Sunteți pe pagina 1din 94

INSTITUTUL DE !

TIIN"E ALE EDUCA"IEI


LABORATORUL DE MANAGEMENT EDUCA!IONAL

Influen!a capitalului cultural al


familiei asupra reu"itei "colare

Bucure#ti
- 2008-
Autori:

ECHIPA DE CERCETARE:
Dr. !tefan POPENICI Introducere, proiectarea "i
COORDONATOR
aplicarea instrumentelor de
cercetare, prelucrarea "i analiza
datelor statistice, concluzii, raport
final.

Dr. !erban IOSIFESCU Elaborarea e"antionului de


cercetare, analiza datelor.
Ovidiu M#NT#LU$# Metodologie”, prelucrarea primar% a
datelor statistice.
Dr. Viorica POP Capitolul “Rezultate din studiile
interna&ionale. O analiz%
comparativ%”.

COLABORATORI:
Directorii 'colilor din e'antion Aplicarea instrumentelor de
cercetare, analize calitative asupra
Cadre didactice
elevilor "i a contextului lor social,
economic "i cultural; operatori pentru
"colile din e"antion

Institutul de !tiin$e ale Educa$iei


Management educa!ional
©2008

2
Cuprins

1. Introducere …….………………………………………….……………………….6
1.1. Scopul cercet%rii………………………………….…………………………...6
1.2. Obiectivele cercet%rii……………………………………….…………………7
1.3. Ipotezele cercet%rii……………………………………………….……………7
2. Metodologia cercet#rii ………….……………………………………….………9
2.1. Opera&ionalizarea conceptelor……………………………………………….16
2.2. Metode "i instrumente………………………………………………………..18
- Grupul &int%………………………………………………………………....18
- Institu&ii partenere………………………………………………………….18
- Grupuri de interes………………………………………………………….19
- Instrumentele cercet%rii …………………………………………………...19
- Aspecte metodologice privind organizarea itemilor în chestionar…….20
- Popula&ia investigat%……………………………………………………….20
3. Rezultatele cercet#rii…………………………………………………………….21
3.1. Delimit%ri conceptuale………………………………………………………...21
3.2. Rezultate din studiile interna&ionale. O analiz% comparativ%……………..27
3.3. Rezultatele cercet%rii………………………………………………………….58
4. Concluzii………………….………………………………………………………..86
5. Bibliografie………………………………….……………………………………..89
6. Anexe..…………………………..…………………………………………………90
6.1. Anexa 1. Chestionarul………………………………………………………...90
6.2. Anexa 2. Instruc&iuni de aplicare a chestionarului…………………………93

3
INTRODUCERE

Pentru a progresa "i pentru a-"i îmbun%t%&i veniturile "i calitatea


vie&ii, oamenii spun în general c% "tiu c% trebuie s% “aib% "coal%”. De
regul%, p%rin&ii î"i îndeamn% permanent copiii s% înve&e cât mai mult "i
s% ia note bune, pentru c% v%d astfel o cale posibil% ca în viitor tot
acest efort s% fie r%splatit prin venituri crescute "i o pozi&ie social%
superioar%. În spatele acestui tip de comportament, a ansamblului de
speran&e legate de educa&ie în întreaga lume, st% un concept care
este tot mai interesant pentru societ%&ile contemporane, conform
c%ruia anii pe care îi petrecem în "coal% genereaz% o form% de capital
care are poten&ialul de a produce beneficii semnificative pe termen
lung. Acesta idee este tot mai important% pentru politicile sociale "i
economice, iar Uniunea Europeana a plasat dezvoltarea acestui tip
de capital în prim-planul agendei obiectivelor sale politice, economice
si sociale. Investi&ia în capitalul uman este de asemenea "i în centrul
preocup%rilor t%rilor care fac parte din OECD pentru a promova
prosperitatea economic%, dezvoltarea pie&ei muncii "i a coeziunii
sociale. Indivizii, organiza&iile "i &%rile recunosc din ce în ce mai mult
faptul c% un nivel superior de cuno"tin&e, abilit%&i "i competen&e sunt
esen&iale pentru siguran&a "i succesul viitorului lor. În lucrarea The
OECD Jobs Study (OECD, 1994) se acord% o semnifica&ie sporit%
tocmai investi&iei în oameni în cadrul unui sistem care promoveaz%
înv%&area de-a lungul întregii vie&i pentru to&i.
Acordul asupra acestor principii a avut ca efect cre"terea
a"tept%rilor politice "i sociale fa&% de atingerea &inte sociale "i politice

4
propuse, prin cre"terea investi&iilor în capitalul uman. Aceste a"tept%ri
generale sunt posibil a fi atinse numai în cazul în care investi&iile în
dezvoltarea capitalului uman au un design bine conceput pentru a
atinge obiectivele propuse. Aceasta presupune a avea o bun%
în&elegere atât asupra importan&ei capitalului uman, cât "i a naturii
sale, a rolului pe care îl are în promovarea bun%st%rii individuale,
sociale "i economice "i a eficien&ei diferitelor m%suri elaborate
învederea sprijinirii "i dezvolt%rii sale. În acest moment, aceste
aspecte sunt înc% insuficient cunoscute "i m%surile desemnate
dezvolt%rii capitalului uman sunt tributare disputelor asupra definirii
sau chiar importan&ei atribuite investi&iilor în capitalul uman, a modului
în care acesta poate fi m%surat, a modului în care poate fi evaluat%
eficien&a investi&iilor în formarea capitalului uman. Înc% din 1996,
Consiliul ministerial OECD solicita “a se dezvolta un set de indicatori
ai investi&iilor în capitalul uman pe baza datelor existente, de a se
analiza ariile în care persist% diferen&e semnificative în planul datelor
comparative, a se identifica costul dezvolt%rii colect%rii datelor pentru
noi m%suri "i indicatori de performa&%” (Communiqué of the OECD
Council Meeting at Ministerial Level, May 1996)
Este evident faptul c% din acest moment, nu numai importan&a
capitalului cultural a fost stabilit% la nivelul politicilor de dezvoltare
economic% "i social% a statelor OECD "i UE, dar este pus accentul
explicit "i pe modalit%&ile de evaluare, cuantificare, definire a
m%surilor "i indicatorilor prin care se poate evalua gradul de
dezvoltare "i tendintele capitalului uman într-un anumit spa&iu politic,
cultural, economic sau geografic. Este evident totodat% c% unul dintre
motivele esen&iale pentru care oamenii urmeaz% "coala, cu precadere
dup% încheierea înv%&%mântului obligatoriu este reu"ita social%:

5
mergem la "coal% pentru a reu"i în via&%, pentru a promova în
societate, pentru a câ"tiga un statut social superior. De aceea, factorii
determinan&i pentru atingerea reu"itei sociale reprezint% elemente
fundamentale construirii capitalului uman, influen&ând calit%&ea
capitalului uman "i tipul de societate spre care ne îndrept%m.
Identificarea impactului capitalului cultural asupra performan&ei
"colare a reprezentat un obiectiv major al cercet%rii de fa&%, care î"i
propune ca prin analiza elementelor determinante pentru capitalul
uman s% ofere fundamentul "tiin&ific pentru elaborarea politicilor
publice destinate dezvolt%rii capitalului uman (ex. înv%&area de-a
lungul întregii vie&i, politicile educa&ionale, politicile sociale "i cele
economice).
Cercetarea realizat% de noi a c%utat s% identifice factorii care
constituie baza capitalului cultural cu care intr% elevii în "coal% "i – în
m%sura în care a fost posibil, modul în care capitalul cultural al
familiei influen&eaz% comportamentele "colare ale elevilor "i atitudinile
lor fa&% de "coal%.

Scopul cercetarii

Identificarea factorilor constitutivi "i a influen&ei capitalului


cultural asupra reu"itei "colare pentru fundamentarea politicilor
educa&ionale destinate dezvolt%rii capitalului uman "i politicilor de
dezvoltare a României, prin plasarea educa&iei ca factor principal de
mobilitate, dezvoltare "i promovare social%.

6
Obiectivele cercetarii.

• Identificarea principalilor factori constitutivi ai capitalului


cultural al elevilor din grupul &int%.

• Identificarea "i m%surarea factorilor subsuma!i capitalului


cultural care au un impact major în planul dezvoltarii sociale
"i profesionale.

• Identificarea elementelor care &in de capitalul cultural "i nu sunt


dependente direct de "coal%, dar influen&eaz% direct atitudinile fa&%
de "coal% ale elevilor "i rezultatele lor "colare. În aceast% arie de
factori am investigat elementele care formeaz% imaginea
mediului de provenine!# al elevului "i factorii care compun
harta capitalului cultural al familiei.

Ipotezele cercet#rii

• Reu"ita social% este influen&at% direct de factorii constitutivi ai


capitalului cultural, iar interven&ia în planul dezvolt%rii/exploat%rii
poten&ialului are efecte directe asupra rezultatelor "colare.

• Influen&a factorilor subsuma&i capitalului cultural al elevilor asupra


reu"itei "colare este semnificativ%, iar analiza lor este esen&ial% în
special pentru elaborarea strategiilor destinate asigur%rii egalit%&ii
de "anse în educa&ie.

7
• Influen&a capitalului cultural nu se reduce numai la sistemul de
înv%&%mânt, ci actioneaza "i în afara acestuia - de exemplu, asupra
carierei profesionale, asupra mobilit%&ii pe pia&a for&ei de munc%,
asupra înv%&%rii pe parcursul întregii vieti si, in ultima instanta,
asupra calit%&ii capitalului uman in Romania.

• Adoptarea unor masuri de politic% educa&ionala, privind curriculum-


ul na&ional "i la decizia "colii, activit%&ile extracurriculare "i
managementul unit%&ilor "colare în direc&ia compatibiliz%rii “ofertei”
de modele sociale cu nevoile exprimate va cre"te atât calitatea cât
"i eficien&a educa&iei.

• Ca urmare a celor de mai sus, identificarea "tiin&ifica a factorilor


capitalului cultural, a tipurilor de capital cultural care poate fi
exploatat "i dezvoltat de "coal%, precum "i realizarea unei “h%r&i” a
acestuia reprezint% o prioritate pentru elaborarea deciziilor de
reform% "i de dezvoltare a sistemului educa&ional din România.

8
CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCET$RII

Urmând calea individualismului metodologic, vedem conceptul


de capital cultural ('i, implicit, orice metodologie ce se poate dezvolta
pentru opera(ionalizarea 'i m%surarea acestuia) ca lucrând în cadrul
mai larg oferit de tendin(a c%tre atingerea „idealului social", v%zut ca
imperativ 'i matrice a dezvolt%rii individului. Orice societate, la un
moment dat, dezvolt% un astfel de ideal social, iar competen(ele
individului, bunurile 'i manifest%rile sale, se subsumeaz% tendin(ei,
acceptate ca implicite, de conformare sau de aliniere la cerin(ele
acestui ideal:
„Educa!ie de nivel de colegiu pentru fiecare, dou" ma#ini în fiecare
garaj sunt dou" idealuri legate între ele. O analogie apropiat", dar de nivel
inegal, poate fi stabilit" #i pentru idealul, mult mai modest, al alfabetiz"rii
generale în societate – sau al alfabetiz"rii culturale minime pentru
fiecare."1

Impactul interac(iunii cu profesorii, cu educatorii în sens generic,


asupra form%rii capitalului cultural al elevilor pune pe primul plan
problema organiza(iilor 'colare. Adler („International Dimensions of
Organizational Behaviour", Boston, 1986) d% exemple privind modul
în care valorile pot influen(a comportamentele organiza(ionale. Aceste

1
(Is the Common Man Too Common?An Informal Survey of Our Cultural Resources and What We Are
Doing about Them. Contributors: Joseph Wood Krutch - author, Eduard C. Lindeman - author, Alistair
Cooke - author, Gilbert Seldes - author, Arthur Mayer - author, Norman Cousins - author, Harold K.
Guinzburg - author, A. Whitney Griswold - author, John W. Dodds - author, C. W. De Kiewiet - author,
George F. Kennan - author, D. W. Brogan - author. Publisher: University of Oklahoma Press. Place of
Publication: Norman, OK. Publication Year: 1954.)

9
seturi de valori difer% de la o cultur% la alta, iar comportamentul la
locul de munc% este ghidat de aceste seturi de valori. Este de re(inut
c% valorile, credin(ele, atitudinile 'i comportamentul sunt date, trecând
de la o cultur% la alta, de starea final% dezirabil%, de ceea ce fiecare
individ consider% c% merit% a fi ob(inut; Adler consider% c% înse'i
valorile, credin(ele 'i comportamentul pot avea un caracter
instrumental, fiind de multe ori mijloace pentru ob(inerea celor dorite.
De aceea, între expunerea acestor convingeri (având grade
diferite de con'tiin(% a confiden(ialit%(ii), sau în discursul, mai mult sau
mai pu(in public despre valori al indivizilor, 'i „discursul interior" al
acelora'i indivizi, exist% o distan(% apreciabil%. „Minciuna social%"
rezultat% din aceast% distan(%, dificil de apreciat într-un studiu 'tiin(ific,
face ca orice studiu privind capitalul cultural s% pune probleme
cercet%torului. De regul%, metodologiile se bazeaz% pe întreb%ri
indirecte 'i pe analiz% factual%, iar din corela(iile ce apar între
variabile 'i din analiza semantic% a textului rezultând informa(ia
utilizabil%.
Politicile de sprijinire eficient% a „triunghiului” copil-familie-
'coal% în punctele nevralgice privind rela(iile 'i deciziile nu se pot lipsi
de cunoa'terea adecvat% a ceea ce fiecare dintre actorii aminti(i
apreciaz%, consider% important 'i drept semn al recunoa'terii sociale.
Este general acceptat în studiile de sociologie a educa(iei c%
dezvoltarea intelectual% a copilului, succesul 'colar 'i cariera de
succes sunt condi(ionate de veniturile familiei, statutul social al
acesteia, de tratamentul pe care copilul îl prime'te în mediul social –
cercul de prieteni, vecinii, cuno'tin(ele 'i rudele, apoi profesorii,
colegii de 'coal%. A „afi'a”simbolurile unui anumit statut social 'i ale
capitalului cultural ce este aproape automat asociat cu acesta, face

10
parte din strategiile implicite 'i de multe ori explicite de a rezova o
multitudine de situa(ii – decizionale, conflictuale, de pozi(ionare
afectiv% în rela(iile cu ceilal(i.
Mai mult, abordarea de pe o pozi(ie de siguran(%, de „for(%”, de
lucru care „mi se cuvine, este normal 'i firesc” , este facilitat% sau
inhibat% de „dovezile” posesiunii capitalului cultural, pe care tân%rul le
produce, voit sau involuntar, 'i care pot confirma sau infirma în
decursul interac(iunilor sociale pe care le are statutul asumat;
limbajul, gestica, mimica, apoi celelalte semne exterioare ale
apartenen(ei la un grup social sau altul, iar capitalul cultural face parte
din sistemul de “semnalizare” social, faciliteaz% (sau nu) succesul în
micile (sau marile) negocieri care au loc tot timpul vie(ii noastre, 'i
care ne formeaz% o cale…sau alta în via(%.
Capitalul cultural, atât ca posesie intrinsec% a individului (a fi
cultivat, manierat, informat, cunosc"tor într-un domeniu) cât 'i ca
semn exterior, perceput social (capital simbolic) este strâns corelat cu
capitalul social, ambele cu efect generic asupra capacitat%(ii
individului de rela(iona eficient, atât în propriul interes, cât 'i al re(elei
de contacte sociale în care este prins. Dovezile provenind din studiile
empirice efectuate asupra managerilor din diferite &%ri arat% efectele
cumulate ale capitalului cultural 'i al celui social, pentru a “netezi”
anumite disfunc(ii sau rela(ii interumane “imperfecte”, datorate
informa(iei insuficiente de care dispun actorii comunic%rii – cu privire
la inten(ii, comportamente a'teptate sau ac(iuni probabile. Re(eaua
simbolic% asigurat% de expunerea semnelor capitalului cultural face
ca oamenii s% fac% presupuneri, pre-judec%(i (prejudgements ) care
s% fie în avantajul men(inerii controlului asupra situa(iilor conflictuale
'i asupra discontinuit%(ilor care intervin în comunicare – aceasta,

