U N I V E R S I T A T E A “A L. I.

C U Z A” – I A Ş I

FACULTATEA de PSIHOLOGIE şi ŞTIINŢE ale EDUCAŢIEI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI BÂRLAD

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea

gradului didactic I

Coordonator:
Prof. IOAN TĂBUŞCĂ Candidat:
Înv.gr.II IVAN CĂTĂLINA
HUŞI - 2006
 METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

 Argument

 Capitolul I – MATEMATICA ŞI REFORMA

 Capitolul al II-lea – ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA JOCULUI

DIDACTIC MATEMATIC

 Capitolul al III-lea – TIPURI DE JOCURI DIDACTICE MATEMATICE ŞI

APLICAŢII PRACTICE

 Capitolul al IV-lea – JOCUL DIDACTIC MATEMATIC – MIJLOC

VALOROS DE INSTRUIRE ŞI EDUCAŢIE

 Concluzii şi propuneri

 Anexe

 Bibliografie
 Argument

De-a lungul activităţii mele am înţeles că viziunea şcolii contemporane şi a

oricărui cadru didactic, deci şi a mea, trebuie să fie una pedocentristă. În acest sens
toate energiile mele s-au centrat asupra cunoaşterii în profunzime a nevoilor şi
trebuinţelor elevilor mei, a stăpânirii unui bagaj de metode şi procedee pentru a atinge
palierele cele mai sensibile ale gândirii şi sentimentelor copiilor.
Astfel au apărut unele întrebări:
Elevii mei nu ar învăţa mai multă matematică dacă li s-ar indica o cale
amuzantă?
Matematica nu devine prin intermediul jocului mai accesibilă?
În urma unui lung şir de întrebări de acest fel am constatat în timp că jocul
didactic matematic este o cale prin care majoritatea problemelor mele îşi găsesc
rezolvare.
 Capitolul I – MATEMATICA ŞI REFORMA

I.1. Bazele psihopedagogice ale predării matematicii în învăţământul

primar
Procesele psihice
Percepţia
Reprezentarea
Simbolul şi conceptul
Gândirea
Operaţiile gândirii

Dobândirea conceptelor
Cerinţe de ordin psihopedagogic
Orice achiziţie matematică să fie dobândită de copil prin acţiune însoţită
de cuvânt;
 Situaţiile de învăţare să favorizeze operaţiile mentale, copilul amplificându-şi
experienţa cognitivă;
Dobândirea unei structuri matematice să fie rezultatul unor acţiuni concrete cu
obiecte , imagini şi simboluri;
Învăţarea să respecte caracterul integrativ;
 I. 2. Rolul matematicii şi locul ei în planul de învăţământ
Prin învăţarea matematicii se urmăresc următoarele obiective cadru:
1.Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2.Dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare şi rezolvare de probleme
3.Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
4.Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate

Pentru atingerea acestor obiective se ţine cont de următoarele realităţi:

 Învăţarea matematicii are un caracter dinamic, activ şi dificil
 Caracterul activ se explică prin faptul că elevul realizează actul învăţării prin
efort propriu
 Specificul activităţii matematice presupune o tensiune, o încordare a tuturor
componentelor psihicului uman, cu precădere a gândirii şi a inteligenţei
 Intuiţia activă are un rol important ( nu are rol doar manipulare a obiectelor, ci
presupune un efort mintal vizând operaţiile de clasificare, triere, seriere, ordonare)
 Modalităţile de învăţare reproductivă se îmbină cu cele de învăţare euristică
 Exerciţiile de calcul şi problemele cu variabile angajează nivelurile superioare
ale gândirii, accentul căzând pe creativitate
 I.3 Relaţia de continuitate în predarea noţiunilor matematice între
grădiniţă şi şcoală

Pentru a uşura integrarea copiilor în activitatea şcolară:

