolul 1
Precizarea temei și motivarea alegerii ei
• Este structurat în două subcapitole: motivarea generală și motivarea personală a temei.
• Studiul matematicii elementare este o necesitate, începe încă din grădiniță și până în ciclul
primar și în cel gimnazial, anvând concepte și noțiuni din ce în ce mai dificile, mai
abstracte și mai numeroase.
• Astfel, vom crea situaţii de învăţare adecvate fiecărui copil în parte, la nivel maxim al
capacităţii, evoluând rezultatele fiecăruia în raport cu propriile disponibilităţi. Vom utiliza
noi metode şi mijloce, vom dezvolta noi moduri de interacţiune cu copiii, noi forma de
învăţare bazate pe dialog, pe ajutor şi cooperare.
• Tema acestei lucrări: Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-
învățare-evaluare a operației aritmetice de scădere în ciclul primar - Alegerea acestei teme
este motivată de importanţa deosebită a înţelegerii noţiunii de operaţie aritmetică bazată
pe conceptul de număr natural, având o mulţime de implicaţii teoretice şi practice.
• În cadrul obiectivului matematic, jocul didactic aduce varietate în exerciţiu matematic,
înviorează lecţia şi ca urmare, drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut.
• Din punct de vedere personal, am ales această temă pentru a aduce o contribuţie personală
cu privire la realizarea unei creşteri a randamentului elevului din ciclul primar la
disciplina matematică.
Capitolul 2
Fundamentarea teoretică a temei
Capitolul 2 este împărțit în trei subcapitole:
1.Fundamentarea teoretică a temei
2.Considerații psihopedagogice privind predarea-învățarea-evaluarea
operației aritmetice de scădere a numerelor naturale cu ajutorul jocului didactic
matematic
3.Considerații didactice privind predarea-învățarea-evaluarea operației
aritmetice de scădere a numerelor naturale din perspectiva utilizării jocului didactic
matematic.
• Matematica, ia în consideraţie ansamblul structural al ştiinţelor matematice,
pricipiile fundamentale, relaţiile dintre entităţile matematice (Arc de bază).
• Matematica elementară, care este baza pregătirii matematice și științifice viitoare a
elevului, începe cu conceptul de număr natural și continuă cu operațiile aritmetice,
scăderea numerelor naturale fiind printre primele noțiuni de matematică elementară
cu care acesta se confruntă.
• Conceptul de joc didactic matematic – un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel
cu destinderea, buna dispoziţie şi bucurie, urmăreşte obiective de pregătire
intelectuală, tehnică morală, fizică a copilului.
• Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea metodică a jocului didactic matematic,
modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină între toate elementele
ce-l definesc, duc la reuşita jocului didactic.
• În condiţiile şcolarizării copiilor de la vârste de 6 ani, se impune o exigenţă sporită în
