Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara

- Învăţământ preprimar -

- REVISTĂ ELECTRONICĂ -
Anul I / Nr. 2 / martie 2010

Coordonator: Inspector de specialitate pentru învăţământul preprimar - Prof.

Lazăr Camelia

Colectivul de redacţie:
Cioflica Smaranda - Brad
Ghiorghioni Eleonora - Hunedoara
Cârstea Viorica - Hunedoara
Zăvoian Georgeta - Deva
Munteanu Dana - Deva
Tomodan Maria - Simeria
Agoşton Rodica - Orăştie
Ştefoni Maria - Haţeg
Munteanu Lucica - Petroşani
Nicula Georgeta - Lupeni
Stanciu Mariana - Vulcan

Adresa de corespondenţă:
E-mail: prescolarulhunedorean@yahoo.com

ISSN 2067 - 3035

1
 Editura Tehno-Art
Cuprins:

Proiecte didactice
Activitate interdisciplinară „Jack si vrejul de fasole” – Ed. Mindrean Tünde–Clara,
G.P.P.nr.1 Hd.
Activitate integrată DS+DOS “Ce ştii despre toamnă?“- Inst. Pascal Felicia,
Grădiniţa P.P.Nr.1 Hd
Activitate integrată DLC+DŞ “Bucuriile iernii”- Inst. Tutunaru Laura, Grăd.
P.N.NR.2 Petroşani
Activitate integrată DŞ+DOS+DEC ”De-a decoratorii”- Inst. Bojneag Maria, Grăd.
P.N.Nr.3 Hd.
Activităţi pe centre de interes „Darurile iernii”- Ed. Pleşa Claudia, Ed. Joldiş
Mariana, Grăd. ”Floare de Colţ” Brad
Întâlnirea de dimineaţă „Zâna Iarnă” – Educ. Potîrniche Cosmina, Grăd. ”Floare de
Colţ” Brad
Activitate integrată DŞ+DOS+ALA “Prietenii primãverii“ - Inst. Maria Pavãl, Grãd.
P.P.1 Hd.

Curriculum
Proiect tematic „Toamna în forme şi culori” – Prof. Deszo Alina, Grăd. ”Floare de
Colţ” Brad
Proiect tematic „Pana fermecată” – Inst. Corui Sorina, Gradiniţa P.P. Nr. 1 Hunedoara

Management
Autoevaluarea – mijloc de îmbunătăţire a prestaţiei didactice - Prof. Ana Aurelia – Dir, Gr. „Floare
de Colţ” Brad
Să vorbim despre proceduri… - Inst. Berbeceanu Gabriela, Director la Grădiniţa
P.P.Nr. 4 Deva
Demersuri integrate în învăţământ - Inst. Gros Daniela, Grădiniţa P.P. Nr.4 Deva

Activităţi metodice
Cerc pedagogic Orăştie – responsabilă Agoston-Vas Rodica
Comisie Metodică Brad, nivel II – responsabilă Marta Cornelia
Comisie Metodică Brad, nivel I – responsabilă Deszo Alina

Educaţie pentru toţi

Plan de intervenţie pentru sprijinirea unui copil în dificultate - Inst. Cârstea Viorica şi
Inst. Schiau Nicoleta, Grădiniţa „Zori de zi” Hunedoara

Exemple de bune practici

Calendarul naturii – Inst. Ilie Elena, Grădiniţa P.P. Nr.4 Deva
Contribuţia jocului didactic la însuşirea structurii gramaticale - Inst. Ungur Rodica, PN.
Nr.5 Hd.
“Teatru pe degete” - o altă formă de povestire – Ed. Mindrean Tünde–Clara,
GP.P.nr.1 Hd
Comunicare prin desen şi pictură - Ed. Costea Ioana, Grădiniţa P.N. Spini
Copilul, miracolul vieţii – Inst. Cheptea Liana, GPN nr. 2 Petrila

