preopims ee een SPLUEJUY JOWNPedoeJanua aye WJo}0W Jojajayges. [nyuaweyesy ADSINVEOU 'N(21) duanypyeig ednp (toxf.01) asnpoudas ‘oaonsnsuoo wa opjunuo anDnsaDs yp voeoUa4 ayp0d 98 91g «und véo ‘BpmIDa/0 JuaRoadf Jute Ine 02198 ‘mmsdions00 wysoudro ‘of us nudinsy ayoaja rouwnt novonoud mu pyoaqeszo vaumtz2y : wfoasaego ayyedaapus woonpn 9] nt 2 tudo ajnd ou mu myiruyfop 18 oxudza ap Hmmopow 4018090 40q v 899909 up asosuy a8 ‘,ouayéou vamp nos nds uy “oyurouy “opus sumodzep inssno uy piguaaans “Imynioto1o D paryniauedapant 38 pmlownou ‘auo0uno 0 ap yy0b2, 18 aime ap yo fruted wy nve ovajbou vy op DImRdD nungsod #4 mipnoujou 9 ‘naef of vs anf ‘mrusrsisiad auoimgrng"* 0-70)19 uo uo ayn ap a1m9 ad mphutfop no (gp) “qnjo> 26 nuvo.9q"“q fos “(eyeiqais9 260 2p mupotnu y eumunging) _ Bunsqysobunbonoe, wayoigai2g — ruauiar pussna ap mmugdo puoniia® oinzoLenn wy iene apron mnt ond om a palaius Nanjoazap VIMY By8a D409 IE {Iu ¢—z a pdOD UNM “TD tow uaynd aypyyoyno 39 nD “o4uD 9p peu) sudf 9959 my UoRUiD} ‘pEv9249 29 D900 ‘quapoL{ne soy wos yUOU yoo]B;UE ND dupD wnzDD 2900. 2918008 ‘upynosnwounou siray00 roun 0 azouorfoung ap nsdn, © op atsep ‘,osooswut 1¢ gimsod 9p ayoucioun sigppou. sown DiPeudD 2p qnibop Toul nqsoa 9980" vgoqoge munds win Dey “pere-nndoad oveosot Oa aden oto mu pa sp sone pine we guounbusHialD ung 2105 ajouin qn “tnoo1) MMOs UEP OM ‘aT ap aesysaRAN nD MDOP 180) © pouseds tuouruopodd fousof fo aqui madeyy “mous. asf 9p DINasOHND YoiGoqosou esoyriua 0 ays0 wyRunfor moigason ToHseds Mao FYIDNGOULNI + oueszonara, + morvaganoqa wiityirmmsoa ‘o11soND0ud = khapos into FF VEMINAAIA “VE aIVuaawAo MHOLOW MiyLNOMANE TOINAWVLVEL T nos AVLNEWaaIa SIASONDVIG = +o SDINKIOVavd ZNaWVXE 17 + “gpooaa "MOLSOND¥IO WS ‘AVION LOIN TIEOD ¥ THOLONOTISA VENVETOAZAG “6% IaLNaOrTSaNt VaUVAIVAR Et » SUGVIMOZNES “TANENVXa 9% -naswan 's% prerqean vErO|eD “EF “ones reaquiony “¥¥2 ervodoye yuuines) aANGHCORS Za TANNNE ¥2Defic audio Defic de vorbve Start consuitoe Vor fi de adéugat lor, disfunctii respirat ic " ‘multe ori. Mi se pare mult mai indicata expresia (mai generic, der tocmai Pontru aceasta mai complet) sechele ale encefalopatiiior infantile, @ Am folosit pind acum mai ales termenul deficienta (deficit), care este un termen cu largi rdspindire in exprimarea medicala romdneasca. Degi real, termenut de infirmitate mi se pare nepotrivit pentru copli, Ia icitatea organismulut in crept rile Comi tembrie 1068 5 ‘Tonus — tie suspinuld (continud) a muschitor striati core servese postura si miscarea. Distonie — Posturi si migcdiré anormale, cu tonus dezordonat, pri- vind trunchiul si adesea caracierizate prin grade uatreme de extensie si ‘normale din starea de repaus.) ‘Tremor — Misedri nocontrolate, ew ritm fin, al Rigiditate — Cresterea sustinuti a rezisienfet musculare pe durata ‘migcdrit pasive, in toate directile. Spasticitate — Cresterea persistentd a reflecului de intindere, pro- vocind 0 dezordine a tonusulus, de obicet cu o rezistenfé, misculard crescuti la intindere, care ~~ in’ mod caracteristic — poate ceda bruse. i la discupie. Vom In coucluzie : paralizia spasticd cerebral infantila este, din punct de vedere motor, tulburaren posturala gi de migcare care fine de o leziune oy gi eare se evideniazd tn timpul ierului,nee ge — wroqore no oyfordenay + aco aajuyp “unzw ge — , popseds aySopdnsy9y, 2980 jtuasoasy OW] no tne gre ed gy sopsunpy 1S “HP solfouadang vdner “oonseds tina pu ‘oupdst we 0 (e20;970) axmuMpOAM apEaRodreE L/L Pewaante}0y eTuosody nes o edng %pro'9r Miuvaidar ejepruseatdenxs dng 7 (o;RD “NY Janae up yg, VzaNGOs vowypriseds “owsios aoysoow yphubaraay Te si9p9n. ap Toa cpyfoupdumoosd yeprureard qauoapuys pup jouny ) areprar seiid squowoyp no opeeie O nes yand arxeye 0 ‘n|dumxa ap ‘vaxe punnd waxopuodard aiflojoymmoydans ap opsyuDUI9[> nuquad #6 m9 * yanze9 93s008 uy a9 eifojoremondars wosopy © upzose of B najued opt yaunqsod 8 Haguepio0o oye Pe mes Tnynyaqaisa eaungeay Suu UL jeyseyTUEUT jepIMErTdeNxo WoIpUIS — mEZOURIKC “TT napsnu uy (oReOTW) axopLTyUY ap nos aie a ap ee Deemaey aan ci ay es Oat nN "apt Soouiee tn mo a 18 sua gan ne ay oy stout sede — samo 18 squonp soqesioasy ateeoor ¢ ie Seeunely hes BSA saline’ 9p eainy wanope ap lannoy sou panos wae Spur suowosy poo { apeyuna waprayre — ypoye8yqo — whey nour Te taengrM, — ‘oppqunfuy aoyuoa som yndoypfsoua qo spaypas ypar09 yeux syeod “(naxpIeT) oF “ot "EOI, dosous, ” yyn ods “gpunyy unwayereaces0 “eo mpaqou20 ewojow azorrwarfea puro (21) aprunfus Bposga.99 azo.apos PUD ‘oyeruft 2yo1ga199 UD oqramuap tog a}soay “peo ysaoe uy asutadno Fy 0d axe SoTToUN e aesd voResoroIUT BIB] Nes nd ‘OEHTENUOD Pay] nes i -2qoreo nes 2pepruesydesp suMospUNS