11
bineîn(eles, daca aceast% re(ea simbolic% arat% c% persoana este de
încredere 'i c% este competent% pentru pozi(ia profesional% pe care o
ocup%. Succesul profesional depinde în mare m%sur% de „capitalul de
asigurare” de care dispune individul, coroborat cu ac(iunile care
confirm% existen(a acestui „credit” cuvenit cuiva care a investit,
posed% 'i exprim% posesia capitalului cultural. Re(eaua simbolic%
furnizat% de capitalul cultural perceput de al(ii asigur% individului
confortul opera(ional desf%'ur%rii cu success al activit%(ilor zilnice, 'i,
mai ales, lu%rii deciziilor favorabile acestuia – în carier% 'i în via(a
privat%, care, doar pentru necesit%(i metodologice este separat% de
cea profesional%: individul, ca entitate social%, fiind un “continuum”.
Din studiul amintit re(inem c% în cadrul firmelor sau a
birocra(iilor administrative, construirea de “pun(i sociale” între indivizi,
ca actori sociali, posesori ai formelor de capital amintite 'i membri ai
re(elelor sociale – colegiale, profesionale – difer% ca strategie de la o
cultur% la alta. Aceste strategii sunt dobîndite în parte prin contactul
cultural din organiza(iile respective, parte “mo'tenite” din educa(ia
'colar% 'i din diferitele forme de socializare. Dac% managerii
americani sunt mai deschi'i c%tre situa(iile imprevizibile, de
comportament antreprenorial, managerii francezi sunt mai dispu'i s%
acorde situa(iilor imprevizibile o conota(ie negativ%, fiind mai rezerva(i;
cei americani sunt mai deschi'i, dar, în acela'i timp, re(elele sociale
pe care le construiesc au mai multe goluri în imediata apropiere, în
cadrul firmei sau serviciului unde lucreaz%, în compara(ie cu cei
francezi. De aceea semnele distinctive ale pozi(iei ocupate, ale
studiilor 'i a calific%rilor ob(inute au ponderi diferite în cele dou%
culturi organiza(ionale. De exemplu, dac% afi'area diplomei de studii

12
în birou este un obicei curent pentru americani, ar fi considerat drept
snobism pentru francezi.
Atitudinile fa(% de educa(ie 'i exprimarea acestora sunt o surs%
de conflict interior pentru reponden(i, deoarece înse'i a'tept%rile,
paracticile 'i experien(ele diferitelor categorii de actori – elevi, p%rin(i,
profesori, sunt contradictorii 'i conflictuale prin ele însele 'i prin
consecin(ele pe care le dezvolt%. În presa scris%, în audiovizual, în
dezbaterile profesionale, sindicale 'i politice, acelea'i teme sunt
reluate, mereu de pe pozi(ii conflictuale, numite deseori, din cerin(e de
„vanzare rapid% a ziarului” sau emisiunii, scandaluri: scandalul
subiectelor, manualelor, scandalul numirii directorilor 'i inspectorilor,
scandalul „profesorilor care fac grev% pentru bani”...'i putem enumera
mute astfel de topice, deja intrate în cotidian. Pe de o parte, aceasta
exprim% pozi(ii neclar exprimate ale tuturor p%r(ilor 'i conflicte
interioare în îns%'i con'tiin(a indivizilor, frustr%ri ascunse ale
subiec(ilor, care, cândva, au avut ce repro'a profesorilor lor 'ia au
„bucuria secret%” când citesc despre ace'tia c% au defecte, sunt
umili(i, prost pl%ti(i. În acela'i timp, speran(a, clar% sau nedefinit% în
viitorul mai bun, în tratamentul mai bun 'i într-o soart% mai bun% a
copiilor lor fac p%rin(ii interesa(i de investi(ia, legal%, ilegal%,
m%rturisit% sau nu, în acest viitor dorit mai bun pentru cei dragi lor.
Ideea de educa(ie bun% pentru copii a fost dezb%tut% de mai to(i
autorii ce au scris despre filosofia 'i sociologia educa(iei, 'i se 'tie c%
aceasta difer% mult, depinzând de nivelul de educa(ie al p%rin(ilor,
mediul social, cultura general% a societ%(ii etc. Un studiu precedent al
laboratorului management educa&ional din cadrul Institutului de )tiin&e
ale Educa&iei privind impactul resurselor 'colii 'i familiei asupra
succesului 'colar analizeaz% pe larg aceste probleme (Impactul

13
resurselor materiale asupra reu#itei #colare.
http://www.ise.ro/Management/tabid/83/Default.aspx).

Conflictul din jurul educa(iei, ca subiect de presa 'i de medita(ie


interioar%, este inevitabil, din cauza faptului c% educa(ia, ca inten(ie,
practic% 'i efecte, „p%trunde adânc” în credin(ele 'i convingerile
oamenilor. Simbolistica, semnalizarea, afi'area 'i percep(ia
competen(elor, certific%rii 'i statutului social sunt indisolubil legate de
ideea de „om educat”.
În orice studiu privind capitalul cultural, pruden(a necesar% în
formularea întreb%rilor face necesar% abordarea factual% (posesie de
bunuri culturale, accesul la bunuri 'i servicii ce transport% informa(ii
sau creaz% ocazia contactului cultural); posesia sau accesul sunt mai
u'or de m%rturisit, de'i, în absen(a verific%rii directe, 'i aici intervine
falsificarea – este bine s% ai multe c%r(i, s% frecventezi teatrul sau
muzeele etc. Întotdeauna va exista, chiar în aceste situa(ii, o marj% de
eroare la nivelul individului, considerabil% uneori, 'i necunoscut% în
esen(%. Abordarea statistic% 'i metodele de decantare folosind
tehnicile clasice din sociologie 'i psihologia experimental% sunt strict
necesare, dac% dorim s% mergem pe o abordare cantitativ% a
fenomenelor. (Snobismul, sau falsificarea social% a semnelor
instruc(iei, meritelor sau a distinc(iei fiind fenomene curente,
manifestate în mare m%sur% la scara întregii societ%(i.) Totodat%,
exist% comportamente dezirabile în raport cu elementele capitalului
cultural, 'i comportamente reale, care, în absen(a observa(iei directe,
pot conduce la o eroare sistematic% în orice studiu cantitativ. De
aceea, în studiul nostru, va exista o combina(ie între metodele
cantitative 'i cele calit%&ive.Pentru studiul calit%&iv, de mare utilitate se
dovedesc tehnicile de analiz% a textului, focus-grupurile, în care se

14
decanteaz% mai clar valorile dominante 'i tendin(ele generale în
acordarea de semnifica(ie bunurilor culturale, simpla posesie a
acestora nedând automat accesul la aceste bunuri.
Teoriile structurale privind atitudinile sociale propun dou% mari
clase de atitudini (ibidem), cea „conservatoare” 'i cea „liberal%”.
Seturile de credin(e care înso(esc aceste atitudini se raporteaz% la
valori, considerate mai degrab% ca având un caracter dual (pot
ap%rea simultan, în grade diferite de manifestare) decât bipolar (se
exclud reciproc ambivalen(ele). Aceste seturi, cu valorile variabilelor
empiric determinate, sunt caracteristici ale indivizilor 'i grupurilor de
indivizi, purt%tori de caracteristici de semnalizare de acest tip. Factorii
care determin% atitudinile sociale ale celorlal(i oameni fa(% de subiec(ii
numi(i în continuare „purt%tori de simboluri culturale”, pot fi identifica(i
doar prin efectele acestora, adic% prin m%surarea pe scale de atitudini
ale variabilelor cât mai restrâns 'i precis definite. De pild%, dac% un
profesor poart% costum 'i cravat%, nu poate fi automat clasificat ca
purt%tor de simboluri „conservatoare” – aceasta depinde de tipul,
croiala, dac% este la mod%, dac% este elegant, „classy” sau
...nepotrivit. Elegan(a este întotdeauna asociat% clasei superioare,
indiferent de tipul liberal sau conservator, iar aceasta este u'or de
identificat ca fiind, în general, asociat% de c%tre subiec(i ca fiind
„potrivit ocaziei”, „pl%cut”, „surpriz% pl%cut%”, „distins 'i discret”.
Anumite concepte care prezint% riscul de interpretabilitate, fiind
folosite în cadrul mai multor discipline socioumane sau chiar în cadrul
aceleia'i discipline cu diverse accep(iuni, necesit% o analiz%
prealabil%, înainte de opera(ionalizare. Numele conceptului poate
denota obiecte, fenomene, sau clase abstracte de obiecte, cum sunt
cele din sociologie sau psihologie.

15
De regul%, conceptele se împart în dou% clase mari: cele care
se refer% la observabile, direct prin sim(uri sau prin instrumente de
m%sur%, 'i cele care se refer% la categorii abstracte, care, la rândul
lor, trebuiesc conduse c%tre obiecte sau fenomene care posed%
propriet%(i m%surabile, „factuale” sau „obiectuale”. De aceea, posesia,
ac(iunea de clasificare sau de ordonare pe care o efectueaz% subiec(ii
în studiile referitoare la valori, atitudini sau, cum este în cazul nostru,
elementele capitalului cultural, se reduce, în ultim% instan(%, la
sortare, clasificare, alegere multipl% efectuat% de subiec(i, sau, în
cazul metodelor subiective (focus grup, analiz% de text, analiz% a
structurilor cognitive de baz%), de alegerea subiectului, a termenilor
utiliza(i, a succesiunii abord%rii unor subiecte, a pauzelor de
exprimare etc. Nu în ultimul rând, gestica, mimica, alte elemente
afective care intervin în comunicare (uimirea, surpriza, spaima,
revolta etc.) trebuie luate în considerare, dac% metoda experimental%
permite acest lucru (înregistrare audio sau video, înregistr%ri ale
mi'c%rii ochilor sau a dilat%rii pupilei, alte date fiziologice).
Pentru studiul nostru a fost aleas% metoda anchetei prin
chestionar, care con(ine întreb%ri închise 'i deschise. Metodele de
analiz% care a fost prev%zut% atunci când a fost construit instrumentul
cercet%rii (chestionarul), sunt metoda statistic% 'i analiza de text. Au
fost tot timpul luate în considerare cele trei subtipuri de capital cultural
pe care le-am amintit la începutul prezent%rii metodologiei, 'i anume
cel internalizat, obiectivizat si cel institutionalizat.

16
OPERA*IONALIZAREA CONCEPTELOR

Orice teorie a m%sur%rii, bazat% pe un model, iar modelul fiind


v%zut ca un set de constructe logice (defini(ii, propozi(ii care satisfac
anumite cerin(e de logic% formal%, articulate între ele prin inferen(e)
(Kerlinger, Fred N. Liberalism and Conservatism: The Nature and Structure of
Social Attitudes. Lawrence Erlbaum Associates. Hillsdale, NJ. Publication Year:
1984.)

Un concept care este suficient de maturizat are defini(ii clare,


f%r% echivoc; de regul%, categoriile sau subclasele obiectelor logice
care alc%tuiesc mul(imea la care se refer% conceptul nu comport%
identit%(i multiple (reuniunea submul(imilor d% mul(imea obiectelor la
care se refer% conceptul). Analiza conceptelor, mai ales în domeniul
'tiin(elor sociale, este necesar% pentru a ajunge la un rezultat
acceptabil.
Vom folosi o clasificare matricial% a itemilor care au fost utiliza(i
în chestionar, folosind urm%toarele dimensiuni ale matricei de analiz%:

1. Clasificarea capitalurilor: internalizat, obiectivizat si


institutionalizat
2. Tipurile de manifestare ale individului: posesie, participare
(frecventare) evenimente sau locuri cu înc%rc%tur% cultural
simbolic%, acces (citire c%r(i, reviste), atitudini (pl%cere,
apreciere, sau opusul acestora), atitudini 'i exprimarea
pozi(iei (judec%(i de valoare)
3. Clasificarea itemilor: întreb%ri deschise – închise

17
4. Comportamentul familiei pentru sprijinirea 'colarit%(ii 'i
atitudinea acesteia fa(% de succesul 'colar (v%zut ca un
mijloc de dobândire a capitalului cultural)
5. Comportamentul organiza(ional, la nivelul institu(iei 'colare
6. Confortul 'i accesul la facilit%(i de înv%(are în mediul familial
7. Deprinderi, obi'nuin(e culturale 'i mediul habitual de
informare al subiectului
8. Informa(ii ce determin% stratificarea e'antionului, cu impact
poten(ial asupra dobândirii capitalului cultural pentru subiect

METODE %I INSTRUMENTE

• Ancheta prin chestionar. Cercetarea se realizeaz% pe un


e"antion selectat de grupul de cercetare (20 de "coli din
diferite zone ale României);
• S-a solicitat o analiz% elaborat% de directorii institu&iilor de
înv%&%mânt investigate

Grupuri (int% / popula(ia vizat%:

• Elevii de liceu sau 'coal% profesional% / 'coal% de arte 'i


meserii din clasele selectate aleator de conducerea "colii.

Institu(ii implicate

• Institutul de !tiin(e ale Educa(iei, licee, 'coli profesionale 'i


grupuri 'colare.

18
Grupuri de interes (stakeholders):

• Institu(ii de înv%(amânt superior, angajatori (patronate),


deciden(i în domeniul politicilor educa(ionale la nivelul na(ional,
inspectorate 'colare 'i cadre didactice.

Instrumentele cercet%rii – Chestionarul

Capitalul cultural este fundamentul care asigur%, în diferite


forme, succesul "colar "i social. Elevii care au un capital cultural
specific claselor sociale defavorizate sau cu valori culturale
incongruente codurilor care asigur% accesul la abilit%&ile "i la formele
de recunoa"tere social% formal% "i informal%. Elevii din diferite clase
sociale sau cu valori culturale diferite se orienteaz% în alegerile pe
care le fac – inclusive în concentrarea efortului în planul vie&ii "colare
sau în afara ei – în func&ie de caracteristicile capitalului cultural
individual, familial "i de grup la care au acces. Capitalul cultural este
semnificativ pentru în&elegerea "i predic&ia comportamentelor de grup
"i – în cazul nostru – a evolu&iei rezultatelor "colare "i a poten&ialelor
probleme sau oportunit%&i pe care le avem. Capitalul cultural, alaturi
de analiza altor aspecte ale culturii, ofer% premisa stabiliriii unor
pattern-uri de ac&iune pentru optimizarea ofertei "colare "i a abord%rii
specifice a problemelor cu care se confrunt% "coala. Chestionarul pe
care l-am elaborat este contruit în mod specific avându-se în vedere
acest poten&ial.

19
Aspecte metodologice privind organizarea itemilor din
chestionar

Chestionarul, ca instrument al cercet%rii, joac% dublul rol de


ofert% de stimuli pentru subiec(i 'i de suport pentru consemnarea
reac(iilor acestora. În absen(a altor informa(ii directe privind
comportamentul subiec(ilor, chestionarul trebuie s% ofere succesiunea
cea mai bun% de stimuli 'i oferte de ocazii de manifestare pentru
subiec(i, prin chiar structurarea itemilor

Popula&ia investigat#

Popula(ia (int% a prezentei cercet%ri a constituit-o popula(ia


'colar% din diferite zone geografice "i administrative ale României. Ca
ipotez% de lucru, dou% aspecte importante au fost luate în considerare
în constituirea e'antionului: primul vizând caracteristicile re(elei
'colare sub aspectul distribu(iei pe medii 'i programe educa(ionale,
cel de al doilea referindu-se la posibilele influen(e de mediu socio-
educa(ional local. Dac% primul aspect a constituit baza alegerii
variabilelor de e'antionare, cel de al doilea a fost dep%'it prin
alegerea unei e'antion%ri de tip cluster. Prin împr%'tierea mare a
unit%(ilor de e'antionare, avantajul acestui tip de e'antionare este
dublu, atât prin acoperirea cât mai bun% a plajei posibilelor influen(e
locale, cât 'i prin evitarea riscului ca o dimensionare neechilibrat% a
unit%(ilor de e'antionare s%-'i pun% o amprent% fals% asupra
rezultatelor cercet%rii (prin supra sau sub evaluarea diferitelor
aspecte).

20
În urma expedierii chestionarelor "i a instruc&iunilor de aplicare,
au fost în final selectate 20 de "coli din diferite jude&e ale României,
din zone diferite din punct de vedere geografic "i a dezvolt%rii
economice. Din totalul "collor care au trimis setul de chestionare
aplicate "i datele suplimentare furnizate de directorii unit%&ilor "colare,
au fost selectate "coli din diferite zone, evitându-se includerea în
e"antionul final a dou% sau mai multe "coli din aceea"i localitate sau
zon%, în vederea asigur%rii unei cât mai bune reprezentativit%&i a
e"antionului final.