ceea ce priveşte dozarea ritmică a predării cunoştinţelor elevilor, mai ales în primele
patru clase.
• Ţinând seama de puterea lor de concentrare, la această vârstă, are nevoie de varietate
şi de mişcare în activitatea şcolară, lecţia didactică cu conţinut matematic, cu
suficiente elemente de joc.
• Prima noțiune algebrică cu care se întâlnește elevul este noțiunea de
număr natural cu care învață să efectueze cele patru operații aritmetice:
adunarea (+), scăderea (-), înmulțirea(X) și împărțirea (:).
• Știm cu toții că importanța acestor noțiuni nu este doar una de ordin
practic, aplicativ, ci și una cu implicații profunde de natură psihologică,
noțiunile fiind forme ale gândirii care reflectă, în mod abstract și sintetic,
însușirile comune, generale și esențiale ale unei clase sau categorii de
obiecte sau fenomene și constituindu-se în principalele instrumente de
lucru ale gândirii, bază a judecăților și raționamentelor matematice.
• Scăderea numerelor naturale se învaţă pornind de la exemple concrete,
în care elevul operează efectiv cu elemente concrete: beţişoare, cubuleţe,
creioane, etc. ale mulţimilor pe care le analizează.
• Numerele naturale şi operaţiile cu acestea, în care un loc important îl
ocupă scăderea numerelor naturale, sunt cele care trezesc şi dezvoltă
interesul pentru aritmetică, dezvăluind primele operaţii aritmetice cu
acestea, în genereal aptitudini de calcul aritmetic mai ales dacă
atmosfera este cea ludică, atât de dragă elevilor.
• Există numeroase clarificări ale metodelor de învăţare. Având în vedere specificul
activităţilor matematice în învăţământul preşcolar, se prezintă următoarea clasificare:
1. În funcţie de scopul didactic urmărit, metodele se clasifică astfel:
- metode de dobândire a cunoştinţelor;
- metode de consolidare şi formare de priceperi şi deprinderi;
- metode de sistematizare şi verificare.
2. În funcţie de nivelul de dezvoltare a bazei senzoriale de cunoştinţe,
metodele se clasifică asfel:
- metode intuitive;
- metode active;
- metode verbale.
• Metodele specifice activităţilor matematice sunt:
- explicaţia; - problematizarea;
- demostraţia; - exerciţiul;
- conservaţia; - algoritmitizarea;
- observaţia; - jocul.
• Predarea-învățare-evaluarea operației aritmetice de scădere a numerelor naturale se
face concentric și pe etape:
- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10;
- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20;
- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 cu și fără trecere peste ordin.
- Se începe cu scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10, unde operația de
scădere se face după ce elevii și-au însușit conceptul de număr natural, numerația și
relația de ordine definită pe mulțimea numerelor naturale; începem cu această
operație deoarece este mai accesibilă elevului mic, are un caracter intuitiv pronunțat
și corespunde particularităților de vârstă.