v] aTseqcIp ef ap PUYBIoUL “au Meysoprueur 29 PsIOAIP o1re0} “aqsofemD oreU Oo Pap auTUM -MIUMT ap Tog ae nes o1opoyedorzT yensqns 3fe no aannfoao soxoues gndoouy by ap urate © op Emspur UF UrByUIS HU IESE TOM sep 9p eBeasiup elias © osn[oxo ysoy me ‘nape ysao wip “dum a;Uy ‘eIQHD wore (9 | wyEZtTBIOUO® waIONP (¢ | VI: {OMT my eoydesed (¢ ¢ opr THI v PoVMopdered ayypIB (z $ PIEZTTEA -suol yreaqers eyenprBig — (r : oxeoutsep wareoypusiN Boops “AYE 2a}US [ogsoynmear gpimeur Brerqares areqered 00; ne ‘oreoywupUIese soxfojoyedowoqeTe 1p Wowsed Toon eiSojRa axepan uy pUTAY -(euuopur jars nes voxed sod ormorsadns ajpzqwour 20 dum up ‘ezeoyoyer oparquour ey sope yeu) yoyfoyores plweurwopard > semmasnur nuuseds ote 1S eoMDyeqo wsxyEuNES| TauN Py_ZOIeP 9359 IFT ANE Op ESLOSOP EPPO -yeZ;axd oWIq YUL ayS9 MU Toq Toqs908 Boyosot {naped ‘MAT Op PINOT PrUxysYeu vasoHOs=p vl oP Tue op 9p warunuop qr ajoqadse tS eo 1 Ogt Sdvorde ef (ese fort eo ‘oNsapoUr no ‘wo\Seoundor Bs ayNqaAy, FAVOMISVID “1'e SINITD INOTAVL “Sintice devin favorizante, atitudinile depinzind de pox cunose postur! distonice provocate experimental si prin exe! Tui paramedian cerebelos (aucleul ventto-lateral al ialamusului eferente cerebeloasc). ‘Dupa cum spune Truscelli (41 centru, care distrus, provoaca o atet a ‘capulul. yoluniara este caracteristies pentru sechelele encefalopatiilor cunoscute — ,,totu sindoame extrapira ramido-extrapiramidale, aspecte fiziopatologice vor fi amintite si in prezentarea for BIBLIOGRAFIE 1, Arseni ©, Horvath Lenke, Clurea V» Gonlea A. — Patoiogie neuroehicurgteald Infantila, Ba, medieald, Bucuresti, 1077, 2 Bardosova G.. Frie J Kovalik Mi, Veber J. — Brain Edema in Newborn Tnfants as & cause Gt Cerebral Palsy. Al dea Simposion de paraline reer Braid, Praga, 1007, Develop. Med, 25, ted dlsordess, Ba. MeGraw Gerebral Palsy and 960, is Inge — Krankengymnastische Behandlung der Yd. Pllaum, Verlag Richard, Munchen. 5. Bucurest, 1973, ebrandt P. A. si colab. — Amer. J. phys. Med, 1962, 4 20, Hoff Hh, Schilder P. ~ Lagereflexe, Ed. J. 21, Janda V,, Slara ¥. & — Comparison of ‘Spastic’ children, A 2-les Simpozion Proea, “4 oveka { jivothin nervaaia sistema { digateinit 7 Springer, Beli, 1924 mpeana’ A." Neurologle pediatric, Bucuresti, 1968 Ea. medicals, ‘Bucu- i, Bardos H.— Pediateia (Buc), 197%, 3 243.oF erm Tide} opsuejers ne ow aep “;pmur your xex ‘uD ¢—y ap wEHINos BINS [Bm 30d os JoMazUY [RaquioM RUyWY ~Jojeseo e euNFUN| UY oxDyLoN0 op {WOOP wy yuaadaay foul |S oO UT Te peu ‘pupsuos “uowedns [20 1 4 NowayUE asquiour y}e puyatd yorON, woseanqMny ¥uoadeN] DIS rump uy msowrd “geypaTswes oun) sunxa InrypuNuDs ‘Pussqur otfeyor uy Wooser nu 1s sionppE UE THpIOS $ oysuayxo Uy To0IQo ap geroenueD 9}S0 aopsayU NIqUIOpy “Ge Bq) aum2A, sans mmmmaquiout injnuseds Dw elvonguy 279un Uy Bo ‘Oj—IaHap wv azuqINODX o sod aIS9 PUD “iojDyaSop wrsuOsKe ‘ inzoxoy TATU fsre8op JOPAONaTT wInyDesuEg “PUesuElE}-cdieD Peeoxniqns 98 (injndiwo mmaamu vy afosnar Nu 30 eooo) OTUpAE uy UE “IOpIe%p vasopwyaet ef ie pisuoyxe “apcony woUayNd uy aygasey as tod nu epjahiap wosapy “x01 Ug ssnpUuypoypr “quar oppo our cones sour 42" Spay_ asyuy_opsto Sugeest eonseas oF (eq, 39) azoysoposop [aps aysasnax ayeynasH areas Wwoows ave; w aiueq edn wypHNu aiffeod esvorfeasiery i Top approitap anuy aaorod no “sutms ap rye 9450 TRUE & Suooun “sprays a "sapsye pntrend sisuaqlt 9p avfouny Up ‘oped 9} uizyered Uy uo) guroyLy oF m0x id_Ur infeaqoque ‘toruoss0dy voye} 95 — onauly Jey 350; B NU qoidoD YOR [Hada UT — NEI HL “piesionsouy ajsuayxa ap Inprxayer Bjuaystexad qeondxe y waynd ze mjdeg “vowayH raquisu mBq un oP os Bs ouoyiediy giseaoe jue g—z vanp Teunu BD nayudd ‘ox siquau zojaquIe e NuoyIOdsy jouN efuasIKo wTUIUT Moares stimises nnued vosgefosd" ynnxoyar © assonpord ap qteuneeer Bluopiao uy earound utd sorfatd ato} tues un (og) strove ae puny ads ap pe00| stfovea) sts ‘tnndoo pup ‘red ‘oyred sSeoa0e ap sorrapuy 38 soadins inimiquow e yonseds voresoxqut ud mezejoee oy. YIUNVINI Yousyds WiosMIWaH WaIWVald INWONGNIS “177 SDINNID aWYOS “Ze jd 9] Ys voze9Us moa axe9 HTP Duy Mss Hop geutEe unIOy & BTENITe waxwoIyIse) “(eomoyodiy auniog aisnjoe) ‘qeumdxa yout exe nu aut TmoTqe codose 750] ne aytacard 3 yeuTquios auus07 nes) oixD Oe mprunirdnayes-oprupad aunospwys pyeods a1Gezdosod * vapye : nonsede aboydig aaoy pind Peojoye + o1w aurp “tmz g, — v=o1ony ranzeo gy — pand pov oopdruoyy nze gt — aon? no a + aaeo anurp ‘neva zoy — wonsnds arenaTn cot patie én pcs pa Gade iy * Hemi ei un sindrom pur piré se Ga asigeant dismetrie importantd si mai eles coordonare sint prezente nema spre ingen je Thiefiry (68), tulburdcile Dui conf. V. Popescu (88), citing, pe