INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Laboratorul "Management educaţional"

IMPACTUL RESURSELOR MATERIALE

ASUPRA REUŞITEI ŞCOLARE

Bucureşti, decembrie 2005

1
Autori:
COORDONATOR:
Drd. Ovidiu Măntăluţă (Rezumat, 1. Introducere; motivarea cercetării , 2. Metodologia
cercetarii, 3. Rezultatele cercetării - 3.14, 3.27, 3.30-3.33, 4. Concluzii si recomandari
generale, proiectare instrumente de cercetare, analiză statistică, coordonare tehnică generală)
ECHIPA DE CERCETARE:
Dr. Stefan Popenici (3. Rezultatele cercetării – 3.1.-3.13, 3.15-3.24)
Paul Blendea (3. Rezultatele cercetării – 3.26, 3.28, 3.29)
COLABORATORI:
Drd. Claudiu Herţeliu (Analiză statistică, coordonare tehnică şi asigurare a calităţii datelor)
Directorii scolilor din esantion
Inspectori din cadrul inspectoratelor şcolare judetene
Operatorii pentru şcolile din eşantion – psihologi şcolari, consilieri şcolari
Studenţi de la facultatea de Management Economic din cadrul ASE

2
Cuprins

1. Introducere. Motivarea cercetării: necesitatea evaluării resurselor

la care au acces elevi ………………………………………………………….. 3
2. Metodologia cercetării ………………………………………………………….8
2.1. Introducere generală ……………………………………………………....8
2.2. Caracteristicile şi structura eşantionului …………………………………10
3. Rezultatele cercetării …………………………………………………………..18
3.1. Opiniile părinţilor faţă de şcoală. Variabile de context
socio-economic şi cultural ……………………………………………….
3.2. Opiniile părinţilor faţă de schimbările necesare în oferta şcolii …………..
3.3. Sprijinul şcolii pentru pregătirea examenelor ……………………………
3.4. Opiniile părinţilor faţă de evaluarea elevilor ………………………………….
3.5. Cheltuielile alocate educaţiei la nivelul familiei ……………………………….
3.6. Aşteptările părinţilor faţă de viitorul profesional al copiilor ……………………
3.7. Dotările şcolii şi aşteptările părinţilor …………………………………………….
3.8. Ce merge prost în şcoală ? ……………………………………………………….
3.9. Rolul şi influenţa administraţiei locale asupra respectării reglementărilor legale …
3.10.Influenţa administraţiei locale asupra bunei funcţionări a scolii …………….
3.11.Influenţa administraţiei locale asupra calităţii profesorilor ………………….
3.12.Corelaţia dintre nivelul salarizării şi calitatea activităţii profesorilor ……
3.13.Profesia dorită de părinţi pentru copil ……………………………………….
3.14.Diferenţe pe sexe între părinţi privind profesia dorită pentru copil …………
3.15.Argumentarea opţiunilor privind profesia copilului ……………………..
3.16.Contribuţia şcolii la satisfacerea nevoilor copiilor ………………………
3.17.Solicitarea de către şcoală a contribuţiilor în bani sau de altă natură ……
3.18.Disponibilitatea părinţilor de a ajuta şcoala ……………………………..
3.19.Satisfacţia privind activitatea profesorilor...............................................
3.20.Aprecierea salarizării profesorilor..........................................................
3.21.Participarea părinţilor la deciziile şcolii.........................................
3.22.Aprecierea pregătirii profesionale a profesorilor.......................
3.23.În ce măsură consideraţi că banii şcolii sunt bine folosiţi?
3.24.Frecvenţa discuţiilor din ultimul an cu profesorii clasei, prezentanţi ai cu
dirigintele sau cu alţi reprezentanţi ai şcolii.................................................
3.25.Distribuţia părinţilor pe vârstă, sex şi frecvenţa lecturilor.…
3.26.Analiza comportamentelor elevilor.......................................
3.27.Analiza corelată a comportamentelor agresive, neconforme şi necinstite ale
elevilor.....................................................................................................
3.28.Analiza atitudinii faţă de învăţătură a elevilor.......................................
3.29.Analiza socio-economică a situaţiei elevilor, a bunurilor şi facilităţilor pe care
le folosesc......................................................................................
3.30.Rezultatele la învăţătură ale elevilor.........................................
3.31.Meditaţii................................................................................
3.32.Analiza corelată a utilizării resurselor din şcoală şi comunitate.......
3.33.Analiza corelată focalizată pe atitudinile elevilor şi ale părinţilor....

1
4. Concluzii si recomandari generale...............................................................
5. Bibliografie
Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor………………………………………
Anexa 2: Chestionarul aplicat părinţilor……………………………………..

2
1. Introducere. Motivarea cercetării: necesitatea evaluării resurselor la care au acces
elevi

Problematica descentralizării managementului şi finanţării în învăţământul preuniversitar

constituie o temă actuală în România. Studiul de faţă face parte dintr-un ciclu tematic
coerent al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, dedicat acestei problematici şi care
răspunde unei evidente nevoi de cunoaştere în domeniul comportamentului socio-
economic al “comunităţii educaţionale”, cu precădere al elevilor şi al părinţilor acestora.

Ideea de bază a acestei abordări este că orice proces de alocare corectă a resurselor
care se doreşte a respecta principiul “resursele urmează elevul”, va trebui să
pornească de la o evaluare cât mai extinsă a acestor resurse din jurul elevului, dar şi
a semnificaţiei atribuite acestor resurse de actorii educaţionali esenţiali.

Lucrarea abordează, factual şi pragmatic, resursele şcolii şi ale familiei, vizând

următoarele aspecte fundamentale:
• inventarul categoriilor de resurse ale şcolii, ale familiei şi ale comunităţii
educaţionale;
• analiza gradului de utilizare a resurselor în funcţie de categoriile din care fac parte
subiecţii;
• gradul de implicare a diverşilor actori în decizia privind constituirea şi utilizarea
resurselor;
• raportarea (cantitativă şi calitativă) a modului de utilizare a resurselor la rezultatele şi
la procesele educaţionale, raportare ce include în mod necesar elemente atitudinale,
judecăţi de valoare şi exprimarea satisfacţiei sau insatisfacţiei diferiţilor actori.

Pornind de la aceste aspecte, cercetarea noastră a utilizat o metodologie specifică

sociologiei educaţiei, fiind, în esenţă, o analiză socio-economică privind educaţia şi
rezultatele sale. Acest tip de analiză se realizează, de altfel, şi pe plan internaţional prin
studiile OECD (în special PISA), studiile IEA (cum ar fi TIMSS) ş.a.m.d.

Scopul ultim al investigaţiei noastre a fost înţelegerea, cât mai precisă, a modului în care
sunt create şi utilizate resursele materiale la nivelul comunităţii educaţionale (având în
vedere, cu precădere, resursele părinţilor), precum şi modul în care accesul şi
valorificarea diferenţiată a acestor resurse influenţează egalitatea şanselor şi echitatea în
furnizarea serviciilor educaţionale. Ca ipoteză de lucru, am considerat că resursele pe
care familia le investeşte în educaţia copiilor au un impact direct asupra
performanţelor copilului, manifestate prin comportamentul şcolar, rezultatele
şcolare dar şi, având în vedere necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii, prin
atitudinile faţă de învăţare, comportamentele sociale, încredere în sine.

Descentralizarea managementului şi finanţării în învăţământul preuniversitar constituie

un câmp de dezbateri şi de studii de mai mulţi ani în România. Principalele probleme care
au fost tratate sunt costurile standard şi stabilirea alocărilor, modul de constituire a
bugetelor diferitelor nivele administrative (având ca ţintă totuşi centrul de cost care este

3
şcoala), rolurile instituţionale şi deciziile care se iau cu privire la utilizarea fondurilor,
dar mai puţin resursele privite ca sursă şi cadru pentru învăţarea de tip şcolar. Un
astfel de studiu de “microeconomie” a instituţiei şcolare nu a fost întreprins, încă, în
România, cercetările concentrându-se, de regulă, pe analiza cheltuielilor curente şi a
indicatorilor de “eficienţă” - de exemplu, raportul: personal didactic / elevi / personal
administrativ. Mai mult decât atât, aceste analize nu iau în calcul decât resursele materiale
alocate explicit de către şcoală, neglijând alte surse foarte importante - cum ar fi familia
elevului. Or, orice proces de alocare corectă a resurselor, care se doreşte a respecta
principiul “resursele urmează elevul”, ar trebui să pornească de la o evaluare cât mai
extinsă a acestor resurse din jurul elevului, precum am mai afirmat; această economie a
resurselor include utilitatea expectată, reprezentările sociale ale diferitelor categorii de
actori, dar şi informaţia, semnificaţiile atribuite, atitudinile şi comportamentele în raport
cu şcolaritatea şi educaţia în general.

Modul în care familia alocă resursele pentru educaţie este determinat în mod direct de
atitudinea familiei faţă de educaţie şi, mai ales, faţă de importanţa educaţiei ca factor de
promovare socială şi / sau de creare / menţinere a unui anumit statut social.

Ca urmare, absenţa cunoaşterii cu privire la atitudinile părinţilor aparţinând diferitelor

categorii socio-economice şi de venit în privinţa disponibilităţii acestora de a investi în
educaţia copiilor, va induce, în mod direct, şi necunoaşterea modului în care diferitele
categorii de părinţi alocă resurse pentru educaţia propriilor copii.
De exemplu, în prezent, nimeni nu poate răspunde la întrebări cum ar fi:
• Cât de mult plătesc părinţii, cu titlu de donaţie, contribuţie, sprijin benevol şi
sponsorizare pentru copiii lor ?
• Care sunt părinţii cu disponibilitate sporită de a investi în copiii lor - din ce categorii
socio-profesionale provin ?
• Ce aşteaptă aceşti părinţi de la şcoala, cât de mult se implică în susţinerea şcolii, şi cât
de mult s-ar implica daca ar vedea că acolo se întâmplă lucruri bune, utile şi
importante pentru copiii lor ?
• Câte unităţi şcolare sunt de fapt “private”, la modul camuflat, sau câte şcoli au “insule
de calitate” – învăţători şi profesori mai buni, clase cu mobilier mai bun, acces
diferenţiat la facilităţi - totul provenind, de fapt, de la părinţi ?

Exemplele de mai sus pot contura o serie de probleme intercorelate:

• Deficitul de cunoaştere a comportamentului economic al familiei conduce la slaba
conturare a pieţei serviciilor educaţionale – neexistând un inventar al aşteptărilor
acestei extrem de importante categorii de clienţi ai serviciilor educaţionale. Această
cunoaştere ar putea oferi, unui număr tot mai mare de şcoli, şansa stabilirii unor relaţii
de tip contractual, pe baza cărora părinţii să plătească pentru lucruri clare, negociate,
cinstite, măsurabile, în schimbul cărora să primească servicii educaţionale pe măsură,
rapoarte şi informări relevante.
• Stabilirea unor astfel de relaţii ar putea fi o opţiune de politică educaţională, care să
ducă la eliberarea unor resurse suplimentare de resurse pentru categoriile sociale
defavorizate sau pentru elevii aflaţi în situaţie de risc.

4
• Chiar şi acum, sub forma taxelor şi impozitelor, părinţii plătesc pentru serviciile
publice ce li se cuvin, dar implicarea lor în viaţa şcolii şi participarea la decizie
rămân, în bună măsură, insuficiente, tocmai din cauza lipsei de interes faţă de
comportamentul lor economic şi faţă de atitudinea lor faţă de educaţia şcolară.
• Nu putem rămâne indiferenţi la ideea de acces la resurse de învăţare şi la aplicarea
principiului egalităţii şanselor. Dincolo de documentele de politici educaţionale, de
legislaţie şi de reglementări, devine tot mai evident accesul diferenţiat la resursele
care, teoretic, sunt la îndemâna tuturor elevilor dintr-o comunitate sau şcoală anume,
tocmai datorită atitudinilor diferite faţă de educaţie şi comportamentelor asociate:
accesul la bibliotecă sau la Internet devine, din ce în ce mai mult, o problemă de
atitudine şi tot mai puţin una de lipsă a resurselor.

Sociologia educaţiei este foarte interesată de efectele contextuale, care ţin de anumite
aspecte ale mediului social – mediul şcolar, cartier, comunitate de apartenenţă1.
Actualitatea şi importanţa acestei linii de investigaţie se poate vedea din creşterea
numerică a studiilor de acest tip din instituţiile specializate în sociologia şi economia
educaţiei atât în Europa cât şi în Statele Unite ale Americii.

Aceste cercetări au oferit o serie de concluzii foarte interesante legate de accesul şi

utilizarea resurselor educaţionale, concluzii care explică de ce două şcoli cu aceleaşi
resurse şi cu acelaşi tip de management obţin, totuşi, rezultate şcolare foarte diferite. A
devenit foarte curând evident faptul că aceste diferenţe în privinţa rezultatelor au origini
sociale şi culturale. Astfel, de exemplu, s-a constatat că:
• Diferenţele de clasă sunt importante pentru existenţa şi menţinerea diferenţelor dintre
rezultatele şcolare ale tinerilor aparţinând unor clase sociale diferite2 deoarece
apartenenţa la clasă influenţează deciziile tinerilor şi a familiilor în punctele de
bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite nivele sau abandonarea studiilor după
examene, testări sau alte modalităţi de selectare), influenţează opţiunile educaţionale,
probabilitatea succesului în cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse şi
creează diferenţe în utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor
dintr-o colectivitate mai largă.
• Mediul social, contextul în care se află instituţia şcolară şi compoziţia socială a şcolii
şi a formaţiunilor de studiu (clasele) influenţează rezultatele şcolare (reuşita
academică, socializarea şi orientarea şcolară) predominant prin cantitatea şi calitatea
resurselor accesibile elevilor, la nivel de şcoală, clasă, familie, dar şi prin influenţa
asupra atitudinilor, aspiraţiilor şi comportamentelor elevilor.
• Atitudinile şi judecăţile profesorilor privind status-ul social şi cel material al
părinţilor elevilor influenţează semnificativ autoevaluările elevilor, aşteptările
acestora şi succesul şcolar.
• Riscul asociat investiţiei în educaţie este perceput diferit, în funcţie de clasa de
origine.

1
Vezi bibliografia ataşată raportuluid e cercetare
2
Clasa socială = categorie socio-economică, de statut şi putere, deci în accepţiunea weberiana, de
stratificare, iar nu în cea ideologizantă, de inspiraţie marxistă.

5
• Tinerii şi copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (cărţi,
bunuri şi alimentaţie, petrecerea timpului liber, oportunităţi de învăţare suplimentară
etc.) decât tinerii şi copiii din familii sărace.
• Tinerii şi copiii sunt trataţi în mod inegal pe baza apartenenţei lor la anumite medii de
rezidenţă, economice, sociale etnice etc.
• Tendinţa spre păstrarea statutului social sau, dimpotrivă spre mobilitate socială
comportă diferenţe semnificative pentru subiecţi din clase diferite.

Ca urmare, modalităţile în care fiecare elev accesează resursele şcolii, ca de altfel şi

modul în care familia înţelege să contribuie la suplimentarea şi diversificarea resurselor
educaţionale sunt extrem de diferite în funcţie de nivelul veniturilor familiei; nivelul
educaţiei părinţilor influenţează în mod determinant şi atitudinile respectivelor familii
faţă de educaţie şi faţă de şcoală.

Deşi fenomenul este important şi este studiat în mod sistematic în mai multe ţări, scopul
studiului nostru este limitat - acela de a evalua, la nivelul elevilor din eşantion, care sunt
aşteptările acestora privind rezultatele la examene şi comparaţia cu rezultatele curente la
învăţătură, urmând ca etapa a doua a studiului să clarifice elementele instituţionale, legate
de rata de acces la nivele superioare de învăţământ, alocarea de resurse la nivel
instituţional, proceduri decizionale ş.a. Aceste informaţii sunt necesare ca elemente de
sprijin pentru estimarea utilităţii expectate a şcolarităţii pentru elevii şi părinţii din
eşantion.

Ca urmare, cercetarea de faţă îţi propune următoarele obiective:

• Să stabilească un model al utilizării resurselor şcolii şi familiei pentru învăţare,
identificând ratele de acces şi eventualele disparităţi în funcţie de clasa socială de
origine a părinţilor, de mediul de rezidenţă şi de tipul de instituţie şcolară.
• Să identifice efectul de clasă şi de instituţie în contribuţia familiilor elevilor la
susţinerea unor costuri educaţionale, de multe ori importante – atât în interiorul cât şi
în afara curriculumului oficial, intenţionat.
• Să stabilească un model al deciziei elevului şi familiei sale în legătură cu şcolarizarea
ulterioară, prin corelarea atitudinii faţă de învăţare, cu rezultatele aşteptate şi cu cele
actuale.

Sperăm că studiul nostru va trezi interesul pentru o analiză sistematică şi completă

privind mobilitatea socială şi rolul educaţiei în mobilitatea socială.

2. METODOLOGIA CERCETARII

2.1.Introducere generală

Studiul nostru s-a dorit a fi primul dintr-o serie de analize de sociologie şi de economie a
educaţiei, care au ca scop clarificarea modelelor economice care stau la baza funcţionării
instituţiilor de învăţământ în funcţie de mediul social şi cultural în care acestea îşi
desfăşoară activitatea.