2
Proiecte şi parteneriate
O zi din viaţa unui cavaler – Inst. Pop Aurelia ,Prof. Huţan Emilia, Grădiniţa
„Dumbrava minunată” Hunedoara şi Inst. Andrei Adina – Gabriela, GPN Nădăştia de
Jos
Mânuţele prieteniei – Ed. Pasconi Jenica GPN Haţeg şi Ed. Simedroni Victoria,
Grăd.Socială Haţeg
Carnavalul toamnei – Prof. Ari Mariana, GPN nr. 1 Lupeni
Un vers – un gând – Dir. Gruneanţu Mia, Inst. Ster Aida Grădiniţa PP nr. 2 Petroşani
În lumea creaţiei – Inst. Petra; Adriana, Grădiniţa PP nr. 4 Deva
Suntem prieteni – Prof. Costan Rodica, Prof. Iosif Daniela , Grădiniţa PP nr. 4 Deva
Ziua copilului - Inst. Pop Aurelia „Dumbrava minunată” Hunedoara şi Inst. Andrei
Gabriela, GPN Nădăştia de Jos

Activităţi extacurriculare
Calitatea mediului înconjurător în grădiniţa de copii – Inst. Ilie Elena, Grădiniţa PP nr.
4 Deva

Evaluare
Evaluare finală, Sem. I / 2009 – 2010 – Inst. Stanciu Mariana, Grădiniţa PN şi PP nr.
1 Vulcan

PROIECT DE ACTIVITATE

Educatoare: Mindrean Tünde – Clara

Grupa maghiară
Grădiniţa P.P.nr. 1 Hunedoara
DENUMIREA ACTIVITATII: Activitate interdisciplinară
(ed. limbajului, activitate matematica, activitate
practica)
TEMA ACTIVITATII: Jack si vrejul de fasole
TIPUL ACTIVITATII: Predare- învăţare
FORMA DE REALIZARE: Povestire - teatru pe degete
SCOPUL ACTIVITATII: Dezvoltarea deprinderii de a retine ideile principale din
poveste si de a
înţelege mesajul transmis; cultivarea dragostei pentru acest
gen de
literatura (poveste); înţelegerea si fixarea noţiunii de
“vrej”;
aprofundarea noţiunilor matematice mic-mare, înalt-scund;
consolidarea
deprinderii de a sorta după culoare; exersarea tehnicii
răsucirii si înşirării.

3
OBIECTIVE OPERATIONALE:
a) cognitive-informational:
- sa denumeasca personajul principal;
- sa sustraga mesajul povestii;
- sa redea ideile principale din poveste;
- sa denumeasca materialele de lucru si operaţiunea făcută;
b) psiho-motorii:
- sa rasuceasca hartia creponata pe “vrej”;
- sa lipeasca frunzele pe “vrej”;
- sa insire boabele de fasole;
- sa sorteze boabele de fasole dupa culoare;
c) afective:
- sa asculte cu interes povestea;
- sa lucreze in echipa;
- sa reactioneze potrivit la rezultatele intrecerii;
- sa participe activ si afectiv la activitate.
STRATEGIA DIDACTICA
a) metode: conversatia, povetire, explicatia, problematizarea, exercitiul.
b) procedee: frontal, pe echipe.
c) material didactic: cadru pentru teatru, siluetele peronajelor pe degete,
traista surprizelor, agheta magica, vrej de fasole, fasole albasi rosie, aparat de
fotografiat.
d) material bibliografic: “Programa activitatile instructive-educative in
gradinita de copii”
“Neveles kezzel-babbal” Szentirmai Laszlo
Durata: 40 minute