Thlettry, (60), tulburdrile rintale mergind de Ie debilitate minialt tai tie stat treevente (QL a 65—80 in 80%o din cazuri si sub 65 in 20% din cazuri). a lepsta se inregistreaz in 050 Sn cazuri, iar tulburarile de comportament, mergind pind la de furie sint freevente ; tul- ile de vorbire, sub forma intir- maturafia limbajului, fac tabloul clinic. In cazurile dlementel epileptic evoluth | ts vorbt de ceva ce Cruvellhier der- (Sia tn amul 1002 ea hemlatrofie ee rebrald, corespunzind anatomopato- Toms unet atrotli-cerebrale cu mi- Tegiate $i atric talamopedone vident hemiplegia spastic in- fantilA are grade Sue pe x eentele cinice pe car jelam deaoris, In funelie de aceste cade, in complexitatea integrarii lor Soave progaastcul si vatamentul. Diol spate Bonus 221.2 DILEGIA SPASTICA a ee incre rool astern ln jl uel eal temenul te vag, Peis wit rere forma ie eee i membrele, pentru = 7 TREE pentru a impica poate allt do diverse moduri de a vedea (er 20 recunoagte : — 0 forma grav — tetraplegios 51 = 0 forma usoari — paraplegia. Noi preferam s pastrim clasificarea rtopedica, pentru care diple- gin este Interesarea integrali a tuturor membrelor sf bineinfeles a tines chiului, indiferent dacd este vorba de o tetraplegic (cea ce poale exe legie (de membre inferioare 1 un membru ar corespunde hemiplegiel duble 31 mentio- ‘mai corect spus) sau o iripl superior), Si amintim ci ea pentru multa vrome ; cifozi dorso-lombard ; mobilitate redusd de lat tate; uneori nu exista independenta Intre migearea centuris ‘Membrele superioare sint fleetate pe trunchi, cu p de echilibru ; membrele inferi flexie, cu contractur’ puternied a adduetorilor coapselor j entuat. Mai ‘iriu, vom remarca accentuate deficienfe psiho-intelectuale, este inexpresiv, eu mimied siraci, uneor! eu salivatie abundenté cars nu poate fi stépinita, cu ris spasmodic, inexplicabil saa ctize de plins legate de o anxietate exaxcrati. Orice schimbare de pozifie ‘exacerbeaza intregul tablou clinic, spasticitatea addugind 0 teami Toate mare, cu reacfii zgomotoase de protest. Deglutitia este deficitar’ — uneori copii mari, a Feuyesc Si minince decit mincare pasaid. Chiar inghith face cu dificultate. Nu este inexplicabllé in aceste condi fizie& proeari, Vorbirea, ist’, lardiv, este dizartri ali reduse de vocabular, uneort limitatd Ia vocalize. Intelectul este toldeaun. sub 80% pind la valori aproape nefunetionale. Acesie cazuri, in majoritatea lor, repeezinta pentru recuperare probleme foarte grave. 22.1.3. PARAPLEGIA SPASTICA Pentru noi aceasté forma reprezinta’ LMLC. care afecteazi numal membrele inferfoare. Pentru unii autori ea cate sinonima formei usoare a diplegiet spastice. Alfi autori o calcheazé sindromului clasic descris de. Little (desi in descrierea acestui autor intoresarea M.S. nu este exclisd), In alte interpretati-de literaturé medicala paraplegia este sinonima diple- Biei spastice — ceea ce numim noi diplegie, find in acea interpretare tetraplegie (literatura anglo-saxona in special), BLHenown op yyesotexs ayo eaeunp, ‘ning ‘sumuods oiejuntoauy meee as008W “z) aun suo. “o1BoIp Had yrunep ‘ora09 yntoupang ay ~wousodiy 38 anoumeaney syae 5_EOUED 008 your We 6—a vanp seIyD waraaqo os semiOn eS Horap Te Ouqedco WHOttus aoysaoe w MyUqaNeoN ee TENN 92 wa Eau poaeaneae oF Sole nal See § vn Sieur © oseosE® ps Rout wud ouosap 9] Bs yeozoouT ~sol09 posease3 9] vs SHOsP 9] BS YeoxsoUT B OME oTeDOR Ie 2uiq tunrioe Tau amyuoutdures und ays00y 8 9p earertoy 711901 TE B op FeHTEIOD UE opoaquraut pusazay SUN op eS auoqunfonuy tissoee re opus ene) pices tonecsis emo Saude 29 sesaos “oq spouses CES a Tepede uy puysauoyus poemoreHsan ‘pUD] 4 es "RIMOFAOA “yu “yeMpos ourpm FRasjumeaut noveostu eas, dato nen yop wTeoeS nu TyEOnGna BIL GUIS useTDy, vrouaty 1227 (aivaiwvaravaixa) SonsNIysIa AWVOUGNIS TZ “nteystp qeoods aye00e uy -areMioWap oe oy JuIs ne anqzoa op aparangyny fanzeo "ose 9p Swafgord soun Eley Ut Ne : Rites TR pans a ‘ava uy nquomowt uf anes afuspHap eyRIsUOD yod as Zep biareanaaer Noa yde0.Toouy “2Aess ‘ppafesy visata o wT riuoSifawur sed ‘oregon uappoye ey [ewsor eL Op “wAqeA ays yenyooTSIUL ExMyTOAZA swag, en orauegeaes pongenog "se De be pannassuos waremoseg 1 sogrorqures FRNEHE}HIN Eat : arom ares op run vy SSUES SUES ~tio[ ezopia HUTTE Wanse; aE nee ia oc : Bea 8 red wad eonsdx ojoed 95 “qreuotjeyavad aumpsard Usa Yop "ST “Whsonto uy sore Tous sep sea Uy HSYA “3p 20 8 20 eu on od oe on Soild ~wojoquie e eulayxo arievo S mduum no suraup}ep ea 2ojondeo> 8 part ayer 1 atiompee ap uma Sore avo ‘oysyojovsv WinNT] RUDE Tes ‘oavsi) out tinze geeds aySofdyp 0 ap wYBaydesed utqesoap ys nox aye ou vooum aun vT JoAlU UN eT ‘mUdZoId 21s0 dIeoLEdNs