6
Pentru a obţine rezultate cât mai obiective, am folosit, ca metodă predilectă ancheta cu
chestionar. Au fost aplicate două chestionare, unul pentru elevi şi celălalt pentru
părinţii sau tutorii legali ai elevilor. Prin cele două chestionare am urmărit:
• Identificarea principalelor corelaţii între atitudinile elevilor şi a părinţilor acestora
faţă de şcoală şi învăţătură;
• Reliefarea modului în care fenomenele şcolare – reuşita academică, socializarea şi
orientarea şcolară – suferă influenţa caracteristicilor contextului ambiental (efectul de
instituţie, efectul de clasă socială).
• Identificarea unor modele comportamentale ale părinţilor şi elevilor în raport cu
serviciul educaţional şi alegerea traiectoriilor profesionale.

Pentru identificarea temelor şi aspectelor relevante a fost consultată o amplă bibliografie

privind studii similare desfăşurate în alte ţări şi, totodată, au fost realizate focus-grupuri
cu directori de şcoli şi specialişti din cadrul CJAP, psihologi şi consilieri şcolari din cele
două judeţe.

Problema cea mai delicată a studiului a fost că unele aspecte investigate se află în
domenii sensibile, privind bugetul familiei, referitoare la exprimarea unor judecăţi de
valoare privind profesorii şcolii şi gradul de satisfacţie privind activităţile desfăşurate în
şcoală ş.a. Alte aspecte investigate s-au referit la pregătirea suplimentară în şcoală şi în
afara şcolii, la recompensarea unor activităţi ale profesorilor, la cheltuielile suplimentare
pentru obţinerea unor rezultate mai bune la învăţătură, la copierea la teze şi la lucrări,
privind indisciplina şi atitudinile negative faţă de şcoală - aspecte care se pot regăsi chiar
în zona comportamentelor nerecomandate, aflate la limita legii sau chiar ilegale. Ca
urmare, riscul apariţiei răspunsurilor false, autocenzurii sau non-răspunsurilor a fost
estimat ca foarte ridicat.

De aceea, am considerat necesară luarea unor precauţii experimentale suplimentare:

• Chestionarele au fost aplicate de către operatori specialişti, instruiţi în prealabil. De
regulă, aceştia nu aparţineau şcolii, iar personalul şcolii şi directorii nu au avut acces
la chestionarele completate.
• Pentru a obţine o rată de răspuns ridicată, părinţii şi elevii din eşantion au fost grupaţi
şi au completat chestionarele în instituţia şcolară, într-o sală aflată sub supravegherea
operatorului. Acesta a explicat părinţilor şi elevilor elementele legate de
confidenţialitatea răspunsurilor şi de utilitatea studiului. Doar în cazuri extreme,
chestionarul destinat părinţilor a fost înmânat copiilor şi colectat de la aceştia tot de
către operator, la o dată convenită în prealabil.
• Cheile privind identificarea şi corelarea codurilor chestionarelor, care să permită
identificarea persoanelor, au fost deţinute numai de echipa de cercetare şi de operatori
- toţi profesionişti în domeniul psiho-pedagogiei.
• Realizarea comparaţiilor, corelaţiilor şi referinţelor încrucişate s-a realizat prin
secvenţe bine proiectate de întrebări şi prin reluarea, în forme diferite, a unor întrebări
închise sau deschise, utilizarea instrumentelor statistice pentru estimarea corelaţiilor,
încrederii ş.a.

7
• A fost prevăzut din start un eşantion mare în vederea creării posibilităţii eliminării
răspunsurilor care nu satisfac criteriile de încredere prevăzute de testele standard.
• Respectarea pauzelor în sesiunile de administrare a chestionarelor, acestea conţinând
un număr mare de întrebări. Operatorii au furnizat explicaţii standardizate, fiind
instruiţi în prealabil în acest sens, şi au putut răspunde la întrebările subiecţilor
privind tehnica de completare a chestionarului sau în caz că au avut nelămuriri.

Chiar şi în aceste condiţii, la unii itemi, în urma analizelor, răspunsurile valide au scăzut
până la 30%, fapt menţionat, atunci când este necesar, în cadrul studiului. De asemenea,
situaţiile în care rata răspunsurilor de complezenţă sau a non-răspunsurilor a fost ridicată
sau semnificativă statistic au constituit obiectul unor analize suplimentare, pentru a
identifica parametrii care caracterizează populaţiile din eşantion care manifestă
respectivele comportamente.

2.2.Caracteristicile şi structura eşantionului

Studiul nostru s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2005, în două judeţe, Constanţa şi
Neamţ, şi a cuprins elevi şi părinţii acestora din 14 unităţi de învăţământ (7 din judeţul
Constanţa şi 7 din judeţul Neamţ).

Populaţia ţintă a cercetării a constituit-o elevii din învăţământul secundar si din

învăţământul profesional si tehnic. Ca ipoteza de lucru, trei aspecte importante au fost
luate în considerare în constituirea eşantionului:
• caracteristicile reţelei şcolare sub aspectul distribuţiei pe medii şi programe
educaţionale;
• contextul socio-educaţional local şi contextul economic al localităţii;
• structura socio-ocupaţională a părinţilor.

Eşantionul cuprinde elevii începând cu clasa a V-a şi părinţii acestora. Pentru elevii de
clasele I-IV au fost aplicate chestionare numai părinţilor, deoarece aspectele privind
cheltuielile familiei sunt importante în studiu, indiferent de vârsta copiilor. De asemenea,
unele întrebări din chestionar cuprind unele aspecte care au fost considerate dificile
pentru elevii claselor I-IV iar abilităţile de scris-citit insuficiente şi capacitatea redusă de
concentrare ne-au determinat să nu cuprindem această categorie de elevi în eşantionul
nostru.

Sistemul de codificare a chestionarelor a permis asocierea răspunsurilor date de elevi cu

cele ale părinţilor lor, fiind posibile analize şi interpretări legate de familia elevului ca
întreg.

La chestionar, au răspuns (vezi tabelul de mai jos):

• 687 elevi, 84 provenind din şcoli din mediul rural iar 603 provenind din şcoli aflate în
mediul urban;
• 1118 părinţi, din care 192 având copii la şcoli din mediul rural şi 926 având copii la
şcoli din mediul urban.

8
Regula de selectare a elevilor în fiecare instituţie şcolară în care s-a operat a fost aceeaşi:
au fost aleşi câte 2 elevi din fiecare clasă, al 5-lea şi al 15-lea din catalog, începând cu
clasa a V-a. Având în vedere că şcolile din mediu urban au, în medie, mai mulţi elevi,
eşantionul a cuprins mai mulţi elevi şi părinţi din mediul urban.

Atunci când a fost necesară utilizarea criteriului de stratificare: “mediul rural-urban”,

cifrele au fost ponderate folosind pe baza criteriului: “procentul populaţiei şcolare pe
medii - rural-urban”, conform statisticilor realizate de INS sau de MEdC. În acelaşi timp,
intenţia a fost de a obţine o semnificaţie cât mai bună pentru elevii şi părinţii din mediul
urban, deoarece, în mod surprinzător, studiile privind resursele, dotarea materială şi
accesul elevilor la facilităţi în mediul urban sunt mai puţine pentru mediul urban şi
majoritatea sunt concentrate mai degrabă pe alte fenomene – atitudini, aspiraţii, violenţă
ş.a.

Totodată, deoarece studiul are un accent deosebit pe aşteptările elevilor privind

rezultatele la examene (test naţional, bacalaureat), pentru a creşte capacitatea explicativă
a eşantionului în cazul întrebărilor legate de examene, a fost inclusă în eşantion şi câte o
clasă compactă din anii terminali de ciclu sau formă de şcolarizare – clasa a VIII-a, clasa
a XII-a, anul 3 SAM.

Numărul de chestionare completate de elevi

Pe medii - urban/rural

Frecvenţă Procent valid

Valid Rural 84 12.2

Urban 603 87.8
Total 687 100.0
Total 687

Pe tip de unitate şcolară

Frecvenţă Procent valid

Valid scoala generala 156 22.7

liceu 189 27.5
grup scolar 342 49.8
Total 687 100.0
Total 687

Au răspuns la chestionar 1118 părinţi, distribuiţi pe judeţe şi profesiunii conform

tabelelor de mai jos:

Numărul de chestionare completate de părinţi

Pe judeţe

9
 Frecvenţă Procent valid

Valid CONSTANTA 452 40,4

NEAMT 666 59,6
Total 1118 100,0

Pe domenii ocupaţionale şi profesionale

Judeţul Populaţia Salariaţi Patroni, Lucrători Membri ai Lucrator

curent intreprinză pe cont societăţilor familial în
ocupată tori privaţi propriu agricole gospodăria
total proprie
Neamţ 191450 114040 5404 19550 169 51651
Constanţa 236068 202375 8204 13644 403 8801
Recensamânt 100% 74,01% 3,18% 7,76% 0,13% 14,14%
2002, procente
pt. Totalul
populaţiei
celor 2 judeţe
Eşantion, 72,04% 3,85% 5,72% 0% 0,66%
procente

80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00% Series1
10,00%
0,00% Recensamant
i
ti

at

iu

i ...

..
ia

riv

pr

o.
ar

gr
ro

sp
ip

ra
l
Sa

tp

go
or

ti lo
on
t
za

l in

Series2
ta
ec
ri n

ie

il ia
p

oc
p

Esantion
m
re

ri

is
to

fa
t
in

ia
cra

or
,

br
ni

at
Lu
t ro

cr
Me

Lu
Pa

Se observă că eşantionul reflectă bine structura ocupaţională a părinţilor, aşa cum apare în
recensământ, cu excepţia ocupaţiei agricole. Aceasta se datorează faptului că eşantionarea
s-a efectuat respectând reprezentarea echilibrată a tipului de instituţii (Liceu, Grup şcolar,
Şcoală cu clasele 1-8) iar numărului de instituţii din mediul rural este mai mic decât cele
din mediul urban (Doar două unităţi pentru fiecare judeţ).

10
11
Şcolile din eşantion

Judeţul Constanţa Judeţul Neamţ

Cod Mediu Denumirea şcolii Cod Mediu Denumirea şcolii

şcoală urban- şcoală urban-
rural rural
11 U Gr. Sc. D. Hurmuzescu Colegiul Naţional
Medgidia „Calistrat Hogaş” Piatra
31 U Neamţ
12 R Gr. Sc. Cobadin Colegiul Naţional „Petru
32 U Rareş” Piatra Neamţ
13 U Liceul Teoretic Decebal Şcoala cu cls.I-VIII
Constanta „Spiru Haret” Piatra
33 U Neamţ
15 U Gr. Sc. Ind. Constructii de Grupul Şcolar
masini Constanta „Gheorghe Cartianu”
34 U Piatra Neamţ
16 U Sc. cu clasele I-VIII nr. 8 Şc.cu cls.nr.1 Piatra
Constanta 35 U Neamţ
17 R Sc. cu clasele I-VIII Cuza Voda Şc.cu cls.I-VIII
36 R Săvineşti
18 U Liceul International de
Informatica 37 R Şc.cu cls.I-VIII Tarcău

Reprezentarea procentuala a nr de elevi din scolile din esantion

30
27,4
25

20

15

8,2 8,7 8,6 8 8,9 7,4

10

5,5 7 6,7
5
3,6
0

11 12 13 15 16 18 31 32 33 34 36
Codul scolilor din esantion

12
Pentru a avea o reprezentare cât mai exactă a concepţiei familiei, ca întreg, asupra
investiţiei în educaţie, am considerat necesară evidenţierea cazurilor în care am avut
răspuns la chestionar simultan din partea elevului şi ambilor părinţi ai acestuia.

Caracterizarea răspunsurilor intersectate – mama, tatăl şi elevul

N total Minimum Maximum

corespondenţe per per
Media
complete unitate unitate
eşantion şcolară şcolară

Număr de cazuri – părinţi -

intersectate cu elevii
722 11 36 24,8

Cod judeţ şi cod şcoala Constanţa

286 11 36 24,55

Cod judeţ şi cod şcoala Neamţ

459 11 43 24,98

Foarte relevantă se va dovedi a fi influenţa nivelului studiilor părinţilor asupra atitudinii

faţă de şcoală, faţă de profesori şi, în general faţă de educaţie. Ca atare, considerăm ca
importantă descrierea eşantionului şi din acest punct de vedere.

Studiile părinţilor elevilor din eşantion

Studii parinti/tata Nu a terminat

scoala primara
0,2% scoala primara
1,9%
3,5%
4,6% gimnaziu
21,1%
26,6%
scoala
profesionala
42,0% liceu

universitate

studii
postuniversitare

13
 Studii parinti/mama

0,3% 0,6%
2,4% Nu a terminat scoala primara
2,7% 6,1% scoala primara
16,9%
gimnaziu
18,5%
scoala profesionala
liceu
universitate
52,5% studii postuniversitare
altele

Menţionăm, aici, câteva concluzii preliminare reieşite din analiza eşantionului:

• există o concordanţă semnificativă statistic între studiile soţului şi ale soţiei3;
• bărbaţii au un acces semnificativ mai ridicat la nivelurile superioare de educaţie, în
timp ce in cazul nivelurilor de instruire scăzute categoria dominantă este cea
feminină.

Analizând tabelul de mai jos, se poate observa o altă caracteristică a eşantionului:

abaterea semnificativă dintre structura pe niveluri de studii a populaţiei la nivel naţional
şi structura pe niveluri de studii a populaţiei părinţilor din eşantion, în favoarea
eşantionului. Această situaţie are două explicaţii:
• eşantionul cuprinde în mare măsură părinţi din mediul urban şi cuprinde în mică
măsură agricultori individuali, din care se constituie categoria cea mai săracă de
cetăţeni, asociată cu un nivel redus de studii;
• totodată, elevii de la SAM sunt în număr redus în eşantion, iar părinţii cu venituri
reduse au în mai mare măsură copii care urmează acest tip de şcolaritate, decât ceilalţi
părinţi.

Tabel comparativ – studii părinţi eşantion – studii populaţie la nivel naţional

(cf. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2002)

Superior Postliceal Liceal Profesiona Gimnazial Primar

l şi de
ucenici
(SAM)
NATIONAL 7,06% 2,97% 21,15% 15,27% 27,64% 20,08%

ESANTION 13,95% 5,56% 40,53% 29,31% 4,62% 2,83%

3
Hi patrat calculat este 51,88 semnificativ statistic cu o probabilitate de peste 99%

14
 RAPORT 2,0 1,9 1,9 1,9 0,2 0,1
ESANTION
/NATIONAL

Populatia de 10 ani si peste in functie de ultima scoala absolvita – statistica la nivel national.
(cf. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2002)

3,1%
0,1% 6,8% 3,1%
0,4%

20,6%
Superior lungă durată
Superior scurtă durată

21,8% Postliceal
Liceal
Statistica privind chestionarele completate de elev iProfesional şi de ucenici (SAM)
Gimnazial
Primar
Fară şcoală
Nedeclarat
28,4%
15,7%

Este totuşi interesant de observat faptul că, introducând un procent redus de populaţie din
mediul rural şi de agricultori individuali în eşantion, proporţia de părinţi având nivele de
studii ridicate sau având o calificare (Superior, Postliceal, Liceal, Profesional şi de
ucenici) este în mod stabil de circa două ori mai mare decât la nivel naţional.

Părinţii din eşantion, pe tipuri de unităţi

grup scolar
46,9%

scoala gener ala

25,8%

liceu teoretic
27,3%

15
În privinţa vârstei părinţilor, se observă că cele două distribuţii au o formă destul de
apropiată de o distribuţie normală, cu maximele diferind seminificativ. Caracteristicile
statistice ale distribuţiei pe vârste ale întregii populaţii de părinţi sunt următoarele:

VARSTELE PARINTILOR

12
10
8 MAMA
6 ELEVULUI
4 TATAL
ELEVULUI
2
0
VARSTA 41 52 63

Structura parintilor pe grupe de varsta

În 400
privinţa distribuţiei părinţilor pe sexe, se observă că rata de respondenţi din rândul
mamelor este uşor mai ridicată faţă de cea a taţilor.

300
Distributia pe sexe a parintilor care au raspuns la
chestionar
200

100 47,7%
feminin
Std. Dev = 6,23
52,3% masculin
Mean = 42,8
0 N = 1051,00
25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0 55,0 60,0 65,0 70,0

varsta parintelui

16
În ceea ce priveşte instrumentele utilizate în cercetarea noastră, prezentăm în Anexa 1 şi
în Anexa 2, chestionarul aplicate elevilor, respectiv chestionarul aplicat părinţilor.

3. Rezultatele cercetării

3.1.Opiniile părinţilor faţă de şcoală. Variable de context socio-economic şi cultural.

Primele întrebări pe care şi le pune orice părinte, înainte de a lua o decizie referitoare la
şcoala pe care o va urma copilul lui, sunt: “Care şcoală este mai bună pentru copilul
meu ?” sau “Cât de bună este o anumită şcoală ?” şi, în subsidiar, “De ce sunt unele şcoli
mai bune decât altele ?”.

Datorită centralizării (încă) excesive a sistemului de învăţământ, decidenţii la nivelul

politicilor educaţionale sau chiar la nivelul şcolii sunt destul de puţin interesaţi să afle
răspunsurile date de părinţi la aceste întrebări, cu toate că variabilele care definesc
răspunsurile la aceste întrebări îşi pun amprenta asupra performanţelor şcolii şi, în ultimă
instanţă, asupra destinului individual al elevilor.