21
CAPITOLUL III

REZULTATELE CERCET$RII

În acest capitol vom trece în revist% rezultatele ob(inute în urma


aplic%rii chestionarului. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele
rezultate din prelucrarea statistic% a r%spunsurilor precum 'i câteva
comentarii pe care le-am considerat relevante.
Prima parte a acestei sec&iuni a raportului este reprezentat% de
delimit%rile conceptuale, specificarea defini&iilor de lucru "i analiza
contextului problemei abordate prin prisma datelor ob&inute în
cercet%rile interna&ionale care au abordat secven&ial aspecte direct
corelate cu problematica factorilor determina&i pentru capitalul uman
"i popula&ia "colar% din România.

DELIMIT$RI CONCEPTUALE

Chiar din momentul apari&iei sintagmei “capital uman”,


conceptul a fost unul controversat. Theodore Schultz, un pionier al
domeniului, scria înc% din anii +60 c% “valorile "i credin&ele noastre ne
inhib% în a vedea fiin&ele umane ca fiind bunuri de capital, cu excep&ia
sclavagismului, la care ne raportam cu dezgust”. Cu peste 50 de ani
mai târziu, ideea de capital uman întâpin% cel pu&in aceea"i rezsten&%
"i critic% pe care o intuia unul dintre cei care remarcau importan&a

22
capitalului uman. Un prim punct de vedere al celor care critic% ideea
de capital uman porne"te de la observa&ia conform c%reia abordarea
educa&iei "i a s%n%t%&ii ca forme de capital este o intruziune a
economi"tilor în ceea ce trebuie s% fie tratat exclusiv ca problematic%
social%. Pe de alt% parte, r%mâne larg dezb%tut% problema cauzalit%&ii
care se afl% chiar la baza studiilor asupra capitalului uman: investi&ia
în educa&ie produce societ%&i mai bogate sau societ%&ile bogate
dezvolt% educa&ia. Cazul Irlandei, care a investit masiv fondurile
europene în educa&ie pe baza unui plan vizionar "i a unui control bun
al alocarii fondurilor, este un exemplu în plus care demonsetreaz% c%
investi&ia în capitalul uman produce bun%stare. Revenind la ceea ce
nota Theodore Schultz, “economi"tii au "tiut de mult faptul c% oamenii
sunt o parte important% a bun%st%rii na&iunilor”2.
Capitalul cultural (le capital culturel) este un concept sociologic
impus "tiin&elor sociale de Pierre Bourdieu, fiind articulat "i c%p%tând
popularitate odat% cu lansarea c%r&ii scrise împreun% cu Jean-Claude
Passeron în anul 1973, “Reproducerea social% "i reproducerea
cultural%”. În aceast% lucrare el a încercat s% explice diferen&ele dintre
rezultatele "colare ale elevilor din Fran&a anilor +60. Lucrarea s-a
dovedit a fi deschiz%toare de drum, fiind urmat% de o serie de lucrari
care "i-au pus amprenta adupra studiilor din domeniul "tiin&elor
educa&iei. Bourdieu a elaborat "i dezvoltat ideile lucr%rii care a
popularizat teoria capitalului cultural "i în lucrari ca “Formele
capitalului” (1986) – în care abordeaz% problema diferitelor tipuri de
capital - "i în “The State Nobility. Elite Schools in the Field of Power”
(1996). Pentru Bourdieu capitalul func&ioneaz% ca o rela&ie social%

2
SCHULTZ, T.W. (1961), “Investment in human capital” , American Economic Review, LI:1, pp. 1-22.

23
într-un sistem de schimb, referindu-se la toate bunurile, materiale sau
simbolice, care se prezint% a fi rare "i demne a fi valorizate "i ob&inute
într-o anumit% form% de organizare social%. Capitalul cultural
ac&ioneaz% – conform lui Bourdieu – ca o rela&ie în cadrul unui sistem
de schimburi care include cunoa"terea cultural% care confer% putere
"i status.
În 'Formele capitalului' (1986), Bourdieu distinge în principal trei
tipuri de capital:

• Capitalul economic: se refer% la resursele economice (bani,


propriet%&i).

• Capitalul social: resursele provenind din apartenen&a la un grup,


re&ele de influen&% "i suport. Bourdieu define"te capitalul social a fi
suma resurselor prezente "i poten&iale care &in de crearea unei
re&ele durabile mai mult sau mai pu&in institu&ionalizate de
recunos"tere "i sprijin mutual al unor oameni care se cunosc.

• Capitalul cultural: formele de cunoa"tere; abilit%&ile; educa&ia;


oricare dintre avantajele pe care le aare o persoan% pentru a
ob&ine o pozi&ie social% superioar%, inclusive a"tept%rile înalte.
P%rin&ii ofer% copiilor lor un capital cultural care este transpus în
atitudinile specifice "i setul de cuno"tin&e care fac "coala "i
sistemul educa&ional în ansamblul s%u s% fie pentru copil un loc
familiar în care pot avea u"or succes.

Teoria capitalului cultural se bazeaz% în fond pe defini&ia


societ%&ii a"a cum apare ea în viziunea lui Max Weber, ca o sum% de
status grupuri, fiecare cu propria cultura de status care controleaz%

24
accesul la beneficiile "i privilegiile oferite de apartenen&a la grup.
Capitalul cultural poate fi delimitat în trei mari subtipuri: internalizat,
obiectivizat "i institu&ionalizat (Bourdieu, 1986). Bourdieu distinge
între aceste tipuri de capital:

• internalizat. În acest tip, capitalul cultural este întrupat în individ.


Este deopotriv% mo"tenit "i dobândit. Nu este mo"tenit genetic, ci
ca urmare a determin%rilor temporale, culturale a tradi&iilor "i
cutumelor internalizate de regula prin influen& direct% a familiei prin
socializarea de baz%. Este puternic legat de ceea ce Bourdieu
nume"te a fi habitus – caracterul "i modul de gândire al unei
persoane.
o Capitalul lingvistic, definit ca un mod de a utiliza "i
rela&iona cu limbajul (Bourdieu, 1990). Modul în care
vorbim, cantitatea vocabularului utilizat, gradul de
complexitate pe care individul îl poate implica în
comunicare este în sine o forma a capitalului cultural
internalizat.

• Obiectivizat. Lucrurile de&inute care intr% în categoria bunurilor


culturale: c%r&i, obiecte de art%, instrumente "tiin&iffice etc.
Aceste bunuri culturale pot fi transmise material (vândute) ca o
form% de exercitare a capitalului economic "i ca o form%
simbolic% de afirmare a capitalului cultural. Distinc&ia important%
vine din faptul c% dac% oricine poate de&ine o anumit% carte,
numai de&in%torul capitalului cultural adecvat poate “utiliza”
cartea, adic% de a în&elege semnifica&iile sale culturale. Acest
lucru nu este ob&inut prin simpla achizi&ie sau vânzare a

25
respectivului bun (carte, tablou etc.).

• Institu&ionalizat. Aceast% form% de recunoa"tere a capitalului cultural


al individului se refer% în special la diplome "i alte forme de
recunoa"tere oficial%, birocratic% "i institu&ional% a ceea ce &ine
de rezultatele academice "i a calific%rilor.

Pornind de la aceste puncte distincte putem s% vedem mai clar


spa&iul în care se plaseaz% problematica care se subsumeaz%
capitalului uman. O defini&ie larg acceptat% ne este oferit% de una
dintre cele mai influente organiza&ii economice interna&ionale, OECD.
Capitalul uman este definit de OECD ca fiind suma cuno$tin%elor,
abilit"%ilor, competen%elor $i atributelor individului prin care se
faciliteaz" crearea bun"st"rii personale, economice $i sociale (The
Well-being of Nations. The Role of Human and Social Capital, OECD,
2001).

26
3.2. REZULTATE DIN STUDIILE INTERNA'IONALE. O ANALIZ$
COMPARATIV$.

Pentru a vedea care este contextul în care se plaseaz%


cercetarea noastr% "i locul pe care îl au variabilele analizate în
lucrarea de fa&%, am elaborat o analiz% comparativ% a studiilor care
abordeaz% chiar "i secven&ial problematica care se subsumeaz%
capitalului uman, în toate cele trei forme ale sale delimitate în
rândurile de mai sus. Totodat%, harta capitalului uman - a"a cum este
el pentru elevii din România – este compeltat% de rezultatele studiilor
interna&ionale asupra performan&elor "colare. Aceste rezultate sunt
corelate ulterior cu datele ob&inute de la alevi prin care se reflect%
situa&ia capitalului cultural obiectivizat.
Studiile TIMSS organizate de IEA privind achizi(iile la
matematic% 'i 'tiin(e la care România a participat dup% anii 90 au
eviden(iat rezultate (constant!) slabe pentru elevii români (pozi(iile
ocupate la 'tiin(e au fost: la testarea din 1995 locul 35 din 41 de
sisteme educa(ionale prezente în testare, în 1999 locul 26 din 38, iar
în 2003 locul 31 din 50 – rezultatele test%rii din 2007 nu au fost înc%
f%cute publice). Aceste studii au fost organizate ciclic, având o
periodicitate de patru ani pentru aplicarea instrumentelor de testare,
fiind cele mai ambi(ioase studii în domeniu.
E'antioanele na(ionale în cele trei test%ri realizate la Popula(ia 2
sunt prezentate în tabelul 2.4.4.

Tabelul 1. E#antioanele României în test%rile TIMSS

27
1995! 1999 2003
otal Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Urbaselecta
te
176 93 83 150 91 59 150 89 61
Nr. #coli 163 90 73 147 90 57 148 89 59
participante
Nr. elevi 3899 (clasa a VIII-a) 3514 4192
selecta$i 3938 (clasa a VII-a)
Nr. elevi 3725 (clasa a VIII-a) 3425 4104
participan$i 3746 (clasa a VII-a)
Rata de 89% 98% 98%
participare

Din e'antionul selectat un procent de pân% la 5% din 'coli/elevi


puteau fi exclu'i 'i înlocui(i cu 'coli din lista de rezerve ce a înso(it
e'antionul. Excluderea 'colilor se f%cea în cazuri bine justificate (cum
ar fi 'coli izolate la care transmiterea instrumentelor de testare era
foarte dificil de realizat, 'coli afectate recent de calamit%(i naturale
etc).
Elevii cu nevoi speciale sau cu handicapuri ce ar fi f%cut dificil%
prezentarea lor la testare au fost scuti(i (propor(ia lor neputând dep%'i
5% din totalul popula(iei selectate).
Baza de date transmis% de fiecare Centru Na(ional TIMSS la
Statistics Canada a con(inut atât 'coli din înv%(%mântul public cât 'i
din cel privat.

!
Numai la testarea din 1995 în cazul popula!iei 2au fost testa!i "i elevi de clasa a VII-a

28
Num%rul 'colilor private gimnaziale din România fiind foarte mic
fa(% de num%rul celor din înv%(%mântul public, în nici un e'antion nu a
fost selectat% vreo 'coal% privat%.
Primele studii organizate de IEA privind predarea matematicii au
fost FIMS - First International Mathematics Study - Primul studiu
interna(ional privind matematica în 1959-1967; SIMS - Second
International Mathematics Study - Al doilea studiu interna(ional privind
matematica în 1976-1987, respectiv pentru 'tiin(e FISS- First
International Science Study - Primul studiu interna(ional privind
'tiin(ele în 1966-1973 'i SISS- Second International Science Study –
Al doilea studiu interna(ional privind 'tiin(ele în 1980-1989, la care
România nu a participat. Date fiind aceste studii, care s-au desf%'urat
separat pentru matematic% 'i 'tiin(e, urm%toarele studii comune au
primit titlul generic TIMSS.
Primul studiu TIMSS (The Third International Mathematics and
Science Study – Al treilea studiu interna(ional privind matematica 'i
'tiin(ele) a avut testarea în 1995, implicând în studiu peste o jum%tate
de milion de elevi, 30 000 de profesori de matematic% 'i 'tiin(e (fizic%,
chimie, biologie 'i geografie) din 50 de sisteme educative.
TIMSS a fost proiectat 'i realizat pentru trei popula(ii de elevi:
• Popula(ia 1- elevii din clasele ce cuprind majoritatea copiilor în
vârst% de nou% ani (corespunzând claselor a III-a 'i a IV-a din
România)
• Popula(ia 2- elevii din clasele ce cuprind majoritatea copiilor în
vârst% de treisprezece ani (corespunzând claselor a VII-a 'i a VIII-
a)
• Popula(ia 3- elevii afla(i în anul terminal al 'colii secundare (
echivalentul ultimului an de liceu în România)

29
Datorit% costului extrem de ridicat al studiului România nu a
participat decât la studiul vizând popula(ia 2, considerându-se
important% testarea cuno'tin(elor la matematic% 'i 'tiin(e a elevilor ce
încheie înv%(%mântul obligatoriu.
Astfel, în România au fost testa(i 3899 elevi de clasa a VIII-a 'i
3938 de elevi de clasa a VII-a dintr-un e'antion na(ional, testarea a
avut loc cu dou% luni înainte de încheierea anului 'colar 1994-1995.
Studiul a fost finalizat în 1995 la popula(ia 2 de 42 de (%ri.
Studiul TIMSS-R (Third International Mathematics and Science
Study Repeat – Al treilea studiu interna(ional privind matematica 'i
'tiin(ele – repetare) a avut testarea în 1999. Din nou, din acelea'i
ra(iuni economice, România a participat doar la testarea la popula(ia
2, al%turi de alte 37 de (%ri din întreaga lume, implicând un num%r
similar de participan(i (profesori 'i elevi ca în 1995). În România au
fost testa(i 4332 de elevi, de data aceasta doar din clasa a VIII-a).
În 2003 a avut loc etapa de testare în cadrul studiului TIMSS-
2003 (Trends in International Mathematics and Science Study 2003 –
Tendin(e în studiul matematicii 'i 'tiin(elor 2003). Din România au fost
testa(i 4104 elevi de clasa a VIII-a al%turi de colegii lor corespunzând
popula(iei 2 din 49 de sisteme educa(ionale.
Cele patru întreb%ri de cercetare se refer% la curriculum-ul
inten(ionat, implementat 'i realizat 'i la rela(iile 'i leg%turile dintre ele.
Întreb%rile generale au fost folosite drept linii pentru proiectare
'i dezvoltarea instrumentelor utilizate.
Prima întrebare se refer% la curriculum-ul inten(ionat: Ce
diferen!e exist" între obiectivele generale de înv"!are la matematic"
#i #tiin!e în !"rile participante; ce caracteristici ale sistemelor
educa!ionale, #colilor #i elevilor influen!eaz" dezvoltarea acestora?