soprquow earesaye etEIdos wud wy “FoYBo;oUOID wyss1A Bp ayvo4dxo wOPOE PIP TA najtod tspUTUID; sofaquow ape 2} ourypoopeype ‘DBly STENE sjou wos your yuoqe vowexd im ey ‘omonodns ap earasgo yod Yew 86 nu Toe g—p ENP DBP VHD wTU|pUL Noose oaseoap ‘glueurmoperd wounds wreoroM sojerqurou, 1 Pyusuaoposd voympnseds ud Parazya}20IN> 96 OTUHD ROTO, ap areidaane soiBojosou zopunteuaUNp aye azeoin yeu speuOY AU BzO1 UE ae} UE OU eT IMdope ‘ASoznjuesy Mpar tons Injapour edncrtate, se realizeaz’ pk fiei ‘musculare $i im; defectiv). ‘Mi poton, eu oarecare tulburare a contrac osteotendinoase (tonus muscular ica si gesturile de expresie sint exagerate (grimase). - In ropaus mipctrile involuntare dispar, dar pot si se produed st relaxiiri nedorite in anumite posturi. Vorbirea este aritmica, neregulata, greu de wi In acest cadru este de mention: tprintr-un spasm mobil". vermiculare, nu bruste, Tonusul muscular este creseut, modifica prin mlgcare pasiva si eondiit de relaxare Pe be bare, adoptindu-se in special anumite atitudini Untegeate in ypetiern-ul" unoe relminiscenfe de hl primitive ‘Mobilitatea anormalii creste 1a efort si emotii, dar dispare fn somn sau repaus. Migcarea activa este profund alteraté, uneori imposibili, aparind cocontracfii care duc la rigiditate. La o virsté mai mare, prin efortul continuu de a mentine o anume posturd, se produce hipertrofie muscularé. Sindromul distonic. Acest sindrom poate fi oarecum asimilat sin~ dromului piramido-extrapiramidal despre care vom vorbi. 2222. SINDROMUL PIRAMIDO-EXTRAPIRAMIDAL Jémuritor, dar pind cind cei in drept {i vor gisi echivalenta, se vor put Tn aceste cazuri (eu gonistilor este frecver ingreunind miscarea pind la anularea mite grape musculare sint indeosebl afectate, iar relaxarea lor se face faceste cazuri. brel ferioare In extensie, piers ne Core ea ap Lectens c diexnrea membre inferioare (a nivel cenunch, ‘Setundac Ta glean), Mal tirelu, 10 0 vissté mat mace, copii invafa singurl 54 ular, sau spasm de torsiune, objinerea unei posturi ortostatice, diminuarea spas membrelor gi_a trunchiului, prin anularea reflexclor eseaz justa repartizare tonusului muscular membrelor inferioare, i de majoritatea autorilor clasici, credem c& putem s& asimie Han si alte sindroame distonice sindromului piramido-extrapiramidal, Poate si sindromul ticurilor, in condifiile in care este datorit sechelelor encefalopatiilor infantile, ar putea fi ineadrat ca o forma localizali a acelorasi manifestari, 2223, SINDROMUL RIGIDITATII CEREBRALE Aceasta forma — nu rari —, deosebit de grav gl pe care o intilnim in ultimul timp din ce in ce mai freevent datorita eforturilor § logilor, este descrisi in literaturd sub diverse nume, pe item sa le considerim similare, Poate ed superioare de tip Sherrington, erescut, sindromul rigid, rigidi- ‘tonie musculorum deformans Vogt, care arata c& membrele total, relaxarea féicindu-se mA de briceag tn timp ce In flexie, devin treptat intr-0 geri bruste, fara adresd, cu tie a membrelor este profund itive. Se noteazi ci semnele membrele superioare, stare atetozicd, de tip hemi dificultati de relaxare, Starea de contrac dependenta de reflexcle posturale primi Piramidale nu reprezinta caracteristica acestor forme, inclusiv absente ‘notatd de mulfi autori a semnului Babinski. Este putin probabil ea aceast deserie Cooper (17). La o virsti mai mare o mica se ridice in picioare, si mear; ta formd si fie geneticd, asa cum 0 proportie din acesti copii reuyese si Ne-am permite chiar, in baza unei ‘experienfe de peste 100 de cazuri sa sustiner ideca ed existd dou’ forme: Forma gravé, cea descrisé, in general, de literatura clasicé si in care interferenta asfixiei severe si a icterulut nuclear, eu un fond ‘ana tomopatologie de Iezi ali de supra Viefuire, chiar progreselor terapeutice actuale, Forma relativ ugoaré, in care elementele piramidale (spastice pre~ ecolvate prin terapeutica kine- ticd si chiar chirurgicald, dar in care rimin deficiente mai mult sau mai pujin grave ale membrelor superioate. 