De pildă, identificarea variabilelor de context pentru şcolile cu rezultate bune poate sta la
baza unor decizii de politica educaţională orientate eficient. Părinţii determină în mare
măsură succesul sau eşecul şcolar al copiilor, iar identificarea factorilor asociaţi şcolii în
mediul familial şi contextul socio-economic şi cultural reprezintă un pas necesar pentru
elaborarea unor politici educaţionale realiste cu scopul de a asigura atât calitatea
educaţiei, cât şi echitatea şi egalitatea de şanse în şcoală.

Cercetarea noastră demonstrează fără putinţă de tăgadă că răspunsurile pe care

părinţii înşişi le dau la aceste întrebări depind direct de nivelul veniturilor şi al
educaţiei părinţilor precum şi de contextul economic şi social în care funcţionează
şcoala.

Pentru a demonstra afirmaţia de mai sus, vom trece în revistă răspunsurile pe care părinţii
dar şi elevii le dau la întrebările din chestionar (prezentat în Anexa 2).

3.2.Opiniile părinţilor faţă de schimbările necesare în oferta şcolii

Cu toate că în general răspunsurile părinţilor la alţi itemi relevă un grad mediu de

satisfacţie privind oferta şcolii, răspunsurile la întrebarea care solicită opinia asupra a
ceea ce ei consideră că ar trebui schimbat în şcoală relevă o situaţie oarecum diferită.

Părinţii consideră că şcoala are un program prea încărcat şi, majoritatea dintre ei, solicită
adoptarea unui program şcolar mai lejer, cu mai puţine ore de predare. Având 23, 8% din
răspunsurile valide, această opinie deţine primul loc ca prioritate a schimbărilor care se
impun - în viziunea părintilor – a fi facute în şcoală.

Pe al doilea loc, cu 15.5% se situează o solicitare care se înscrie în acelaşi registru: şcoala
ar trebui să aibă o programare mai adecvată a practicii. Condiţiile şcolare pot fi

17
ameliorate în opinia a 9.9% dintre părinţi prin ore speciale de pregătire după orele din
programă, aşa numitele meditaţii, incluse în programul şcolii. O solicitare destul de
ambiguă este dată de necesitatea ca elevii să fie sprijiniţi mai mult în şcoală (7,2%),
nefiind specificat în ce registru este necesar sprijinul, fiind evident că majoritatea
solicitărilor de ameliorare a ofertei şcolii ţin de organizare şi program, factori oarecum
separaţi de aspectele care ţin de metodele de predare, motivaţia elevului şi atragerea către
domeniile şcolare predate.

În acelaşi registru se înscriu opţiunile părinţilor care ar dori ca profesorii să fie mai severi
(9%) sau mai bine pregătiţi (6.6%). Aceste opţiune relevă faptul ca un procent
semnificativ din părinţi reclamă lipsa cadrelor didactice specializate, o problemă cu care
se confruntă tot mai mult şcoala românească, în special (dar nu exclusiv) în mediul rural
şi în zonele defavorizate.

Dotările suplimentare şi introducerea altor obiecte de studiu sunt opţiuni care se situează
în marja a 5.5% din răspunsurile părinţilor. Alte opinii semnalează necesitatea impunerii
unui climat mai strict, de disciplină în şcoală, dar şi de scădere a gradului de dificultate a
sarcinilor individuale de învăţare (temele) pentru copii.

În general, se poate remarca faptul că răspunsurile date de părinti la această întrebare sunt
în general echilibrate şi nu conţin opinii divergente fundamental aupra schimbărilor care
se impun a fi făcute în şcoala românească. Nu apar menţionate obiective care ţin de
iniţiative comune în educaţia din spaţiul european, cum ar fi cresterea interesului pentru
învătare a elevilor sau nevoia creării unor mecanisme active de implicare a părinţilor în
activităţile şcolii. Crearea unui parteneriat activ între şcoală şi comunitate sau ameliorarea
celui existent nu sunt de asemenea măsuri menţionate de respondenţi, predominând
aspectele organizatorice şi problemele legate de sarcinile de învăţare cu care se confruntă
copiii.

Ce considerati ca ar trebui altfel facut in scoala?

sa nu fie ferestre intre ore

profesorii sa fie mai severi

mai putine ore de predare, programa si orar mai adecvat

alte obiecte de studiu

7.2%
9.9% 5.5% programare mai adecvata a practicii
1.1%
micsorarea suprasolicitarii
6.6% 4.4%
1.1% minimo ora re pregatire, meditatii dupa ore
15.5%
foarte multe
16.0% marimea cerintelor
3.9%
1.1%
5.5% sa nu fie profesorii partinitori

copiii sa fie sprijiniti mai mult

9.9% 1.7% 2.8%
dotari suplimentare
23.8%
profesori mai bine pregatiti

mai multa disciplina si ordine

teme mai putine, mai usoare

18
3.3. Sprijinul şcolii pentru pregătirea examenelor

În general, părinţii sunt mulţumiţi de modul în care şcoala îi ajută pe copii să-şi
pregătească examenele. Majoritatea părinţilor (56%) consideră că şcoala îi ajută mult pe
copii la pregătirea examenelor, în timp ce circa un sfert dintre ei (26,2%) sunt chiar foarte
satisfăcuţi de prestaţia şcolii. Dacă coroborăm cele două tipuri de opţiuni, putem tragem
concluzia că peste trei sferturi dintre părinţi sunt satisfăcuţi de prestaţia şcolii în această
direcţie. Totuşi, o parte dintre părinţi (16,5%) consideră că şcoala face prea puţin pentru
a-i ajuta pe copii să-şi pregătească examenele, ceea ce ne indică existenţa anumitor
disfucţionalităţi în pregătirea elevilor pentru examene sau o nepotrivire între aşteptările
părinţilor faţă de şcoală şi oferta reală a şcolii pentru acest tip de cerinţe.

Cum anume ajuta scoala pe copil in pregatirea

examenelor?

foarte mult

16.0% 0.5% mult

56.0%
putin
1.7%
putin

1.2% deloc
26.2%

3.4. Opiniile părinţilor faţă de evaluarea elevilor.

Situaţia este oarecum similară în ceea ce priveşte obţinerea unor note convenabile în
timpul anului şcolar. Majoritatea părinţilor (54,9%) consideră că şcoala îi ajută mult pe
copii să obţină note “convenabile” în timpul anului, în timp ce 19,8 % dintre respondenţi
optează pentru “foarte mult”. De menţionat că în cazul notelor procentul de părinţi
nemulţumiţi (20,9 %) este a doua opţiune şi e cu 4,4 % mai mare decât în cazul pregătirii
examenelor. Această insatisfacţie crescută se poate datora percepţiei subiective a
părinţilor în ceea ce priveşte acordarea notelor, însă procentul destul de mare de
nemulţumiţi ne determină să tragem concluzia că există destule disfuncţionalităţi care
trebuie identificate şi remediate.

19
 Dar in obtinerea unor note convenabile in timpul
anului?

foarte mult
20.9%
1.3% mult
putin
54.9% 4.3%
putin

3.0% deloc
19.8%

3.5. Cheltuielile alocate educaţiei la nivelul familiei

Multe dintre întrebările chestionarului trec dincolo de simpla opinie asupra serviciilor
educaţionale oferite de către şcoală, referindu-se la comportamentul economic efectiv,
adică la cuantumul concret al investiţiilor familiei în educaţie. Studiile în ştiinţele
educaţiei, începând cu Coleman report in Statele Unite până la studiile comparative
comprehensive întreprinse in domeniul educaţiei de OECD relevă faptul că statutul
social al părinţilor reprezintă un important factor - alături de atitudinea faţă de învăţare a
părinţilor – pentru succesul sau insuccesul al copiilor. Cercetările OECD întreprinse în
peste 40 de ţări au demonstrat existenţa unei relaţii directe între statutului socio-
economic al părinţilor şi performanţele elevilor (cu excepţia notabilă a patru ţări:
Danemarca, Finlanda, Islanda şi Coreea de Sud.

Studiul de faţă încearcă să determine dacă există această relaţie de tip determinist şi în
cazul României, între statutul socio-economic al părinţilor şi performanţele şcolare ale
elevilor.

Indicatorii statistici (vezi primul tabel de mai jos) relevă faptul că, în general, majoritatea
cheltuielilor alocate educaţiei copiilor se distribuie atipic pentru ţările membre OECD,
predominând fondurile alocate pentru îmbrăcăminte, transport anual şi pregătirea în afara
şcolii. Un loc important este ocupat şi de cheltuielile alocate pentru categorii de investiţii
familiale legate de educaţie, în care se înscriu şi cele legate de tehnologia IT. Cheltuielile
legate de achiziţionarea cărţilor sau accesul la internet sunt plasate pe ultimele locuri în
preferinţele familiilor din mediul investigat. Valorile medii indică o plasare normală a
cheltuielilor alocate cazării, achiziţionării rechizitelor şi manualelor.

Valorile maximale anuale privind fondurile cheltuite (prezentate în cel de-al doilea tabel
de mai jos) menţin caracteristicile indicatorilor statistici obţinuţi anterior. Având în vedere

20
faptul că răspunsurile părinţilor la aceşti itemi sunt prelucraţi în termenii valorilor medii,
trebuie subliniat faptul că deseori s-a argumentat faptul că, independent de variabilele
care indică diferenţele de statut socio-economic al părinţilor, atitudinea faţă de şcoală,
alocarea resurselor şi distribuţia cheltuielilor alocate educaţiei copiilor au un impact
direct asupra succesului sau eşecului şcolar al copilului. Pe de altă parte, studiile PISA
relevă faptul că nu este clară relaţia cauzală: nu se poate discerne clar dacă părinţii cu
statut socio-economic superior aleg şcoli cu un nivel superior al calităţii serviciilor
educaţionale sau, dimpotrivă, dacă elevii care provin din acest tip de familii creează activ
condiţii mai bune de învăţare şi şcoala este astfel influenţată direct în direcţia asigurării
calităţii în educaţie.

21
 Valori medii anuale - cheltuieli pe categorii (ROL)

fonduri scoala 3.139

transport 3.336

meditatii 7.877

ghiozdan 13.060

carti 15.188

alte- consiliere, sprijin platit 35.482

alte-cursuri in scoala 36.427

rechizite 53.630

manuale 54.064

cazare lunar 95.766

calculator 133.743

transport lunar 227.189

imbracaminte 251.816

alte - carti 572.679

alte- internet 573.768

cazare anual 792.475

alte - rechizite 1.103.522

carti 1.181.374

alte- pregatire in afara scolii 1.718.080

transport anual 1.987.377

alte- computer 4.362.473

Îmbrãcãminte 5.447.117

0 1.000.000 2.000.000 3.000.000 4.000.000 5.000.000 6.000.000

22
 Valori maximale anuale - cheltuieli pe categorii (ROL)

fonduri scoala 900.000

transport 1.000.000

ghiozdan 2.000.000

carti 2.000.000

cazare lunar 4.000.000

rechizite 5.000.000

transport lunar 5.000.000

alte-cursuri in scoala 6.000.000

manuale 6.000.000

meditatii 6.500.000

alte - carti 10.000.000

alte- internet 14.000.000

alte- consiliere, sprijin platit 15.000.000

imbracaminte 15.000.000

transport anual 25.000.000

carti 30.000.000

calculator 33.000.000

cazare anual 48.000.000

alte - rechizite 60.000.000

alte- pregatire in afara scolii 60.000.000

Îmbrãcãminte 70.000.000

alte- computer 83.000.000

0 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000 50.000.000 60.000.000 70.000.000 80.000.000 90.000.000

23
3.6. Aşteptările părinţilor faţă de viitorul profesional al copiilor

Majoritatea părinţilor (64.2%) consideră că au aşteptări realiste în ceea ce priveşte

viitorul copiilor lor, iar 12.1 % cred că aceste aşteptări sunt sigur realizabile. 17.1% dintre
părinţi cred ca aşteptările lor faţa de viitorul profesional al copiilor sunt în mică măsură
realizabile, în timp ce doar 4.6% cred că acestea sunt “în foarte mică măsură realizabile”.

In ce masura credeti ca dorinta dvs. privind profesia

copilului este realizabila?

4.6% 1.9% 12.1%

17.1% In foarte mare masura
in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
deloc
64.2%

Evident, şcoala este instituţia chemată să facă aceste dorinţe şi proiecţii realizabile. În
general, părinţii consideră că şcoala are o contribuţie semnificativă pentru realizarea
scopurilor legate de asigurarea carierei profesionale dorite, 11.8% considerând că şcoala
este într-o foarte mare măsură de ajutor, iar 55.9% consideră că este “în mare măsură” de
ajutor. Procentele anterioare relevă faptul că majoritatea covârşitoare consideră şcoala un
sprijin important sau foarte important pentru asigurarea viitorului dorit pentru copii.

Totuşi, o minoritate semnificativă (20.7%) consideră că şcoala este “în mică măsură” un
sprijin, în timp ce un procent de 5.7% dintre respondenţi consideră că şcoala este un
sprijin în “foarte mică măsură”, iar 5.8 % cred ca ea nu sprijină deloc elevul sau familia
pentru atingerea carierei dorite. Procentele care exprimă insatisfacţia părinţilor faţă de
oferta şcolii relevă faptul că o parte semnificativă a părinţilor nu văd şcoala ca un
partener activ pentru asigurarea unui viitor dezirabil pentru copiii lor sau consideră
oferta instituţională a şcolii ca inadecvată sau total inadecvată nevoilor reale de
dezvoltare a elevilor pentru orientarea profesională şi succesul în carieră – cu consecinţe
directe asupra investiţiei familiale în educaţie.

24
 In ce masura va ajuta scoala in realizarea acestei dorinte?

5.7% 5.8% 11.8%

In foarte mare masura
20.7% in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
deloc
55.9%

Părinţii consideră că elevii sunt sprijiniţi de către profesori în orientarea şcolară şi

profesională şi atingerea dorinţelor legate de viitorul carierei în general, 49.7 % dintre ei
indicând această opinie. Dirigintele este indicat de 34.6% dintre părinţi. Următorul clasat
este un set de opinii cu procent minoritar semnificativ, 10. 7% considerând ca nimeni din
şcoală nu sprijină realizarea acestor proiecţii. În procent minoritar sunt menţionaţi ca
sprijin şi “un anumit profesor”, “directorul”, “colegii de clasă” şi “psihologul şcolii”

Cine din scoala va ajuta cel mai mult in realizarea acestei

dorinte?
dirigintele

profesorii

nimeni

49.7% 2.5%
10.7%
directorul

5.1%
0.6% psihologul scolii

0.1%
1.8% colectivul clasei
34.6%

un profesor anume, nominalizat

se va scrie codul lui

Părinţii menţionează la întrebarea “cine din şcoală vă ajută cel mai puţin” în atingerea
obiectivelor de realizare socio-profesională pe primul loc “unii profesori”, această opinie
fiind împărtăşită de 42.7% dintre respondenţi. Urmează la egalitate, cu 10.5% opinia
conform căreia directorul, respectiv... sistemul şcolar nu sprijină succesul socio-
profesional al elevilor. Este la acest item un alt indicator statistic prin care se relevă faptul
că există o masă critică a celor care consideră şcoala inadecvată pentru atingerea şi
sprijinirea nevoilor specifice ale elevului. Dirigintele clasei este un alt actor din spaţiul

25
şcolar indicat de 9.8% dintre părinţi ca fiind insuficient de apropiat faţă de acest tip de
nevoi ale elevului. Cu acelaşi procent este menţionat “statul”, o categorie oarecum
exterioară spaţiului propriu-zis al şcolii şi insuficient delimitată conceptual. Apar cu
procente minoritare “un profesor anume” sau “mă ajută toţi cei din şcoală”.

Cine din scoala va ajuta cel mai putin in realizarea acestei

scoala
dorinte?
unii profesori

dirigintele

9.8%
10.5% 10.5% sistemul scolar

9.8% 5.6%
statul
7.0%
16.8%
directorul

4.2%
42.7% un profesor anume, nominalizat

ma ajuta toti

3.7. Dotările şcolii şi aşteptările părinţilor

În mod frecvent, calitatea educaţiei şi performanţele şcolii sunt asociate în mod direct cu
dotările şcolii, cu toate că cercetările concentrate pe acest tip de variabile relevă că alţi
factori au o influenţă mult mai mare. Părinţii consideră drept cea mai urgentă măsură
necesară şcolii este asigurarea dotării cu calculatoare (26.4%). Dotarea cu laboratoare de
specialitate este plasată pe al doilea loc în ordinea frecvenţei exprimării opiniilor
părinţilor ca prioritate (cu 21.4% din preferinţe). În tabelul de mai jos se poate observa
ponderea celorlalte priorităţi exprimate de părinţi, fiind menţionată asigurarea finanţării
din partea statului pentru şcoală, dotarea cu mobilier şcolar, cu materiale didactice, cu
materiale sportive etc.

Majoritatea părinţilor consideră că nu sunt asigurate condiţiile adecvate învăţării şi 64.5%

consideră ca acesta este principalul motiv pentru care este urgentă şi necesară asigurarea
dotărilor suplimentare. Pe al doilea loc întâlnim o explicaţie surprinzător corelată de
părinţi cu nivelul dotărilor: 10.8% consideră că metodele de predare neadecvate impun o
dotare mai bună a şcolii.