30
Obiectivele generale luate în discu(ie sunt cele definite la nivel
na(ional. Chiar dac% structurile administrative 'i politicile educa(ionale
sunt extrem de variate, diversitatea rezult% în principal , în cazul
curriculumul-lui inten(ionat de nivelul la care se ia decizia. Unele
dintre (%rile participante au curriculum na(ional, altele, mai pu(in
centralizate au ini(iative curriculare 'i la nivele statal, regional sau
local.
Curriculum-ul inten(ionat este descris de documentele
curriculare oficiale (politici 'colare la nivel na(ional, regional, local,
vârsta de începere 'i încheiere a înv%(%mântului obligatoriu, clasa la
care se începe studiul matematicii 'i 'tiin(elor, programele 'colare,
num%r de ore alocate s%pt%mânal studiului acestor obiecte, modul de
abordare a 'tiin(elor (integrat sau ca obiecte separate) sau ponderea
orelor la decizia 'colii, cursurile op(ionale, dotarea minim% a
laboratoarelor etc.). Spiritul lui este reflectat în manuale, ghiduri
curriculare, auxiliare didactice.
In TIMSS curriculum-ul inten(ionat este descris de conceptele,
procesele, aptitudinile 'i atitudinile vizate prin studiul matematicii 'i
'tiin(elor.
Întrebarea num%rul doi se refer% la curriculum-ul implementat:
Ce oportunit"!i li se ofer" elevilor pentru înv"!area matematicii #i
#tiin!elor #i cum difer" practicile de predare la matematic" #i #tiin!e în
diferitele sisteme educa!ionale cuprinse în studiu #i ce factori
influen!eaz" aceste diferen!e?
Se studiaz% modul în care profesorii din diferite sisteme
abordeaz% implementarea, la clas%, a curriculum-ului inten(ionat
(considerându-se inevitabil ca el s% nu fie identic cu cel inten(ionat).
La fel ca 'i în cazul curriculum-ului inten(ionat el este descris în

31
termeni de concepte, procese, aptitudini 'i atitudini. Aceast% abordare
este important% pentru c% permite o investigare explicit% a rela(iilor
dintre cele dou% nivele curriculare.
Întrebarea num%rul trei se refer% la curriculum-ul realizat : Ce
concepte, procese #i atitudini #i-au însu#it elevii: ce factori
influen!eaz" oportunit"!ile de înv"!are ale elevilor?
Curriculum-ul realizat este reprezentat de ie'iri, de ceea ce
elevii au realizat în timpul 'colariz%rii la matematic% 'i 'tiin(e.
Realiz%rile sunt influen(ate atât de ceea ce s-a inten(ionat s% se fac%,
de modul în care s-a f%cut implementarea dar 'i de oportunit%(ile de
înv%(are oferite.
Curriculum-ul inten(ionat este descris în termeni de modalit%(i
institu(ionale pentru a realiza înv%(area, dar 'i de modul în care elevii
î'i organizeaz% înv%(area. Num%rul de ore alocat temelor de cas%,
comportarea elevilor în timpul orelor, interesul manifestat de ace'tia
pentru matematic% 'i 'tiin(e influen(eaz% realiz%rile elevilor.
La modul general, curriculum-ul inten(ionat este influen(at de
contextul socio-economic în care î'i desf%'oar% elevii activitatea.
Sunt importante de asemenea atitudinile, aspira(iile elevilor 'i
p%rin(ilor acestora, statutul economic 'i nivelul de educa(ie al familiei.
Analiza achizi(iilor include compara(iile între rezultatele (%rilor
participante 'i în cadrul aceluia'i e'antion na(ional între diversele
tipuri de 'coli.
Întrebarea num%rul patru se refer% la rela(iile ce se pot stabili
între curricula 'i contextul social 'i educa(ional: Care este rela!ia între
curriculum-ul inten!ionat, implementat #i realizat, aranjamentele
procesului de predare-înv"!are #i ie#irile din procesul educativ?

32
Datele colectate în TIMSS permit s% se fac% corela(ii între
curriculum-ul inten(ionat, cel implementat 'i cel realizat, dimensiunea
clasei, abordarea pedagogic%, diferen(e de gen în achizi(ii,
caracteristici ale 'colii, resurselor utilizate, ale familiei din care provin
elevii. Unele variabile, legate de organizarea curricular%,
accesibilitatea programelor, atitudinile elevilor 'i p%rin(ilor fa(% de
matematic% 'i 'tiin(e, resursele utilizate, calificarea profesorilor sau
practicile de predare pot fi corelate cu rata de r%spunsuri corecte la
subiectele testate.
Se pleac% de la antecedentele curriculare, luându-se în
considerare caracteristicile sistemului educa(ional în ansamblu,
cuno'tin(ele din ciclul/ciclurile de înv%(%mânt anterioare din
curriculum-ul na(ional, trecându-se apoi la nivelul comunit%(ii, la
'coala propriu-zis% (tipul 'colii, gradul ei de autonomie în stabilirea
curriculum-ului) 'i la profesorii ei (ce studii au urmat pentru a ajunge
profesori, ce calific%ri suplimentare au), caracteristicile mediului de
provenien(% a elevului fiind 'i ele extrem de importante (nivelul de
instruire al p%rin(ilor, statutul socio-economic al familiei, resursele pe
care le posed% acas% pentru instruire).
Contextul curricular face referiri la institu(iile implicate la nivel de
sistem, condi(ii 'i procesul educa(ional din 'coal%, cu importan(%
deosebit% acordat% elevului ce î'i desf%'oar% activitatea în acest
context.
Curriculum-ul inten(ionat este cel de la nivelul sistemului,
profesorul realizeaz%, prin activitatea de la clas% curriculum-ul
implementat la nivel de clas%/'coal%, realizarea curriculum-ului
revenind elevului (m%surat prin test%rile curente, iar la nivel general
prin test%ri na(ionale, sau, în TIMSS prin test%ri interna(ionale).

33
Un curriculum inten(ionat foarte bun nu înseamn% neap%rat 'i
rezultate foarte bune ale elevilor. Curriculum-ul na(ional de fizic% este
acela'i pentru toate 'colile, dar acestea au posibilitatea s%-'i
stabileasc% prin curriculum-ul la dispozi(ia 'colii s% studieze
suplimentar la fizic% sau la 'tiin(e.
Calitatea procesului de instruire 'i educare este influen(at% de
calitatea curriculum-ului inten(ionat, dar 'i de calitatea presta(iei
profesorilor la implementare. Având intr%ri similare în proces ie'irile
pot s% fie diferite, ceea ce se întâmpl% la clas% în cursul activit%(ii între
profesor 'i elevii s%i fiind extrem de important.
Se a'teapt% din partea elevilor nu numai achizi(ii, în termeni de
cuno'tin(e, informa(ii, dar 'i participare activ% la propriul proces de
instruire 'i educare.
Atitudinile 'i aspira(iile elevilor fa(% de studiul matematicii 'i
'tiin(elor sunt considerate ca fiind extrem de importante. Pl%cerea cu
care elevii înva(% la matematic% 'i 'tiin(e, gradul lor de încredere în
propriile posibilit%(i de a ob(ine rezultate bune sunt de asemenea
factori importan(i pe care studiul îi ia în considerare.
Sunt vizate perspectivele pe care le ofer% studiul matematicii,
'tiin(elor 'i tehnologiei, prin promovarea unei atitudini pozitive a
elevilor fa(% de acestea, prin stimularea aspira(iilor de a urma cariere
în aceste domenii.
Este considerat% de asemenea extrem de important%
valorizarea atitudinii pozitive fa(% de studiul matematicii, 'tiin(elor 'i
tehnologiei 'i a elevilor care doresc s% urmeze cariere în alte domenii.
Sunt încurajate dezvoltarea de aspecte ale gândirii 'tiin(ifice,
cum ar fi deschiderea, scepticismul, obiectivitatea, tolerarea
incertitudinii, curiozitatea.

34
În acest studiu s-au utilizat o varietate de metode
complementare de cercetare : evalu%ri, chestionare, analiz% de
curriculum, studii de caz.
Toate (%rile participante au parcurs urm%toarele etape ale
studiului:
Analiza de curriculum- compararea ghidurilor curriculare (programelor
de studiu în vigoare în anul 'colar respectiv) 'i a manualelor de
matematic% 'i 'tiin(e (fizic%, chimie, biologie, geografie, inclusiv a
manualelor de cuno'tin(e despre natur% de la ciclul primar), cercetând
dup% o gril% dat% con(inuturile, ordinea subiectelor, categoriile de
vârst% la care sunt focalizate anumite subiecte, expectan(ele
referitoare la performan(ele elevilor 'i aplicarea de chestionare pe
e'antioane na(ionale.
Au fost folosite urm%toarele instrumente:
• Formulare pentru analiza de curriculum
• Chestionare pentru exper(i
• Formulare de revizuire a itemilor
• Chestionare pentru profesorii ce predau matematica, fizica, chimia,
bilogia 'i geografia la clasele din e'antionul na(ional
• Chestionare pentru directorii 'colilor selectate
• Chestionare pentru testarea elevilor, con(inând itemi cu r%spuns la
alegere 'i cu r%spuns construit de matematic% 'i 'tiin(e
• Chestionare de context ale elevilor
• Ghiduri pentru acordarea scorurilor la itemii cu r%spuns construit
Testarea propriu-zis% la matematic% 'i 'tiin(e - prin evalu%ri cu
durata total% de 90 minute, incluzând în acela'i caiet de testare itemi
de matematic% 'i 'tiin(e (fizic%, chimie, 'tiin(a vie(ii, 'tiin(a P%mântului,
mediu înconjur%tor 'i natura 'tiin(ei - dat% fiind diversitatea modului

35
de abordare a disciplinelor 'tiin(ifice în (%rile participante, în multe din
aceste (%ri elevii studiind o singur% disciplin% numit% "!tiin(e" în care
abordeaz% subiecte din domeniile enumerate mai sus).
Doar în 1995 un num%r redus de 'coli din e'antionul ini(ial ( un
num%r de 50 de 'coli în cazul României) au participat 'i la o sesiune
de evaluare a deprinderilor practice.
Completarea de chestionare referitoare la 'coal%, profesori 'i elevi
(directorii au r%spuns la întreb%ri privind politicile 'i practicile 'colare,
vizând mai ales posibilit%(ile 'colii de a asigura egalitatea 'anselor
pentru to(i elevii, baza material% pentru buna desf%'urare a activit%(ii
la matematic% 'i 'tiin(e, activit%(ile de formare continu% oferite sau
facilitate de 'coal%, încadrarea 'colii cu profesori califica(i 'i personal
didactic auxiliar, m%rimea 'colii, probleme legate de disciplina
elevilor, timpul acordat în calitate de directori diferitelor tipuri de
activit%(i specifice func(iei etc., profesorii de matematic%, fizic%,
chimie, biologie 'i geografie care au predat la clasele testate au
completat chestionare vizând formare ini(ial%, opiniile lor pedagogice
'i practicile lor de predare, modalit%(ile de interac(iune cu elevii în
activitatea de la clas%, iar elevii au completat chestionare referitoare
la contextul cultural, economic 'i social în care î'i desf%'oar%
activitatea, motiva(ia pe care o au în studiul matematicii 'i 'tiin(elor,
performan(ele pe care le a'teapt% la aceste discipline, rela(ia lor cu
profesorii 'i colegii la orele de matematic% 'i 'tiin(e, modul în care î'i
petrec timpul liber, materialele 'i mijloacele pe care le au acas% care
le faciliteaz% studiul la aceste obiecte: computere, bibliotec%
personal%, televizor etc.).

36
Contextul în care a avut loc studiul TIMSS- 1995

Pentru descrierea contextului în care elevii 'i profesorii î'i


desf%'urau activitatea în 1995 'i a factorilor care influen(eaz%
calitatea procesului vom folosi, în primul rând date din studiul
IEANCEE (International Evaluation of Achievement in Nine Central
and Eastern European Countries).
*%rile participante la studiul TIMSS pentru care s-au extras date
'i au fost interpretate comparativ în studiul IEANCEE au fost:
Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Federa(ia Rus%, Slovacia
, Slovenia 'i România. Ucraina a avut 'i ea inten(ia de a participa la
studiu, dar a fost nevoit% s% renun(e din motive financiare .
Am considerat importante compara(iile cu aceste (%ri pentru c%
practic am pornit în reformarea sistemelor noastre educa(ionale de la
foarte multe puncte comune, direc(iile alese fiind diferite.
Datele sunt prelucrate din "Chestionarul de context al elevului"
'i din "Chestionarul profesorului" (completat de profesorii de
matematic%, fizic%, chimie, biologie 'i geografie ce predau la clasele
din e'antion).
Aceste nou% (%ri participante la studiu au avut în a doua
jum%tate a secolului XX evolu(ii similare, foarte diferite de a restului
(%rilor participante în TIMSS.
S-a considerat util% elaborarea acestui studiu regional pentru
era pentru prima dat% când se puteau ob(ine, la nivel interna(ional
date comparative între (%ri care au avut pân% în 1989 sisteme de
înv%(%mânt similare.

37
Pe de alt% parte erau suficiente disparit%(i între (%ri privind
condi(iile în care elevii 'i profesorii î'i desf%'urau activitatea ca
aceste compara(ii s% ofere puncte interesante de analiz%.
De altfel înainte de 1989 numai Ungaria (membr% IEA din 1968)
'i Slovenia au participat la studii interna(ionale în educa(ie, Bulgaria,
Cehia, România, Federa(ia Rus% 'i Slovacia sunt membre IEA din
1991, iar Letonia 'i Lituania din 1993.
A fost extrem de important modul în care factorii de decizie au
abordat rezultatele ob(inute 'i cum schimb%rile efectuate s-au
reflectat în rezultatele ulterioare.
E'antionul din studiul IEANCEE are caracteristicile descrise în
tabelul 1, factorii lua(i în considerare influen(ând rezultatele:

Tabelul 2.

"ara Vârsta B%ie$i Fete Rural Urban Locuiesc Nr. mediu de


% % % % cu ambii persoane ce
p%rin$i locuiesc
% împreun% acas%
Cehia 14,4 49,0 51,0 16,4 83,6 82, 4,39
Letonia 14,3 47,6 52,4 44,7 55,3 70 4,7
Lituania 14,3 45,3 54,7 31,9 68,1 79 4,41
România 14,6 49,5 50,5 30,5 69,5 67 4,52
Federa$ia 14,0 46,7 53,3 23,1 76,9 76 4,12
Rus%
Slovacia 14,3 49,3 50,7 31,1 68,9 79 4,74
Slovenia 14,8 48,7 51,3 32,5 67,5 87 4,47
Ungaria 14,3 49,1 50,9 35,1 64,9 85 4,37

În e'antion fetele erau mai numeroase decât b%ie(ii în toate


(%rile, propor(ia fiind cea mai mic% în România.

38
Cehia a fost (ara în care raportul de subiec(i urban/rural a fost
cel mai ridicat (5,09), Letonia a avut cel mai mic raport (1,23), pentru
România raportul fiind 2,27.
De remarcat de asemenea c% România este pe ultimul loc
privind propor(ia de copii din e'antion care la data test%rii tr%iau
împreun% cu ambii p%rin(i, cu 20 de procente sub nivelul Sloveniei,
aflat% pe primul loc, datorat% ratei divor(urilor 'i migr%rii interne.
Datele Comisiei Na(ionale pentru Statistic% indic% dup% 1990 o
cre'tere semnificativ% a ratei divor(urilor, în special la categoria de
vârst% a so(ilor 30-39 de ani, precum 'i cre'terea migra(iei interne
determinate de schimbarea domiciliului (în special o migrare din rural
în urban). În 1990 de exemplu un val uria' de emigran(i de circa
616000 de persoane a sosit din rural în urban.
De asemenea România avea cel mai mare procent de copii din
e'antion (7%) care la data test%rii nu locuiau nici m%car cu unul din
p%rin(i.
Num%rul de persoane ce locuiau împreun% cu elevii a fost
pentru toate (%rile între 4 'i 5, aproximativ 60% din elevi locuind
împreun% cu p%rin(ii 'i fra(ii 'i surorile 'i ceva mai pu(in de 30%
men(ionau c% 'i bunicii locuiesc împreun% cu familia.
Doar în România copiii din mediul rural cuprin'i în testare
locuiau în locuin(e ce g%zduiau mai mult de 5 persoane (media a fost
de 5,18).
S-au cules informa(ii despre dot%rile pe care elevii le au acas%
'i care le-ar putea influen(a rezultatele înv%(%rii, în tabelul 3. fiind
prezentat% propor(ia de elevii din e'antion ce de(in trei dintre acestea:

Tabelul 3. Mediul în care î#i desf%#oar% elevii activitatea

39
"ara Num%rul Dic$ionar Mas% proprie de Computer
mediu de c%r$i %! studiu! %!
din cas% %
Cehia 169 94 90 36
Letonia 214 94 98 13
Lituania 128 88 95 42
România 105 60 69 19
Federa$ia 140 88 95 42
Rus%
Slovacia 121 96 86 31
Slovenia 125 94 93 47
Ungaria 175 77 92 37

De remarcat slaba dotare a elevilor români ce se g%sesc pe


ultimul loc la trei din cele patru rubrici luate în considerare,
îngrijor%tor fiind procentul foarte mic de elevi ce nu au nici m%car
mas% proprie de studiu Dac% se ia în considerare mediul de
reziden(% num%rul mediu de c%r(i pe care copiii români din meiul rural
îl au acas% este de 69 (cel mai sc%zut dintre (%rile participante la
studiul IANCEE, toate celelalte (%ri având o medie de peste 100).
Ultima pozi(ie se men(ine 'i pentru mediul urban, media de 120 de
c%r(i fiind mult sub cele 229 pe care le au acas% elevii din Lituania
(plasa(i pe primul loc la acest indicator).
Cu toate acestea elevii din România î'i petrec citind 1,24 de ore
zilnic, cel mai mult din toate cele 41 de (%ri participante.