• În însușirea noțiunii de scădere există trei etape:

- etapa concretă, perceptivă, cu mulțimi concrete, uzuale;
- etapa reprezentării, a efectuării de operații cu reprezentări ce au tendințe de
generalizare;
- etapa abstractă, a introducerii conceptului matematic de adunare.
• Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează,
precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de
cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora.
• Pregătirea jocului didactic presupune:
- sudierea atentă a conţinutului şi structurii lui;
- pregătirea materialului;
- elaborarea proiectului jocului didactic.
• Organizarea jocului didactic necesită o serie de măsuri în funcţie de jocul ales: să se
asigure o împărţire corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului;
• Jucându-se, elevii pot descoperi şi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ,
pentru ca strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă
isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala, etc.
• Desfăşurarea jocului didactic cuprinde următoarele faze:
- introducerea în joc (discuţii pregătitoare);
- anunţarea jocului şi a scopului urmărit;
- prezentarea materialului didactic;
- explicarea – demostrarea regulilor jocului;
- fixarea regulilor;
- executarea jocului de către copii,complicarea lui, introducerea unor noi variante;
- incheierea jocului.
• Pe parcursul desfăşurării jocului am urmărit:
- să impun un anumit ritm jocului (ţinînd cont de faptul că timpul este limitat), să menţin
atmosfera jocului, evitând monotonia;
- să controlez modul în care elevii rezolvă sarcina didactică, respectând regulile stabilite;
- comportarea elevilor, relaţiile dintre ei;
- să găsesc mijloacele potrivite pentru a antrena toţi elevii clasei, felul în care se respectă cu
stricteţe regulile jocului.
• Încheierea jocului conţine aprecieri şi concluzii asupra modului în care s-au
respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite, asupra modului în care
s-au comportat elevii;
• Se fac recomandări şi evaluări cu caracter general şi individual. Principala
funcţie a evaluării este aceea de a determina măsura prin care diferitele obiective
pedagogice au fost atinse. Prin joc, evoluţia este mai eficientă şi totodată
antrenantă.
Capitolul 3
Precizarea ipotezei generale și a ipotezelor
particulare. Metodologia cercetării
• Activitatea mea de cercetare a urmărit ameliorarea procesului de predare-învățare-
evaluare a diverselor definiții, noțiuni, proprietăți, criterii, procedee, algoritmi sau
tehnici de lucru și de calcul privind operația aritmetică de scădere a numerelor
naturale.
• Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare-evaluare a
operației aritmetice de scădere în ciclul primar este un proces dificil și complex, de
mare importanță teoretică și practică, de unde și necesitatea însușirii temeinice de
către elevi a acestor conținuturi.
• În activitatea mea proprie de cercetare am folosit o multitudine de metode precum
metoda observației, testul, experimentul pedagogic, etc, metode pe care le-am folosit
fie combinate, mai ales în faza propriu-zisă a intervenției ameliorative, a verificării
ipotezei, fie individual sau în grup, cu pondere variată în anumite faze sau pentru
anumite aspecte.
• Am utilizat teste de evaluare iniţială pentru a cunoaşte nivelul de cunoştinţe al
elevilor cu privire la scăderea numerelor naturale, teste pe parcursul demersului
didactic, dar şi teste de evaluare finală.
Capitolul 4
Prezentarea și interpretarea rezultatelor
Activitatea de cercetare s-a desfășurat la clasa a IV a.
• Pentru a cunoaște nivelul inițial de cunoștințe al elevilor cu privire la operația aritmetică de
scădere, am elaborat și aplicat numeroase teste, concepute conform cerințelor curriculumului
național.
• Pentru a aduna materialul factic cel mai semnificativ şi substanţial, pentru a-l prelucra în mod
stiinţific în vederea descoperirii esenţialului, pentru a ajunge la generalităţi menite să îndrume
cu eficienţă experimentul, am folosit diverse metode de culegere a datelor, de prelucrare şi de
interpretare.
• Prin metoda observaţiei am urmărit: nivelul de cunoaştere al copiilor, capacitatea de adaptare la
mediul ambiant, descrierea şi realizarea unor acţiuni, gradul de înţelegere a unor comenzi şi
capacitatea de expunere; interesul manifestat de elevi faţă de activităţiile matematice;
• Metoda analizei produselor activităţii elevilor am efectuat-o în termeni de produs, dar şi de
proces, din perspectiva obiectivelor cercetării.
• În timpul experimentului am studiat o varietate de produse finale ale activităţii elevilor: teste,
descrieri, scheme, caiete de notiţe, răspunsuri la întrebări, postere, desene, portofolii, etc.
• Studiul acestor produse a favorizat alegerea aplicaţiilor matematice (strategiilor didactice)
eficiente, care determină o învăţare rapidă, uşoară şi corectă.
• Metoda testelor am utilizat-o în etapa iniţială a experimentului (pre-test) pentru stabilirea
nivelului iniţial, în etapa continuă a experimentului pedagogic pentru verificarea realizării
obiectivelor şi în etapa finală pentru a stabili diferenţele obţinute şi eficienţa modului de
predare-învăţare utilizat.
• Metoda experimentului: experimentul s-a desfăşurat în cadrul unei singure grupe de
elevi. Înainte de a stabili conţinutul experimentului folosit, am stabilit anumite
condiţii:
– întregul experiment să aibă un caracter de activitate-joc, iar prin participarea activă a elevilor să se
descopere adevărurile respective;
– rolul învăţătorului să fie acela de a organiza astfel experimentul încât elevul să ajungă la rezultatul dorit
printr-un raţionament independent (îndrumarea indirectă);
– formularea concluziilor prin stimulente;