26
 Ce tip de dotare considerati ca este foarte urgenta si mobilier, mese scaune
necesara in scoala? laboratoare de specialitate

materiale didactice

manuale, rechizite scolare

teren de sport, dotari sportive

nu stiu

bani, finantare din partea

26.4% statului
8.3% 3.0% bufet
1.9%
5.5% internet

5.7% 13.0% 1.4% reparatii

4.5% 2.8% 0.3% incalzire centrala, dotari

incalzire
5.8% 0.9%
4.9% nimic

4.5% 0.6% 2.2%

echipamente tehnice,
21.4% copiatoare
reinnoire, reparatii internat

dotari de igiena

calculatoare

curte, spatii de joaca

3.8. Ce merge prost în şcoală?

O altă rezultantă deloc surprinzătoare a studiului de faţă (relevată şi de alte studii ale ISE)
este dată de faptul ca la acest item părinţii indica pe primul loc “disciplina” ca principal
aspect deficitar în funcţionarea şcolii, 21.8% dintre părinţi menţionând acest lucru. Pe de
altă parte, 13.4% dintre părinţi nu ştiu ce merge prost în şcoală. Rezultatul este cu atât
mai surprinzător cu cât pe al doilea loc apare indicată “comunicarea între elevi şi
profesori” ca un capitol deficitar, cu un scor de 8.4%. Dintre părinţi, 7.8% consideră ca
totul merge bine în şcoală. Organizarea este nominalizată de 6.8% dintre părinţi ca un
factor deficitar în activitatea şcolii. Lipsa fondurilor (5.5%), condiţiile inadecvate (5%) şi
metodele nepotrivite de predare (5.5%) obţin rezultate egale în repartizarea opiniilor
părinţilor. Dintre răspunsurile grupate la “altele” merită indicate “stilul de conducere” şi
“multe altele”, care obţin procentaje minoritare semnificative de peste 3%. Sunt
menţionate şi lipsa uniformei şcolare, comportamentul inadecvat al elevilor şi
suprasolicitarea elevilor, cu aproximativ 2% dintre răspunsurile defalcate din categoria
“altele”.

27
 Ce anume credeti ca merge prost in scoala?
stilul de conducere

nu sunt conditii adecvate

disciplina

lipsa de empatie fata de copiii saraci, partinire

inchid poarta si copiii nu pot iesi

metodele de predare

7.5% 13.4% copiii nu invata

5.5% 4.5%
2.5% organizarea
1.8%
8.4%
2.0% 0.2% comportamentul necuviincios, nepoliticos
0.7%
0.2%
6.8% 25.7% comunicarea dintre profesori si elevi
2.5% 2.5%
suprasolicitarea elevilor
5.5% 0.9%
1.6% 0.5%
0.5%
1.6% 3.6% nu au uniforma scolara
5.5%
21.8% multe altele

curatenia

conditii proaste pt activitati sportive

selectia copiilor

coruptia profesorilor

lipsa de fonduri

Reprezentarea grafică a rezultatelor statistice prezentatălipsamai josa profesorilor

de preocupare arată o distribuire
aproximativ egală a răspunsurilor care menţionează slaba organizare,
comportamentul suprasolicitarea
necorespunzator al

elevilor, faptul ca “nu învaţă copiii”, proastele condiţii pentru

comportamentul necorespunzator al activităţilor
desfăşurarea
profesorilor

sportive, curăţenia şi lipsa fondurilor necesare. personalului

totul merge bine

nu stiu
3.9. Influenţa administraţiei locale asupra respectării reglementărilor legale

Administraţia locală joacă sau trebuie să joace un rol important în distribuirea echitabilă
şi în cantitate suficientă a resurselor pentru educaţie. Totuşi, 37.2% dintre părinţi
apreciază că administraţia locală are doar în mică măsură influenţă asupra respectării
reglementărilor legale, iar 37% că administraţia locală are “în mare măsură” influenţa. Se
pot lua în considerare procentul semnificativ de 6.8% al celor care consideră că este o
influenţă în foarte mare măsură. Dar la grupul celor care consideră ca administraţia locală
nu este decât în mica măsură influentă în acest aspect, se pot adăuga 12.8% dintre părinţii
care consideră ca această influenţă este “în foarte mică măsură” şi cei 6.2% care cred ca
nu influenţează deloc. Ca urmare, putem aprecia părinţii ca puternic divizaţi în privinţa
considerării rolului administraţiei locale în respectarea reglementărilor legale.

28
 Cat de mare este influenta administratiei locale asupra
respectarii reglementarilor?

In foarte mare
6.2% 6.8% masura
12.8%
in mare masura

in mica masura
37.0%
in foarte mica
37.2% masura
deloc

3.10. Influenţa administraţiei locale asupra bunei funcţionări a scolii

În contextul descentralizării şi al dezbaterilor asupra gradului de succes pe care îl poate

avea acest proces de reformă a administrării învăţământului, este deosebit de importantă
reflectarea opiniei părinţilor, ca principali beneficiari la nivelul şcolii, asupra acestui tip
de variabile şi mecanisme de administrare. În privinţa gradului de influenţa a autorităţilor
locale asupra bunei funcţionări a şcolii, 34.9% dintre părinţii elevilor optează pentru “în
mică măsură”. Tendinţa este clară daca luăm în considerare faptul că 11.9% dintre
respondenţi consideră ca această influenţa există “în foarte mică măsură”, iar 6.7% cred
ca această influentă nu există deloc. Un alt procent semnificativ este dat de cei care cred
ca există o mare influenţă a autorităţilor locale în asigurarea bunei desfăşurări a activităţii
în şcoală (37.5% indicând această opinie). În plus, 9% consideră că autorităţile locale
influenţează în foarte mare măsură buna funcţionare a şcolii.

29
 Cat de mare este influenta administratiei locale asupra bunei
functionari a scolii?

In foarte mare
6.7% 9.0% masura
11.9%
in mare masura

in mica masura
37.5%
in foarte mica
34.9% masura
deloc

3.11. Influenţa administraţiei locale asupra calităţii profesorilor

Asigurarea calităţii în educaţie este cea mai mare provocare pentru reforma educaţiei în
România, iar calitatea capitalului uman şi nivelul pregătirii profesorilor sunt direct
relaţionate cu acest obiectiv. Acest item se referă în mod explicit la modul în care
contextul administrativ local este relaţionat cu ceea ce este numi generic a fi “calitatea
profesorilor”. 31.4% dintre respondenţi consideră ca există “în mare măsură” o influenţa
a administraţiei locale, iar 11.4 % consideră ca aceasta este “în foarte mare măsură”. Ca şi
la itemul anterior, predomină opiniile negative, la cei 31.1% dintre cei care consideră ca
această influenţă se manifestă în mică măsură alăturându-se procentele celor 12.6% dintre
părinţi care consideră ca aceasta apare în foarte mică măsură şi un semnificativ procent
de 13.9% a celor care consideră ca nu există nici o legătură între administraţia locală şi
calitatea profesorilor.

30
 Cat de mare este influenta administratiei locale asupra
calitatii profesorilor?

In foarte mare
13.9% 11.4% masura
in mare masura
12.6%
in mica masura
31.0%
in foarte mica
masura
31.1%
deloc

3.12. Corelaţia dintre nivelul salarizării şi calitatea activităţii profesorilor

Nivelul salarizării cadrelor didactice a fost şi va fi în centrul dezbaterilor publice legate

de calitatea învăţământului în general şi a calităţii actului didactic în special. Este foarte
interesantă proiecţia părinţilor asupra acestui aspect şi modul în care ei văd legătura între
calitatea învăţământului şi nivelul salarizării profesorilor. Majoritatea opiniilor se
centrează în jurul ideii conform căreia există în mare măsură o legătură între aceste două
aspecte, 39.4 % dintre părinţi indicând acest lucru. În acelaşi timp, 22.4% consideră ca
această legătură influenţează în foarte mare măsură calitatea activităţii profesorilor. Pe de
altă parte, este semnificativ procentul celor care consideră ca această relaţie este în mică
măsură semnificativă, 26% indicând această opinie. Este evident ca este puternic
întipărită la nivelul opiniei publice percepţia activităţii profesorilor ca “apostolat”, o
meserie deasupra determinărilor materiale. Astfel se explică şi faptul că 10.3% indică
opinia conform căreia activitatea didactică este influenţată “în foarte mică măsură” sau
chiar “deloc” (1.8%).

31
 In ce masura credeti ca nivelul salarizarii ii determina pe
profesori sa faca o activitate de calitate?

In foarte mare
10.3% 1.9% masura
22.4%
in mare masura

in mica masura
26.0%
in foarte mica
masura
39.4%
deloc

3.13. Profesia dorită de părinţi pentru copil

Proiecţiile părinţiilor asupra viitorului profesional pe care îl doresc părinţii pentru copiii
lor este corelat cu calitatea educaţiei şi nivelul şcolii. Independent de aceste variabile, am
orientat acest item pe modul în care părinţii exprimă profesia pe care o doresc pentru
copil. Majoritatea răspunsurilor indică o tendinţă îmbucurătoare de stimulare a
personalităţii copilului şi de asigurare a independenţei necesare alegerii profesiunii de
către copil, procentul plasat pe primul loc în ordinea frecvenţei cu 18.5% dintre
răspunsuri indicând că acest aspect ţine de “decizia copilului”. Următoarea categorie este
plasată în spaţiul profesiunilor din domeniul sănătăţii, 11% dintre părinţi dorind ca în
viitor copiii lor sa fie cadre medicale sau farmacişti. Cu valori aproape egale, 8.2% şi
7.9% dintre părinţi doresc meseria de informatician respectiv inginer pentru copii.
Urmează în ordinea preferinţelor: manager, în funcţie de conducere (6.5%), jurist, avocat
(5.7%), turism, alimentaţie publică, bucătar, ospătar (5%), muncitor calificat (4.9%),
lucrator în învăţământ (4.2%), intelectual (2.9%), ocupaţie bănoasă (2.5%), contabil
(2.2%), domeniul veterinar (2.1%), prestări servicii, coafor, croitor ş.a. (2%), iar 4.7% nu
sunt încă hotărâţi. 11.6% dintre răspunsuri sunt grupate într-o categorie analizată separat,
înscriindu-se la ceea ce de regulă apare ca fiind “şi altele”. Aici se remarcă cu 1.8% din
cei 11.6% meseria de jurnalist, iar 1.7% doresc meseria de psiholog pentru copil. Cu
valori egale în această subcategorie (1.1%) întâlnim meseria de vânzător / vânzătoare şi
cea de lucrător în industria alimentară.

32
 Profesie dorita de parinti pentru copil
este decizia copilului
medic, asistent medical, farmacist
informatician
inginer
manager, intreprinzator, functie de conducere
4.2%
jurist, avocat
2.9%
turism, alimentatie publica, bucatar, chelner
4.9% 4.7% 2.5% bun muncitor calificat
5.0% nu stiu, nu m-amhotarat
2.2%
1.0% 1.0%
5.7% lucrator in invatamant
2.1% 1.1%
0.8% profesie intelectuala
2.0% ocupatie banoasa
6.5% 0.6%
1.1% contabil
medic, assistent veterinar
11.6% 0.5%
in domeniul prestatiilor-croitor, coafor
7.6% 0.3% domeniul comunicarii, ziarist
1.6% 0.1% psiholog
protectia mediului
8.2% 1.8%
comert, vanzatoare
1.7%
18.5% industria alimentara
11.5% finante, banci
preot
cercetator
secretara
actor
sport
muzician

3.14. Diferenţe pe sexe între părinţi privind profesia dorită pentru copil

Se observă unele diferenţe semnificative statistic privind opţiunea mamei sau a tatălui.
Cea mai izbitoare este cea privind cariera artistică a copilului: pentru profesia de
muzician s-au exprimat numai mamele, în proporţie de 100%; pentru carieră sportivă,
preot, finanţe-bănci, comerţ şi ocupaţii intelectuale predomină, de asemenea, opţiunile
mamelor. Opţiunea, poate mai pragmatică, a taţilor, este predominantă pentru muncitor
calificat, protecţia mediului, domeniul informatic. În general, se observă în familie un
echilibru, semnificativ statistic, între exprimările mamei şi cele ale tatălui privind
profesia dorită pentru copil. Totuşi, putem remarca diferenţe semnificative după
criteriul genului, în funcţie de libertatea acordată copilului (feminin) şi siguranţa vieţii
viitoare a copilului (masculin).

33
 Profesie dorita pentru copil - pe sexe

T otal 52,92% 47,08%

muzician 100,00% 0,00%

sport 66,67% 33,33%

actor 60,00% 40,00%

secretara 50,00% 50,00%

cercetator 50,00% 50,00%

preot 55,56% 44,44%

finante, banci 66,67% 33,33%

industria alimentara 60,00% 40,00%

comert, vanzatoare 60,00% 40,00%

protectia mediului 46,67% 53,33%

psiholog 50,00% 50,00%

domeniul comunicarii, ziarist 52,94% 47,06%

in domeniul prestatiilor-croitor, coafor 57,89% 42,11%

medic, assistent veterinar 55,00% 45,00%

contabil 52,38% 47,62%

ocupatie banoasa 50,00% 50,00%

profesie intelectuala 62,96% 37,04%

lucrator in invatamant 57,50% 42,50%

nu stiu, nu m-am hotarat 59,09% 40,91%

bun muncitor calificat 43,48% 56,52%

turism, alimentatie publica, bucatar, chelner 53,19% 46,81%

jurist, avocat 50,00% 50,00%

manager, intreprinzator, functie de conducere 52,46% 47,54%

inginer 54,17% 45,83%

informatician 44,16% 55,84%

medic, asistent medical, farmacist 50,93% 49,07%

este decizia copilului 55,17% 44,83%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

feminin masculin

3.15. Argumentarea opţiunilor privind profesia copilului

Tendinţa manifestată de părinţi în alegerea profesiei este confirmată de răspunsurile la

această întrebare, 19.8% dintre subiecţi motivând alegerea meseriei prin modul în care se
raportează copilul la ea. 16.3% dintre răspunsuri motivează prin faptul că există “abilităţi
în domeniu”, o motivaţie care se suprapune în mare parte cu răspunsul anterior,
înscriindu-se în aceeaşi categorie. Tot în acest segment se înscrie procentul celor 6.7%
care menţionează că “respectă decizia” copilului în alegerea meseriei lui. Cel mai mare

34
procentaj este obţinut de motivul conform căruia meseria aleasă oferă mai multe
posibilităţi în viitor, 20.8% dintre părinţi indicând această opţiune. Un procent de 12.8%
consideră că banii sunt principalul motiv pentru alegerea meseriei viitoare, iar 4.8% se
situează pe o poziţie diferită, “posibilitatea de a ajuta oamenii” fiind principiul orientativ
pentru alegerea şi orientarea carierei. Un procent de 3.3% dintre părinţi consideră că cel
mai important criteriu în alegerea meseriei este alegerea unei profesii sigure. La “altele”,
motive care însumează 7.5% din total, se grupează motive diferite, cum ar fi “prestigiul
social”, îndepărtarea de corupţie, “rămâne lângă părinţi” ş. a.

De ce doriti aceasta profesie pentru copil?

pentru a reusi în viatã,pentru a se afirma
deoarece îi place
are abilitãti în domeniu
mai multe posibilitãti în viitor
4.8% 6.7% posibilitatea de a ajuta oamenii
12.8% 1.7%
pãrintii îl pot sprijini
20.8% 0.7%
3.3% 0.3% îi respectãm decizia
0.3%
0.8% poate sã rãmânã departe de coruptie
7.5%
bani

7.9% 2.0% 0.8% este folositor

16.3% poate sã -l practice si acasã
1.1%
19.8% profesie intelectuala
respectat, prestigiu
profesie sigura
langa parinti
independent

3.16. Contribuţia şcolii la satisfacerea nevoilor copiilor

Acest item este un indicator suplimentar al gradului de satisfacţie al părinţilor faţă de

oferta şcolii. Deseori în contradicţie cu opiniile critice faţă de şcoală exprimate de aceiaşi
respondenţi, procentele relevă aici un înalt grad de satisfacţie. Majoritatea absolută a
părinţilor consideră că şcoala oferă în foarte mare măsură copilului cele dorite (13.7%%)
sau în mare măsură (66%). Cei care consideră că ea oferă în mică măsură sunt
reprezentaţi de 16.9%, iar numai 3.1% cred ca ea răspunde numai în foarte mică măsură
necesităţilor copilului. Un procent nesemnificativ de 0.3%, sub marja de eroare a
eşantionului, este dată de cei care cred ca şcoala nu oferă deloc cele dorite copilului. În
general, se poate remarca ponderea covârşitoare a celor care răspund la întrebările de tip
direct cu un grad ridicat de satisfacţie, corelat mai mult cu obedienţa socială decât cu
opiniile exprimate la alţi itemi legaţi de gradul de satisfacţie. De aceea, considerăm că
răspunsurile la această întrebare au înţeles şi semnificaţie numai dacă sunt analizaţi în
corelaţie cu itemii anteriori.