Tabel 4. Num%rul de c%r$i pe care elevii le au acas% în 2003

"ara Mai mult de 101-200 c%r$i 26-100 c%r$i 11-25 c%r$i 0-10 c%r$i
200 de c%r$i
Proce Scoru Proce Scorul Procen Scorul Procen Scorul Procen Scorul
nt l nt mediu t elevi mediu t elevi mediu t elevi mediu
elevi medi elevi
u
Singapore 14 631 16 607 33 589 24 546 12 508

!
cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 cel pu!in un dic!ionar
!
cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 mas#/birou propriu
!
cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 computer

40
Taiwan 15 616 14 602 30 582 24 552 17 515
Republica 19 596 22 572 33 556 10 533 15 514
Coreea
Hong Kong 9 576 8 574 27 565 28 555 8 538
Estonia 45 567 18 552 23 543 11 528 3 516
Japonia 17 584 17 567 32 552 22 539 13 517
Media 15 506 13 498 27 483 26 458 18 438
interna$i.
România 12 516 13 508 29 479 27 451 20 435
Liban 8 421 8 446 25 423 36 384 23 353
Filipine 3 373 4 423 17 418 34 381 43 356
Botswana 4 407 5 402 13 395 30 368 48 348
Ghana 10 259 6 276 16 277 34 264 34 246
Africa de 6 315 5 316 14 288 31 241 44 218
Sud

Num%rul de c%r(i pe care elevi români declar% c% le au acas% a


crescut (nu substan(ial) fa(% de datele anterioare, tabelul prezentând
'i scorurile ob(inute corelate cu volumul bibliotecii familiei.
Cu excep(ia bibliotecilor de familie cu mai mult de 200 de c%r(i
elevi români se situeaz% peste media interna(ional% ca dotare cu c%r(i
în 2003. !i scorurile ob(inute (cu excep(ia celor care declar% c% au
între 26 'i 100 de c%r(i) sunt peste media inetrna(ional%.
Cei mai dota(i din acest punct de vedere sunt elevii din Estonia,
45% dintre ei declarând c% au acas% mai mult de 200 de c%r(i.
În studiul TIMSS rezultatele elevilor au depins de experien(a de
predare a profesorilor, crescând în func(ie de anii de activitate la
catedr% de la profesorii debutan(i pân% la un maxim la categoria cu o
experien(% didactic% de 11-20 de ani, sc%zând apoi la cei cu peste 20
de ani de activitate.
În 2003 situa(ia arat% o ameliorare a condi(iilor în care elevii
români î'i desf%'oar% activitatea. Tabelul 5. prezint% situa(ia
României în raport cu primele 'i ultimele cinci clasate.

Tabel 5. Computer #i birou/mas% de studiu în 2003

41
"ara Au computer Nu au computer Au birou/mas% de Nu au birou/masa
studiu de studiu
Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul
elevi mediu elevi mediu elevi mediu elevi mediu
Singapore 94 583 6 498 91 582 9 536
Taiwan 91 576 9 523 93 573 7 539
Republica 98 560 2 - 97 560 3 513
Coreea
Hong Kong 97 557 3 535 75 558 25 553
Estonia 67 563 33 535 93 553 7 555
Japonia 82 558 18 529 96 554 4 526
Media 60 484 40 449 83 480 17 446
interna$.
România 32 499 68 460 77 484 23 430
Liban 59 409 41 373 71 403 29 374
Filipine 21 396 79 374 75 387 25 356
Botswana 16 374 84 367 68 374 32 354
Ghana 24 239 76 269 60 280 40 236
Africa de 37 277 63 227 58 265 42 220
Sud

Elevii din (%rile care au ob(inut scorurile la 'tiin(e cele mai


ridicate sunt 'i cei care au, în cel mai ridicat procentaj, computere
acas%, punctaj mult mai ridicat decât media interna(ional%. Aproape
totalitatea elevilor din Singapore, Taiwan, Republica Coreea 'i Hong
Kong dispun de computer.
România se situeaz% mult sub media interna(ional%, dar elevii
care au computer acas% au performat mai bine decât media
interna(ional%, iar cei care nu au computer s-au situat sub aceasta 'i
cu 39 de puncte sub rezultatul colegilor lor.
În general elevii care posed% acas% computer provin din medii
socio-economic avantajate, astfel c% performan(a poate fi mai
degrab% asociat% cu mediul de provenien(% ce ofer% avantaje (nivelul
de preg%tire al p%rin(ilor, posibilitatea s% beneficieze de medita(ii etc.)
decât cu utilizarea propriu zis% a computerului pentru instruire.
În privin(a elevilor care au birou/mas% de studiu elevii din România se
situeaz% sub media interna(ional%, scorul ob(inut fiind, totu'i peste
media interna(ional%.

42
Putem lua în considerare 'i compara(ia cu (%rile europene
prezente în testare în 2003, iar tabelul 5. prezint% aceast% compara(ie
((%rile sunt listate în ordine alfabetic%).

Tabelul 6. Dot%ri de care dispuneau elevii în 2003

"ara Au computer Nu au computer Au birou/mas% de Nu au birou/masa


studiu de studiu
Procen Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul
t elevi mediu elevi mediu elevi mediu elevi mediu
Anglia 94 548 6 509 87 550 13 517
Belgia 95 519 5 457 95 518 5 485
(Flamanda)
Bulgaria 37 481 63 480 79 482 21 469
Cipru 82 450 18 407 95 445 5 386
Estonia 67 563 33 535 93 553 7 555
Federa$ia 30 538 70 504 92 516 8 490
Rus%
Italia 84 497 16 463 88 493 12 477
Lituania 48 535 52 506 97 520 3 495
Letonia 43 526 57 504 94 514 6 497
Macedonia 42 466 58 441 87 456 13 415
Media 60 484 40 449 83 480 17 446
interna$.
Republica 18 471 82 474 80 476 20 462
Moldova
Norvegia 96 497 4 445 98 496 2 -
Olanda 98 537 2 - 99 537 1 -
România 32 499 68 460 77 484 23 430
Sco$ia 91 516 9 475 82 517 18 489
Slovacia 67 528 33 496 88 521 12 490
Slovenia 86 525 14 499 97 522 3 484
Suedia 98 526 2 - 98 525 2 -
Ungaria 75 554 25 512 98 544 2 -

În 2003 un procent mai mare de elevi români declar% c% au


birou/mas% de studii proprii 'i de asemenea situa(ia procentului de
elevi ce au acas% computer s-a îmbun%t%(it. R%mânem totu'i, pe
ultimul loc în privin(a procentului de elevi care declar% c% nu au
birou/mas% proprie de studiu.
Din analiza chestionarelor completate de c%tre profesori în 2003
rezult% c% de'i ace'tia apreciaz% foarte mult creativitatea elevilor la

43
matematic% 'i 'tiin(e, totu'i 80% din ei î'i petrec cea mai mare parte
a timpului la clas% ajutând elevii cu dificult%(i.
Se poate stabili o rela(ie direct% între nivelul de studii ale
p%rin(ilor 'i rezultatele la testare ale elevilor atât la matematic% cât 'i
la fizic%, tabelul urm%tor prezentând aceast% rela(ie dup% nivelul de
studii a cel pu(in unuia dintre p%rin(i.

Tabelul 7. Scorurile medii ob$inute de elevi dup% nivelul de studii a cel pu$in unui
p%rinte

Universitate Liceu GimnaziuNu #tiu ce


studii au
p%rin$ii
% Media % Media % Media % Media
!tiin$e 522 498 477 463
Matematic% 10 517 47 497 33 467 10 460

Cum au ar#tat $i studiile anterioare, rezultatele elevilor


depind de gradul de instruire al p#rin%ilor.
Atât la matematic% cât 'i la 'tiin(e elevii la care cel pu(in unul
din p%rin(i avea studii universitare au ob(inut rezultate peste media
interna(ional% iar cei la care cel pu(in unul din p%rin(i avea studii
liceale au ob(inut rezultate peste media ob(inut% de elevii români ai
e'antionului atât la matematic% cât 'i la 'tiin(e.
Pentru a vedea cum au evoluat aceste rela(ii tabelul prezint%
corela(ia între nivelul de studii al p%rin(ilor 'i rezultatele elevilor la
'tiin(e cum a rezultat din studiul TIMSS 2003. Pentru elevii români se
men(ine clar corelarea rezultatelor superioare cu gradul de instruire al
p%rin(ilor, dar procentul elevilor ai c%ror p%rin(i au studii superioare
este sub media interna(ional%. Procentul elevilor români ai c%ror

44
p%rin(i au doar studii gimnaziale este sub media interna(ional%, scorul
ob(inut fiind peste aceasta.
Cei mai titra(i p%rin(i îi au elevii din Norvegia, SUA 'i Armenia, ei
ob(inând (cu excep(ia Armeniei, aflat% la prima participare) scoruri
superioare mediei interna(ionale.
În Singapore 'i Hong-Kong scorurile ob(inute de elevi au fost
superioare mediei interna(ionale indiferent de gradul de educa(ie al
p%rin(ilor la categoria inclus% în tabel.

45
Tabel 8. Rezultatele la !tiin"e, dup# nivelul de studii al p#rin"ilor

%ara Studii universitare sau Studii postliceale sau Studii liceale Studii gimnaziale $coala primar#
echivalent (sau nivel colegiu (dar nu
mai ridicat) universitate)
Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul
elevi mediu elevi mediu elevi mediu elevi mediu elevi mediu
Norvegia 66 517 16 494 12 496 4 470 2-
S.U.A. 56 554 9 522 26 511 6 479 3 456
Armenia 51 475 22 461 24 451 2 - 1 -
Japonia 45 576 18 555 36 536 2 - 0 -
Estonia 40 574 39 548 19 534 2 - 0 -
Republica 35 580 15 560 41 551 6 531 3 507
Coreea
Media 28 507 17 487 28 472 15 442 12 416
interna".
Liban 19 434 21 417 19 405 15 375 26 349
Filipine 19 440 22 399 33 368 13 337 14 332
Taiwan 17 619 11 593 46 568 21 547 6 540
România 17 522 16 489 47 475 13 464 7 398
Singapore 16 638 4 605 21 602 48 570 11 529
Hong Kong 12 577 12 565 36 558 25 555 15 549
Africa de 11 341 13 280 30 250 18 220 28 193
Sud
Botswana 10 419 14 388 16 360 20 357 41 352
Ghana 10 310 17 285 22 276 37 235 14 223

46
Dintre !"rile participante la studiul IEANCEE elevii din Ungaria
#i Slovenia consider" c" p"rin!ii exercit" cea mai mare presiune
asupra lor pentru a-i determina s" aib" rezultate bune la matematic"
#i #tiin!e, în timp ce elevii din România #i Federa!ia Rus" se
considerau cel mai pu!in presa!i de p"rin!i.
Din p"cate, studiul a ar"tat c" diferen!ele în cuno#tin!e, dar #i în
condi!ii favorabile desf"#ur"rii activit"!ilor de înv"!are este mult
accentuat" între rural #i urban (în defavoarea ruralului) în România
fa!" de celelalte !"ri cuprinse în studiul IEANCEE.
Elevii dintr-un context familial favorabil aveau atitudini mai
pozitive fa!" de înv"!area matematicii (ei au performant per ansamblu
mai bine decât media) #i credeau mai pu!in în noroc în realizarea lor
profesional" #i mai mult în activitatea intens" depus" pentru
atingerea !elurilor propuse. Faptul c" elevii care provin din familii
s"race se bazeaz" mai mult pe noroc în ob!inerea de rezultate la
materiile “exacte” ridic" întrebarea cum poate schimba #coala
influen!a mediului s"rac prin programele de interven!ie.
Studiul TIMSS 2003 permite o corelare a rezultatelor ob!inute
de elevi la #tiin!e cu aspira!iile lor #i nivelul de studii al p"rin!ilor.
Au fost selectate în acest tabel !"ri cu scoruri mari la #tiin!e
precum #i !"ri ai c"ror elevi au ob!inut scoruri foarte mici.
Din p"cate, procentul de elevi români care doresc studii
superioare este egal cu cel al Botswanei. Din fericire exist" un
procent ridicat de elevi (30%) ai c"ror p"rin!i nu au studii universitare
#i care au ob!inut un scor peste media interna!ional" care doresc s"
urmeze studii superioare. Un procent ridicat al elevilor români (41%)

47
declar" c" nu doresc s" studieze în înv"!"mântul superior (procentul
fiind general, pentru to!i elevii, indiferent de nivelul de calificare al
p"rin!ilor), chiar dac" scorurile ob!inute de ei se situeaz" la aceast"
categorie peste media interna!ional". Procentul de elevi indeci#i este
comparabil cu media interna!ional", dar scorurile ob!inute de ei sunt
sub aceast" medie.
Cei mai motiva!i, cu scoruri peste media interna!ional", sunt
elevii din Coreea, S.U.A. , Hong-Kong #i Taiwan, unde un procent de
peste 70% doresc studii universitare.
E de remarcat faptul c" în Coreea, Taiwan, Liban, Singapore,
Hong-Kong procentul elevilor ai c"ror p"rin!i nu au studii superioare #i
care doresc astfel de studii este mult mai mare decât al celor ai c"ror
p"rin!i au astfel de studii.

48
Tabel 9. Rezultatele la !tiin"e, dup# aspira"iile elevilor corelat cu nivelul de studii al p#rin"ilor

$ara Doresc Doresc studii Doresc studii Nu doresc s# termine Nu !tiu, indiferent de
studii universitare !i cel universitare dar nici universitatea, indiferent nivelul de educa"ie al
universitare pu"in un p#rinte a unul din p#rin"i nu a de nivelul de educa"ie al p#rin"ilor
(total) absolvit universitatea absolvit universitatea p#rin"ilor
(sau echivalent) (sau echivalent)
Procent Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul
elevi elevi mediu elevi mediu elevi mediu elevi mediu
Republica 79 31 584 48 560 11 506 9 540
Coreea
S.U.A. 75 48 558 27 518 16 487 9 520
Hong Kong 74 11 583 63 567 19 524 8 550
Taiwan 71 15 624 56 587 16 506 14 540
Liban 68 16 447 52 405 16 351 16 353
Norvegia 60 47 521 13 502 19 483 21 502
Singapore 56 13 643 43 604 28 530 15 574
Armenia 54 36 493 18 479 37 440 9 456
Media 54 21 520 33 490 30 446 15 453
interna"i.
Japonia 46 29 592 17 575 37 530 18 538
Estonia 44 25 588 19 566 19 540 533
România 44 14 536 30 505 41 457 16 435
Botswana 44 8 436 36 401 45 337 12 329
Filipine 41 15 456 26 405 44 346 15 357
Africa de Sud 34 8 386 26 273 54 221 12 202
Ghana 27 6 350 21 318 67 239 7 198

49
Date din chestionarul !colii

Chestionarele pentru directorii de !coli din TIMSS, TIMSS-R !i


TIMSS 2003 furnizeaz" date care se pot organiza !i interpreta în cinci
categorii:
• Rolul !i responsabilit"#ile !colii !i directorului
• Modul de organizare !i personalul !colii
• Resursele !colii
• Atmosfera din !coal"

Astfel, directorii din România petrec 45 de ore pe lun" în


activit"#i didactice de predare !i preg"tire pentru lec#ii, fiind întrecu#i
doar de directorii din Federa#ia Rus" (46 de ore pe lun"), media
interna#ional" fiind de 16 ore.
De!i directorii no!tri se plâng frecvent c" petrec prea mult timp
în activit"#i administrative, totu!i cu 40 de ore pe lun" ne situ"m sub
media interna#ional", care este de 51 de ore pe lun", num"rul cel mai
mare de ore (86) fiind în Tawain.
Ne situ"m de asemenea sub media interna#ional" (35 de ore
lunar) la num"rul de ore petrecut în activit"#i de
comunicare/rela#ionare cu elevii, p"rin#ii, autorit"#ile locale !i
Inspectoratele !colare (directorii !colilor din România cuprinse în
studiu raporteaz" un num"r de 32 de ore petrecute lunar în astfel de
activit"#i). Num"rul cel mai mare de ore petrecut în aceste tipuri de
activit"#i este la directorii din Canada (54), S.U.A. (52) !i Australia
(50), iar cel mai mic în Japonia (19) !i Indonezia (20).

