Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management si Administratie Publica

Perceptia elevilor asupra procesului de invatamant

Student:

Bucuresti, 2009

Cuprins
1. Tema cercetrii...........................................................................3

2. Obiectivele cercetrii..................................................................3

3. Baze teoretice.............................................................................3

4. Studiul propriu-zis......................................................................4 i. Metodologia cercetrii...........................................4 ii. Stabilirea eantionului............................................5

5. Interpretarea datelor...................................................................6 6. Concluzii...................................................................................10 Anexa 1: Ghid de interviu..............................................................10 7. Bibliografie...............................................................................11

1. TEMA CERCETARII

Aceast cercetare i propune s studieze percepia elevilor de la Scoala Generala nr. 1 din comuna ......, judetul .......... asupra procesului de invatamant. Didactica modern concepe procesul de nvmnt ca activitate de predare-nvare. Rolul prioritar revine cadrului didactic care este centrat pe corelaia dintre aciunea iniial de predare i cea ulterioar sau simultan de nvare, orientat pe direcia transformrii personalitii elevului. Didactica postmodern concepe procesul de nvmnt ca activitate de predare nvare - evaluare, proiectat n sens curricular prin centrarea pe obiective i realizarea corespondenei pedagogice dintre obiective coninuturi metodologie - evaluare (S. Cristea, 2002).

2. IPOTEZELE CERCETRII

Cercetarea isi propune sa surprind prin intermediul opiniilor elevilor unele aspecte ce privesc calitatea procesului de invatare in invatamantul secundar inferior (gimnaziu). Dorim sa punem in evidenta nivelul de utilizare al resurselor pedagogice angajate n sistem pentru realizarea calitativa a activitatii didactice si relatiile de colaborare instituite de scoala cu societatea civila, n general cu comunitatile educative, teritoriale si locale. Aceasta dimensiune reflecta structura materiala si structura de relatie a sistemului , care asigura: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informationale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din directia agentilor sociali (economici, politici, sociali, etc) interesati sa investeasca n nvatamnt. De asemenea, dorim sa subliniem activitatea educativa proiectata de cadrele didactice, realizabila n termeni de actiune concreta. Aceasta actiune concreta presupune adaptarea sarcinilor didactice, stabilite la nivelul programelor scolare, la specificul clasei n contextul proiectarii si al realizarii unor relatii pedagogice optime ntre cadrul didactic si elevi

3. BAZELE TEORETICE

Procesul de nvmnt reprezint principalul subsistem al sistemului de nvmnt, a crui definiie generic poate fi: activitatea instructiv-educativ complex, desfurat n mod organizat i sistemic de elevi i profesori n coal, prin care elevii dobndesc un sistem de cunotine, priceperi, deprinderi, capaciti, competene, achiziii intelectuale i motrice, prin care i formeaz concepia despre lume, convingerile morale, trsturile de caracter, precum i aptitudinile de cunoatere, cercetare i creaie. 4. STUDIUL PROPRIU-ZIS

i.

Metodologia cercetarii

In realizarea acestui studiu am folosit metoda anchetei pe baza de chestionar. Am ales aceasta metoda deoarece este foarte potrivita pentru a fi aplicata elevilor cu varste cuprinse intre 10-15 ani. Ancheta reprezinta o metoda de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale si ale mediului social) la nivelul grupurilor umane de diferite dimensiuni si care permite cuantificarea datelor in vederea descrierii si explicarii lor. (Cauc, 1998: 167) Ancheta este o metoda complexa care include metode diverse, complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observatia. Chestionarul este o tehnica, respectiv un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic care, prin administrarea de catre operatori de ancheta sau autoadministrare determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris (Chelcea, 1998: 180). In chestionar, intrebarile si imaginile grafice au functie de indicatori. Elemente care influenteaza raspunsul la chestionar: o o o o o o o Personalitatea celui anchetat Situatia de desfasurare a anchetei Tema chestionarului Timpul cand are loc chestionarea Structura chestionarului Personalitatea operatorului de interviu Clasificarea chestionarelor Structura chestionarelor: o Intrebari introductive cu rolul de a "sparge gheata" o Intrebari de trecere care au rolul de a marca o noua grupa de intrebari referitoare la o problema diferita o Intrebari de trecere care au rolul de a marca o noua grupa de intrebari referitoare la o problema diferita. o Intrebarile filtru: opresc trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive. Intrebarile "de ce" o Intrebarile de control verifica consistenta opiniei exprimate
4

o Intrebarile de identificare contin variabilele socio-demografice

Schema lui Gallup de construire a chestionarelor de opinie (apud Chelcea, 1998: 187). o Intrebari filtru (inchise, cu raspunsuri multiple precodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere a subiectului de catre subiect. o Intrebari deschise privind atitudinea fata de problema respectiva. o Un sistem de intrebari inchise referitoare la aceeasi problema. o Intrebari deschise vizand motivatia opiniilor exprimate. o Intrebari inchise pentru masurarea intensitatii opiniilor.