35
 In ce masura scoala ofera copilului dvs. cele
dorite?

0.3%

3.1% 13.7%
16.9% In foarte mare masura
in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
deloc
66.0%

3.17. Solicitarea de către şcoală a contribuţiilor în bani sau de altă natură

Acest item este relevant din două perspective: pe de o parte, este relevată distribuţia celor
care sunt solicitaţi în mod direct de către şcoală (de către directori sau profesori) să aducă
bani la şcoală şi , pe de altă parte, măsura în care aceştia o fac efectiv. Acest item este
interesant şi pentru a estima numărul total al părinţilor care admit implicit faptul că aduc
în mod regulat sume de bani la şcoală. Modul în care părinţii apreciază măsura în care
şcoala le solicită bani este subiectiv şi este direct corelat cu nivelul socio-economic al
familiei. Prin urmare, este evident că aici putem surprinde foarte clar procentul părinţilor
care sunt solicitaţi de şcoală să contribuie cu bani şi distribuţia opiniilor lor asupra acestor
contribuţii. Un procent de 2.6% dintre părinţi consideră că sunt în foarte mare măsură
solicitaţi de şcoală, iar 20.8% sunt “în mare măsură” solicitaţi. Majoritatea consideră că
sunt solicitaţi “în mică măsură” să aducă bani la şcoală, procentul fiind de 49.9%,
jumătate din totalul opiniilor exprimate. Un alt procent semnificativ, 19.8% consideră că
au fost solicitaţi “în foarte mică măsură” iar 6,9% consideră că nu au fost niciodată
solicitaţi.

In ce masura vi se solicita contributii in bani la

scoala?

6.9%
2.6%
20.8% In foarte mare masura
19.8%
in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
deloc
49.9%

36
În privinţa altor forme de contribuţii în afara celor financiare directe, majoritatea
părinţilor (54.33%) nominalizează totuşi o altă formă instituită de contribuţie financiară,
anume banii pentru fondul clasei. Bani sub alte forme (nespecificate) apar menţionaţi de
15.9% dintre respondenţi, iar 7.9% indica munca voluntară ca formă de contribuţie. În
jurul procentului de 4 % apar “alte bunuri” şi “donaţii”. La capitolul “altele”, defalcat pe
categorii, se grupează sponsorizările (3% din 9.1%), prestarea unor activităţi educative
(4.3%) şi organizarea unor excursii sau găzduirea elevilor de la alte clase, cu 3% din
“altele”.

Alte categorii de contributii solicitate

bani contul clasei

donatii pentru calamitati inundatii

7.9% 4.9% 15.9% munca voluntara- a mesteri, vopsi, varui

4.3% 4.3%
alte bunuri
3.7%
9.1% bani

sprijinirea fundatiei scolii

3.0%
1.8%
excursii, gazduirea copiilor din clase infratite
54.3%
sponsorizari

prestare de activitati educative sau

complementare

3.18. Disponibilitatea părinţilor de a ajuta şcoala

Un rezultat surprinzător este dat de răspunsurile la întrebarea “în ce măsură sunteţi dispus
să ajutaţi şcoala”, procentele celor care se arată dispuşi să ajute şcoala fiind aproape egale
cu cele ale celor care se arată puţin sau deloc dispuşi să ajute şcoala. Un procent majoritar
de 42.5% sunt dispuşi să ajute şcoala, iar 4.2% se declara dispuşi în foarte mare măsură
să ajute şcoala. Cu toate acestea, 36.2% se declară puţin dispuşi să ajute şcoala, iar 13.2%
sunt în foarte mică măsură dispuşi să sprijine şcoala în care învaţă propriii copii. Un
procent semnificativ de 4.8 % declară ca nu sunt deloc dispuşi sa ajute şcoala. Aici este
suprinsă o neaşteptată ruptură între şcoală şi părinţi şi este neasteptat procentul celor care
consideră ca nu este necesar ca părinţii să spijine în diferite forme şcoala în care se
formează şi sunt educaţi copiii.

37
 In ce masura sunteti dispus sa ajutati scoala

36.3%

13.2% In foarte mare masura

in mare masura
4.8% in mica masura
in foarte mica masura
4.2%
deloc

41.5%

3.19. Satisfacţia privind activitatea profesorilor

Răspunsurile date la itemul anterior sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât această
întrebare relevă opinia pozitivă a părinţilor faţă de calitatea şi prestaţia profesorilor. Un
procent majoritar absolut de 64.6% consideră că profesorii şcolii îşi fac datoria,
adăugându-se la categoria celor mulţumiţi şi procentul de 20.4% a celor care sunt în
foarte mare măsură convinşi că profesorii şcolii îşi fac datoria. 13.1% consideră că
profesorii se achită de obligaţiile pe care le au numai în mică măsură şi numai 1.9%
consideră că numai în foarte mică măsură se achită de obligaţiile pe care le au.

In ce masura credeti ca profesorii scolii isi fac

datoria

64.6% In foarte mare masura

13.1%
in mare masura
1.9% in mica masura
in foarte mica masura

20.4%

3.20. Aprecierea salarizării profesorilor

Percepţia părinţilor asupra salarizării profesorilor reflectă - în special prin analiza
comparativă cu itemul anterior prezentat – dominanţa ideii conform căreia acest sector
este marcat de injustiţie socială. Majoritatea respondenţilor indică faptul că profesorii
sunt plătiţi incorect (50.4%) sau în foarte mică măsură corect pentru munca pe care o
depun, cu un procent ataşat acestei opinii de 17.4%. Totodată, 1.9% dintre părinţi
consideră că nu sunt deloc corect remuneraţi. Categoria celor care văd plata profesorilor

38
în acord cu munca pe care o depun este minoritară, 28% fiind de acord cu actualul nivel
de salarizare “în mare măsură” şi numai 3.5% consideră că este corect în foarte mare
măsură.

In ce masura credeti ca profesorii sunt corect

platiti

50.4% In foarte mare masura

17.4%
in mare masura
in mica masura
1.9%
3.5% in foarte mica masura
deloc

26.8%

Pentru profesorii buni, părinţii văd necesară creşterea salariilor, 58.5% sprijinind această
idee, iar 22.9% consideră că premierea lor este o soluţie bună. Recompensarea lor cu
“laude, stimă şi respect” este o soluţie avansată de cea de a treia mare categorie de
opţiuni, reprezentând un procent de 10.6% din total. Un mic procent susţine ideea unor
daruri care să fie acordate profesorilor buni, cu 2.8%. Recompensele şi decoraţiile,
biletele gratuite la teatru sau perfecţionarea profesională în strainatate sunt categorii de
raspunsuri defalcate statistic în categoria generală care acumulează 5.3% din opţiuni.

Cum ati recompensa profesorii buni?

salariu mai mare

retribuire dupa merit, premiu

22.9%
cu lauda, stima, respect,
10.6%
4.4% recunostinta
2.8% cu daruri
5.3%
0.4%
bilete de teatru, bilete de
0.5% intrare gratuite in muzee
58.5% perfectionari in strainatate

recompense, decoratii

39
3.21. Participarea părinţilor la deciziile şcolii
Deşi s-a văzut la itemii anteriori că numai 6.9% nu contribuie deloc la fondurile şcolii,
răspunsurile la această întrebare relevă faptul că părinţii nu au control asupra fondurilor
şcolii şi nu pot influenţa acest aspect. Părerea părinţilor în deciziile privind utilizarea
fondurilor şcolii este solicitată în foarte mică măsură (16.6%), în mică măsură (33.6%)
sau deloc (21.9%). O parte a părinţilor consideră că rolul lor consultativ în planul alocării
fondurilor şcolii este activ, iar 24% dintre ei consideră că sunt “în mare măsură”
implicaţi, iar 3.9% în foarte mare măsură.

In ce masura considerati ca scoala va solicita parerea in deciziile

asupra utilizarii fondurilor scolii?

3.9%
21.9% In foarte mare masura
24.0%
in mare masura
in mica masura

16.6% in foarte mica masura

deloc
33.6%

3.22. Aprecierea pregătirii profesionale a profesorilor

Profesorii sunt percepuţi de părinţi a fi bine pregatiţi profesional în foarte mare măsură
(20.2%) sau în mare măsură (70.3%). Numai 8.3% din părinţi consideră că sunt “în mică
măsură ”pregătiţi profesional”. Restul de 1.2% este distribuit de opiniile minoritare
conform cărora ei sunt pregătiţi profesional în “foarte mică măsură” (1% din totalul celor
1.2 procente) sau “deloc” (0.2%).

40
 In ce masura considerati ca profesorii scolii sunt bine pregatiti
profesional?

0.5%
In foarte mare masura
70.3% 8.3% in mare masura
1.2% in mica masura
in foarte mica masura
20.2% deloc
0.8%

3.23. În ce măsură consideraţi că banii şcolii sunt bine folosiţi?

Cu toate că au un control nesemnificativ în alocarea fondurilor şi sunt foarte rar consultaţi
în privinţa cheltuirii lor, 65.4% sintre părinţi consideră că banii şcolii sunt bine folosiţi în
mare măsură şi 14.4% cred ca acest lucru se întâmplă “în foarte mare măsură”. O
minoritate consideră că banii sunt bine folosiţi în “mică măsură”(14.1%), în foarte mică
măsură (4.9%) sau “deloc” (1.1%).

In ce masura considerati ca banii scolii sunt bine folositi?

4.9% 1.1% 14.4%

14.1% In foarte mare masura
in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
deloc
65.4%

3.24. Frecvenţa discuţiilor din ultimul an cu profesorii clasei, prezentanţi ai cu

dirigintele sau cu alţi reprezentanţi ai şcolii.
Separarea sau existenţa paralelă a şcolii şi familiei apare clar exprimată de următoarele
rezultate statistice reprezentate în situaţii grafice de mai jos. Se poate observa faptul că
32.2% dintre părinţi nu au vorbit niciodată cu profesorii clasei, 10.7% niciodată cu
dirigintele/învăţătorul clasei în care învaţă copilul, 55% nu au întâlnit nidiodată directorul
şcolii, iar 75.8% nu au întâlnit vreodată alţi reprezentanţi ai şcolii. De altfel, procentele

41
care se clasează pe locul doi ca pondere relevă că în cazul în care totuşi se întâlnesc
părinţii cu reprezentanţii şcolii sau cu profesorii copiilor, acest lucru se întâmplă foarte
rar. Astfel, se poate vedea că părinţii discută cu profesorii copilului o dată pe an (13.6%),
de două ori pe an (15%)sau de trei ori pe an (7.3%). Procentele minoritare sunt deţinute
de părinţii care susţin că se întâlnesc “frecvent”cu profesorii (11.4%, dar fără a se
specifica ce se înţelege prin această frecvenţă). Se poate remarca faptul că părinţii se
întâlnesc mai des cu învăţătorul, dar comunicarea dintre şcoală şi familie scade odată cu
trecerea la nivelul secundar şi secundar superior.

Frecventa discutiilor din ultimul an cu profesorii clasei

1.4% 1.4%
11.4% o data
7.1%
4.7% de doua ori
de trei ori
7.3%
de patru ori
frecvent
38.2% saptamanal
15.0%
lunar
cand este nevoie
13.6% niciodata

Frecventa discutiilor din ultimul an cu dirigintele/ invatatorul

22.3% o data
10.3%
de doua ori
3.4%
de trei ori
10.6%
de patru ori
frecvent
3.7% saptamanal
15.4% 11.1% lunar
cand este nevoie
12.5% 10.7% niciodata

42
 Frecventa discutiilor din ultimul an cu directorul scolii

o data
0.2% 1.6% de doua ori
55.0%
de trei ori
5.7%
de patru ori
4.7%
18.2% frecvent
saptamanal

2.5% lunar
3.5%
15.5% cand este nevoie
11.4%
niciodata

Frecventa discutiilor din ultimul an cu alti reprezentanti ai scolii

o data
4.9% 0.5% de doua ori
0.8%
de trei ori
2.9%
0.8% de patru ori
75.8% 24.2% frecvent
3.1% 4.4%
saptamanal
lunar
6.8%
cand este nevoie
niciodata

3.25. Distribuţia părinţilor pe vârstă, sex şi frecvenţa lecturilor.

Procentele care exprimă distribuţia pe sexe a părinţilor care au răspuns la chestionar
relevă o bună reprezentativitate şi distribuire statistică a eşantionului studiului de faţă.
Respondenţii de sex feminin reprezintă 52.3% din total, iar cei de sex masculin sunt
47.7% din eşantion.

43
 Distributia pe sexe a parintilor care au raspuns la
chestionar

47.7% feminin

52.3% masculin

Distribuţia vârstelor cuprinse în eşantion relevă o distribuire normală din punctul de

vedere al reprezentativităţii eşantionului, reprezentarea grafică reprezentând curba lui
Gauss, specifică eşantiooanelor reprezentative pentru o cohortă specifică.

Structura parintilor pe grupe de varsta

400

300

200

100
Std. Dev = 6,23
Mean = 42,8
0 N = 1051,00
25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0 55,0 60,0 65,0 70,0

varsta parintelui

44
Frecvenţa lecturilor este un bun indicator al nivelului socio-cultural de provenienţă al
elevului şi determină o serie de factori care influenţează în mod direct performanţele
elevilor. Mediul social de provenienţă este corelat în mod direct cu performanţele
şcolare, iar acest lucru este confirmat de studiile statistice extinse din educaţie elaborate
de OCD, fiind analizat în relaţie directă cu asigurarea calităţii şi echităţii în educaţie. Se
poate observa din rezultatele studiului de faţă că în general, respondenţii de sex feminin
citesc mai frecvent decăt bărbaţii, în general nivelul lecturilor fiind destul de scăzut,
ţinând cont de faptul că aici este o intrebare geerală, fiind incluse orice fel de lecturi.
Dacă 68% dintre părinţi citesc ocazional, 13.1% declară că nu citesc niciodată şi numai
un procent de 18.9% citesc frecvent. Trebuie avut în vedere şi faptul că includerea în
categoria “ocazional” lasă respondenţilor libertatea de a include aici lecturi cu o frecvenţă
variabilă, chiar în cazul în care acestea sunt rare. Studii extinse din domeniul ştiinţelor
educaţiei au demonstrat faptul că atitudinea părinţilor faţă de şcoală şi studiu reprezintă
cel mai important factor asociat succesului şcolar al copiilor (Coleman Report).

Structura parintilor in functie de frecventa lecturilor

13.1%
18.9%

in cele mai multe din

saptamani
ocazional

aproape niciodata

68.0%

45
 Structura parintilor pe sexe si frecventa lecturilor

Total 52.40% 47.60%

aproape niciodata 41.91% 58.09%

ocazional 52.89% 47.11%

in cele mai multe din

saptamani
57.87% 42.13%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

feminin masculin

Statusul ocupaţional al părinţilor, nivelul studiilor şi nivelul veniturilor determină în mare

măsură succesul sau insuccesul şcolar al elevilor, observându-se de regulă o mai mare
influenţă a acestor variabile decât cele care ţin de oferta şcolii. În studiul OECD “School
factors related to quality and equity”, se remarcă:
“în fiecare ţară, un avantaj semnificativ a fost identificat la elevii care au
părinţi cu un statut ocupaţional superior. Ţările OECD cu cele mai mici
diferenţe şi corelaţii între statusul socio-economic şi performanţa elevilor sunt
Canada, Finlanda, Islanda, Italia, Corea and Norvegia, iar Germania şi
Ungaria sunt ţarile OECD care prezintă cele mai consistente diferenţe şi
corelaţii directe. Dintre ţările partenere, Hong Kong-China relevă cele mai
mici diferenţe, iar ţări ca Argentina sau Chile prezintă cel mai consistent
puternice dezavantaje pentru elevii ai căror părinţi au un status ocupaţional
inferior” (OECD 2005, p. 93).

Impactul veniturilor care revin familiei, veniturilor părinţilor şi a modului în care acestea
sunt investite în educaţie au indiscutabil un impact direct asupra performanţelor copilului:
“Cinci din şase indicatori ai diferenţierii în educaţie prezintă relaţii semnificative statistic
în corelaţie cu impactul profilului ocupaţional al părinţilor asupra performanţelor
elevilor” (OECD, 2005). Datele obţinute relevă faptul că procentele celor cu venituri
scăzute sau “sub medie”este ridicat, iar femeile în general au venuturi mult mai scăzute
decât bărbaţii, numai 37.65% dintre cei care au venuturi peste medie fiind femei, fată de
62.35% bărbaţi. Aceeaşi situaţie este întâlnită în cazul studiilor părinţilor, observându-se
că nivelul studiilor este direct corelat cu sexul părintelui, femeile fiind în general
minoritare în categoria celor care au studii universitare sau postuniversitare. Prin urmare,
putem spune că la nivel terţiar bărbaţii au un nivel mai ridicat de acces la formele de

46
şcolarizare, iar in cazul nivelurilor de instruire scazute categoria dominantă este cea
feminina.