51
Un alt set de itemi se referea la modul de implicare a p"rin#ilor
în via#a !colii, sub diferite aspecte: verificarea efectu"rii temelor,
colectare de fonduri pentru !coal", activit"#i în proiecte, programe sau
excursii organizate de !coal", ajutor dat la clas" profesorilor sau
activit"#i desf"!urate în diverse comitete ale p"rin#ilor (sau mixte,
profesori-p"rin#i).
Astfel, 90% din elevii români cuprin!i în testare declar" c"
!coala se a!teapt" ca p"rin#ii s"-i verifice dac" !i-au f"cut temele,
fa#" de numai 43% în Japonia (media interna#ional" fiind de 85%).
În privin#a colect"rii de fonduri pentru !coal" 73% dintre elevii
no!tri cred c" p"rin#ii lor se implic" în aceast" activitate, fa#a de
numai 6% în Japonia (cu media interna#ional" de 51%). Cei mai
implica#i în aceast" activitate par a fi p"rin#ii elevilor din Cipru !i Africa
de Sud (87%).
Doar 8% din elevii români declar" implicarea p"rin#ilor în
activit"#i de la clas", ca secondan#i ai profesorului, (media
interna#ional" fiind de 28%), dar 86% dintre ei se a!teapt" ca p"rin#ii
s" fie implica#i în proiecte ale !colii !i în organizarea de excursii.

Implicarea parintilor in activitatea scolii

100
80
Procentul 60
implicat 40
20
0

Supravegherea efectuarii temelor


Ajutarea profesorilor la clasa
Implicare in proiectele scolii sau in excursii
Colectare de fonduri
Activitate in comisii si comitete ale scolii

52
Cei mai implica#i p"rin#i în diferite comitete par a fi cei din Africa
de Sud (99%), procentul fiind mare !i pentru România (79%). De altfel
raportul interna#ional arat" c" cel pu#in trei p"trimi din elevii cuprin!i în
studiu din Australia, Iran, Macedonia, România, Africa de Sud, Turcia
!i Letonia declarau c" !coala se a!teapt" ca p"rin#ii lor s" activeze în
diverse comitete ale !colii.
În continuare se vor prezenta rezultatele din studiul TIMSS
2003.
În Chestionarul !colii, completat de director, exista un item care
se referea la situa#ia material" a elevilor. $colile s-au putut grupa
astfel în patru mari categorii: !coli cu pu#ini elevi (0-10%)
dezavantaja#i din punct de vedere economic, !coli cu 11-25% elevi
dezavantaja#i, !coli cu 25-50% elevi dezavantaja#i !i !coli cu mai mult
de 50% de elevi dezavantaja#i.
Pentru compara#ie am selectat primele cinci #"ri cu cel mai mare
procent de elevi din !coli cu procent redus de elevi dezavantaja#i
economic !i ultimele cinci, cu cel mai mic procent de astfel de elevi.
Primele scoruri sunt ob#inute la testarea la itemii de !tiin#e, iar
pe a doua linie sunt scorurile la matematic".

Tabelul 10. Situa!ia material" a elevilor în TIMSS 2003

#ara !coli cu pu"ini !coli ce au 11-25% !coli ce au 26-50% !coli ce au mai mult
elevi (0-10%) elevi dezavantaja"i elevi dezavantaja"i de 50% elevi
dezavantaja"i din din punct de vedere din punct de vedere dezavantaja"i din
punct de vedere economic economic punct de vedere
economic economic
Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul Procent Scorul
de elevi ob"inut de elevi ob"inut de elevi ob"inut de elevi ob"inut
la la testare la testare la testare
testare
Japonia 72 556 23 545 4 538 1 -

53
575 562 553
Taiwan 67 579 25 565 5 561 3 483
596 576 572 463
Olanda 60 556 26 515 10 499 5 465
563 505 490 465
Singapore 57 592 28 568 10 530 5 545
617 596 566 578
Belgia 53 533 36 508 7 485 4 401
Flamand" 559 526 499 404
Media int 22 500 26 484 21 469 31 449
496 476 460 439
România 11 505 18 489 21 459 50 460
513 494 467 465
Indonezia 5 496 17 432 24 428 54 407
485 423 421 395
Ghana 4 272 8 293 18 268 71 242
295 308 286 264
Armenia 3 435 21 459 29 465 47 459
462 480 484 476
Africa de 2 479 2 - 9 342 85 211
Sud 479 334 237
Maroc 0 - 5 387 16 393 79 397
380 390 384

Media interna#ional" indic" faptul c" aproximativ o cincime din


elevii cuprin!i în e!antionul interna#ional studiaz" în !coli cu pu#ini
elevi ce provin din medii dezavantajate economic, 26 procente din
elevi frecventeaz" !coli cu 11-25% elevi dezavantaja#i economic, 18
procente din elevi frecventeaz" !coli cu 26-50% elevi dezavantaja#i !i
31 procente !coli cu mai mult de 50% elevi dezavantaja#i economic.
Exist" diferen#e mari între #"ri, în câteva #"ri mai mult de
jum"tate dintre elevii din e!antion (între 52% pân" la 85%) provin din
medii dezavantajate economic. Aceste #"ri sunt Chile, Ghana,
Indonezia, Liban, Malaiezia, Maroc, Autoritatea Na#ional"
Palestinian", Filipine, Africa de Sud !i Tunisia.
Fa#" de media interna#ional" procentul de elevi din e!antionul
românesc ce provin din !coli cu num"r mic de elevi dezavantaja#i
economic este cu 11 procente mai mic, iar în cazul !colilor cu mai
mult de jum"tate din elevi dezavantaja#i economic procentul este mai

54
mare cu 19% fa#" de media interna#ional", cu alte cuvinte elevii
români din e!antion sunt mai s"raci decât media interna#ional".
În România procentul de elevi ce provin din !coli cu pu#ini elevi
dezavantaja#i economic este mai mic decât media interna#ional"
(22%), scorul ob#inut de ei la testare fiind cu 5 puncte mai mare decât
media interna#ional" !i mult mai mare decât scorurile ob#inute la de
elevii din celelalte !coli. Scorurile ob#inute de ace!ti elevi în cazul
primelor cinci #"ri sunt mai mari decât media interna#ional" !i cu 28-
51 de puncte mai mari decât scorurile ob#inute de elevii români.
Cu acela!i procent de elevi ce frecventeaz" !coli cu num"r mic
de elevi dezavantaja#i economic ca România sunt Macedonia !i
Egiptul, scorurile ob#inute fiind mai mici decât ale elevilor no!tri din
acest tip de !coli.
Elevii din !colile române!ti cu mai mult de 50% elevi
dezavantaja#i economic au ob#inut un scor mediu la testare cu 11
puncte mai mare decât media interna#ional", dar mai mici decât la
primele #"ri (cu excep#ia Belgiei – partea flamand"). Procentaje
apropiate cu ale României la aceast" categorie de !coli au Chile
(52%) !i Iranul (49%), scorurile ob#inute de elevii din aceste !coli fiind
mai mici decât ale noastre.
Sunt prezentate în continuare a!tept"rile !colilor în privin#a
implic"rii p"rin#ilor a!a cum rezult" din datele 2003.
Datele sunt prelucrate din Chestionarul !colii itemul 10, unde
directorii trebuiau s" r"spund" prin da sau nu la întrebarea se
a!teapt" !coala ca p"rin#ii s" fac" urm"toarele: s" participe la
evenimente speciale (reuniuni !tiin#ifice, concerte, evenimente
sportive), s" strâng" fonduri pentru !coal", s" fac" voluntariat pentru
proiecte, programe ale !colii sau excursii, s" se asigure c" proprii

55
copii î!i fac temele, s" activeze în cadrul comitetelor !colii (de ex.
selecteaz" personalul !colii, fac revizia documentelor financiare ale
!colii).
Pentru compara#ie sau p"strat #"rile selectate în tabelul anterior
dup" criteriul economic.

Tabel 11. Implicarea p"rin!ilor în $coal" (TIMSS 2003)

#ara Procentul de elevi din $colile în care directorii au raportat c" se a$teapt" ca
p"rin!ii s" se implice în activit"!i ale $colii
S" participe S" strâng" S" fac" S" se asigure S" activeze în
la evenimente fonduri voluntariat c" proprii cadrul
speciale pentru $coal" pentru copii î$i fac comitetelor
(ex.reuniuni proiecte, temele $colii (de ex.
$tiin!ifice programe ale selecteaz"
concerte, $colii sau personalul
evenimente excursii $colii, fac
sportive, revizia
documentelor
financiare ale
$colii
Japonia 95 15 81 74 30
Taiwan 99 75 97 98 86
Olanda 58 9 29 95 53
Singapore 83 65 81 98 64
Belgia 65 18 44 89 7
Flamand#
Media 89 57 71 87 62
interna".
România 80 80 60 80 49
Indonezia 89 94 72 99 66
Ghana 93 93 82 91 84
Armenia 94 57 73 92 87
Africa de 95 91 91 94 100
Sud
Maroc 87 80 81 70 50

Ca o caracteristic" general" se observ" faptul c" directorii din


#"rile cu procentaj mare de elevi dezavantaja#i economic se a!teapt"
ca p"rin#ii s" se implice în activit"#i de strângere de fonduri pentru
!coal" în propor#ie mult mai mare decât media interna#ional".

56
Un procent extrem de ridicat este !i în cazul României, directorii
a 80% din elevii din e!antion a!teptându-se ca p"rin#ii s" strâng"
fonduri pentru !coal".
A!tept"rile directorilor din România privind participarea p"rin#ilor
la evenimente speciale ale !colii este mai sc"zut" decât media
interna#ional". De asemenea a!tept"rile vizând implicarea p"rin#ilor în
verificarea faptului c" proprii copii î!i fac temele de cas" este mai
redus" decât media interna#ional".
Cele mai mari a!tept"ri privind participarea p"rin#ilor la
evenimente speciale ale !colii !i verificarea efectu"rii temelor de cas"
de c"tre proprii copii le au directorii din Cipru, care au la ace!ti doi
itemi r"spunsuri de 100%.

57
3.3. REZULTATELE CERCET"RII

Chestionarul a urm"rit în principal ob%inerea datelor legate de


profilul capitalului cultural obiectivizat al elevilor, de numarul &i
utlitatea bunurilor culturale sau care ofer" acces la cultur", indiferent
de forma sa. Aceste date au fost completate cu analizele ob%inute de
la cadrele didactice &i directorii &colilor implicate în studiu E&antionul
de elevi care a fost ales, este alc"tuit în propor%ie de peste jum"tate
elevi de liceu (52,06 %), elevi de gimnaziu (35,71 %) &i elevi de la
Scoala de Arte &i Meserii (11,43 %)

Feminin Masculin total


num"r elevi 362 267 629
procent 57,46 % 42,38 % 629 %

E&antionul este alc"tuit din fete în propor%ie de (57,46 %), iar


b"ie%i (42,38 %). Vârstele elevilor care au r"spuns la chestionar sunt
cuprinse între 6 &i 20 de ani. Marea lor majoritate, îns", au vârsta
cuprins" între 14 &i 15 ani (87,46 %).

Vârsta
6 13 14 15 16 17 18 20
elevilor
Procent din
0,16 % 2,38 % 41,43 % 46,03 % 8,41 % 0,48 % 0,32 % 0,32 %
total

58
Sex

feminin masculin

42%

58%

În privin%a mediului de provenien%" pe distinc%ia urban/rural,


predomin" elevii care provin din mediul urban:

Domiciliul Pie Chart


Missing

3,5%

99

1,4%

2,4%
rural

31,6%

urban

61,1%

Dup" tipul &colii în care sunt încadra%i elevii, predomin" elevii de


liceu:

59
Tipul scolii Pie Chart

Missing

,6%

21

,2%

SAM

11,4%

Liceu
Scoala cu cla sele 1- 52,1%

35,7%

Unele studii abordeaz" problema capitalului uman din


perspectiva a diferi%i factori &i variabile care se coreleaz" direct cu
capitalul cultural, cum ar fi starea de s"n"tate, nivelul de participare la
via%a comunit"%ii, leg"tura cu capitalul social. În cazul cercet"rii
noastre, un prim aspect vizat de ancheta pe baz" de chestionar a fost
cel al de%inerii obiectelor care se constuituie în repere pentru
construirea imaginii capitalului cultural obiectivat specific unui anumit
segment de popula%ie. Din datele oferite de elevi, în ceea ce prive&te
num"rul de obiecte care se asigur" accesul la via%a cultural" &i la
informa%ie de%inute de o familie, se poate vedea c" televizorul este
prezent în domiciliul majorit"%ii elevilor, accesul la computer este
asigurat acas" pentru aproximativ trei sferturi dintre elevi, telefonul
mobil fiind de%inut de aproape to%i cei inclu&i în e&antionul selectat.
Situa%ia este diferit" în ceea ce prive&te de%inerea c"r%ilor (a se nota

60
c" în acest punct nu s-a investigat accesul efectiv la c"r%i sau
consumul de literatur", ci exclusiv accesul la c"r%i).

0
1 2 3 mai multe
(niciunul)
Televizor 1,75 % 19,84 % 14,87 % 24,13 % 8,41 %
Computer 13,10 % 70,13 % 12,46 % 3,35 % 0,96 %
Automobil 35,67 % 44,30 % 12,70 % 4,56 % 2,61 %
DVD / CD-player 20,82 % 33,61 % 12,95 % 3,61 % 28,85 %
Telefon mobil 0,96 % 7,34 % 10,85 % 31,26 % 49, 28%

Un procent semnificativ are acces la mai pu%in de 100 de


volume, aspect semnificativ mai ales dac" lu"m în considerare c" aici
sunt incluse orice volume, indiferent de categoria în care s-ar putea
încadra:

peste
1-10 11-50 51-100 101-250 251-500
niciuna 500
volume volume volume volume volume
volume
C#r$i 2,08 % 6,55 % 18,21 % 26,25 % 22,52 % 11,62 % 11,82%

Carti Pie Chart

Missing

99

13

9 nici unul

mai multe intre una si z ece

intre doua sute cinc intre unsprez ece si


18,1%

22,4%
26,3%
intre o suta unu si
intre cincizec isiunu

61
Televizor:
- Aproape jum"tate dintre familiile elevilor au câte 2 televizoare
(45,87%), restul având unul (19,84%) sau 3 (24,13%). Mai mult decât
3 televizoare într-o familie, g"sim doar la 8,41% dintre familiile
elevilor.
- Doar 1,74% dintre elevi au declarat c" nu au televizor.
Se poate interpreta în cazul celor care declar" c" de%in mai mult de
dou" televizoare per familie, unul dintre ele este la dispozi%ia copilului
/ copiilor. Situa%ia poate fi considerat" drept una pozitiv", prin faptul
c" programul copilor difer" de cel al parin%ilor, prin perioadele de
vizionare &i al programelor urm"rite. Pe de alt" parte, apare problema
controlului pe care îl au adul%ii în vizionarea programelor de
televiziune &i a gradului în care acestea educ" pozitiv sau afecteaz"
educa%ia elevilor.

Televizor Pie Chart


mai multe

8,4%

trei

24,1% nici unul

1,7%

unul

19,8%

doua

45,9%

62
Elevii au fost ruga%i s" indice preferin%ele lor asupra emisiunilor
TV:

Divertisment Culturale Sport %tiri Documentare Muzicale


Ce fel de
emisiuni TV 89,21 % 41,90 % 70,95 % 77,46 % 70,75 % 83,21 %
urm"re&ti?

- În preferin%ele elevilor predomin" – dup" cum era de a&teptat –


emisiunile de divertisment (89,21 %), emisiunile muzicale
(83,21 %) &i emisiunile de !tiri (77,46 %).
- De asmenea, sunt preferate emisiunile de sport (70,95 %) &i
emisiunile cu caracter documentar/!tiin"ific (70,75 %).
- Nu sunt foarte urm"rite emisiunile culturale (41,90 %).

Computer:
De%inerea unor computer este direct asociat" cu accesul la
informa%ie &i informa%iile asupra acestui set de competen%e sunt direct
corelate cu ini%iative &i programe destinate înv"%"rii de-a lunguul
întregii vie%i &i e-learning. Datele ob%inute relev" c":
! Un procent semnificativ (69,7%) din totalul elevilor investiga%i au
câte un computer acas"
! 13,46% au câte 2 computere,
! 3,35% de%in 3 computere,
! 13,10% nu au acces la niciun computer acas".

63
Computer Pie Chart
Missing

,6%

mai multe

1,0%

trei

3,3%

doua

12,4%

nici unul

13,0%

unul

69,7%

Automobil:
o De%in un automobil 44,3% dintre familiile elevilor.
o Nu de%in - 35,67%
o Au 2 automobile 12,7% dintre familii
o 3 &i mai mult de 3 automobile - 4,56% &i respectiv 2.61%.
o În via%a unei familii care are copii de vârst" &colar" un
automobil poate ajuta la deplasarea acestora, inclusiv la
&i de la activit"%ile &colare &i extra&colare.

