UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATE: Sociologie și Psihologie

DEPARTAMENTUL: Ṣtiinṭe ale Educației
SPECIALIZAREA: PIPP

ESEU

COORDONATOR DISCIPLINĂ STUDENT :

DIDACTICA ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Timişoara, 2020
 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA : Sociologie ṣi Psihologie
DEPARTAMENTUL: Ṣtiinṭe ale Educației
SPECIALIZAREA: PIPP

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC- ROLUL LUI

ÎN DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ A
PREȘCOLARILOR

COORDONATOR DISCIPLINĂ STUDENT :

DIDACTICA ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE Ionel Cristina Genoveva
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR Anul: II
CONF. UNIV. DR. MOȘ IONEL

Timişoara, 2020

2
 „ Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jocul.” (Lucian Blaga)

Pornind de la acest citat, putem spune că, copilăria se caracterizează prin joc. Jucându-se,
copilul descoperă și cunoaște lumea înconjurătoare. La vârsta preșcolară, jocul reprezintă
activitatea principală a copilului și se regăsește în toate tipurile de activitate, realizând procesul
de învățare într-un mod atractiv, antrenant și ușor asimilabil de către copil.
„Jocul didactic este o formă specifică de organizare a activității din grădiniță care permite
realizarea obiectivelor.” ( Antonovici, Ș., 2016).
„ Jocul didactic reprezintă acea formă de activitate, prin care forțele intelectuale ale
preșcolarului, dar și afectivitatea sa sunt maxim valorificate.” ( Campanu, C., 2017).
Prin joc, viitorul este anticipat și pregătit. Se spune că jocul îndeplinește în viața copilului
de 3-8 ani, același rol ca și munca la adulți. Este forma specifică în care copilul își asimilează
munca și se dezvoltă.
Scopul activității de inițiere a copilului în matematică, la nivel preșcolar, nu este numai
de a învăța sistematic și gradat anumite concepte, ci de a-i exersa intelectual procesele de
cunoaștere, de a-l face capabil să descopere relațiile abstracte sub aspectul concret al situațiilor
întâlnite în activitatea sa.
Învățarea matematicii implică atât asimilarea de cunoștințe, cât și formarea unui anumit
mod de a gândi, de a-l învăța pe copil să gândească.
Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, la concentrarea atenției și
la formarea unor deprinderi de muncă intelectuală. Prin antrenarea tuturor analizatorilor: vizuali,
auditivi, tactili, olfactivi se poate ajunge la formarea unor deprinderi intelectuale, cum ar fi: de a
observa, de a analiza, de a descrie, de a stabili asemănări și deosebiri, de a compara, de a
generaliza sau de a se orienta în spațiu.
Jocul didactic matematic are o eficiență formativă crescută în situația consolidării și
verificării cunoștințelor.

3
 Folosirea jocului didactic matematic stimulează interesul copilului fața de activitatea care
se desfășoară, cei timizi devin mai activi, mai curajoși, mai siguri și mai tenaci. Jocurile
didactice matematice reprezintă o formă de activitate plăcută, atractivă și accesibilă copiilor,
trezesc interesul și curiozitatea, îndepărtează frica, nesiguranța, mobilizează copiii pentru o
activitate creativă și eficientă.
Jocul didactic are câteva caracteristici prin care se deosebește de celelalte jocuri: scopul
didactic, sarcina didactică, elementele de joc, conținutul jocului didactic, regulile jocului.
Scopul jocului reprezintă finalitatea educativă, care decurge din obiectivele specifice ale
activității. Trebuie să fie clar și precis.
Sarcina didactică reprezintă acțiunea pe care trebuie să o desfășoare copiii pentru a
atinge scopul didactic. Este formulată în funcție de conținutul activității și nivelul de vârstă al
copiilor. Poate să apară sub forma unei probleme de gândire, de recunoaștere, denumire, ghicire,
comparație și reconstituire.
Elementele de joc reprezintă mijloacele prin care jocul devine o activitate plăcută,
distractivă, cum ar fi: așteptarea, ghicirea, aplauzele, mișcarea, recompensa. Dacă nu folosim
elementele de joc și punem accent doar pe rezolvarea sarcinii didactice se pierde caracterul ludic.
Conținutul jocului didactic este reprezentată de sfera cunoștințelor, priceperilor,
deprinderilor. Trebuie să fie prezentat într-un mod cât mai accesibil și interesant, prin utilizarea
unui material didactic variat și potrivit vârstei copiilor.
Regulile jocului didactic realizează legătura între sarcina didactică și acțiunea jocului.
Fiecare joc didactic matematic trebuie să conțină cel puțin 2 reguli: una de transpunere a sarcinii
didactice în acțiune concretă, iar alta de organizare a copiilor. Alte reguli ar mai fi: cele care
privesc comportamentul copiilor, ordinea în care participă la joc, cum se stabilește câștigătorul
jocului.
Pentru ca jocul didactic matematic să dea rezultate optime este necesar să se parcurgă
următoarele etape:
Introducerea în joc presupune: captarea atenției copiilor și anunțarea titlului și a
obiectivelor. Această etapă este foarte importantă, ține de creativitatea și originalitatea fiecărui
cadru didactic și urmărește crearea unei atmosfere favorabile, trezind interesul și curiozitatea
copilului pentru ceea ce va urma. La grupele mici și mijlocii, introducerea în joc se realizează