Structura parintilor pe sexe si nivel perceput al veniturilor

Total 51.90% 48.10%

scazut 54.84% 45.16%

sub medie 56.65% 43.35%

mediu 51.81% 48.19%

peste medie 37.65% 62.35%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

feminin masculin

Structura parintilor pe sexe si nivel studii

Total 52.50% 47.50%

postuniversitar 38.24% 61.76%

universitar 46.62% 53.38%

scoala tehnica postliceala 42.37% 57.63%

liceu 62.79% 37.21%

scoala profesionala 40.51% 59.49%

gimnaziu 71.43% 28.57%

primar 63.33% 36.67%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

feminin masculin

47
3.26. Analiza comportamentelor elevilor

Comportamentul elevilor vizat în analiza noastră are două aspecte: violenţa fizică sau
verbală şi comportamentele neconforme, mergând de la turbulenţă până la necinste.
Recurgerea la violenţă fizică este recunoscută de 36,2 % dintre respondenţi, în timp ce un
procent destul de mare (16,2%) declară complezent că nu au loc niciodată scene de
violenţă între colegi. Violenţa verbală între colegi este recunoscută de aproape jumătate
dintre respondenţi (46,2%), un procent ceva mai mic de elevi (9,3%) declarând de
complezenţă că nu vorbesc urât între ei niciodată. Acest procent mai mic se explică prin
perceperea violenţei verbale ca pe un fapt mai puţin grav decât violenţa fizică şi atunci şi-
au permis să fie mai cinstiţi. Violenţa verbală faţă de profesori este recunoscută de 9,7%
dintre respondenţi, în timp ce aproape jumătate dintre ei (48,9%) declară că acest lucru nu
se întâmplă niciodată. Procentul foarte mare de elevi care nu recunosc existenţa violenţei
verbale în relaţiile cu profesorii se explică prin perceperea corectă a gravităţii acestui fapt
şi prin teama că dacă faptul respectiv este recunoscut aceasta ar putea atrage anumite
sancţiuni.

Statistica non raspunsurilor

3,0 2,7 2,4 2,5

2,0 2,1 1,8 1,9
1,2
1,0
0,0
Cât de Cât de Cât de
des:Colegii des:Colegii îsi des:Colegii
se fac farse copie la
îmbrâncesc neplacute extemporale,
între ei teze etc.

Necinstea ca formă deviantă de comportament este recunoscută de peste 50% dintre

elevii chestionaţi. Şi în acest caz sinceritatea răspunsurilor variază în funcţie de gravitatea
faptei.

48
 Cât de des:Colegii sufla în ore

9% 19% Foarte des

des
36% arareori
36% niciodata

Dacă în cazul copiatului temelor aproape 60% dintre elevi (57,5%) recunosc că fac acest
lucru şi numai 9% susţin complezent că acest lucru nu se întâmplă niciodată, procentul
scade la 55% în cazul suflatului la ore şi la numai 36,6% în cazul copiatului la
extemporale. Procentul celor care susţin că nu se copiază niciodată la lucrările scrise este
semnificativ mai mare decât în celelalte două cazuri, şi anume, 21,3% ceea ce indică o
teamă mai mare de a răspunde cinstit.

Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între ei

16% 12% Foarte des

24% des
arareori
48% niciodata

3.27. Analiza corelată a comportamentelor agresive, neconforme şi necinstite ale

elevilor

Putem spune că în cazul acestui tip de comportamente întâlnim cele mai înalte corelaţii
din întreg studiul. Vom prezenta întreg tabloul acestor corelaţii, deoarece variabilele sunt
atât de clar şi categoric asociate, încât se constituie într-un tablou clinic al microsocialului
clasei de elevi.

Nr Variabila 1 Coeficientul de Variabila 2

crt corelaţie
Bravais
Pearson, având
o semnificaţie
statistică cu o

49
 probabilitate
de peste 99%
1 Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între ,474(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât între
ei ei

2 Cât de des:Colegii vorbesc urât cu ,591(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât între
profesorii ei

3 Cât de des:Colegii îsi fac farse ,554(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât între
neplacute ei

4 Cât de des:Colegii îsi fac farse ,609(**) Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între
neplacute ei

5 Cât de des:Colegii copie la ,643(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât între

extemporale, teze etc. ei

6 Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între ,490(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu

ei profesorii

7 Cât de des:Colegii vorbesc urât între ei ,591(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu
profesorii

8 Cât de des:Colegii îsi fac farse ,702(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu
neplacute profesorii

9 Cât de des:Colegii îsi copie temele dupa ,474(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu
altii profesorii

10 Cât de des:Colegii sufla în ore ,486(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu

profesorii
11 Cât de des:Colegii copie la ,569(**) Cât de des:Colegii vorbesc urât cu
extemporale, teze etc. profesorii

12 Cât de des:Colegii îsi copie temele dupa ,471(**) Cât de des:Colegii copie la
altii extemporale, teze etc.

13 Cât de des:Colegii sufla în ore ,753(**) Cât de des:Colegii copie la

extemporale, teze etc.

Se observă privind corelaţiile de la 1 la 13 că atunci când elevii îşi copie temele ei

vorbesc urât şi cu profesorii, iar dacă îşi fac unii altora mizerii şi se poartă rău, devin
agresivi şi cu profesorii. Apoi, dacă ei suflă la ore, vor copia şi la teze, cu înaltă
probabilitate, chiar dacă la întrebarea privind incidenţa copiatului şi suflatului diferenţa
statistică a răspunsurilor este mare, datorită percepţiei diferite a gravităţii faptelor.

14 Cât de des:Colegii îsi copie temele dupa -,105(**) MED_U_R

altii
15 Ma distrez în timpul orelor ,076(*) codul scolii in cadrul judetului, asa
cum sunt scrise pe chestionar sau in

50
 instructiunile anexate
16 Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între ,106(**) TIPUNIT
ei

Se mai observă din corelaţiile 14-16 că elevii copie mai rar în mediul rural decât în cel
urban, că există o corelaţie semnificativă dintre exprimarea “mă distrez în timpul orelor”
şi unitatea şcolară, deci elevii se distrează în timpul orelor mai mult în unele şcoli şi mai
puţin în altele. Îmbrânceala între elevi se pare că este asociată mai mult unui anumit tip
de unităţi (grupuri şcolare) decât altora (licee şi şcoli generale).

17 Cât de des:Colegii copie la ,126(**) Merita sa înveti doar pentru învatatura

extemporale, teze etc. în sine

18 Cât de des:Colegii îsi copie temele dupa ,123(**) Îmi place sa învat
altii
19 Cât de des:Colegii sufla în ore ,174(**) Îmi place sa învat

20 Cât de des:Colegii îsi fac farse ,215(**) Daca înveti gândesti mai clar
neplacute
21 Cât de des:Colegii sufla în ore ,213(**)
Daca înveti gândesti mai clar

Parcă pentru a ne împiedica să demonizăm anumite comportamente şi a ne face să ne

reamintim că elevii sunt, totuşi, copii - câteodată obraznici şi agitaţi – corelaţia 17 arată
că valorizarea pragmatică a învăţăturii se asociază bine cu copiatul la extemporale şi teze,
că plăcerea intrinsecă a învăţării se asociază cu suflatul în ore şi copiatul temelor (18-
21). Aceste comportamente reprezintă atât semne ale indisciplinei cât şi goana după
note, chiar a elevilor cu interes sporit pentru învăţarea în sine - am putea spune, chiar
semne ale adaptării la competiţia incorectă, căreia îi fac faţă zi cu zi copiii şi adulţii din
România.

3.28.Analiza atitudinii faţă de învăţătură a elevilor

51
Aproape jumătate dintre respondenţi (49,4 %) consideră că merită să înveţi doar pentru
învăţătura în sine, însă în acelaşi timp există un procent semnificativ de mare (28,8%) de
elevi care nu sunt de acord cu această aserţiune. Această polarizare a răspunsurilor
ascunde două aspecte, unul pozitiv şi unul negativ. Pe de-o parte, este îmbucurător că un
procent atât de mare de elevi manifestă interes faţă de învăţătura în sine, ceea ce poate fi
un indiciu că vor fi interesaţi să înveţe pe tot parcursul vieţii.

Merita sa înveti doar pentru învatatura în sine

complet de acord

3% 19% de acord
29%

nu sunt de acord
49%
sunt complet
impotriva

Pe de altă parte, acest interes poate ascunde o percepţie pervertită asupra unui tip de
învăţătură care nu are nici o legătură cu viaţa reală, percepţie cultivată de şcoala
românească, acuzată chiar de Eminescu atunci când era inspector şcolar pentru caracterul
ei mult prea teoretic. Această deschidere faţă de învăţătură este confirmată de procentul
forte mare de respondenţi, peste trei sferturi (84,5%), care declară că le place să înveţe.
Învăţătura este totodată un mijloc pentru cultivarea încrederii în sine, declară 90,7%
dintre cei chestionaţi, care are repercusiuni pozitive şi asupra stimei de sine. Potrivit
opiniei respondenţilor, învăţătura afectează pozitiv şi calitatea gândirii, 88,5% dintre
ei subscriu la aserţiunea că dacă înveţi gândeşti mai clar.

Daca înveti gândesti mai clar

complet de acord

10% 1%
de acord
44%
nu sunt de acord
45%
sunt complet
impotriva

52
3.29. Analiza socio-economică a situaţiei elevilor, a bunurilor şi facilităţilor pe care
le folosesc

Majoritatea covârşitoare a elevilor locuiesc în timpul anului şcolar cu părinţii (91,1%) şi

doar 2,7% locuiesc la internat. Acest procent infim e un indiciu pentru precaritatea
resurselor materiale aflate la dispoziţia şcolii şi părinţilor din mediul rural.

Precaritatea resurselor de care vorbeam mai sus este confirmată şi de situaţia manualelor
şcolare. Aproape o treime dintre elevii din eşantion (32,7) nu au toate manualele şcolare.
Pe materii, situaţia manualelor lipsă este următoarea (în clasament am inclus numai
materiile la care cel puţin 5% dintre elevi nu au manuale):

• chimie: 14,4 %

• fizică: 9.8 %

• limba română: 9,2 %

• limba engleză: 7,5 %

• matematică: 6,3 %

• istorie: 5,7 %

• biologie: 5,2 %

După cum se poate observa din lista de mai sus, situaţia este foarte gravă pentru că sunt
afectate materiile cheie: ştiinţele, limba maternă şi lingua franca a epocii noastre,
engleza.

Datele indică o situaţie surprinzător de bună în cazul bibliotecilor familiale: aproape o

treime dintre cei chestionaţi (32,5) % declară că au acasă peste 200 de volume, 22,4 %

53
au peste 100 de cărţi şi 27,8 % susţin că au între 26 şi 100 de cărţi. Practic, în casele a
peste trei sferturi dintre cei chestionaţi (82,7%) există un nucleu de cărţi care le-ar putea
stârni pasiunea lecturii, element fundamental al dezvoltării personale. Surprinzător de
puţini respondeţi (6,5 %) declară că nu au nici o carte acasă sau au foarte puţine.

Din răspunsurile date la întrebarea “Cât de des aţi cerut şi aţi obţinut sfatul sau sprijinul
vreunui profesor din şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare?”, reiese faptul că
aproape jumătate dintre cei chestionaţi (41,3 %) solicită şi primesc ajutor de la profesorii
şcolii. Totuşi, o treime dintre elevi (33,2 %) susţin că unii profesori îi ajută, alţii nu, la
care dacă adăugăm 14,7 %, cei care afirmă că “profesorii spun că temele şi pregătirea
individuală sunt în sarcina elevului”, 5,1 % elevi care se pregătesc în particular cu
profesori din şcoală şi din afara şcolii şi 5,6 % elevi care se pregătesc în particular cu
profesori din afara şcolii, vom constata că peste jumătate din elevi (58,6 %) nu sunt
sprijiniţi de suficient şi fără pretenţii pecuniare de personalul didactic în chestiuni ce
privesc învăţătura. Pregătirea particulară (meditaţiile) plătite sunt recunoscute de circa 10
% dintre respondenţi (10,7%). Mai constatăm că obiectivitatea evaluărilor şi în special a
notelor obţinute la examinările orale este pusă sub semnul întrebării în cazul a 5,1 %
dintre elevi care declară că se pregătesc în particular cu profesori din şcoală.

Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi (42,5 %) împrumută de la biblioteca şcolii şi
citesc toate cărţile pe care le recomandă profesorii, ceea ce înseamnă că profesorii nu au
găsit modalităţi atractive pentru a-i face pe elevi să citească, fie le dau prea mult de citit;
16,2 % dintre respondenţi declară că împrumută cărţi de la biblioteca orăşenească sau
sătească şi 11,8 % împrumută cărţi de la prieteni. Circa 10 % dintre elevi declară că nu
prea citesc cărţi şi că nici nu-i interesează lectura.

În ceea ce priveşte petrecerea timpului liber, majoritatea celor chestionaţi (52,5 %)

declară că se distrează împreună cu prietenii. E o modalitate firească pentru vârsta lor,
ieftină, dar care de la un punct încolo poate însemna o mare pierdere de timp sau chiar

54
intrarea în anturaje periculoase. Pe locul al doilea în ordinea preferinţelor sunt activităţile
sportive organizate de cluburi, la care participă 19,3 % dintre respondenţi. Doar 13,2 %
dintre elevi i-au parte la activităţi organizate în şcoală, ceea ce este extrem de puţin şi
indică slaba atenţie pe care o acordă şcolilor acestui tip de activităţi. Surprinzător de
puţini sunt cei care îşi ajută părinţii în gospodărie, sub 10 %, ceea ce ne face să credem că
există grave carenţe în concepţia părinţilor privind educaţia propriilor copii.

3.30. Rezultatele la învăţătură ale elevilor

Rezultate obtinute in sem I

1,9% 0,3%
9,6% Între 8-10
Între 7-7,99
Între 6-6,99
29,9% 58,3% Între 5-5,99
Sub 5

Care crezi ca vor fi rezultatele tale la

? *Bacalaureat/Testele de evaluare

7% 0% Între 8-10
16% Între 7-7,99
44%
Între 6-6,99
Între 5-5,99
33% Sub 5

55
 DIFERENTE DINTRE PROCENTE MEDIA GENERALA
SI ASTEPTARI LA EXAMEN

20,0

10,0 DIFERENTE DINTRE

PROCENTE MEDIA
GENERALA SI
0,0 ASTEPTARI LA
Între 8- Între 7- Între 6- Între 5- Sub 5 EXAMEN

-10,0 10 7,99 6,99 5,99

Se observă că elevii cu medie generală peste opt au aşteptări cu circa 20% mai mici la
examene decât media actuală, în timp ce elevii cu medii între 6-7 cred că vor obţine o
medie mai mare la examen. Nu există deocamdată elemente suficiente pentru testarea
ipotezei care se conturează, dar care pare credibilă, că elevii cu medii mari în general
consideră că la examene nu vor putea obţine aceleaşi rezultate, iar cei din categoria “notat
mediocru” cred că vor obţine la examene rezultate mai bune, “li se va face dreptate”.
Oricum, tendinţa există şi este clară: elevii acordă o semnificaţie destul de scăzută notelor
obţinute, ca estimare a şansei de reuşită la examene.

3.31 Meditaţii

Amploarea statistică a fenomenului meditaţiilor arată că acestea sunt deja un fapt comun,
un comportament stabil al elevilor, părinţilor şi mediului şcolar, socialmente acceptat. Nu
discutăm faptul că acest lucru este corect, necesar sau nenecesar, ci faptul că acest
fenomen există, serviciul costă şi există o cerere solvabilă pentru acest tip de serviciu.

O estimare medie a fenomenului arată că meditaţii se fac, de 2 ori pe săptămână, la fizică,

de circa 9% din elevi, la chimie, de circa 5% din elevi, la geografie de circa 8%, la limba
română de 21% , matematică 27%, limbi străine 13%. Trebuie avută în consideraţie

56
perioada administrării chestionarului (lunile mai-iunie), şi că media se realizează la
nivelul întregului eşantion.

Reamintim că în studiul de faţă părinţii, în medie, declară că ei cheltuie 1.718.080 ROL

pe an cu pregătirea elevilor în afara şcolii.

În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare

dintre urmãtoarele materii? fizica
Aproape zilnic

2% 7% 9%
O datã sau de douã ori
pe sãptãmânã
Câteodatã
82%
Niciodatã

În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare

dintre urmãtoarele materii? CHIMIE
Aproape zilnic
1%4% 6%
O datã sau de douã ori
pe sãptãmânã
Câteodatã

89%
Niciodatã

57
. În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la
fiecare dintre urmãtoarele materii? Geografie
Aproape zilnic

1% 7% 8% O datã sau de douã

ori pe sãptãmânã
Câteodatã

84%
Niciodatã

. În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare

dintre urmãtoarele materii? Limba românã
Aproape zilnic
3% 18%
O datã sau de douã ori
pe sãptãmânã
12% Câteodatã
67%
Niciodatã

. În timpul acestui an ºcolar, cât de des ai avut meditaþii la fiecare

dintre urmãtoarele materii? MATEMATICA
Aproape zilnic

2%
25% O datã sau de douã ori
pe sãptãmânã
Câteodatã
58%
15%
Niciodatã

58
 . În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la
fiecare dintre urmãtoarele materii? LIMBI STRAINE

Aproape zilnic
1% 12%
10% O datã sau de douã
ori pe sãptãmânã
Câteodatã

77%
Niciodatã

3.32. Analiza corelată a utilizării resurselor din şcoală şi comunitate

Nr Variabila 1 Coeficientul de Variabila 2

crt corelaţie
Bravais
Pearson, având
o semnificaţie
statistică cu o
probabilitate
de peste 99%
(**) sau de
95% (*)
1 Mentionati si alte dotãri ale scolii pe ,094(*) varsta parintelui sau tutorelui legal
care le folositi, dacã este cazul (salã de mama
sport, teren de sport, cantinã, club etc.)