64
Automobil Pie Chart

Missing

2,5%

99

,2%

mai multe

2,5%

trei

4,4%

doua nici unul


12,4% 34,8%

unul

43,2%

DVD / CD-player:
o Elevii care au r"spuns, fie au câte unul (33,61%) sau câte
3 astfel de obiecte (28,85%), fie niciunul (20,82%). Pu%ini
au câte 2 DVD(CD) (12,95%), iar cei mai pu%ini c"te 3
DVD(CD) (3,61%).
o De%inerea unor astfel de aparate pentru copil /copii de
c"tre familie, ofer" accesul la muzic", flime, cursuri &i
materiale educa%ionale pe suport audio sau video (cursuri
de limbi str"ine, manuale cu anexe pe suport audiosau/&i
video, DVD educa%ional sau informativ etc).
o Se poate observa c" majoritatea elevilor poate avea
acces &i beneficia la domiciliu de DVD sau CD-player pe
care s" le utilizeze &i activit"%i de înv"%are.

65
DVD/CD Pie Chart

Missing

3,2%

6
nici unul
,2%
20,2%
mai multe

27,9%

trei
unul
3,5%
32,5%
doua

12,5%

Telefon mobil
o Aproape jum"tate dintre elevii chestiona%i au în familie mai
mult de 3 telefoane mobile (49,28%), câte 3 telefoane
mobile au 31,26%, câte 2 telefoane mobile au 10,85%,
câte un telefon mobil au 7,34%, iar niciunul 0,96%.

66
Telefon celular Pie Chart
Missing

,5%
nici unul
6
1,0%
,2%
unul
5
7,3%
,2%
doua

10,8%

mai multe

49,0%

trei

31,1%

C!r"i:

Carti (volume) Procent


nici unul 2,06
intre una si zece 6,51
intre unsprezece si cinczeci 18,10
intre cincizecisiunu si o suta 26,35
intre o suta unu si doua sute cincizeci 22,38
intre doua sute cincizeci si unu si cinci sute 11,75
mai multe 11,75
NR 0,63
TOTAL 100,00

o Majoritatea responden%ilor au maximum 100 de c"r%i în


biblioteca familiei: 6,51% pân" în 10 c"r%i, 18,21% între 11-50
de c"r%i, 26,25% între 51-100 de c"r%i, iar 2,08% dintre elevi, au
declarat c" nu au c"r%i acas".

67
o 11,82%, între 251-500 &i respectiv peste 500 de c"r%i 22,52%
între 101-250 de c"r%i

Carti Pie Chart

Missing

99

13

9 nici unul

mai multe intre una si z ece

intre doua sute cinc intre unsprez ece si


18,1%

22,4%
26,3%
intre o suta unu si
intre cincizec isiunu

Care este cartea care $i-a pl#cut cel mai mult dintre cele citite în
Procent
ultimul an?
Literatur" pentru copii 34,92 %
Beletristic" 45,93 %
C"l"torii &i aventuri 10,68 %
Science Fiction 2,88 %
C"r%i &tiin%ifice 1,36 %
Poezii 1,02 %
TOTAL
93,65 %
elevi care au r"spuns la acest item

68
Cartea citita si preferata

poezii

1,0%

carti stiintific e 99

1,3% 2,7%

SF Missing

2,7% 6,3%

calatorii, aventuri 0

10,0% ,3%

literatura copii

32,7%

beletristica

43,0%

Este de remarcat faptul c" numai procente nesemnificative (în


jurul valorii de 1%) dintre elevi au indicat c" au citit volume de poezii
sau c#r"i !tiin"ifice. Restul c"r%ilor citite corespund profilului celor care
se reg"sesc de regul" în programa &colar".
Acest item este completat de r"spunsurile oferite la întrebarea
legat" de tipul revistelor &i ziarelor preferate de elevi:

69
Ce reviste /ziare citeste Pie Chart
Missing

1,3%

NR

4,0%

nu citesc

7,8%

arta si literatura
cotidiene
,3%
16,8%
stiinta si tehnica

11,3%

sport

5,1%
reviste de div ertism

53,5%

O propor%ie majoritar" (53,89%) dintre elevi cite&te reviste de


divertisment, iar revistele de art" &i literatur" sunt aproape inexistente
în preferin%ele elevilor. Surprinde devansarea revistelor de sport de
cele cu caracter sportiv, dar analizarea în contextul procentului
crescut de cotidiene (inclusiv cele de sport) poate explica acest
rezultat. În ceea ce priive&te consumul media, un sondaj Gallup
prezenta o situa%ie care este relevant" în contextul studiului de fa%":
ziarul Libertatea era preferat de tinerii din România, iar explica%iile
ob%inute în cercetare relevau c" motivele sunt în principal c" esste
preferat" deoarece:
“• Are un con#inut „u!or” !i variat (divertisment).

70
• Este u!or de citit – format mic !i articole scurte – ceea ce
favorizeaz" cititul în mijloacele de transport !i la !coal" (chiar în
timpul orelor).
• Unii liceeni obi!nuiesc s" cumpere ziare prin rota#ie, în cadrul
grupului de prieteni.”
(“Tân"r în România”, Bucure&ti: Gallup/British Council, 2004)

Totodat", studiul Gallup/British Council ofer" o situa%ie


apropiat" în fond de rezultatele studiului de fa%", fiind relevant a
reaminti aici rezultatele la unii indicatori pentru o mai bun" în%elegere
a capitalului cultural al tinerilor din România. La întrebarea “Cât de
des faci urm#toarele lucruri în timpul t#u liber?”, r"spunsurile
ob%inute de Gallup pe e&antionul na%ional reprezentativ – dar pe un
segment de vârst" diferit de cel asupra celui pe care s-a concentrat
studiul nostru - sunt:

(“Tân"r în România”, Bucure&ti: Gallup/British Council, 2004, p.39)

71
În studiul pe care l-am întreprins, rezultatele difer", îns" în
general transpare lipsa de interes pentru evenimente culturale, fie c"
sunt reprezentate de o vizit" la muzeu sau a unei galerii de art", de
teatru, oper", balet sau concerte:

Vizitat un muzeu sau o galerie de arta Pie Chart

Missing

,6%

99

,2%
o data
mai des de patru ori
7,6%
13,2%

3,4 ori pe an

24,1%

o data sau de doua o

54,3%

72
Opera, balet, concert
Missing

1,4%

99

,3%

24

,2%

mai des de patru ori

4,8%

3,4 ori pe an

5,2%

o data sau de doua o


o data
29,0%
59,0%

Fost la o piesa de teatru Pie Chart

Missing

1,0%

99

,3%

mai des de patru ori o data

16,5% 18,1%

3,4 ori pe an

19,7%

o data sau de doua o

44,4%

În studiul "Despre Situatia Tinerilor din Romania" realizat de


asocia%ia Pro Youth în anul 2006 se relev" faptul c" 80% dintre tinerii
romani nu au fost niciodata la un concert de muzica clasica, iar 62%

73
dintre ei nu au vazut vreun spectacol de teatru. In schimb, trei sferturi
se uita zilnic la televizor. Nici cinematograful nu mai este frecventat
de tineri. Procentul celor care nu au mers niciodat" la cinematograf
este surprinzator de mare: aproape jumatate dintre ei nu au intrat
niciodata intr-o sala de cinema. Studiul a fost realizat de Asociatia Pro
Youth in colaborare cu USR pe un esantion reprezentativ de 1.200 de
tineri cu virste cuprinse intre 14 si 29 de ani, la nivel na%ional.

Fost la biblioteca Pie Chart

Missing

1,7%
o data
mai des de patru ori
24,6%
25,1%

3,4 ori pe an

16,0%
o data sau de doua o

32,5%

Diferen%ele pe care le putem remarca între rezultatele studiilor


care abordeaz" acelea&i variabile pe care le-am investigat în studiul
de fa%" pot avea la baz" deopotriv" segmentul de vârst" &i profilul
social diferit (focalizarea pe preferin%ele elevilor), dar totodat" nu
putem ignora faptul c" unii elevi au sim%it nevoia de a “cosmetiza”
r"spunsurile în chestionar pentru o mai bun" reflectare a situa%iei din
&coala lor. De&i instruc%iunile de aplicare a chestionarului abordeaz"

74
aceast" problem" în mod specific, este evident c" este posibil ca
acest tip de efect s" fi influen%at într-o oarecare m"sur" rezultatele
finale.
O aten%ie specific" a fost acordat" profilului profesional, cultural
&i educa%ional al p"rin%ilor, precum &i a atitudinii acestora fa%" de
&coal" &i de performan%ele &colare ale copilului.

Nivel educa$ional MAMA TATA


'coala general" / profesional" 16,35 % 18,75 %
Liceu / 'coal" tehnic" 50,32 % 49,21 %
Universitate / colegiu 24,60 % 20,63 %
Altele 6,03 % 6,83 %
nu r"spund / r"spund eronat 2,70 % 4,76 %

Nivelul educational al mamei Pie Chart


Missing

1,9%

99

,6%

altele

6,0%

universitate/colegiu
0
24,6%
,2%

scoala generala

16,3%

liceu/scoala tehnica

50,3%

75
Nivelul educational al tatalui Pie Chart
Missing

3,7%

99

1,1%

altele

6,8%

universitate/c olegiu

20,6%

scoala generala

18,6%

liceu/scoala tehnica

49,2%

Este evident faptul c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor este


important pentru modul în care ace&tia î&i vor putea sprijini copiii în
vederea reu&itei &colare. Îns" – dup" cum s-a dovedit înc" de la
sfâr&itul anilor (60 prin studiile din Statele Unite întreprinse de
Coleman - mult mai important în asigurarea succesului &colar al
elevilor decât nivelul de studii este sprijinul acordat de familie pentru
cariera &colar" a copilului &i a atitudinii pe care o au p"rin%ii fa%" de
&coal". R"spunsurile elevilor relev" faptul c", într-un procent
covâr&itor, p"rin%ii elevilor sus%in preocup"rile &colare ale copiilor &i au
o atitudine pozitiv" fa%" de &coal":

76
(5) Parintii mei sunt interesati de scoala Pie Chart
Missing

,3%

nr

,5%

Non raspuns

2,2%

2 Nu

,6% 6,8%

Da

89,5%

Familia este în general implicat" într-un procent semnigficativ în


via%a comunit"%ii, reponden%ii indicând faptul c" unii dintre ei particip"
activ la evenimentele comune, fie ele religioase sau &colare.

evenimente evenimente alte


religioase &colare evenimente
mult 24,44 % 31,27 % 15,87 %
pu%in 31,59 % 23,02 % 20,16/ %
deloc 7,14 % 4,13 % 11,11 %

77
Participare evenimente religioase Pie Chart

NR mult

24,9% 24,4%

eronat

11,9%

deloc putin

7,1% 31,6%

Participarea la evenimentele &colare reprezint" un bun indicator


al interesului pe care îl manifest" familia &i elevii pentru educa%ie &i
via%a &colii.

Participarea la evenimente scolare Pie Chart

NR

18,7%
mult

31,3%

eronat

22,7%

9,00
putin
,2% 23,0%
deloc

4,1%

Sociologul american James Coleman a investigat în anii (60


datele legate de e&ecul &colar &i repeten%ie într-unul dintre cele mai
extinse studii din domeniul &tiin%elor educa%iei, pentru a vedea modul

78
în care acestea sunt corelate cu nivelurile capitalului social în cadrul
familiilor &i comunit"%ilor de origine. M"surând factori ca nivelul de
aten%ie acordat elevilor &i comunit"%ii, a rela%iei lor cu &coala, el a aflat
c" acolo unde nivelul de capital cultural era mai ridicat era un procent
mai mare , direct propor%ional, de succes &colar pentru copiii din acele
familii.
În mod paradoxal, capitalul cultural poate avea un rol negativ în
succesul educa%ional al copiilor: acolo unde familia &i comunitatea nu
valorizeaz" educa%ia, copiii &i adul%ii r"mân la primele trepte ale
&colariz"rii &i nu urmaz" forme de înv"tare de-a lungul vie%ii. Mai mult,
Rosenzweig and Schultz3 (1991) au descoperit în cercet"rile pe care
le-au întreprins c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor are un efect
semnificativ asupra greut"%ii pe care o au la na&tere copiii, iar datele
publicate cu regularitate de c"tre US Department of Health arat"
constant c" persoanele cu un nivel mai redus de educa%ie tind s" aib"
o stare de s"n"tate mai precar", mai multe zile de concediu medical,
&i mai multe zile de spitalizare. Dup" cum relev" datele ob%inute în
studiul de fa%", elevii indic" într-un procent destul de ridicat (23%) c"
sunt p%in implica%i în via%a &colii, dar &i mai suprinî"tor este procentul
celor care nu au &tiut ce s" r"spund" sau au ignorat acest item. De
asemenea, întâlnim procente ridicate la slaba implicare în
evenimentele comunit"%ii.
În general, e&antionul investigat reflect" faptul c" în marea
majoritate a cazurilor, cadrele didactice sprijin" elevii în vederea
ob%inerii unor rezultate &colare mai bune &i a dep"&irii obstacolelor cu
care se confrunt":

3
Rosenweig, M.R. and Schultz, T.P. (1991), “Who receives medical care? Income, implicit prices, and the distribution
of medical services among pregnant women in the United States”, Journal of Human Resources, Vol. 26, pp. 473-508.

79
Sprijinul acordat de profesori Pie Chart
Missing

,2%

NR

,3%

eronat

,3%

deloc

4,0%

putin

29,2%

mult

66,0%

În completarea muncii profesorilor, dirigen%ia &i consilierea


&colar" sunt v"zute ca elemente de sprijin în educaia formal" a
copiilor:

Sprijinul oferit prin dirigentie si consiliere scolara

Missing

,5%

NR

1,3%

eronat

,5%

deloc

12,1%

mult
putin 52,4%
33,3%

80
Majoritatea elevilor investiga%i consider" c" în atingerea
obiectivelor &colare, consiliul elevilor nu are nicio influen%" sau ofer"
un sprijin foarte limitat:

Sprijinul oferit de consiliul elevilor Pie Chart


Missing

,5%

NR

2,1%

eronat

,6%

deloc

42,7%

mult

10,0%

putin

44,1%

Disciplinele &colare sunt considerate a fi interesante &i utile


pentru via%" de peste 55% dintre elevii responden%i. Valoarea ridicat"
ob%inut" reflect" mai mult un tip de conformism pe care l-au adoptat
elevii &i reflect" mai mult slaba capacitate a cadrelor didactice care au
supravecheat aplicarea chestionarelor de a se adapta cerin%elor
explicite transmise pentru respectarea regulilor de ordin metodologic.