Evaluarea studiului iniţial de pregătire al elevilor

• În etapa iniţială a experimentului am aplicat câte un test la clasa experimentală şi la
cea de control, pentru a determina cât mai real şi obiectiv nivelul iniţial de pregătire
al elevilor, mai precis nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi desprinderilor, vizând
operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale, cu scopul ameliorării procesului
de predare-învăţare-verificare a acestei operaţii artimetice şi a tuturor aspectelor
conexe legate de acestea.
• Acest test conţine 5 itemi şi vizează cunoştinţele de matematică din primul capitol al
manualului, cunoştinţe ce se referă mai mult la terminologia matematică şi la ordinea
efectuării operaţiilor matematice.
Obiectivele testului iniţial sunt următoarele:
O1 - să rezolve exemple cu cele patru operaţii;
O2 - să rezolve exemple respectând efectuarea operaţiilor;
O3 - să afle termenul necunoscut;
O4 - să cunoască şi să utilizeze terminologia specifică;
O5 - să rezolve o problemă.
• La clasa de control, activitatea s-a desfăşurat în condiţii obişnuite, în timp ce la clasa
experiment am aplicat soluţiile ameliorative.
Am căutat:
- să nu influenţeze rezultatele elevilor la proba de evaluare iniţială;
- să stabilesc standardul după criterii obiective;
- să consemnez corect şi obiectiv rezultatele elevilor;
- să interpretez corect şi imparţial rezultatele elevilor prin raportare obiectivă la
standard.
Rezultatele obținute de elevi la clasa de control și la clasa experiment la proba inițială
sunt cele ce urmează mai jos.
Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor pretestului la clasa experimentală:
La primul item, doar 69,23% dintre elevi au rezolvat corect opt exerciţii.
La al doilea item, 87% au rezolvat corect cele 4 operaţii simple, respectând ordinea
efectuării operaţiilor.
La al treilea item, 79,48% dintre elevi au rezolvat corect cele patru cerinţe.
La al patrulea item, doar 10,25% au identificat
corect termenul/factorul necunoscut.
La ultimul item am testat capacitatea de a rezolva
o problemă.
Doar 30,76% dintre elevi au rezolvat-o corect,
folosind planul de rezolvare cu trei operaţii.
Ei nu au utilizat proprietatea de distributivitate a înmulţirii.
Reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa iniţială la clasa experimentală
Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor pretestului la clasa de
control:
La primul item, doar 69,23% dintre elevi au rezolvat corect opt exerciţii.
La al doilea item, 89% au rezolvat corect cele 4 operaţii simple, respectând ordinea
efectuării operaţiilor.
La al treilea item, 82,23% dintre elevi au rezolvat corect cele patru cerinţe.
La al patrulea item, doar 10,45% au identificat corect termenul/factorul necunoscut.
La ultimul item doar un procent foarte mic de elevi, sub 1%, au rezolvat corect cerința.
Reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa
iniţială la clasa de control.
Analizând informaţiile prezentate am constat
că procentele rezultatelor sunt suficient de
reprezentative pentru a opera cu ele în scopul
interpretării rezultatelor obţinute de elevi.
Clasa experimentală şi cea de control nu s-au
Diferenţiat semnificativ în perioada de testare iniţială, fapt ce mi-a permis să conchid
că iniţial ele erau echivalente.
Elevii din clasa experimentală au obţinut un calificativ Insuficient şi cinci calificative
Suficient, ceea ce înseamnă că 30% din efectivul clasei au obţinut rezultate mediocre.
În clasa de control s-au obţinut rezultate puţin mai bune, procentajul de mediocritate
fiind mai redus : 26,31%, adică un calificativ Insuficient şi patru calificative Suficient.
S-a observat la clasa de control o situaţie puţin
mai bună chiar dacă diferenţele de 1 calificativ la
Foarte Bine şi Bine nu este semnificativă.
Am dedus că elevii pornesc de la acelaşi nivel al
cunoştinţelor de matematică.
În urma acestor testări, am constatat următoarele:
- un număr mare de elevi nu știu să rezolve și să alcătuiască probleme ce presupun
operația de scădere a numerelor naturale;
- un număr mare de elevi nu și-au însușit bine noțiunile privind scăderea numerelor
naturale;
- nici un elev de la clasa experiment nu a reușit să rezolve toate problemele testului de
evaluare inițială;
- mulți elevi nu au deprinderi de calcul mintal;
• Astfel, mi-am propus următoarele priorități:
- reactualizarea și consolidarea cunoștințelor legate de operația aritmetică de scădere a
numerelor naturale;
- reactualizarea și consolidarea regulilor, algoritmilor, procedeelor și tehnicilor de
calcul specifice operației de scădere a numerelor naturale;
- utilizarea problemelor simple învățate în rezolvarea de probleme compuse;
- formarea capacității elevilor de a reprezenta schematic conținutul problemelor;
- utilizarea în locul metodelor tradiționale a metodelor de învățare activ-participative
pentru realizarea optimă a fiecărui elev.
• Am lucrat cu elevii exerciții și probleme în special pe cazurile la care întâmpinau
dificultăți.
• După un număr suficient de mare de exerciții și probleme lucrate împreună, sub
formă de joc sau utilizând jocul pentru a le stârni elevilor interesul, motivația, pentru
a-i mobiliza, rezultatele au fost mult mai bune.