3B16 uous} 20un vaseDNdKD nay ~xod yynur jour “eaysaae UTP v/ ayetoumnua apoureoxpuys Wy 2 © na 32 Wp au "Rms Ur TuoLDrop ys elanjoduoo woaw Ne eur foun waleyoazap wnydayse BS TenyUDAD 1¢ yoodse soe Wd d}ectNayaNED dseosouN OTYOq UIP euN-zNUT In] eoTeIPeDUT jap PULLMAN -HD WIE PS Mqaay vA ‘uojodiy ypodse ysoow euntordsns nd PUY peoye 989 © jode ayseounsas wo, Ayswang ‘IA “LOH yerdon as-npunjuapraa wopan ye sanozed 9d eo juad ‘,;uvfur fidoopf* ‘und "pzesingap ates iy atsioy wr ogee AUIS Uojsoan vO unde wand RU ‘ze Tojeooe SLOTS oye Wu gue “oqoioo woree ap mes and ofeadD Hnnaiogpuys Imape> Up eyuojodTS eo Te uno) ofeuys © posed amSiI0 ap Nuoyodat iy yod nu Yunoaze aysoo" JEP (cy) BeztTeroUDB Bzopr JOP] “wurezomsou PIMoeGns. myedoTeMUO[ejoouD OT “eprOqoLe : nod np Dus op yuLOy v9 Fieabve b Uwe fom 1 TOUT Uap AMBSEp a9 oerONOpeD ByeEoy SNOLOdIH AWNOS “777 m9 aya 98 out azed 96 1 “igg) BuoqBeH op TeNEPE sro} ayeT89 uP oyu wy gtEgEADEOU finer a i angry YAIMENOIPUTS EHOSSIED “enaagqnaaaeop. ep Towoupus) yam\sod 9p sre ayn Your 9fe0 us Bx0y$ » ‘azourjsns 99 Bucy wzEq 1 BIUIP eos 8d watt Enz 93sa0e “aurdosé pseojeqare9 ouniz3] © IPI. eur ays9 janzea ase uF 4dey oq ‘asvOLDFUL useds i$ areouedns sopiquiow 2 otunjodiy 7 UIA. Npenuodos) oiironsrD ‘oausIp ‘sq ap emg ujuHopaad Tosrgo ocr tepruresid wipso Ip sae ‘eagaioose muyardar yorceye wiBoydicy vow wma ZETE ‘esvoaqaia0 sofauwop0> varmizoy 31) pan ap jound up uo najed 2p Aqyeur yp y9aI09 y 2480d Hoyep pat E20 2D ayquoyidxaur aaqoy no ‘oyeyFaxoway op cueingyy agora reseuoprooout “efeuorluaput 1S yoReIs op uuyd waectiojeres os Prentadues yseoeqaIe ey VIWUNIONOD YsvOTERED viKvay “1877 “porn wiGondie — 38 ‘pponeaBuo> yevojoqous9 axeoyy — edna enop wt DUBE a8 ‘OS'e ae ope o1ouBospUES (pe) wesslur Wor, Edng DIKVIV SWVOUGNIS “£77Monoplegia cerebralé este o hemiplegie predominant la unul dintre membre. Hemiplegia dubli este o diplegie (tetraplegie) in care clas cezi vedeau 0 atingere predominant a membrelor superioare ! Atetoza dubld este forma grava a sinéromului extrapiramidal. Des- Pre aceasti forma Ludo von Bogaert spune : este Ia drept vorbind o miscare primitivd care de miscare depdgind cant iv, deoarece ea repre: ional Foerster, forma flasc, ataxiei congenitale, fird atrofie, dar nu sint rare. Se intiineste de obicei hipotonie in repaus gi hipettonia membrelor inferioare in pozitie suspendat (Marinescu-Draganescuy’. Particular in di atona a lui Forster ar putea fi hidrocefalia gi dila~ tafia ventriculului II], semnalate de autor, Alte manifestiri patologice In afara tulburiilor de motilitate si a af psihointelectuale in P.SC. se mai intilnesc o serie de alte manifestari patologice, Lezluni asociate ale nervilor cranieni Paralizia faciatd, incadvata in denumixea vagi si inexpresivé a “diel faciale (von Bogaert), este freevent Se noteazi tulburéri ale mimi strabism. Nervi oculomotori sint nistagmus, Se intilneste uneori atrofie opticd sau paloare papilara, dar noi sintem martorii unor amelior’vi incredibile a unor asemenea cazuti, cfrora nu le-am gisit in literatura explicat Hipoacuzii se intinese freevent, foat Tulburdrile trofice sint frecvenie, dar nu specific. Atrofiile musculare sint precoce si constante, uneori mascate de paniculul adipos. Tulburdri de crestere osoasd sint la fel de des intilnite, usor de decelat, in special, in hemiplegii, in care comparajia cu membre] sinatos {ie a contractiei agonistilor si antagonigti- lor exist odescentrare a articulajiei coxofemurale (fig. 26). fornural tntr-o luxatie tin paralizie spastlea cezebr Copiii cu genu flexum, care fac un efort deosebit in ortostatism si mers, presintd uncori boala Osgood-sclater ete. in acelasi cadru posibilitates ze. Nu rar se Anemia hipocroma face parte ic comun. Se corec- tear foarte greu prin tratament gi recidiveaza freevent, chiar la virste mai ms Se inti congenitala. In alte cazuri, ese uncori tulburdri de termoreglare, in special tn ataxia19 ord ad rensuowap oxsep ‘arapury mnonxoyor yansoBexo pny ~sojo 9930 Yeagaido Jauuseds Horoyedout mngoyosnea [2 8 areanqim) o ap equOA eo NU Ro-OU NU (eq “f9) FEF FOTLO;EIOGeIOD & YS MaYpIeY, INL yesh B Speypoyse[> ap aL nu fo ound? e maqu: apes as area no BD} dunds norprez) eax9pt If Bepunur BT pluaysizar erevose0 o aundo ‘aynosoun: 919 tunslow aysaoy yeIDaI] 959 [9 pup yop ‘STSUIR UN ass IMPIOS feur J va olaputyuy er edaoupras minwpsnur elusysized APIA aysx “soTweVaWOIG 9[Et/fPUOD 9p “ImIRIyDtnuT e etlbeNuoD sp EounBuny ap “yapsgrus paxe 9p quo Inu} otnaan ‘pu vapOP Te Up ru Bl BAEIUNJOA Pfuaysyzor 2p yaroe ax} on a1eIS 0 ap BleLqaI9 duIT;30 ap {museds eos) ppueUIEDD: IIs ToIuoLodwy & -pexju09 © nes azeon ® nuqued euro, =msod 39 Imjexede no opetaaqse qaejoseH fou gexvjer oy ns Imqon ea 7 ‘norpiey, 99 2999 ‘ay}es1K9. ap (qysod 9p EHIgasvap MmopeF oy\ypues gyoaumeE Up sede 21e9 aibjssmuz nyoR2}I09 loyradiy msea0e purr tnuxad Up (expuqut ap 91u0, ryssnur @ ayyRseds op wares jund wa pajsnd DaLp=gopy xopar ‘yeyorur innxaysor —“pupynornu Duoysodsy reso iwepraa VAISVd VaUVZIISOW TET (gp) aumnte prarpur un vf yuB;su0D ap {nysOp sep qeropour “Inu g 40j>0f un BudzaId yod BOE Nes > Ecwaanp oes ized woequiyys 19 ween VIGUIS NU yurOS UF ent PA aS “t rreda}uy ereosn ones “psn: WIS — NU nes qoxupar Bs “(noqp2e, exfova que tumsod vaxunuexa uid 18 pluaptaa uy eauauTase ap asot rf yed [noqqey Tesuy wIp ysur