81
eronat
Disciplinele scolare interesante Pie Chart
,3%

11,00

,2%

deloc

4,4%

putin
mult
38,3%
55,6%

Similar, lucrurile înv"%ate în &coal" sunt considerate a fi foarte


utile de peste trei sferturi dintre elevii care fac parte din e&antion:

Lucrurile invatate Pie Chart


Missing

NR

eronat

4,00

13,00

deloc

putin

mult

82
Diploma ob%inut" este considerat" a fi foarte util" de peste 55%
dintre elevi:

Diploma obtinuta Pie Chart

Missing

1,1%

NR

2,7%

eronat

,3%

deloc

10,6%

mult
putin
55,9%
29,4%

Analizele oferite de cadrele didactice din &colile care au fost


selectate pentru e&antionul final sau de directorii acestor unit"%i
&colare relev" faptul c" unii elevi au avut dificult"%i în a completa
chestionarul, deoarece “nu au mai completat niciodat# un astfel de
chestionar” sau – mai suprinz"tor din partea cadrelor didactice care
aveau tocmai sarcina de a asigura buna desf"&urare a anchetei prin
chestionar – spune directorul care a coordonat aceast" activitate, “s-a
observat tendin"a elevilor de a se influen"a reciproc în r#spunsuri”. Un
alt direcor de &coal" ofer" împreun" cu profesorul care a coordonat
aplicarea chestionarelor &i a analizei rezultatelor &i profilului claselor
de elevi, urm"toarea descriere a unei clase participante:
“Caracteristicile colectivului de elevi:

83
• Consensul – existen"a atitudinilor asem#n#toare în grup fa"# de
activitatea desf#!urat#, fa"# de celelalte persoane, etc.
• Conformismul – respectarea normelor de grup. […]
• Omogenitatea – similaritatea psihologic# !i social# a membrilor
clasei.
• For"a – membrii colectivului de elevi sunt uni"i printr-un sistem
de interac"ini dinamice…”

Problemele semnalate de autori la clasa de elevi descris" mai


sus sunt relevante în context: “12.9% dintre elevi au ambii p#rin"i
pleca"i la munc# în str#in#tate”.
Uneori, analizele cadrelor didactice intr" în contradic%ie direct"
chiar cu datele furnizate de elevii din &coala lor. Astfel, afl"m din
analiza emis" de o &coal" din e&antion, trimis" echipei de cercetare
în cadru formal institu%ionalizat (document cu num"r de înregistrare),
faptul c" elevii care au r"spuns la chestionare în aceast" unitate de
înv"%"mânt sunt parte a unui grup care “datorit# slabei alimenta"ii !i a
lipsei de preocupare a p#rin"ilor acestora (majoritatea consum#
b#uturi alcoolice) copiii au un nivel intelectual slab dezvoltat.
Preg#tirea lor se face numai în !coal#, deoarece acas# nu sunt
ajuta"i, verifica"i de c#tre p#rin"i (75% - 80%). Pe lâng# slaba hr#nire
copiii sunt !i prost îmbr#ca"i, nu au înc#l"#minte !i îmbr#c#minte mai
ales pentru anotimpul iarna.” În aceast" &coal", conducerea unit"%ii
indic" detaliat rezultatele &colare &i unele date direct corelate cu
structura capitalului uman al elevilor: “motiva"ie slab# !i foarte slab#
pentru înv#"are: cca 50%; Violen"a – fizic#, verbal#, postural#: 40%” .
De&i este evident c" procentele oferite de unele cadre didactice
nu sunt rezultatul unor cercet"ri, reflectând mai mult impresia

84
general" – chiar dac" aceasta se bazeaz" pe experien%a concret" de
zi cu zi din &coal" – se poate remarca faptul c" la unii itemi din
cercetarea noastr", r"spunsurile sunt influen%ate de conformism, de
dorin%a unor cadre didactice de a “cosmetiza” situa%ia factorilor
investiga%i.
În general, cu unele excep%ii notabile, analizele cadrelor
didactice se caracterizeaz" prin formalism &i prin tendin%a evident" de
a scoate în eviden%" numai aspectele pozitive ale clasei selectate în
cadrul &colii.
Este de remarcat faptul c" sintezele oferite de grupul de
colaboratori în acest proiect a permis analizarea întregului set de
informa%ii în contextul datelor &i prezent"rilor comprehensive oferite
de cei care sunt parte a colectivului de cadre didactice cu care
interac%ioneaz" zilnic elevii investiga%i, completând astfel datele
statistice cu elemente de analiz" calitativ".

85
4. CONCLUZII

Dup" cum se vede &i din datele prezentate în acest raport, este
surprinz"tor &i notabil gradul în care capitalul cultural determin"
viitorul copiilor în plan individual, economic &i social. Putem observa
în special din analiza datelor prezentate în capitolul 3.2. din aceast"
lucrare &i din cele ob%inute în urma investiga%iei pe care am întreprins-
o faptul c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor &i atitudinea familiei,
împreun" cu ceea ce se subsumeaz" capitalului uman obiectivat,
determin" într-o m"sur" definitorie rezultatele &i traseul educa%ional al
copilului.
Lucrarea ofer" o imagine a capitalului cultural obiectivat,
suprinz"nd unele variabile care uneori nu sunt luate suficient în
considerare în elaborarea m"surilor de îmbun"t"%ire a calit"%ii
educa%iei. Un aspect deosebit de important relevat de lucrare, atât
prin datele statistice directe, analizele comparative cu studiile
interna%ionale, cât &i cele din analizele calitative oferite de
colaboratorii studiului care profeseaz" în &colile incluse în e&antionul
selectat, este m"sura în care capitalul cultural obiectivat – mai ales
cel care st" la baza unor dezavantaje educa%ionale – se perpetueaz"
de la o genera%ie la alta, de la p"rin%i la copii. Limit"rile mobilit"%ii
intergerena%ionale reprezint" un aspect insuficient acoperit de
lucrarea noastr", care ofer" îns" bazele unor necesare cercet"ri
ulterioare care sunt necesare elabor"rii unor politici educa%ionale
eficiente destinate înv"%"rii de-a lungul întregii vie%i.

86
Este evident c" aceste limit"ri creaz" prbleme atât în planul
echit"%ii &i egalit"%ii de &ane în educa%ie, cât &i în termenii cre&terii
nivelului capitalului uman din România. De altfel, aceste blocaje
intergenera%ionale sunt documentate la nivel interna%ional. Un studiu
din anul 2001 relev" în urma analizei celor 10 %"ri incluse în studiu
faptul c" un copil care are un p"rinte cu un nivel ridicat de educa%ie
are de la dou" pân" la de &ase ori mai multe &anse de a urma niveluri
superioare de &colarizare decât cei care au p"rin%i cu studii de nivel
mai mic.
Importan%a capitalului uman pentru dezvoltarea economic",
social" &i cultural" a unei %"ri apare foarte clar &i dintr-un studiu
efectuat în 21 de %"ri OECD, documntându-se faptul c" în special în
cazul %"rilor în curs de dezvoltare un coeficient ridicat de investi%ii în
capitalul uman are ca efect beneficii economice &i de dezvoltare
evidente: la un an în plus de educa%ie formal" corespunde unei
cre&teri economice per capita de 4 pân" la 7% (2001) (Bassanini and
Scarpetta, 2001). Barro relev" c" aceste cre&teri sunt mult mai
evidente în cazul %"rilor în curs de dezvoltare, în compara%ie cu %"rile
cu nivel ridicat de venituri (Barro, 2001).
Inevitabil, din cazua restric%iilor pe care le impune cercetarea
calitativ" pe care a adoptat-o studiul de fa%", nu s-au putut analiza aici
elementele culturale care pot fi surprinse de cercetarea de tip calitativ,
focalizându-ne pe elementele &i factorii care pot fi surprin&i în
educa%ia formal", limitându-se oarecum defini%ia capitalului uman. Pe
de alt" parte, capitalul uman nu poate fi m"surat cu absolut" precizie,
iar scopul lucr"rii noastre nu a fost de a investiga to%i factorii care
compun harta capitalului cultural. Datele statistice comparative la
nivel interna%ional au oferit perspectiva datelor ob%inute prin ancheta

87
pe baz" de chestionar la care a apelat cercetarea noastr". Astfel, am
putut vedea dintr-o perspectiv" larg" importan%a aprofund"rii
rezultatelor cercet"rii prezentate în raportul de fa%".
Rezultatele noastre î&i relev" utilitatea într-o dubl" direc%ie: pe
de o parte documneteaz" nevoia investi%iei în capitalul uman, oferind
totodat" bazele sau punctul de plecare pentru elaborarea unor noi
studii &i a unei strategii coerente de dezvoltare &i utilizare a capitalului
cultural. În primul rând este necesar a se elabora politicile &i
mecanismele necesare pentru sus%inerea eforturilor de cercetare a
indicatorilor cantitativi &i calitativi din educa%ie prin care s" se poat"
masura capitalul cultural &i social pe care îl are la dispozi%ie &coala în
România. O a doua direc%ie pe care o suger"m este de a se
aprofunda cercetarea comparativ" asupra capitalului uman,
utilizându-se datele din celelalte %"ri ale Uniunii Europene. Aceast"
direc%ie poate elabora sugestiile de design &i dezvoltare a politicilor
educa%ionale destinate problematicii care se subsumeaz" capitalului
cultural în educa%ie.

88
Bibliografie

Barro, R.J. (2001), Education and Economic Growth, in J.F. Helliwell


(ed.), The Contribution of Human and Social Capital to
Sustained Economic Growth and Well-being: International
Symposium Report, Human Resources Development Canada
and OECD.
Bassanini, A. and Scarpetta, S. (2001), Links between Policy and
Growth: Evidence from OECD Countries, OECD Economics
Department Working Papers.
Becker, G. (1997). Capitalul uman, Editura All, Bucure!ti
Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Sociological Critique of the
Judgment of Taste, Harvard University Press, Cambridge
Bourdieu, P. (2000). Sim$ul practic, Institutul European, Ia!i
Bourdieu, P. and Passeron, J.C. (1970), Reproduction in Education,
Society and Culture, Sage, London.
Coleman, J. (1990), Foundations of Social Theory, Harvard University
Press.
Coleman, J., Campbell, E., Hobson, C., McPartland, J, Mood, A.,
Weinfall, F. and York, R. (1966), Equality of Educational
Opportunity, Government Printing Office, Washington, U.S.A.
OECD (1996), Measuring What People Know: Human Capital
Accounting for the Knowledge Economy, Paris.
OECD (1996), Lifelong Learning for All, Paris.

89
Anexa 1.
CHESTIONAR
Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Influenta capitalului
cultural al familiei asupra reusitei scolare”. Informatiile oferite sunt foarte importante si
contribuie la buna derulare a acestei cercetari. Chestionarele sunt anonime, iar datele raman
confidentiale. Va multumim pentru participare si va rugam sa raspundeti la toate intrebarile din
chestionar.

(1) Cate din urmatoarele sunt detinute acasa:


1.1. Televizor…… 0 ………. 1 ………. 2 ……………. 3 ………… Mai multe

1.2. Computer…. 0 ………. 1 ………… 2 ……………. 3 ………… Mai multe

1.3. Automobil.……..0 ……… 1 ………. 2 ……………. 3 ………… Mai multe

1.4. DVD/CD..…… 0 ……… 1 ………… 2 ……………. 3 ………… Mai multe

1.5. Carti ……. 0 ….. 1-10 …..11-50 ….. 51-100 ..…101-250 …. 251-500 … Mai
multe

1.6 Telefon celular ..… 0 ………… 1 ………. 2 ………. 3 ………… Mai multe

(2) Mentionati de cate ori ati participat la una din urmatoarele activitati:
O data 3, 4 ori pe Mai des
Niciodat sau de an de 4 ori
Am… a doua ori pe an
…vizitat un muzeu sau o galerie de arta 1 2 3 4

…mers la opera, balet sau concert de muzica 1 2 3 4


simfonica

…fost la o piesa de teatru 1 2 3 4

…fost la o biblioteca publica 1 2 3 4

…fost la cinematograf 1 2 3 4

(3) Care este cartea care ti-a placut cel mai mult din cele citite in ultimul an? De ce?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
(4) Ce fel de emisiuni TV urmaresti?
5.1 Divertisment. De exemplu………………………………………………………………
5.2 Emisiuni culturale. De exemplu………………………………………………………...
5.3 Sport. De exemplu………………………………………………………………………
5.4 Stiri / emisiuni informative. De exemplu………………………………………………

90
5.5 Documentare/emisiuni stiintifice. De exemplu…………………………………………
5.6 Emisiuni muzicale. De exemplu………………………………………………………...

(5) Parintii mei sunt interesati de ceea ce se intampla la scoala si ma ajuta sa am


performante scolare:
1. Da, prin…………………………………………………………………………..
2. Nu, deoarece……………………………………………………………………..

(6) Scoala ma ajuta sa am performante prin: (incercuiti o singura casuta pentru fiecare rand)
Mult Putin Deloc
Sprijinul acordat de profesori 1 2 3
Disciplinele scolare interesante 1 2 3
Activitati extrascolare 1 2 3
Lucrurile invatate 1 2 3
Diploma obtinuta 1 2 3
Sprijinul oferit prin dirigentie si 1 2 3
consiliere scolara
Sprijinul oferit de consiliul elevilor 1 2 3
Altele: 1 2 3
Nu ma ajuta suficient 1 2 3

(7) Locuinta mea are:


• Apa curenta
• Camera proprie pentru fiecare copil
• Spatiu de invatare/studiu pentru fiecare copil
(8) Ce reviste/ziare citesti de obicei?
………………………………………………………………………………………………………
…..…………………………………………………………………………………………………..
- Te rugam sa raspunzi la urmatoarele intrebari privitoare la tine si familia ta:
(9) Profilul clasei in care inveti: 1.Liceu. 2. Scoala generala 3. S.A.M.
(10) Sex: 1.Masculin 2. Feminin
(11) Varsta………..
(12) Nivelul educational al parintilor (incercuieste varianta corespunzatoare, pentru fiecare
parinte):
Ultima scoala Scoala generala / Liceu/scoala Universitate/cole Altele
absolvita de: profesionala tehnica giu
Mama 1 2 3 4
Tata 1 2 3 4
(13) Domiciliul parintilor se afla intr-o localitate din mediul: 1.Urban 2.Rural

91
(14) Ce religie au parintii
1. Ortodoxa 2. Catolica 3. Islamica 4. Iudaica 5. Alta………………………..
(15) Cat de frecvent participati la evenimentele comunitatii:
1. RELIGIOASE…… 2. SCOLARE 3. ALTELE ……………………

Î!i mul!umim pentru colaborare!!

92
INSTITUTUL DE %TIIN#E ALE EDUCA#IEI
Str. !tirbei Vod# nr. 37, sector 1
010102 Bucure$ti
ROMÂNIA
Tel.: (4/021/) 3103205,
313 6491

INSTRUCTIUNI DE APLICARE A CHESTIONARULUI

Institutul de Stiin!e ale Educa!iei,finan!at de Ministerul Educa!iei "i Cercetarii, este o


institu!ie na!ional# de cercetare – dezvoltare în domeniul educa!iei. Planul de cercetare,
elaborat in urma consult#rii cercet#torilor "i a unit#!ilor componente ale Institutului de
$tiinte ale Educa!iei, este aprobat de conducerea Ministerului Educa!iei "i Cercet#rii.

Institutul de !tiin"e ale Educa"iei realizeaz# un studiu cu tema “Influenta capitalului


cultural al familiei asupra reusitei scolare”. P#rerile elevilor din $coala dumneavoastr# sunt
foarte importante. V# rug#m s# ne sprijini"i prin aplicarea chestionarelor conform cu
prezentele instruc"iuni. Chestionarele sunt anonime, iar sursa datelor va r"mâne
confiden!ial".

În $coala dumneavoastr# chestionarele se vor aplica la o singur# clas#.

Alegerea clasei se va face de c#tre conducerea $colii. Completarea chestionarelor va fi


f#cut# simultan de c#tre to"i elevii clasei selectate într-una din s#lile $colii în maximum o
s#pt#mân# de la primire. Supravegherea elevilor va fi efectuat# de c#tre un cadru didactic
desemnat $i instruit de c#tre conducerea $colii. Este important ca elevii s# completeze
individual chestionarul $i ca profesorul supraveghetor s" nu influen!eze completarea.
Dup# completare, cadrul didactic va preda pachetul de chestionare conducerii $colii. V"
rug"m s" atasati chestionarelor o fisa de prezentare a clasei pe care ati selectat-o, in
care sa fie incluse:

- situatia promovabilitatii, inclusiv numarul de corijente;


- mediile generale ale elevilor din clasa selectata;
- probleme deosebite (violenta, elevi supradotati, ambii parinti plecati din tara
etc.)

93
Este necesar ca pachetul cu chestionarele completate s# fie expediat prin po$ta la adresa

Stefan POPENICI
INSTITUTUL DE %TIIN#E ALE EDUCA#IEI
Str. %tirbei Vod" nr. 37, sector 1
010102 Bucure$ti
ROMÂNIA
cel mai târziu în a doua zi dup" aplicare.

Etape
1. Organizarea pachetului cu chestionare si a instruc"iunilor de aplicare a chestionarelor.
2. Selectarea clasei.
3. Selectarea $i instruirea profesorului responsabil cu instruirea elevilor $i aplicarea
chestionarelor
4. Fixarea datei, orei $i a s#lii în care va avea lor completarea chestionarelor de c#tre
elevi.
5. Multiplicarea chestionarelor.
6. Instruirea elevilor (explicarea modului de completare a chestionarelor $i a condi"iilor
necesare: completarea individual#).
7. Aplicarea chestionarelor.
8. Întocmirea de c#tre profesorul supraveghetor a urm#torului tabel:

Num#r de elevi Num#r de elevi Total Data aplic#rii Observatii


ai clasei prezen"i chestionare
completate

9. Predarea pachetului de chestionare completate $i a tabelului la conducerea $colii.


10. Expedierea acestora la adresa men"ionat# a ISE, în ziua aplic#rii sau cel târziu a doua
zi.

Pentru eventualele nel"muriri ne pute!i contacta la telefon 021-3103205, persoanele


de contact fiind: Ovidiu M"nt"lu!", Viorica Pop, %tefan Popenici.

Echipa de cercetare v" mul!ume$te pentru colaborare!

94