La sfârşitul microcercetării predagogce, am aplicat testul final de pregătirea al
elevilor vizând operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale. Acesta a avut ca
aceleaşi obiective ca şi testul iniţial, dar conţinutul chiar dacă a fost aproape identic a
fost puţin mai pretenţios, cu aplicabilitate în concentrul 0-1000000, sarcinile
solicitând mai mult, considerând că pe parcursul experimentului, elevii au acumulat
cunoştinţe şi au progresat;

Prezint mai jos rezultatele obținute de elevi la proba de evaluare finală:



Reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa finală la clasa de control.

Reprezentând grafic cele două tabelele vom obţine comparaţia între testarea iniţială şi cea
finală.


Analizând rezultatele, observăm că la clasa experimentală sunt mult mai bune în etapa finală
decât în etapa iniţială în urma folosirii matematicii aplicate şi a strategiilor nontradiţionale
bazate pe joc, chiar dacă cerinţele testului au fost cu un grad mai mare de dificultate.

La clasa de control rezultatele din etapa finală au fost asemănătoare cu cele din etapa iniţială,
observându-se un uşor regres, datorat gradului de complexitate puţin mai ridicat a itemilor din
testul final. Deci, concluzia finală este că soluțiile ameliorative și-au dovedit eficiența.
Capitolul 5
Concluzii. Propuneri. Probleme deschise

l
Prin această activitate de cercetare desfăşurată de mine, am urmărit ameliorarea procesului de
predare-învățare-evaluare a diverselor definiţii, noţiuni, proprietăţi, reguli, criterii, procedee,
algoritm sau tehnici de lucru şi de calcul legate de operaţia aritmetică de scădere a numerelor
naturale, din perspectiva utilizării frecvente a jocului didactic în activităţile matematice
proiectate şi realizate.
l
Rezultatele obținute de elevi la proba de evaluare finală au dovedit că aceștia și-au însușit
corespunzător operația aritmetică de scădere.
l
Folosind un material corespunzător, în special jocuri didactice matematice , diverse jocuri-
concurs, mini-concursuri, precum și unele curiozități, amuzamente matematice, probleme
recreative, probleme distractive, i-am motivat și i-am mobilizat pe elevi în diferite activități
didactice matematice stârnindu-le interesul pentru acestea.
l
Îmi propun ca pe parcurs să editez diferite culegeri de jocuri matematice privind operațiile
aritmetice de scădere a numerelor naturale, precum și editarea unor culegeri cu povestiri,
anecdote, probleme amuzante, curiozități, probleme recreative, distractive, probleme de
divertisment matematic sau din istoria matematicii care să îi motiveze și să îi mobilizeze pe
elevi în abordarea la un nivel superior a acestor conținuturi matematice.