trODUN ayied aap jaadse 1s0y 9s aYgouuNt Naypse, aD v999 unzeo opun uy poyydure ‘mdiaaxs op 9p meoxD ‘wayezorKUy “amos op soyghand ~syare vilvod ur pzwaydayy a3 18 eonpqe 2s A ooun vapsa woa 8 trdeaap asds qudeo woos fa} Tur aso BPeUoIZo{ BaxeSITO;UT yD No ‘A [eur IE {Use JOPXOYAT 9h TEpou ASN LIPULIM wo oveTB aTUNZe Uy NES fut tmcdoo ef sup ‘dons prey Ligosiur oysaou EoseouTdeYS |S-ps apuod aFopouy doo un’ 99 yuapy yun nes ines wpzmqour Biozap fe sope Tew 1 azexe[ax ap aOR 38 porloear & Nes “QTE NN “eMayoOI e apAapE op woxzed wopseoundei ps lo Gnop aysaoe aayul “g's no azeur your THUIGOD uN j|aqUL ap Pout ySaDv PIDpISUO: id ap axoyjar Jo\sa08 wptreysod fu Q{hlar TeuLTON [loo yu a Taye ores 18 p preatari o wausuigse op px P ‘om ayswor rydoo vf ‘Beau nu norpaEy, OTE surese Zojoun juoMTEyIOd Tepout vjaadiaquy & ap 18 “oywaqazaoap oyaewuyue el ayeasosqo miemmttezodsodns eqosd tex o9ey 2yeod Se OIF ys yesDeND : Sqnoep astaxd iqas200p 1 ojezqaz809p joean 1S ajaxarjau e narpaey “aised pyle ap. Yer ToysV0e faiuar9}I—4 jungax "jod 2s imysod eyuinue o vido smyooy ey i Sudsop We o:Soloyedoweyy ap "A areUt O THUZaxd telo9 JOyse9" BAN}S0e MBALSOd VARVNIVIXA “LEZ 2a ~ideo uy “auisoy ap 2ye394 you no yosoynu NEP WIP O xu eyEfuNEpURE goxSopORIO 18H 9989 319 “oxfowodoT ap ales jnruoure;1oduteo ey au-npt 10 25 ws adaouy wa (2 pi ads quoureyreduioa un na ‘Hideo ndooy, 0SNJS2P 28 “'S'a ND sopidea |e sqatD VOINITD VIUVNIWYX3 '©%paratele decerebrate ale lui Sherrington, asupra explicafiel ciruia am insistat in capitolul precedent. coastii hipertonie este, in general, deoseblt in dou mari forme, ite atit in preparatele experimentale, cit gi in clinica paraliziei spastice. Descresterea progresivit a rezistenfet hipertoniei musculare La miscarea noastré pasiva, efectuaté cu blindele, in stare de relativa climinare a factorului bazal si emojional, vom constata o des- crestere progresiva a rezistenjei Intimpinate prin spasmul muscular al antagonistului misearil, Tardieu descrie cel mal adesea situafia in care descres- ipertoniel se face progresiv pind Ia o anumita limita, dupa care Inegte o reziston{Z (Lo), cave trebuie invinsd cu 0 creslere a noastre, pentru ca apoi (Mix) migcarea si i. Asa, de exemplu, i ‘a picioru- ‘Apo cursa im o opozitie ferma 1a de migcare 124 normal, pentru ea la 75° (si zicem) Diferenja intre Lo si Mx ne da o excursie nervului asupra muschi om si Rushworth (42) ‘prin aplicares de fenoli gi Tardieu (65, 67) aplicarea de aleool dilual, Descresterea neregulat& a rezistenfei musculare ‘ind eedind citeva grade, cind revenind inapoi. foarte brused, de unde si expresia clasica in lami nu este de tip gama. Infiltratia cu alcvol nem 9 contractie exce~ imam contridufia facto- rului gama. Se mai deserie o rezistenta atetozice pure, asa de rar int : ‘Vom reproduce dupi Tardieu (62, cadrul examinarit miscarii pasive : 2 — dupa intinderea pasiva se produce imediat 0 revenite, Aceasta inseamna cA muschiul nu era suficient relaxat sau eb exist un factor bazal (B) exagerat ; — miscarea pasiva se continud un moment, apoi bruse Inapol : reflexul miotatic este exayerat (se noteaz’ ‘chiar efectul de briceag"). Remareim cd rev functie de schimbarea posturii sau condifiil care desebeste o faz4 cinetied gi una sl — se produce 0 frinare excesiva, chiar dupa o any a migeérii, dar segmentul de membru nu revine inapoi : hipertonia este prezenta : : — nu exist frinare, Exist o insuficienté a reflexului mioti Aspectul este caracteristic leziunilor paleocerebeloase, 2.33. RETRACTIA MUSCULARA ri migeanea pasivé nu se poate face pe toatdi amplitu- Ja un ‘anumit nivel (Mz) migcarea find stopati totel nu objinem o ‘De exemplu : se opreste la 40° flexte; da: von objine inca 20°, dar nu vom dopigi aceste grade ; sau Pumnului este flectatd la 45°; fleciam eotul pentru a apro flexorilor, dar nu depagim 20—25° flexie a lui avem de-a face cu o scurtare-retractie a muschiului respectiv. Aceast scurtare se poate produee prin : | Spasm foarte puternic al grupului muscular respeetiv care t @ nu poate invinge contractura antagonistilor si @ mentine o pozitie vicioasi timp indelungat ~ Defect de crestere intre muschi (in spasm) gi os, Aceasti categorie, dacé nu a fost corectata postural Ja momentul potrivit — si nu totdeauna este posibil — nu rispunde Ja tratament, in afara celui al alungirii tendinoase chirurgicale, competenfi nu recunose’aceste aspecte. Nu este vorba aici de le sau parezi, cel mult de functionare insuficlent& (poate lung (posibilitate de alungire) sau mu: deformatie osoasé, aga cum se intimpld cu fesierul mi unei coxa valga. 