Surse de eroare o Efectul "halo" consta in contagiunea raspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin organizarea lor logica. o Efectul de pozitie produs de modul in care se succed intrebarile o Lungimea chestionarului o Design-ul chestionarelor o Formularea intrebarilor Elemente de urmarit in formularea intrebarilor (E Noelle, apud Chelcea, 1998): Existenta unor dificultati de intelegere a limbajului Gradul de abstractie a intrebarii Elocventa celui anchetat In ce masura tema abordata este intima Masura in care intrebarea solicita capacitatea de observatie a subiectului suprasolicita gandirea oboseste subiectul este plicticoasa genereaza teama creeaza o reactie de prestigiu genereaza conflicte cu idealul propriu

o o o o o o o o o o o o

ii.

Stabilirea eantionului
5

Eantionul este cuprins din 20 subieci de la Scoala cu clasele V-VIII din comuna .., judetul. . Am ales o scoala din mediul rural deoarece am pornit de la premisa ca in scolile de la sate exista probleme mai mari in ceea ce priveste procesul educational, comparativ cu scolile din mediul urban.

5. INTERPRETAREA DATELOR Intrebarea nr.1 Cum ti se par orele de curs? foarte interesante interesante neinteresante 5 9 6

Din cei 20 de elevi intervievati, 25% gasesc orele de curs ca fiind foarte interesante, 45% interesante, iar 30% dintre ei considera ca orele sunt neinteresante. Intrebarea nr.2 Profesorii folosesc materiale auxiliare? da nu 20 0

Din cei 20 de elevi intervievati, toti au raspuns ca profesorii folosesc materiale auxiliare. Intrebarea nr.3 Ce materiale auxiliare folosesc? Videoproiector Planse Casete audio-video Reviste Dictionare Toate cele de mai sus 4 5 3 1 2 5

mentionate In urma raspunsurilor se observa ca cele mai folosite materiale auxiliare sunt plansele si videoproiectorul, urmate de casetele audio-video, dictionare , si reviste. Un sfert dintre elevi au raspuns ca la ore se folosesc toate materialele auxiliare enumerate, ceea ce este un lucru foarte bun. Intrebarea nr.4 Care este frecventa de folosire a acestora? Foarte des Des Rar Foarte rar 4 7 5 4

35% dintre respondenti au spus ca materialele auxiliare sunt folosite des, 25% au raspuns ca freventa de folosire este rara, 20% sunt foarte multumiti declarand ca materialele auxiliare sunt folosite foarte des, iar acelasi procent a raspuns total opus (foarte rar). Intrebarea nr.5 Consideri ca aceste materiale te ajuta sa inveti mai bine? da nu 16 4

80% dintre elevi considera ca acaste materiale ii ajuta sa invete mai bine, iar 20% dintre elevi nu gasesc nici o legatura intre materialele auxiliare si invatat. Intrebarea nr.6 Cat consideri ca te ajuta? Foarte mult Mult Putin Deloc 3 7 6 4

Un procent destul de bun, 35% dintre subiectii considera ca materialele auxiliare ii ajuta mult sa invete mai bine, 30% considera ca doar putin ii ajuta, 20% considera ca nu ii ajuta deloc, iar doar 15% considera ca ii ajuta foarte mult.

Intrebarea nr.7 Cat de importanta crezi ca este relatia elev- profesor? Foarte importa Importanta Asa si asa Deloc importanta 3 8 6 3

40% dintre elevi apreciaza relatia elev- profesor ca fiind importanta, 30% asa si asa, iar un procent egal , 15% considera relatia elev- profesor foarte importanta , respectiv deloc importanta. Intrebarea nr.8 Crezi ca profesorul influenteaza dorinta ta de a invata la materia pe care o preda? Da, in mare masura Da, dar nu foarte mult Asa si asa Nu 9 5 4 2

Aproape o jumatate din elevi(45%) considera ca profesorul poate influenta dorinta lor de a invata, un sfer din ei sunt constienti de importanta profesorului, dar nu considera ca ar influenta foarte mult, 20% considera ca profesorul poate influenta cat de cat dorinta lor de a invata, iar 10% nu considera ca profesorul ii influenteaza. Intrebarea nr.9