4
sub formă de surpriză, iar la grupele mari aceasta poate să înceapă printr-o scurtă conversație cu
rol motivațional sau prin prezentare a materialului.
Prezentarea materialului didactic este etapa în care materialul de lucru necesar este
pus la dispoziția copiilor, pentru a se familiariza cu el și pentru a-i fi cunoscute caracteristicile
intuitive. La grupele mici, educatoarea este cea care realizează acest moment, în timp ce la
grupele mijlocii și grupele mari intuirea se face cu ajutorul copiilor: copiii observă și enumeră
proprietăți ale jucăriilor, fiind un moment de reactualizare.
Anunțarea temei și a obiectivelor, etapă în care educatoarea anunță atât titlul jocului,
simplu și concis formulat, cât și obiectivele activității prezentate la nivelul lor de înțelegere, cu
multă claritate.
Explorarea și demonstrarea jocului, etapă în care educatoarea prezintă următoarele
aspecte, indiferent de grupă: descrierea acțiunii jocului, indicații cu privire la folosirea
materialului, precizarea sarcinilor, formularea clară a regulilor jocului și a rezultatului urmărit.
Este foarte important și indicat ca explicarea și demonstrarea să favorizeze participarea activă a
copiilor la deducerea regulilor jocului, la elaborarea lui, ca și cum nu ar fi fost creat.
Executarea jocului de probă este etapa care prezintă participarea efectivă a copiilor la
realizarea sarcinii didactice propuse, precum și verificarea modului în care jocul a fost înțeles și
acceptat de copii.
Executarea jocului de către copii se realizează după jocul de probă, etapă în care
educatoarea observă modul de desfășurare a jocului, intervenind doar pentru a păstra ritmul. La
grupa mare, jocul poate fi condus și de copii.
Complicarea jocului presupune introducerea unor variante de joc: sarcini de joc mai
complexe, elemente noi de joc, reguli noi, materiale didactice sau fișe de muncă independente.
Încheierea jocului reprezintă etapa în care se pot folosi materiale noi, elemente noi de
joc, complicarea sarcinilor jocului. Se fac aprecieri legate de comportamentul copiilor în timpul
jocului.
Jocurile didactice sunt clasificate în funcție de mai multe criterii:
- După momentul în care se folosesc în cadrul activității
- După conținutul de însușit
- În funcție de aportul lor formativ
- În funcție de materialul didactic folosit