2.3.4. REFLECTIVITATEA, Este evident cd simptomatologia esentiala rezida totusi in exami~ cd a calitalii reflexelor. Reflexele osteotendinoase sint exagerate, notindu-se uneori (Prezenja clonusului a fost interpretaté ca un semn de gravitate a leziu- 63.29 some jeune o369 re F vy ‘oymgumf 8 jue g ET PULA NZD UIP egg UT seENEE con 18 Spaudau? minvaxo es seu-xoput eqoad (9) sofsog ‘pean. uwouosstp ap ‘UngIOA PepuEoD exfnooKe ep JozaILA EIEIO ays9 ByeDoxduMT FEC 1") soueroput nqosd — 2 “CAE “(92 By) soqeuuts waupr0 wages mos pydex Yt tunis un wepuewos 29 Breptsp snjouyuo> qne 1f Muay aoey 80 woe ‘sj Rasoyup efoopeat eT ap souapus Sonp. 9p “upumuisn “ef ej 95 wHnaeey “anoues luomymnsut estea pump mes aujouiadiy ap (ose purgion no eobunfeou wos wautindap. a) “stood phoma eosuoae “pfuoron exes “pansoeaquoo uy “esioouday too eyo ea “yoni Jemaope un ‘aeujoq nayuad ppot ‘posnaq ‘Bexaiexa oupnyydure © n> o0ey aynod es pation watwatiey Tyngoxo ep waleonoouy + ysvonszefap af ay90d or moe Seren “Woo 9p vs whsoy aoUT Jopisy ‘Bune 4903 w AToD Tuot “Seeoupusy-oqnasna Tyoesyou mes 360050" ene 9 ‘arjaesquoces asounnu “ineqog Hdnp ‘Tuoxes-of6uE quoyne a9 wae ‘useds uy IO[sTUORe|uE v yoTUIOMA ayfaesqUCD ap RAT sodaox vozeairux oqnooxo ps ,yotparduy ays azmommer mdnag @ “parsnanel” — woreasyur Sinaxo Bs eSIexoOU O99 INTIDANT @ purus op Pluapynsuy — Seon dUsoxe aInqor [x =m ‘oynoexa ys eigen aseo od yrymysod =P © ‘ppusuios rarstopiapy ~~ n powd mpnzare 2y00d a8 nu partoD nasnosyye re9tret yumue 0 ypueuos as 1 99 pdnp pax Bo TF eBeapaluT ys mIqedes ew teu ydoo eL appop qeadozu, 1p ovead nu sqUyS uowreRD T8Iy WALDW VEEWOSIW “SET 198 9p mINIONRNG” vOUD sqanze> ays00e uy naguins soya un osazyzamuy 99 30799 8484 18n}o) wp Jo; ouEde wero ap esta ednp w qWopIAG soqseoe Tayurede Tayep Uz na wapoaaqyuy wamnd yO ITU eu Weoqooe Ey sunfe we eo ‘eoind we nut aep gaadse isooe mae aepWAR UY “TIqeIOATyoU = SnsouBoad ap uruas um vo axoqgo% Joyso—R wsdl waeppoade og “orm TIEdoD ef ‘Stuasqe qusAd—] {UIs suarieysoLUoI9 1 opoUrUORAD e;DUDIND oparaLloy “Gz ‘BY Bryqesoop PIouoaT oqejaRs o apo ‘oreprmendersxa aquaua[> souin v phueee “fuiopaad op 215 ppeAop 0 aIso axUUr tom FISYTA o Bf axa{jar 2Ojs09e BuO} -sirtog “ayuryzodary Jour y]NU GUIS EIMysod 9p 1S anyynuNA poxoployy reareuntidso rete OP ae 9489 NU soTEAUOFIe|UE nwseds astD UE dyuinzes UL yop eluepyaa uE osnd 1) qed nu “yleprureatdense azesoraqu no dPUIOF 9}eO} UT opTBRAId aIp YS MGaN se axe ‘pinjsod ap aqoxoysoay onsouserp varvorea {000 uretaaUOD Tou x uyeqog “uuids ImseOe vamMOTEA purydaose aoise> aparee ‘earer stuypran tyeumura) erepIsuoo 95 aD eT EISNIA “ue g ap OTM Tew MIdod nnuad int eluewodun yemosip ap SURAT ‘oeprumeNd UNO aseETET “sep nnuod poeoday sae 9p noe um oe yee seas eure Teoyou rqnonpuos w unsa8ex9 youn RISoAdKD 9y89 YO pEIpOAOD 201] jut E] wasape teu Joo Preopeo snwOID “atermgestoxe op" uoy od onmonu tnynxozjed ¥ axvsatiexD o 1 oyvod wa Tep ‘TaImprecisa si adesea tremurati de partea dominant (in 46 1a 4 ani sl jumdtate este mumai imprecisd in 30" minora. din cazuri). de partea rin pretentia de a executa jelodele neurologice de examinare a acestor lele cu axa corpului, cu dexetele ele. Se vor executa 10—20 de migeari rapide si mice de pronatie gi supinatie a antebr: - Migcarea este grou de reprodus de catre copilul So poate cere atunci rotarea pe axul vertical a de reflexe. Aceasid migcare este tonic-kinetied pind la 5 ani, iv pentru eare vom fi mult \d_ se face cu participarea migcérit de rotafie din articulajia umirului, lent, dificil executati (adia~ ae ind nu se poate executa, antrenind migciri ale Sntregul “unehi usar depar si apoi se mod succeai de eelorlalte degete, a indepartate de cor = o ming, spol cu cealald (ig. 0) ‘Aceastd proba este considerat’ © coordonata, daca este supli, rapidé, féx& © usor necoorionati, dacd este mai putin sup! medi de 25 de bani. emetvie sat dismetri). ® Coconiractia poate si facd imposibila, fie deschiderea degetelor, fie inchidevea lor. poate si se faci incorect, descris in ordines apaiifiei lor : intre police si marginea ext Fig, 29. — Proba marionetelor (imps ‘lt. Fig. 50. — Planotatut interdigital gi toate degetele (uneori, in imposibilitatea de parlicipare a policelui), intre index si medius. Aceste defecle trebuie analizale separ prezenjei incoordonati copilul trebuie 24 se mentina timp de 10 sec. pe virful ‘ochii deschisi, brajele lipite de-a lungul corpul icat inlr-o migcare voluntard, care apar concomitent cu ri executata de un alt segment — se cerceteazA si ele dle coordonare, migearea volut in cadrul prob » or69 sojumemndt © aresoHexo 0 ‘preuorfenoyus extewaosap 0 pputzasdar nant Oe niNpieg, raquog “oumtaud MED fond MY porsaro Mashaboey “yuouey85) pénp yentraep amas Uy yeod qomseds ‘eosope eur + womadoyed