Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE LECŢIE

Data...................................
Şcoala................................
Clasa a IV - a
Propunător:
Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE
Disciplina: GEOGRAFIE
Unitatea de învăţare: Marile unităţi geografice ale României.
Subiectul lecţiei : Podişul Dobrogei.
Tipul lecţiei: de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe.

Obiective fundamentale:
 Însuşirea cunoştinţelor referitoare la Podișul Dobrogei

Obiective operaţionale:
 să localizeze, folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Podişului Dobrogei din
manual, poziţia geografică şi limitele Podişului Dobrogei;
 să descrie utilizând diapozitivele prezentate câteva caracteristici specifice ale reliefului
Podişului Dobrogei;
 să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la podişurile din România, relieful
Podişului Dobrogei cu relieful oricărui alt podiş, la alegere, indicând asemănări şi
deosebiri;
 să numească, analizând harta Podişului Dobrogei, diviziunile reliefului acestui podiş;
 să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, aspecte care să demonstreze
importanţa Podişului Dobrogei;
Strategii didactice:
 metode şi procedee: lucrul cu harta, observaţia dirijată, problematizarea, conversaţia
euristică, explicaţia, exerciţiul
 forme de organizare a activităţii: frontal, grupe, perechi, individual

Materiale instrucţionale: harta fizică a României, imagini cu Podişul Dobrogei, diapozitive, atlasul
geografic şcolar, manualul de geografie pentru clasa a IV-a.

Bibliografie:
 „Ghidul învăţătorului, volumul 2”- Planificări calendaristice, Proiectarea unităţilor de învăţare,
clasa a IV-a / coordonator Ştefan Pacearcă , Editura Aramis, Bucureşti, 2006;
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, ,,Ghid metodologic
de aplicare a programei de geografie, clasele a IV-a - a VIII-a”, Editura Aramis, Bucureşti,
2001.

1
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA


PROPUNĂTOAREI ELEVILOR

Moment organizatoric Face prezenţa, notează Acţionează conform


absenţii. cerinţelor şi indicaţiilor
Asigură un climat favorabil propunătoarei.
desfăşurării lecţiei.Verifică dacă
toţi elevii au materialele necesare
pentru lecţie(manualul, caietul de
geografie, atlasul geografic etc.).

Verificarea cunoştinţelor Verifică nivelul de însuşire al


cunoştinţelor geografice de
legătură prin întrebări directe şi
lucrul cu harta:
 Care sunt principalele Răspund la întrebările
forme de relief ? adresate, formulând
 Ce sunt podişurile ? răspunsuri corecte, clare.
 Cum s-au format
podişurile ?
 Care sunt principalele
podişuri din ţara
noastră ?
Solicită localizarea
podişurilor învăţate (Podişul
Moldovei, Podişul Getic, Podişul Localizează la harta fizică
Transilvaniei – Depresiunea a României unităţile de
Transilvaniei) la harta fizică a relief solicitate, precizând
României, precizându-se limitele limitele fiecărui podiş.
fiecăruia.

Captarea atenţiei „Priviţi harta ţării şi spuneţi „ ... Dobrogea reprezintă


cum se face legătura României cu podişul şi provincia pontică
marea şi cu restul lumii ?” a României, cea prin care
facem legătura cu marea şi
cu restul lumii”.

2
Ascultă cu atenţie, notează
Informarea elevilor cu Anunţă şi notează la tablă titlul titlul în caiete.
privire la obiectivele lecţiei noi: Podişul Dobrogei Îşi exprimă punctul de
urmărite Anunţă obiectivele urmărite şi vedere cu privire la
motivează de ce este importantă importanţa Podişului
această unitate de relief a ţării Dobrogei pentru România.
pentru a fi studiată în şcoală.

Proiectează o serie de Observă dirijat imaginile


diapozitive cu Podişul Dobrogei. proiectate.
Prezentarea materialului- Dirijează observaţia elevilor spre
stimul (pregătirea sesizarea aspectelor esenţiale.
aperceptivă)
Localizează la hartă Podişul
Dobrogei. Precizează poziţia Localizează Podişul
geografică (în partea de sud-est a Dobrogei la harta fizică a
României) şi limitele acestuia. ţării, dar şi pe atlasul
geografic şcolar.
Descoperă pe hartă limitele
„Podişul Dobrogei este cuprins Podişului Dobrogei.
între Dunăre şi Marea Neagră, iar
către sud se continuă până la
graniţa cu Bulgaria”.