5
 - În funcție de conținutul noțional
La grupa mică, jocul didactic este specific ca formă de organizare a activităților
matematice, mai ales în activitățile de dobândire cunoștințe.
Începând cu grupa mijlocie se folosesc și jocurile didactice de verificare-
consolidare , prin care se urmărește verificarea cunoștințelor copiilor despre formarea mulțimilor
de obiecte după criterii date, consolidarea cunoștințelor privind număratul, compunerea și
descompunerea numerelor, exprimarea corectă a numeralelor cardinal și ordinal. Copiii sunt
învățați să construiască șiruri pe orizontală și pe verticală, să compare mulțimile de obiecte prin
apreciere globală și prin punere în corespondență unu la unu. Exemple de jocuri: „ Ce ai găsit?”,
„ Cine așează mai bine?”, „Să facem ordine", „Multe sau puține".
În funcție de conținutul noțional prevăzut în cadrul activităților matematice, la
grupa mică-mijlocie se desfășoară: jocuri didactice de formare de mulțimi, jocuri didactice de
numerație (în limitele 1-3 grupa mică, în limitele 1-5 la grupa mijlocie, în limitele 1-10 la grupa
mare), jocuri logico-matematice și jocuri de percepere și sesizare a unor poziții spațiale.
În continuare voi prezenta un joc logico-matematic, specific grupei mijlocii: „Călătorie
în țara lui Pătrățel”. Jocurile logico-matematice oferă copiilor posibilitatea de a se familiariza cu
operațiile cu mulțimi, cu formele geometrice, cu atributele culoare, mărime.
Scopul jocului: formarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre formele
geometrice.
Sarcină didactică: copiii vor realiza că triunghiul și pătratul sunt două figuri geometrice
distincte.
Regulile jocului: copiii vor încerca să răspundă la întrebările educatoarei doar atunci
când sunt numiți
Elementele de joc: surpriza, aplauze, bătăi din palme/picioare
Material didactic: triunghiuri, pătrate din lemn/plastic, bețișoare, tabla magnetică, ramă
foto, șervețel, tablou, pătrate din carton, planșă cu elefantul Elmer, panou, palmier, spiriduș
Conținutul: Copiii vor fi dispuși în semicerc cu fața înspre palmierul din clasă și îi vor
ura bun venit pătratului și triunghiului care sunt, la fel ca și cercul, forme geometrice. Cu toții
vor zice: „Chicka, chicka, boom, boom/Cine vine-n clasă acum? Pătratul și triunghiul/ Chicka,
chicka, boom, boom/ Bine-ai venit în clasă acum!”. Așez pătratele și triunghiurile în palmier și le

6
prezint obiecte din jurul nostru care au formă pătrată. Facem o comparație între cele două forme
geometrice. Prezint modul în care se va desfășura jocul și realizăm jocul de probă.
Vom separa cercurile de pătrate și triunghiuri, așezându-le la căsuța potrivită. Voi numi
copiii care vor separa cercuri/pătrate/triunghiuri cu ajutorul unui spiriduș.
Complicarea jocului: le arăt cum putem face un pătrat și triunghi din bețișoare,
poziționându-le pe tabla magnetică. Numesc copiii care vor realiza pătrate și triunghiuri din
bețișoare.
Copiii aleg dintr-un coș pătrate și triunghiuri de diferite culori și verbalizează ce au ales.
Cu ajutorul pătratelor și triunghiurilor alese vor realiza o lucrare colectivă -elefantul Elmer.
Fiecare copil va veni la panoul pe care se află desenată silueta elefantului și va lipi pătratul sau
triunghiul ales.
Activitățile desfășurate prin joc logic exersează capacitatea de analiză, sinteză,
generalizare și abstractizare a copiilor preșcolari.
Jocurile didactice matematice antrenează operațiile gândirii, dezvoltă spiritul de inițiativă
și independența în muncă, precum și spiritul de echipă, atenția, disciplina și spiritul de ordine în
desfășurarea unei activități, formează deprinderi de lucru corecte și rapide și asigură însușirea
mai rapidă, mai temeinică și mai plăcută a unor cunoștințe relative aride pentru vârsta
preșcolarilor.
Acceptarea și respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul
comun al grupului din care fac parte. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului,
angajarea pentru învingerea greutăților, respectarea exemplară a regulilor de joc și, în final,
succesul vor pregăti treptat pe omul de mâine.

7
 Bibliografie
Antonovici, Ș. (2016). Matematica în grădiniță. Ghid pentru educatoare.
București: Editura DPH
Campanu, C. (2017). Jocul didactic matematic. Modalitate de educare și învățare
la preșcolari. Bacău: Rovimed Publisher
Coord. Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. (2014). Piramida cunoașterii. Repere
metodice în aplicarea curriculumului preșcolar. Pitești: Editura Diamant
Frîntu, E. ( 2010). Rolul jocurilor logico-matematice în dezvoltarea capacităților
intelectuale la copii de vârstă preșcolară. Bacău: Rovimed Publisher

Webografie

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/jocului-didactic-matematic-rolul-lui-in-dezvoltarea-
intelectuala-a-prescolarilor (accesat la data de 24.01.2020)

8
9