otro wands ono na rofBe] 9js990 eluazast aysopargp 90 £99 “hoN| =a" TELUS OF ft “raedstp es sesquoa sys07e -— sojtourPgpaUr ans Texans seouEen imi’ easwoqde emp dam yuna. ef vo wae pay “a soPO}eY omaUye at nowpsey, “snndos w og ce anzeo re wojaund ye Syitod tuoA Dune JOYMUT TeuL vaeysoHUEM dIF BS YOR WEYOD [aoIIG “a ap [PF andiuys jnun pevoyep aueysarmeu 0 v> uyoo [nLorDyd yard wD 1S p2Imuoronf maypuo'* gunq 0 wres209u ays ¥O “no;pxey, no piose ep WO}UIS Somys mye areouo ur yop yur year “arya. MAI ‘peuLER=P wOLTEFL ofloxo oyforar qeoyur nes oneyoru inuiseds PuIAIo}UY nu es sao up ‘ound yumzoy ap Lindy ound yus yo ‘snds we und ese ‘DUTT ep ‘oyLuNze9 ayo, UY advorae yu3e saad aysq“aoyseds aopmyfered & Boy “supypeieo teur va0 pazaysaztueRs 3469 uMyoS TAODrE “WAS TRIO. sanans 19 no rmesey qhajeuas Syood ano “Lz (o1psdon0 ueuoxe) BINSAOIS Jd INNAWVX3 “bz eqord wyseaoe et auroygord ne nu werd e] O1u1 ¥s Blea lo ~ouue y{MU a> Vqosd BO safattt (euneopyoy na) mE zp BL 19 Iepoet Imatiog “A Tnjoop ue 5 BY fou woIpIE a8 |axepUT sefap mapa © yivpozr waseoIpit 9199 9g “yeI901y Jom Tsou BoULTZeKT eT Thuumd “geom od vue echo yy amp aqoud wyeoIpU 24s gquapooord ofoqosd uy aaeosn ms TO}oU sea KOE ceqngsaoe & azezaée yyper09 © voypordurt 9180 afotu: arasqo yod og “qno Tun voxezodsodns prvo9 98 ys th lun posumujstion 9s ys teur re doo najuad e9 Bpum inysod zoyuInue e az9UT}uDUE op eiuorarNsUy vasosqo aqvod as “inpyos © urfuds op ayeytaod exes ‘jesour cou -sbu: bf 9yomnxsu09 95 nun} "ORC “erlaexyuOIOD NES TRLoUeN ‘orepEDET ‘omaurysip “(qunysuayoxd [nuourexe op aut) 29 P (G9) naipaey, vdnp “exewar oyeod ag ‘oourjep eqorg “we g ef FInqno ‘Suny jojauauadXe aap WISOIOF amv uy — soya qeuoH oe um wo You Wp sezyjerieds: 18 Bseonyoozap 217 BS ayeod eqosd w yemPAgpE "WR OF—OF BP LINIE| Nd TANgna 9sos0I0F 9 “TuRGND ap mun, ‘padse wnin ghd WIP wam mun wasrRAysHOD nes oydeL AP FEES 3p TPUMU yUIAUE UN wor Wf ze ‘9qnoswund eur 99 axe ap ojo ze ayuoasp ‘ogord waa usd opeuorouny yuo _weururess, oyso5y rexouod uy ‘ilenaised © 18 orfey 9p aannuted Jompess waiis “tdop oyuniod as v najuad euopyns aso nu jfreOU ForfouNy PrfemyeUr p> aundnsaid os zeo qso0e Uy “aatyrzod qujs aqoud ayso02 UIP Erop Ee panepiur e arqinyred o misma “rps woredpnue ‘Tapstu vareraA. -ossod “onuipnyrye warwarasu3 sor oud ninysod & nes rarobur & ode pu tews apejsarg0 puta Sareoqod prued n> Doe Snisoueeg "TE “Dh pyueuwop w;I0d punnqep Geiuenw tear 9490" muawouay eur esopiyssop 0 YT “sopyoHap womsSEE 1S 20) wisuig}xo wud sonpen, es EEoULDUIG “ean denaq FPUeUIOD os | {S Infmo!paxe opTUE UE ayes opeUL loo © [BASE ReeaunuExs 3s (99;UOI) almeRD oNREOMIUIS, “oyeuoruour ‘sng yeu sojaqord [nspeD uy aywarasqo yUPs asfopeut op omzououigaferente de Ja nivelul suprafejei plelii, Este ins mai logic — mi se pare — si ludm in consideralie prezenfa si exagerarea unei reaciii Statice segmentare. jatcare (lasind la o parte posi a Inodartera sau vena din imediatd veeindats), ‘Antorii angi a gemenilor). Daca rezistenja Mx Inseamni ci este vorba de retractia articulatia 2a de diagnostic. Acest eclelalte ‘urgical. ‘Toate aceste cauze se manifests si in decubit dorsal, chiar dacd ele sint reactii de sprijin, spre deosebire de cele ce urmeazi, care nu rma fine de o dezorganiza jor de migcare cum spune T Termenvl este intraduct ale", reprezintal 0 expresie ct 70 . dar tolodatt st ‘poate o frac. Este curios tocmai faptul ci Tardieu, care acorda alit de pufina importanfa persisten{ei si exacerbarii rellexelor primitive, menjine aceasta categorie de clasifica: Rezolvarea acestoi ‘Supt pie ‘azuri este preponderent kinetoterapeuties, inegalitifi de membre. Am putea cita : al hemiplegiculul nu atit datorit epasmului tricipl- membrului inferior afectat, scurtare care este astfel care com- de partea ‘ul echin de partea sindtoasi a hemiplegicu! denivelarea de bazin produsi prin piciarul echin — piciorul echin de partea opusa unei retractii a dreptului anterior (pentru a nu se impiedica in mers; flexia genunchiului in pasul posterior find imposi membrul inferior de partea opus — compensarea unci coxa valga unilaterale. Sindromul balerin, pe care I-am observat si noi de citeva ori, care a 3 ani si care nu pare legat de o leziune central. ‘atur’, sindromul este putin studiat si mai ales pujin complexe, in care mai mul}i factori concur’ in producerea dar in’ care si tratamentul trebuie sé fie complex adre~ sauze In parte. piciorului echin, retractat ridici extremi Jeaza cu extremitatea anterioaré in jos, pribusind bolta plantar. Este mecanismul asemandtor retractiei tricepsului sural din’ piciorui plat cesenfial grav (fig. 33). Fig, 33. — Datorits retractiet trieepsulel sural, caleaneut ‘bas bolt a