DESFASURAREA ACTIVITATII

4
 Eveniment Conţinutul ştiinţific Strategia Evaluare
didactic didactica
I. Moment Copiii stau asezati pe perinutele de poveste .
org.
II. Captarea In sala de grupa intra educatoarea deghizata in “Bunicuta conversatia
atentiei Povestilor” tinand in mana traista cu surprise in care se afla o
cutie cu siluetele personajelor si o bagheta magica. Cu ajutorul
baghetei magice copiii vor “zbura” in lumea povestilor.
III. Alaturi de prietenii mei din traista surprizelor am sa va spun o conversatia
Anuntarea povestea “ Jack si vrejul de fasole”.
temei Vreti sa ascultati povestea?
IV. “Adorm”copiii cu bagheta magica si in acest timp descopar
Dirijarea scena pentru teatru care a fost pregatita in prealabil pe masa.
activitatii Povestea va fi spusa in felul urmator:
I. Moment: Mama care este saraca isi trimite baiatul
la targ sa vandal vaca-ultima lor avere-, si-I cere sa
obtina bani destui pe ea.
II. Moment: Baiatul vinde vaca unui taran in cshimbul
unui bob de fasole, ce trebuie sadit imediat. Conversatia
III. Moment: Dimineata uimit de inaltimea vrejului,
condus de curiozitate , ajunge sus(pe o alta lume),la
casa zmeului unde este adapostit chiar de nevasta Povestirea
acestuia.
IV. Moment:Jack este ascuns in momentul in care
soseste zmeul acasa cu o gaina care oua ou de aur.
V. Moment:dupa adormirea zmeului, Jack fura gaina
cu ouale de aur si se grabeste acasa pe acelas drum.
Insa este urmarit de zmeu.
VI. Moment:Ajuns jos Jack taie radacina vrejului, iar
zmeul aflat pe vrej cade si moare.
VII. Moment:Jack si mama lui raman cu gaina facatoare
de ou de aur, se imbogatesc si traiesc fericiti pana la
adanci batraneti.
Dupa povestire adorm copiii cu bagheta magica, parasesc
sala si ma intorc in chip de eucatoare.
“Nestiind “ce s-a intamplat in lipsa mea ii cer copiilor sa-
mi povesteasca ce s-a intaplat, de ce erau adormiti cat am
lipsit eu. Conversatia
Întrebările adresate copiilor:
- Cum s-a intitulat povestea? ( Jack si vrejul de fasole)
- Despre cine a fost vorba in poveste? ( …Jack)
- Cu cat a vandut Jack vaca?(…un bob de fasole)
- Ce a crescut din bob? (… un vrej)
- Unde l-a condus pe Jack vrejul de fasole? (.. la casa
zmeului)
- Cu ce a venit Jack acasa? (… cu o gaina)
- De unde a avut Zmeul gaina? (.. a furat-o)
- Ce s-a intamplat cu zmeul? ( .. a murit)
- A procedat bine Jack cand a dat vaca pe un bob de
fasole? De ce ? Problemati
Ce putem invata de la Jack din aceasta poveste? zarea

5
 Pentru ca ati ascultat cu atentie povestea si eu v-am
pregatit cateva surprise. Conversatia
Impart copiii pe grupe de varsta, impart materialele si sarcina
de lucru, care se va derula sub forma de concurs:
I. grupa: (ceapa rosie si ceapa galbena) varsta de 6-7 ani pe Explicatia
echipe:
Le voi da un vrej de fasole pe care trebuie sa rasuceasca
hartie creponata si sa lipeasca frunzele pe vrej.

II. grupa: (morcovii) varsta de 5-6 ani-individual

Vor primii un pahar de boabe de fasole gaurite pe care
trebuie se le insire cat mai repede pe sarma.

III. grupa (ardei verde si ardei rosu) varsta de 4-5 ani-pe

echipe:
Vor primi un castron cu boabe albe si rosii, si doua borcane
goale. Sarcina lor este de a alege boabele de fasole dupa
culoare. Echipa care le sorteaza mai repede si corect va castiga.

Dupa impartirea materialelor si sarcinilor void a semnalul

de inceperea lucrului. Copiii vor lucra pe echipe, respective
individual. Exercitiu

VI. Dupa terminarea lucrului echipele castigatori vor fi desemnati Conversatia Evaluare
Evaluarea si rasplatiti in felul urmator: sumativa
LOCUL I: coroana mare
LOCUL II: coroana mica
Obiectivele operationale devin criterii de evaluare
VII. Pentru ca ati lucrat frumos, vom face o fotografie cu vrejul
Încheierea de fasole in felul urmator: copiii inalti se vor aseza in spate, iar
cei scunzi se vor aseza in fata.
Fotografia facuta va fi asezat in albumul grupei.