Am folosit fişe de
Am dat caracter
M.I. pentru a
de joc multor Am folosit jocul afla stadiul de
activităţi didactice logico-matematic dezvoltare atins
în clasa I
de fiecare
copil
 Capitolul II – ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA JOCULUI
DIDACTIC MATEMATIC

2.1. Particularităţile psihologice ale jocului la şcolarul mic

 Jocul reprezintă ocupaţia naturală şi spontană a copilului
 Jocul apare ca o activitate lipsită aparent de finalitate practică
 L a şcoală jocul trece pe planul al doilea, învăţătura fiind o activitate dominantă, dar
mai mult ca oricând se recomandă învăţarea prin joc

2.2. Relaţia joc-învăţare

 Cunoscând locul pe care jocul îl ocupă în viaţa copilului – unul preferat – se înţelege
eficienţa folosirii lui în procesul instructiv-educativ
 Folosind jocul:
 Elevul învaţă de plăcere cu un minim de efort
 Elevul devine interesat de activitatea pe care o desfăşoară
 Îi facem pe elevii timizi să devină mai volubili
 Copilul nu este constrâns, ci este motivat intrinsec
 Elevul îşi reglementează comportamentul
 Elevul iese din egocentrismul său şi învaţă să colaboreze
 2.3. Jocul ca metodă de învăţământ în ciclul primar

Organizarea unei activităţi poate lua oricând forma de joc.

Cât anume din activitatea didactică poate fi dominat de joc?
Care sunt consecinţele unei asemenea acţiuni asupra dezvoltării?
În funcţie de aceste întrebări s-au formulat două teorii:

JOCUL ŞI JOCUL=BAZĂ
ÎNVĂŢAREA A METODELOR
SE RESPING DE INSTRUIRE
ŞI ÎNVĂŢARE

Utilizarea prea abundentă ar putea da o notă de superficialitate, ruptă de

realitate.
2.4. Conceptul de joc didactic matematic

REGULILE
JOCULUI
SCOPUL

MATERIAL
JOCUL
DIDACTIC
DIDACTIC
SARCINA
MATEMATIC

CONŢINUTUL
ELEMENTELE MATEMATIC
DE JOC
 2.4. Conceptul de joc didactic matematic

EXEMPLE: 1. “Caută vecinii ! “

Scopul didactic este “consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere”,

Sarcina didactică este “să găsească numărul mai mare sau mai mic cu o unitate
decât numărul dat”.

2. ” Cine urcă scara şi coboară mai repede? ”

Scopul didactic este “consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operaţii”,

Sarcina didactică este “să efectueze exerciţii de adunare , scădere, înmulţire,
împărţire”.
 2.5. Aspecte metodice în folosirea jocului didactic matematic

o Pregătirea

o Organizarea

o Respectarea momentelor

o Ritmul şi strategia conducerii lui

o Stimularea elevilor

o Varietatea elementelor de joc

Capitolul III – TIPURI DE JOCURI DIDACTICE MATEMATICE ŞI APLICAŢII
PRACTICE

3.1. Tipuri de jocuri didactice matematice

după momentul lecţiei

după conţinutul capitolelor

după aportul formativ ( dezvoltarea capacităţilor de analiză,

sinteză)

 după materialul didactic folosit

 8. Puzzle
Cel mai atractiv dintre jocuri rămâne cel
numit „puzzle” ( „bucăţi” care, asamblate, conduc
la o formă plană, o imagine). Piesele
componente pot fi realizate din carton sau poate
fi utilizată doar vizualizarea ansamblului.
Jocul , gen „puzzle”, cu o mare vechime
(inventat în China antică), este utilizat în noile
manuale sub denumirea PĂTRATUL TANGRAM.
Acesta constă din „bucăţi”, numite TANURI, care
asamblate formează un pătrat, dar aşezate în
diferite poziţii se pot folosi pentru a obţine figuri
diferite: animale, plante, litere, cifre, obiecte, etc.
Scopul: -consolidarea cunoştinţelor despre
figurile geometrice;
-să-şi dezvolte deprinderile
practice privind tăierea şi lipirea figurilor
geometrice;
Sarcina didactică: -să desprindă un pătrat
dintr-o formă dreptunghiulară;
-să asocieze figurile
geometrice pentru obţinerea imaginii dorite;
Material didactic; pătratul TANGRAM, lipici,
coli de hârtie
Desfăşurarea jocului: la semnalul
învăţătorului elevii încep să decupeze figurile
geometrice conform explicaţiilor; cele mai reuşite
lucrări vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii.
 9. Şirul s-a întrerupt