2 Mentionati si alte dotãri ale scolii pe ,346(**) TIPUNIT

care le folositi, dacã este cazul (salã de
sport, teren de sport, cantinã, club etc.)
3 Mentionati si alte dotãri ale scolii pe
care le folositi, dacã este cazul (salã de
sport, teren de sport, cantinã, club etc.)
,231(**) codul scolii in cadrul judetului, asa
cum sunt scrise pe chestionar sau in
instructiunile anexate

Corelatia 1 arată că elevii de vârstă mai mare folosesc mai multe dotări ale şcolii, 2 arată
că şcolile generale au mai puţine dotări decât liceele şi grupurile şcolare, deci sunt şi mai
puţin folosite, iar corelaţia semnificativă cu codul şcolii arată că există diferenţe
semnificative, atât de la o unitate la alta, cât şi între cele două judeţe analizate, în privinţa
utilizării resurselor.

3.33.Analiza corelată focalizată pe atitudinile elevilor şi ale părinţilor

59
 1. Lipsă manuale - nivel de studii părinţi

Mentionati câte manuale vă lipsesc

Total cazuri manuale lipsă pe Esanti Fracţiun
categorie studii părinţi on e din
categori
e
Studi scoala primara 4 19 0,21
i gimnaziu 11 35 0,31
parinti scoala profesionala 30 126 0,24
mama liceu 88 270 0,33
universitate 13 69 0,19
studii postuniversitare 3 13 0,23
Total 150 557 0,27

Mentionati câte manuale vă lipsesc

Total cazuri manuale lipsă pe Esanti Fracţiun

categorie studii părinţi on e din
categori
e
Studii scoala primara 5 11 0,45
parinti gimnaziu 9 14 0,64
tata scoala profesionala 44 185 0,24
liceu 63 160 0,39
universitate 17 79 0,22
studii postuniversitare 4 21 0,19
Total 143 504 0,28

Nu se poate respinge ipoteza nulă privind corelarea dintre studiile părinţilor şi numărul
cazurilor în care elevului îi lipseşte cel puţin un manual. Aceasta nu înseamnă că nu ar
putea exista o corelaţie, ci doar că nu este statistic semnificativă corelaţia dintre numărul
manualelor lipsă şi nivelul de studii ale părinţilor. Rămâne, totuşi, foarte ridicată
frecvenţa cazurilor de părinţi care au copii care declară că au manuale lipsă (circa 28%).

2. Comportamentul de timp liber – accesul la calculator

60
Corelatii
În timpul 14. Precizati în ce feluri
liber, merg la aveti acces la calculator
Pearson În timpul liber, merg la 1,000 ,193(**)
Correlation 14. Precizati în ce feluri ,193(**) 1,000
aveti acces la calculator
Sig. (2-tailed) În timpul liber, merg la , ,000
14. Precizati în ce feluri ,000 ,
aveti acces la calculator
Covariance În timpul liber, merg la 5,050 ,971
14. Precizati în ce feluri ,971 5,335
aveti acces la calculator
N În timpul liber, merg la 434 427
14. Precizati în ce feluri 427 563
aveti acces la calculator
** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelaţia este semnificativă între comportamentul de timp liber al elevului şi accesul la

calculator, pentru fiecare tip de acces menţionat. Aceasta înseamnă că între modalităţile
de acces la calculator, listate mai jos:

1 La scoala, în timpul orelor

2 La scoala, în afara orelor
3 La Internet Café sau la cluburi cu plata
4 Merg la prieteni sau cunostinte
5 Am calculator si Internet acasa
6 Am calculator acasa
7 Am lucrat de câteva ori la calculator
8 Nu am avut ocazia sa folosesc un calculator

şi modalităţile de petrecere a timpului liber:

1 Clubul Sportiv
2 Clubul Copiilor
3 Activitati organizate de scoala
4 Activitati organizate de comunitatea religioasa
5 Sunt membru si particip la activitate ONG
6 Ma întâlnesc cu prietenii si ne distram
7 Ma joc cu prietenii
8 Ajut parintii în gospodarie

există interdependenţe dictate de starea materială a familiei, de cultura organizaţională a

şcolii şi contextul socio-economic al comunităţii.

61
3. Comportamentul elevilor în clasă – îmbrânceli, copiat, violenţa verbală

Se constată o corelaţie negativă având coeficientul Bravais-Pearson de –0,111, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între atenţia acordată de către
profesori (Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală
pentru realizarea unor activităţi şcolare?) şi comportamentele negative în clasă. Cultura
organizaţională a şcolii, în sensul acordării de sprijin elevilor şi empatie din partea
profesorilor, se reflectă direct în comportamentele elevilor.

4. Lecturile elevilor şi accesul la calculator

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,127 între cititul

cărţilor, fie proprii, fie de la diverse biblioteci sau prieteni şi accesul la calculator. Adică,
elevii care au acces la calculator, în special la şcoală, citesc şi cărţi. Acest fapt schimbă
percepţia comună, aceea că dacă elevii au calculator, vor citi mai puţine cărţi - se observă
că folosirea calculatorului este asociată cu cititul cărţilor, iar exprimarea „nu prea citesc
cărţi, nu mă interesează” nu este asociată cu utilizarea calculatorului.

5. Lecturile elevilor şi atenţia acordată de către profesori

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,117 între cititul

cărţilor, fie proprii, fie de la diverse biblioteci sau prieteni şi atenţia acordată de către
profesori elevilor (Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din
şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare?. Acest aspect arată că profesorii au
influenţă reală asupra elevilor, şi climatul suportiv, solicitudinea profesorilor faţă de
nevoile exprimate de elevi, determină un comportament orientat spre studiu şi lectură a
elevilor.

6. Încrederea în sine (Am mai mare încredere în mine dacă învăţ) şi accesul la
calculator

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,122, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii ca
factor de sporire a încrederii în sine şi accesul la calculator. Accesul la resurse de
învăţare, iar computerul este una dintre aceste resurse, sporeşte încrederea în sine a
copilului.

7. Atitudine intrinsecă faţă de învăţătură (îmi place să învăţ) şi atenţia acordată de

către profesori

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,122, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi atenţia acordată de către profesori – comportamentul corect şi suportiv al profesorilor
determină, sau cel puţin este asociat, cu valorizarea învăţării.

62
8. Îmi place să învăţ – dacă învăţ gândesc mai clar

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,308, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi valoarea pragmatică a învăţăturii. Plăcerea de a învăţa este asociată cu convingerea că
aşa îţi sporeşti capacităţile intelectuale.

9. Îmi place să învăţ - Am mai mare încredere în mine dacă învăţ

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,291, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi sporirea încrederii în sine datorită învăţăturii.

10. Am mai mare încredere în mine dacă învăţ - dacă învăţ gândesc mai clar

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,444, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între sporirea încrederii în sine
datorită învăţăturii şi valoarea pragmatică a învăţăturii -claritatea gândirii şi încrederea în
sine constituie competenţe cognitive şi volitive.

Din corelaţiile 8, 9 şi 10 se trage concluzia că atitudinile intrinseci şi totodată pozitive

faţă de învăţătură sunt înalt corelate între ele, corpusul acestor atitudini având o mare
valoare descriptivă, dacă sunt întrunite de acelaşi subiect.

11. Îmi place să învăţ - Lecturile elevilor

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,179, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi frecvenţa lecturilor - plăcerea de a învăţa şi obişnuinţa de a citi merg împreună.

12. Mediu urban-rural şi atitudine intrinsecă faţă de învăţătură

Se constată o corelaţie pozitivă având coeficientul Bravais-Pearson de 0,131, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi mediul urban-rural, adică în mediul urban predomină atitudinea intrinsecă faţă de
învăţătură - „îmi place să învăţ” - în mai mare măsură decât în mediul rural, în care
predomină o atitudine de tip instrumental – cu exprimarea generică „învăţ, deoarece aşa
poţi obţine o calificare”.

13. Tipul de unitate şcolară şi atitudinea intrinsecă faţă de învăţătură

63
Se constată o corelaţie negativă având coeficientul Bravais-Pearson de -0,158, având
semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
şi tipul de unitate şcolară. Aceasta înseamnă că atitudinea intrinsecă este mai frecventă în
şcolile generale şi licee decât în grupurile şcolare, lucru perfect normal, deoarece în
ultimele chiar se obţine o calificare profesională, şi este normală orientarea instrumentală,
pragmatică, „învăţ pentru ca să...”.

14. Gradul de satisfacţie al părintelui (În ce măsură şcoala oferă copilului

dumneavoastră cele dorite de dv.) şi atitudinea intrinsecă faţă de învăţătură

Se constată o corelaţie negativă având coeficientul Bravais-Pearson de -0,109, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între valorizarea învăţăturii în sine
de către elev şi gradul de satisfacţie al părintelui. Aceasta înseamnă că atitudinea
intrinsecă este mai frecventă în cazul familiilor mulţumite de serviciile realizate de
şcoală, copiii care învaţă cu plăcere au de regulă părinţi mulţumiţi de ceea ce face şcoala
pentru ei.

15. Ocupaţia părinţilor – mediu rural- urban – nivel de studii

Aceste variabile sunt înalt corelate, 0.344 şi 0.269, ceea ce susţine încă o dată capacitatea
descriptivă a eşantionului, sub aspectul reprezentării socio-ocupaţionale a părinţilor –
adică între mediul rural şi urban există diferenţe între structura ocupaţională, şi de aici în
nivelul de studii solicitat.

16. Cărţi citite de părinte (în ordine tata, mama) – ultimul nivel de studii

Se constată corelaţii negative având coeficientul Bravais-Pearson de -0,315 respectiv

-0,221 având semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, cărţile citite de
părinte (în ordine tata, mama) şi ultimul nivel de studii. Această corelaţie este mai
puternică în cazul bărbaţilor decât al femeilor, şi arată că pe măsură ce creşte nivelul de
studii al părinţilor, creşte şi frecvenţa lecturilor, dar că bărbaţii, dacă au studii citesc, dacă
nu, nu citesc, pe când femeile citesc sau nu citesc, într-un mod mult mai puţin dependent
de nivelul de studii.

17. Cărţi citite de părinte (în ordine tata, mama) – în ce măsură vi se solicită
contribuţii de către şcoală – mediu rural-urban – în ce măsură şcoala oferă cele
dorite de dumneavoastră

Se constată corelaţii având coeficientul Bravais-Pearson de respectiv -0,125;

-0,172; +0,185, având semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între cărţile
citite de părinte, percepţia efortului solictat de către şcoală şi satisfacţia oferită de către
şcoală. Aceasta înseamnă că părinţii din mediul rural citesc mai puţin, sunt mai
nemulţumiţi de cele oferite de şcoală şi consideră efortul solicitat pentru ajutorarea şcolii
mai mare.

64
18. În ce măsură credeţi că profesorii sunt corect plătiţi pentru ceea ce fac– în ce
măsură vi se solicită contribuţii de către şcoală

Se constată o corelaţie având coeficientul Bravais-Pearson de 0,118, având semnificaţie

statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea că profesorii sunt plătiţi
correct pentru ce fac şi percepţia efortului mare al contribuţiilor solicitate de către şcoală.
Adică părinţii care consideră că salariile profesorilor le ajung şi că nu ar trebui să
primească mai mult, cred şi că şcoala le cere prea mult.

18. În ce măsură credeţi că profesorii sunt corect plătiţi pentru ceea ce fac - Cum aţi
recompensa dumneavoastră profesorii buni

Se constată o corelaţie având coeficientul Bravais-Pearson de -0,134, având semnificaţie

statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea că părinţii sunt plătiţi correct
pentru ce fac şi tendinţa de a recompense profesorii buni. Adică, părinţii care consideră că
salariile profesorilor le ajung cred şi că nu ar trebui să primească mai mult ca recompensă
a activităţii bune.

19. . În ce măsură credeţi că profesorii sunt corect plătiţi pentru ceea ce fac - În ce
măsură consideraţi că profesorii şcolii sunt bine pregătiţi professional
Se constată o corelaţie negativă având coeficientul Bravais-Pearson de -0,135, având
semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea că profesorii sunt
plătiţi correct pentru ce fac şi exprimarea că pregătirea lor profesională lasă de dorit.
Adică, părinţii care consideră că salariile profesorilor le ajung cred şi că aceştia sunt slab
pregătiţi.

20. .În ce măsură credeţi că profesorii şcolii îşi fac datoria – În ce măsură şcoala
ofere cele dorite de dv.

Se constată o corelaţie înaltă, având coeficientul Bravais-Pearson de 0,456, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea că profesorii îşi
fac datoria şi satisfaţia privind serviciile oferite de şcoală. Această înseamnă că
majoritatea părinţilor intervievaţi consideră că profesorii şcolii sunt resursa cea mai
importantă în asigurarea satisfacţiei oferite de serviciul educaţional.

21. Care este nivelul de cunoştinţe – aşteptările pozitive privind examenele viitoare

Se constată o corelaţie înaltă, având coeficientul Bravais-Pearson de 0,424, având

semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea că nivelul de
cunoştinţe este ridicat şi aşteptările pozitive privind examenele viitoare. Aceste două
variabile exprimă gradul de încredere în sine manifestat de elevului, iar aşteptările
pozitive privind examenele sunt fireşti atunci când gradul de încredere în sine al copilului
este mare.

65
22. Învăţătura nu contează în viaţa adevărată - în ce măsură vi se solicită contribuţii
de către şcoală

Se constată o corelaţie având coeficientul Bravais-Pearson de 0,246, având semnificaţie

statistică cu o probabilitate de peste 99%, între exprimarea elevului că învăţătura nu
contează în viaţa adevărată şi exprimarea părinţilor că li se se solicită contribuţii de către
şcoală în mare măsură – atitudinea negativă faţă de învăţătură a elevului se corelează cu
atitudinea necooperantă a părintelui faţă de şcoală, neînţelegerea faţă de nevoile
instituţiei.

Concluzie: atitudinile pozitive faţă de şcoală şi profesori ale elevilor şi părinţilor sunt
corelate între ele, starea materială bună este corelată cu atitudinea suportivă faţă de
şcoală a părinţilor şi cu valorizarea învăţăturii de către elevi.

4. CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE

Acest studiu adânceşte şi confirmă observaţiile şi concluziile studiilor anterioare ale

laboratorului de management, în special cele privind calitatea în educaţie şi modelele de
rol : cultura organizaţională a şcolii are o influenţă mare în formarea atitudinilor elevilor
şi părinţilor, comportamentul altruist şi suportiv beneficiază de reciprocitate, în cele mai
multe din cazuri.

Expectanţele elevilor şi părinţilor sunt dependente de statutul socio-profesional al

părinţilor, de nivelul de educaţie al acestora, dar şi de atenţia acordată de profesori
nevoilor specifice ale elevilor.

Atitudinile intrinseci faţă de educaţie (valorizarea învăţării în sine şi plăcerea de a învăţa)

şi cele instrumentale (învăţ pentru că este folositor, pentru a obţine o calificare, ş.a.) ale
elevilor depind de mai mulţi factori, prin care se regăsesc mediul familial, tipul de şcoală
urmat, atitudinea profesorilor faţă de elevi.

Elevii şi părinţii au un comportament maximizator în privinţa utilităţii expectate a

educaţiei şi şcolarităţii, în sensul adoptării comportamentelor competiţionale, fie această
competiţie şi incorectă, şi a investiţiei în diferite activităţi, relaţii sau bunuri, în funcţie de
beneficiile aşteptate. Se observă o regularitate în atitudinile şi comportamentele de
investiţie în educaţia copilului, atitudinea faţă de şcoală şi profesori, în funcţie de
categoriile socio-profesionale din care fac parte părinţii.

Reciprocitatea acestor atitudini ale “şcolii” faţă de elevi şi părinţi şi ale acestora faţă de
şcoală, oferta sa şi reprezentanţii săi, reprezintă un fapt, dar nu susţinem în nici un fel
primordialitatea sau legături de cauzalitate ale unui factor sau altuia. Totuşi, această
asociere trebuie să dea de gândit, iar la nivelul factorilor de decizie din administraţia
centrală şi locală să se întreprindă analize consistente, pentru a se dovedi în ce cazuri
atitudinea negativă a părinţilor, dezaprecierea şcolii şi a ofertei sale au o explicaţie legată

66
de această ofertă (profesorii se poartă mai rău cu elevii, sunt mai slab pregătiţi, îşi fac
treaba cu mai puţină conştiinciozitate), şi reprezintă răspunsul la o situaţie de inadecvare
a ofertei cu aşteptările părinţilor şi elevilor.

Pornind de la aceste concluzii, politicile şi construirea sistemelor de evaluare şi asigurare

a calităţii educaţiei reprezintă o prioritate de prim ordin a sistemului educaţional,
deoarece de aici vor porni răspunsurile şi soluţiile, în mod inerent punctuale şi adaptate
fiecărei instituţii şcolare şi comunităţi.

Principalele recomandări se focalizează pe aria politicilor educaţionale privind

managementul şi asigurarea calităţii, pe sporirea implicării şi participării părinţilor în
gestiunea resurselor şcolii. Totodată, acţiunile de formare a personalului didactic, în
special pe aria competenţelor interpersonale, a comunicării cu elevii şi a relaţiilor cu
părinţii, trebuie să continuie şi să obţină efecte măsurabile.