Precizează că „ această regiune


a fost şi a rămas una din regiunile Ascultă cu atenţie.
geografice cele mai strategice ale
ţării, alături de Carpaţi şi de
Transilvania.”
Cere argumentarea acestei
afirmaţii de către elevi, Îşi exprimă punctul de
valorificând în acest mod vedere propriu,
cunoştinţele anterioare ale argumentând afirmaţiile
acestora. făcute.
Subliniază aspectele cele mai
importante referitoare la acest
podiş:
 este situat în afara M-
ţilor Carpaţi; Recepţionează informaţiile
Prezentarea optimă a  este cel mai jos podiş din noi.
noilor cunoştinţe ţară;
 are cea mai complexă
structură, fiind un Observă dirijat pe harta
adevărat muzeu geologic. fizică a României.
 altitudinea maximă este de Descoperă folosindu-se de
467m - Vf. Greci din M-ţii harta murală.
Măcinului
Adresează elevilor întrebările:
3
 „Din ce cauză Munţii
Măcinului au ajuns să
aibă o înălţime mai mică Răspund la întrebările
de 500m?” adresate.
 „De ce M-ţii Măcin sunt Observă în imaginile
denumiţi MUNŢI ?” prezentate că Masivul
Dobrogei de Nord are
aspectul unor dealuri cu văi
Subdiviziunile principale ale largi.
Podişului Dobrogei: Observă cu ajutorul
 Masivul Dobrogei de imaginilor că Pod.
Nord (M-ţii Măcinului) Dobrogei de Sud este
 Dobrogea Centrală (Pod. neted, aproape ca o
Casimcei) câmpie, fiind străbătut de o
 Podişul Dobrogei de Sud vale largă, de-a lungul
căreia trece canalul
Clima (se înscrie în climatul de tip Dunăre-Marea Neagră.
temperat continental)
 veri fierbinţi,sărace în
precipitaţii şi adeseori
secetoase
 ierni nu foarte reci
Vegetaţia din Podişul Dobrogei
Dirijarea învăţării
 păduri de stejar şi de tei
 culturi de viţă de vie şi
cereale
Economia
 agricultură intensivă prin
folosirea irigaţiilor (orz,
porumb, grâu, floarea
soarelui, soia, livezi de
piersici, viţa de vie)
Principalele oraşe
 de-a lungul Dunării -
Tulcea, Cernavodă
 în zona litorală –
Constanţa, Năvodari, Descoperă pe harta fizică
Eforie, Mangalia principalele oraşe
dobrogene.
Realizează schema lecţiei
adresându-le o serie de întrebări
elevilor.Scrie schema pe tablă. Participă activ la realizarea
schemei lecţiei. Scriu
shema lecţiei pe caiet.

Asigurarea feed-back - Activitate individuală


ului
4
Ex.3/67 din manualul „Geografie Lucrează individual. După
– clasa a IV-a”, Viorela un anumit timp, elevii
Anastasiu, Celina Iordache, Dan numiţi de propunătoare
Dumitru (Menţionează bogăţiile prezintă rezolvarea.
podişurilor şi ocupaţiile
locuitorilor)
Activitate în perechi
,,Comparaţi Podişul Dobrogei cu Lucrează în perechi. Unul
un alt podiş de la noi din ţară dintre elevii dintr-o
precizând două asemănări şi două pereche prezintă
deosebiri”. rezolvarea.
Activitate pe grupe
 Problemă geografică
„În trei din cele patru podişuri Lucrează pe grupe.
se află câte un oraş mare (cu Rezolvă cerinţele propuse,
peste 200 000 de locuitori). prezintă rezultatele prin
Care sunt podişurile şi cum se intermediul raportorului de
numesc oraşele ?” grupă.

 fişă de evaluare „Pod.


Intensificarea retenţiei Dobrogei”
Fiecare elev rezolvă fişa de
Anunţă tema pentru acasă, evaluare.
asigurându-se că toţi elevii au
Anunţarea temei pentru înţeles ce au de învăţat pentru data
acasă viitoare ( „Podişul Dobrogei”) şi Notează tema pentru acasă.
ce au de scris (ex. 2, 4 / 67 din
manualul prezentat anterior).
Precizează că pentru o bună
pregătire a lecţiei de geografie
este bine ca elevii să cerceteze
atât manualul, cât şi caietul de
notiţe.
Le recomandă elevilor să
continue realizarea portofoliului
de geografie („Adunaţi din cărţi şi
din reviste informaţii despre
plantele şi animalele din
podişuri.”).
Face aprecieri obiective
Evaluarea lecţiei referitoare la desfăşurarea lecţiei. Participă activ la evaluarea
Evidenţiază elevii cei mai activi şi lecţiei.
pe cei care au răspuns corect.