Scopul: determinarea algoritmului de calcul al numerelor şirului;

Sarcina didactică: să numere din 1în 1, din 2 în 2, din 3 în 3,…...din „n” în „n”;

Material didactic: fişe de muncă independentă;

Desfăşurarea jocului : elevii, sub conducerea învăţătorului, se întrec în completarea de rânduri, cu

numere care lipsesc; jocul se desfăşoară în timp limitat; câştigătorul este cel care termină primul pe
fiecare rând, care nu are nici o greşeală şi care completează şirul cu încă 5 numere.

1. 3, 6, 9, ……………………………………………
2. 5, 10, 15, ………………………………………
3. 1, 4, 7, 10,………………………………………
4. 8, 12, 20, 24,…………………………………
5. 4, 6, 8, 10,………………………………………
6. 397, 398, 399,…………………………………
7. 6, 11, 16, 21,……………………………………
8. 1, 2, 4, 8, 16, 32,……………………………
9. 1, 3, 9, 27,………………………………………
10. 1, 4, 9, 16, 25,…………………………………
 13. Flori “matematice”

Scop: - exersarea capcităţii de a aduna şi scădea numere naturale până la 100, fără trecere
peste ordin;
- dezvoltarea gândirii creatoare.

Sarcina didactică : rezolvarea corectă a operaţiilor aritmetice propuse.

Material didactic : Cercuri galbene în care sunt scrise numerele 34 şi 78 şi o multitudine de

petale roşii pe care sunt scrise diferite operaţii aritmetice.

Desfăşurarea jocului: Fiecare echipă primeşte de la Rilă – Isteţilă cercuri galbene în care
sunt scrise numerele 34 şi 78 şi o multitudine de petale pe care sunt scrise diferite operaţii de
adunare şi scădere. Fiecare elev din echipaj trebuie să aleagă câte o petală potrivită pentru care
rezultatul operaţiei este cel din cerc şi le lipesc pentru a obţine floarea.
Recompensă: Cine va forma corect floarea o va primi în dar, precum şi calificativul “F.b.”
 Capitolul IV – JOCUL DIDACTIC MATAMATIC – MIJLOC VALOROS DE
INSTRUIRE ŞI EDUCAŢIE

IV.1. Valoarea informativ-formativă a jocului didactic matematic

 Asigură participarea activă
 Sporeşte interesul faţă de conţinutul lecţiilor
 Stimulează iniţiativa şi creativitatea
 Antrenează operaţiile gândiri
 Dezvoltă spiritul de observaţie, competiţie, disciplină, ordine
 Formează deprinderi de a lucra corect şi rapid
 Înlesneşte însuşirea mai temeinică, mai rapidă şi mai plăcută a cunoştinţelor aride
 Creează un climat care generează curiozitatea, perseverenţa, inventivitatea, dorinţa de afirmare

IV.2. Evaluarea şcolară prin jocuri

Este necesară – confirmarea atingerii obiectivelor
– cunoaşterea stadiului iniţial de dezvoltare ( diagnosticare)
– stabilirea nivelului la care a ajuns un elev ( evaluare sumativă)

IV.3. Combaterea insuccesului şcolar şi atragerea spre matematică

Conţinutul manualelor este uneori greoi, inaccesibil. Apare neputinţa elevilor de a rezolva sarcinile.
Elevii încep să urască matematica. Când totul pare pierdut, jocul vine şi salvează situaţia.