Formularea politicilor publice în acest domeniu va ţine cont atât de aspectele legale
privind structura şi criteriile minimale pe care trebuie să le satisfacă documentele de
politici (existenţa obiectivelor, a planurilor de implementare şi a resurselor alocate,
parcurgerea etapelor obligatorii de dezbatere publică) cât şi de contextul specific al
diferitelor şcoli (mediu socio-economic, structura ocupaţională a părinţilor şi nevoile
specifice ale elevilor).

5. BIBLIOGRAFIE

Becker, Gary S., Human Capital, New York: Columbia University

Press, 1964.

Becker, Gary S., The Economic Approach to Human Behavior,

Chicago: University of Chicago Press, 1976.

Becker, Gary S., A Treatise on the Family, Cambridge, Mass.: Harvard

University Press, 1981.
(Wilson A.B. (1959), Residential Segregation of Social Classes and Aspirations of High
School Boys, American Sociological Review, n° 24, pp. 836-845.)
COLEMAN, J.S. 1990. Equality and Achievement in Education. Boulder, CO: Westview
Press;
COLEMAN, J.S., CAMPBELL, E.Q., HOBSON, C.J., McPARTLAND, J., MOOD,
A.M., WEINFELD, F.D. and YORK, R.L. 1966. Equality of Educational Opportunity,
Washington D.C.: Government Printing Office
IREDU – Dijon – Cahiers de recherche - Les effets de la composition scolaire et sociale
du public d’élèves sur leur réussite et leurs attitudes: évaluation externe et explorations
qualitatives – coordonateur Marie Duru Bellat – 2003

67
 Duru-Bellat, J.P. Jarousse, A. Mingat : De l'orientation en fin de 5ème au fonctionnement
du collège: les inégalités sociales de carrières du Cours Préparatoire au Second cycle du
secondaire, 1992; IREDU – Dijon – Cahiers de recherche, No 64
N. Altinok : ”La politique de la Banque mondiale en faveur du projet Education pour
Tous. De grandes paroles pour de petites actions ? “ 2004 - IREDU – Dijon – Cahiers de
recherche
Noden Ph. (2000): Rediscovering the impact of marketisation : dimensions of social
segregation in England’s secondary schools, British Journal of Sociology of Education,
vol. 21, n° 3, pp. 371-390;
Opdenakker M-C., van Damme J. (2001): Relationship between school composition and
characteristics of school process : their effect on mathematics achievement, British
Educational Research Journal, vol. 27, n° 4, pp. 407-431.
Sullivan, A. and Heath, A.F.: State and Private Schools in England and Wales - Paper
Number 2002-02 Nuffield College, Oxford

6. ANEXE

ANEXA NR. 1 CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Vârsta părintilor (sau a tutorilor legali) mama...........tata....................

2. Studii părinţi (bifaţi pentru fiecare dintre Mama Tata
părinţi ultimul nivel de studii) Nivel studii
Nu a terminat şcoala primară
Şcoala primară
Gimnaziu
Şcoală profesională
Liceu
Universitate
Studii postuniversitare

3. Fraţi/surori
În cazul în care aveţi fraţi şi surori, menţionaţi
vârsta şi studiile acestora (dacă sunt elevi,
menţionaţi clasa şi şcoala unde învaţă aceştia).
4. Loc naştere
1.Varsta.....studii............................................
2.Varsta.....studii...........................................
3.Varsta.....studii...........................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
.........................
Localitate................................Judeţ.................

68
 5. Domiciliu
Localitate................................Judeţ.................
6. Unde locuiţi în timpul anului şcolar (bifaţi
situaţia actuală) Părinţi  Internat  Gazdă  Rude
7. Aveţi toate manualele şcolare?
DA  NU 

Dacă nu, menţionaţi câte manuale vă lipsesc........

8. Care manuale vă lipsesc?
9. Bifaţi situaţia corespunzătoare numărului de
cărţi pe care le are familia acasă:
..........................................................................................
............................................................
Nici una sau foarte puţine Între 10 şi 25  Între 26
şi 100  Peste 100  Peste 200 

10.Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală pentru
realizarea unor activităţi şcolare?
De multe ori, toată Unii profesori mă Foarte rar, Mă pregătesc în Mă pregătesc în
lumea este dispusă ajută, alţii nu profesorii spun particular, unii particular cu
să mă ajute atunci că temele şi profesori sunt profesori din
când îi rog pregătirea din şcoală afara şcolii
individuală sunt
de datoria
noastră

11.Cât de des citiţi şi împrumutaţi cărţi de la biblioteca şcolii, de la alte biblioteci sau de la
prieteni? (bifaţi toate situaţiile adevărate)
Împrumut şi Îmi place să Îmi place să Împrumut cărţi Împrumut Nu prea Nu citesc
citesc toate merg la citesc, dar nu de la biblioteca cărţi de la citesc cărţi, pentru că nu
cărţile pe care biblioteca găsesc în orăşenească/ prieteni nu mă pot găsi sau
mi le şcolii şi biblioteca şcolii sătească (altă interesează împrumuta
recomandă citesc multe ceea ce mă bibliotecădecât cărţi
profesorul de cărţi interesează a şcolii)
limba româna

12.În timpul liber, merg la (bifaţi toate situaţiile adevărate):

Clubul Clubul Activităţi Activităţi Sunt Mă întâlnesc Mă joc cu Ajut părinţii
Sportiv Copiilor organizate organizate de membru şi cu prietenii prietenii în
de şcoală comunitatea particip la şi ne distrăm gospodărie
religioasă activitate
ONG

69
 13. Cât de des se produc în clasa voastră următoarele evenimente (bifaţi toate situaţiile
adevărate):
Evenimentul Foarte Des Arareor Niciodată
des i
Colegii se îmbrâncesc între ei
Colegii vorbesc urât între ei
Colegii vorbesc urât cu profesorii
Colegii îşi fac farse neplăcute (ascund lucruri,
caiete, ghiozdane etc.)
Colegii îşi copie temele după alţii
Colegii suflă în ore
Colegii copie la extemporale, teze etc.

14. Precizaţi în ce feluri aveţi acces la calculator (computer) (bifaţi toate situaţiile adevărate):
La La şcoală, La Internet Merg la Am Am Am lucrat Nu am avut
şcoală, în afara Café sau la prieteni sau calculator şi calculator de câteva ocazia sa
în orelor cluburi cu cunoştinţe Internet acasă ori la folosesc un
timpul plată acasă calculator calculator
orelor

15. Precizaţi ultima temă/activitate desfăşurată în laborator (atunci când este cazul):
Fizică..............................................................................................
Chimie.............................................................................................
Biologie...........................................................................................
Informatică.......................................................................................

Nr. Întrebare Complet De Nu sunt Sunt complet

Cr de acord acord de acord împotrivă
t
16 Merită să înveţi doar pentru
învăţătura în sine
17 Îmi place să învăţ
18 Am mai mare încredere în mine
dacă învăţ
19 Dacă înveţi gândeşti mai clar
20 Nu-mi place să învăţ
21 Dacă înveţi devii mai inventiv
22 Învăţătura e bună numai dacă îţi
permite obţinerea unei slujbe
23 Cu cât ai mai multă învăţătură, cu
atât poţi avea o slujbă mai bună
24 Învăţătura nu îţi ajută cu nimic
pentru obţinerea unei slujbe

70
25 Dacă înveţi, poţi dobândi
deprinderi folositoare pentru un
loc de muncă
26 În ziua de azi, nu contează câtă
şcoală ai, tot nu poţi găsi o slujbă
27 În ziua de azi, dacă eşti necalificat,
nu poţi obţine o slujbă
28 Şcoala este o pierdere de vreme
29 Mă distrez în timpul orelor
30 Învăţătura nu contează în viaţa
adevărată

31 Şcoala este un lucru serios

32.Care consideri că este nivelul tău de cunoştinţe, în general?

Excelent Peste medie Mediu Sub medie Slab

33.Care crezi că vor fi rezultatele tale la Bacalaureat/Testele de evaluare*4?

Între 8-10 Între 7-7,99 Între 6-6,99 Între 5-5,99 Sub 5

34.Medii generale din primul semestru

Între 8-10 Între 7-7,99 Între 6-6,99 Între 5-5,99 Sub 5

35.Care dintre următoarele lucruri le deţii acasă? (bifaţi în dreptul obiectelor)

calculator cameră separată birou/masă de lucru culegeri hărţi dicţionar

televizor color Cameră video Automobil Telefon mobil Maşină de spălat automată
Cuptor cu microunde Robot de bucătărie

36. Câte persoane locuiesc în casa ta, incluzându-te şi pe tine? ……………..

37. În timpul acestui an şcolar, cât de des ai avut meditaţii la fiecare dintre următoarele materii?
(bifează o căsuţă pentru fiecare rând)

Aproape O dată sau Câteodată Niciodată

zilnic de două ori
pe
săptămână
Matematică

4
* Pentru elevii din ani terminali

71
 Limba română
Limbi străine
Biologie
Geografie
Chimie
Fizică
Altele

38. Ce mijloc de transport foloseşti de acasă (gazdă, internat) până la şcoală?

Merg pe jos  Autobuz, tramvai  Microbuzul şcolii  Tren Altele

39. Ce distanţă este între locuinţa din timpul anului şcolar şi şcoală? (scrieţi distanţa
aproximativă)
…………………………………….

40. Cât timp îţi ia deplasarea zilnică dus-întors la şcoală, cu aproximaţie?

…………………………………………………..

41. Menţionaţi şi alte dotări ale şcolii pe care le folosiţi, dacă este cazul (sală de sport,
teren de sport, cantină, club etc.)
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………

ANEXA NR. 2 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1. Vârsta părintelui ..........................................

2. Sex Masculin Feminin
3. Calitate legală faţă de copil Părinte Tutore legal
4. Alţi copii 1. Varsta.........studii..............
2. Varsta.........studii..............
3. Varsta.........studii..............
4. Varsta.........studii..............
5. Varsta.........studii..............
6. Varsta.........studii..............
7. Varsta.........studii..............

72
5. Loc naştere
Localitate.....................................................Judeţ.................
6. Ultimul nivel de studii  Primar
 Gimnaziu
Bifaţi căsuţa corespunzătoare  Şcoală profesională
ultimului nivel de studii  Liceu
 Şcoală tehnică postliceală
 Universitar
 Postuniversitar
7.Traiectorie profesională 1. Ocupaţie.....................…………………………………..
loc de muncă..........................…………………………….
Vă rugăm să enumeraţi ultimele
două locuri de muncă (ocupaţia 2. Ocupaţie.....................…………………………………..
şi intreprinderea) loc de muncă..........................…………………………….

8.Nivel subiectiv al veniturilor Peste medie

(Cum vă consideraţi dv. Mediu
Veniturile) Sub medie
Scăzut
9.Bifaţi poziţia care corespunde În cele mai multe din săptămâni
situaţiei cărţilor citite de Ocazional
dumneavoastră Aproape niciodată

10.În ce măsură şcoala oferă copilului dumneavoastră cele dorite de dv.

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

11. În ce măsură vi se solicită contribuţii în bani de la şcoală:

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

12.Altfel de contribuţii solicitate de şcoală:

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………

13.În ce măsură sunteţi dispus să ajutaţi şcoala

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

14.În ce măsură credeţi că profesorii şcolii îşi fac datoria

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

73
 15.În ce măsură credeţi că profesorii sunt corect plătiţi pentru ceea ce fac
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

16.Cum aţi recompensa dumneavoastră profesorii buni

…………………………………………………………………………..

17.În ce măsură consideraţi că şcoala vă solicită părerea în deciziile asupra utilizării

fondurilor şcolii
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

18.În ce măsură consideraţi că profesorii şcolii sunt bine pregătiţi profesional

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc

măsură măsură

19.În ce măsură consideraţi că banii şcolii sunt bine folosiţi

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc

măsură măsură

20.De câte ori aţi discutat în ultimul an:

cu profesorii clasei…………………………….
cu dirigintele/ învăţătorul……………………..
cu directorul şcolii……………………………..
cu alţi reprezentanţi ai şcolii………………….

21. Ce profesie doriţi copilului dv.?

…………………………………………………………………………………………..

22.De ce doriţi o asemenea profesie?

……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

23.În ce măsură credeţi că dorinţa dv. privind profesia copilului este realizabilă?
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc

74
măsură măsură

24.În ce măsură vă ajută şcoala în realizarea acestei dorinţe?

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

25.Cine din şcoală vă ajută cel mai mult în realizarea acestei dorinţe?
…………………………………………………………………………………

26.Cine vă ajută cel mai puţin?

………………………………………………………………………………………

27.Ce tip de dotare consideraţi că este foarte urgentă şi necesară în şcoală? De ce?
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
28.Ce anume credeţi că merge prost în şcoală? De ce?
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
29. În ce măsură administraţia locală/primăria are influenţă asupra:
a) dotării materiale
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

b) respectării reglementărilor
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

c) buna administrare a şcolii

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

d) calitatea profesorilor

In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc

măsură măsură

75
 30. În ce măsură credeţi că nivelul salarizării îi determină pe profesori să facă
activităţi de calitate?
In foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Deloc
măsură măsură

31.Ce alte lucruri influenţează calitatea activităţii profesorilor?

1……………………………………..
2……………………………………
3…………………………………….

32. Ce anume consideraţi că puteţi face pentru ca intresul profesorilor pentru o activitate
de calitate să crească?
1………………................................................................................…...........
2……………
….....................................................................................................................................
.................................................................................

33. Cum anume aţi ales şcoala la care este copilul?

………………………………………………………………………………..

34. În continuare, întrebările sunt despre alegerea şcolii în care învaţă copilul dv. şi vă
rugăm să încercuiţi răspunsul pe care îl consideraţi potrivit, DA sau NU, iar când se
solicită, să faceţi precizări :

Aţi avut de ales?………....…DA………NU……….

Aţi fost sfătuit de cineva?…..DA………NU………
Dacă da, de către cine?…………………………………
Aţi cules informaţii despre şcoală înainte? ?…..DA………NU………
Dacă da, de la cine?…………………………………………………….

Aţi vorbit înainte de a înscrie copilul la şcoală cu :

directorul şcolii?…........................DA………NU………
vreunul dintre profesori?…..........DA………NU………
părinţi ai elevilor din şcoala?…...DA………NU………

Învaţă sau au învăţat şi alţi copii ai d-v la această şcoală?.DA………NU………

35. Ce impresie v-a făcut şcoala când aţi vizitat-o prima dată?
Bună Proastă Nu am remarcat nimic deosebit

76
 Comentaţi aceste
impresii:..............................................................................................................................
............................................................................................................................................
...................................................................................................

S-a schimbat această impresie între timp?….. ..DA………....NU………

Dacă da, s-a schimbat în bine sau în rău?…….ÎN BINE……ÎN RĂU

Ce a determinat schimbarea, dacă a fost?………………………………..

Consideraţi că elevii sunt bine trataţi la şcoala respectivă? ....DA…NU…

Dacă da, de ce?………………………………………….

Dacă nu, de ce nu?………………………………………
Ce poate fi îmbunătăţit în privinţa tratamentului elevilor?
……………………………….................................................................................

36. Cheltuieli cu şcolarizarea copiilor

Numerotaţi, în ordinea mărimii sumei cheltuite pentru următoarele:

Ghiozdan/servietă Transport
Rechizite Internat (cazare, masa)
Îmbrăcăminte Pregătire suplimentară (meditaţii, altele)
Calculator Manuale
Internet Cărţi
Fonduri solicitate de şcoală

37.Vă rugăm să estimaţi cheltuielile pentru copilul dv., în timpul unui an, pentru:
• Îmbrăcăminte……....................................................................................
• Cărţi strict legate de şcoală: manuale, culegeri, alte auxiliare……..........
• Transportul la şcoala, lunar................. anual.....................................
• Cazare, masă (în cazul în care elevul este intern), lunar.................anual.................

Alte cheltuieli:
• rechizite……....................................................................................

77
 • Alte cărţi….......................................................................................
• Computer….....................................................................................
• Internet….........................................................................................
• Alte cursuri la care elevul participă în cadrul şcolii……...................
• Alte forme de pregătire suplimentară în afara şcolii: meditaţii, alte
cursuri............................................................................................
• Alte forme (consiliere, sprijin) plătite pe care le utilizaţi ……........

38. Cât de greu v-a fost să înscrieţi copilul la această şcoală?

Foarte greu Greu Uşor

Este şcoala pe care v-aţi dorit-o?……DA…...…NU……..

Dacă nu, ce şcoală aţi dorit iniţiall? …. .......................

De ce v-aţi dorit o şcoală sau alta?.....................................................

……………………………….................................................................

39. Consideraţi că timpul petrecut de copii la şcoală este folosit cum se cuvine?
DA.. NU

Ce consideraţi că ar trebui făcut altfel?

……………………………………………………………………............................

40. Cum anume ajută şcoala pe copil în pregătirea examenelor?

Foarte mult Mult Puţin Deloc

41.Dar în obţinerea unor note convenabileîn timpul anului?

Foarte mult Mult Puţin Deloc

42. Consideraţi că efectuaţi cheltuieli pentru pregătirea suplimentară a copiilor pentru

a obţine note mai bune? Cât anume lunar?.................
Dar anual?....................

VĂ MULŢUMIM PENTRU SPRIJINUL ACORDAT!

78