Esti multumit de activitatile extrascolare care se organizeaza in scoala ta? Da Ar fi loc de mai bine Foarte putin Nu 3 8 6 3

15% dintre elevi sunt multumiti de activitatile extrascolare care se organizeaza in scoala lor, 40% cred ca ar fi loc de mai bine, 30% sunt multumiti foarte putin, iar 15% nu sunt multumiti. Intrebarea nr.10 Cum ar trebui sa se desfasoare o ora in opinia ta? La aceasta intrebare, am primit raspunsuri variate, dupa cum urmeaza: Sa fie interactiva Sa vorbeasca mai mult profesorii, nu numai sa dicteze Profesorii sa vorbeasca si altceva cu elevii, in afara de lucruri legate de materia pe care o predau Sa fie mai interesanta astfel incat sa para mai scurta Sa fie atrasa atentia elevilor prin imbinarea utilului cu placutul, prin diferite joculete legate de lectia predata Sa contina foarte activitati practice Sa se schimbe asezarea in banci la fiecare ora La inceputul orei, timp de 5 minute, un elev sa aiba posibilitatea sa predea o parte dintr-o lectie din manual, sa ia locul profesorului iar profesorul sa ia locul elevului Sa fie anuntate temele dinainte, fiecare elev sa contribuie cu cate ceva, o informatie, o povestire, o amintire, etc. Sa se faca dezbateri pe diferite subiecte in functie de tema din ziua respectiva Cel putin o data pe luna sa fie invitata la ora o persoana cu o anumita experienta, care sa ne vorbeasca despre o anumita tema Mi-ar placea ca la orele de dirigentie, in functie de sarbatoarea ce se apropie (Craciun, Paste, Ziua liceului, etc) sa se organizeze mini muzee in clasa in functie de tema fiecarei sarbatori Sa se impodobeasca clasa cu diferite obiecte specifice unei anumite perioade (globulete, beteala, oua pictate, etc) Sa se promoveze mai mult munca in echipa Sa se faca diferite concursuri, cu premii simbolice Sa participe la ora toti elevii, fara exceptii Sa se organizeze saptamanal scurte plimbari in parcuri, muzee, etc.

Profesorul sa aduca ceva nou la fiecare ora, reviste, planse, casete audio- video, etc. Sa fie folosita mai mult imaginatia elevilor Notarea sa fie individuala in functie de capacitatile fiecarui elev

6. CONCLUZII In urma acestei cercetari am ajuns la concluzia ca procesul de invatamant in mediul rural se incearca a fi imbunatatit, si pe alocuri chiar se reuseste. Cu toate acestea, elevii isi doresc o mai buna intrebuintare a materialelor auxiliare in procesul lor de invatare, stimulandu-le capacitatea de asimilare corespunzatoare a informatiilor primite. In acelasi timp, profesorul are un rol important in acest proces, el asigurand legatura elevului cu informatia si motivarea acestuia de a persevere in invatare. Elevii sunt de parere ca profesorul este cel care ar trebui sa faca ora sa fie interactiva, si ca este necesara aplicabiltatea informatiilor receptate la orele de curs. Profesorul trebuie sa fie receptiv la ideile elevilor sai, cautand sa exploateze motivatia intrinseca a acestora.

ANEXA 1: Ghid de interviu 1. Cum ti se par orele de curs? o foarte interesante o interesante o neinteresante 2. Profesorii folosesc materiale auxiliare? o Da o Nu 3. Ce materiale auxiliare folosesc? o Videoproiector o Planse o Casete audio-video o Reviste

10

o Dictionare o Toate cele de mai sus mentionate 4. Care este frecventa de folosire a acestora? o Foarte des o Des o Rar o Foarte rar 5. Consideri ca aceste materiale te ajuta sa inveti mai bine? o Da o Nu 6. Cat consideri ca te ajuta? o Foarte mult o Mult o Putin o Deloc 7. Cat de importanta crezi ca este relatia elev- profesor? o Foarte importanta o Importanta o Asa si asa o Deloc importanta 8. Crezi ca profesorul influenteaza dorinta ta de a invata la materia pe care o preda? o Da, in mare masura o Da, dar nu foarte mult o Asa si asa o Nu 9. Esti multumit de activitatile extrascolare care se organizeaza in scoala ta? o Da o Ar fi loc de mai bine o Foarte putin o Nu 10. Cum ar trebui sa se desfasoare o ora in opinia ta?

11

7. BIBLIOGRAFIE

Cristea S. - Dicionar de pedagogie. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 2000

Silverman D. - Interpretarea datelor calitative. Iai: Editura Polirom, 2004

www.studentie.ro/download_cursuri.php?id_curs=2535

12