PROIECT DIDACTIC
Institutor: PASCAL
FELICIA
Grădiniţa : P.P.1
HUNEDOARA
TEMA: Când, cum şi de ce se întâmplă ?
Domenii experienţiale: DS, DOS (activitate integrată)
Mijloc de realizare: joc didactic, activitate practică
Tema activităţii: “Ce ştii despre toamnă ? “
Tipul activităţii: consolidare, verificare de cunoştinţe
Scopul: - consolidarea şi verificarea cunoştinţelor copiilor despre
anotimpul toamna;

6
 - dezvoltarea abilităţilor practice;
- consolidarea capacităţii de a acţiona conform indicaţiilor primite;
- educarea abilităţii de a comunica şi coopera cu perechea sau cu
grupul din care fac parte;
- cultivarea trăsăturilor pozitive de comportament: perseverenţă, spirit
de echipă, încredere în forţele proprii.
Obiective operaţionale:
O1- să aleagă imaginile de toamnă şi să le argumenteze;
- să realizeze un puzzle;
- să găsească răspunsurile la ghicitori, alegând imaginile
corespunzătoare;
- să hotărască cu perechea ce elemente de toamnă lipesc, în aşa fel
încât să realizeze un tablou de toamnă;
O2 - să lipească corect imaginile;
- să se deplaseze în aşa fel încât să nu-şi deranjeze colegii;
O3 - să respecte regulile ,cooperând şi acţionând in consecinţă;
- să –şi exprime propriile opinii şi sentimente.
Regulile jocului: Copiii se împart în două echipe.
A) Metoda ciorchinelui (3 grupe a câte 3 copii)
- alegeţi jetoane cu imagini despre anotimpul toamna şi aşezaţile pe
ovalul din faţa voastră ( se lucrează individual );
- prezentaţi colegului imaginile şi vedeţi el ce imagini şi-a ales ( se
lucrează în pereche)
- cei 4 copii din grup îşi prezintă fiecare imaginile alese ( se lucrează în
grup )
-se completează ciorchinele pe flanelograf ( se lucrează frontal ).Copiii
aduc jetoanele,le aşează pe flanelograf în jurul toamnei, îşi motivează
alegerea şi trasează linii de la imagini la toamnă.Prin poezia “Toamna”
,copiii spun ce au aflat despre toamnă.
B) Metoda ”Schimbă perechea’
- copiii stau la mese, faţă-n faţă
- trebuie să realizeze un tablou de toamnă,lucrând în pereche (fiecare
pereche va lipi 3 elemente de toamnă, timp de 3 minute)
- perechile se schimbă, până ce fiecare copil face pereche cu toţi colegii
(se deplasează numai copiii din interior).
Se schimbă locul celor două grupe: cei care au lucrat la ciorchine, se duc
la “schimbă perechea”, iar cei de la “schimbă perechea“, se împart în
două grupe care vor avea sarcini diferite:
- unii, în pereche vor rezolva un puzzle.
C) alţii vor lucra prin Metoda “Diamantul“. Se spun ghicitori, iar copiii
aleg imaginea care ilustrează răspunsul corect şi o aşează in căsuţa
indicată din diamant).
Elemente de joc: surpriză, mişcare, ghicirea, aplauzele,mânuirea
materialului.
Strategii didactice:
7
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia,
exerciţiul/problematizarea, ciorchinele, schimbă perechea, diamantul.
Mijloace didactice: jetoane cu imagini despre toamnă, ovale din
hârtie albă, puzzle, foi de desen mari, elemente diverse specifice toamnei,
lipici, beţişoar, cârpe umede, o foaie mare de desen pentru diamante,
flanelograf, culegere de ghicitori şi poezii.
Forma de realizare: frontal, pe grupe, perechi, individual.
Resurse bibliografice: “Curriculum pentru înv. Preşcolar”; Metode
interactive de grup”; Activitatea integrată din grădiniţă”; “Planificarea
tematică şi proiectarea didactică a activ. de învăţare din grădiniţă”
(nivelul II).

DESFASURAREA ACTIVITATII
EVENIMENTE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTICE DIDACTICE
Moment - crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări
organizatoric a activităţii,
- aranjarea mobilierului în 4 zone de lucru
Problemati-
- pregătirea materialului necesar;
zarea
Captarea Se va face prin ghicitoarea:
atenţiei “Eu pe cap am crizanteme
Vântu-mi bate frunza alene,
Aduc roadele bogate,
În cămări am pus de toate” observaţia
( TOAMNA )

Anunţarea explicaţia evaluare

temei şi a Astăzi , ne vom juca un joc prin care veţi arăta frontal acţională
obiecti- ce ştiţi despre anotimpul toamna.
velor explicaţia
în pereche
Dirijarea a) Explicarea regulilor de joc
învăţării şi Colectivul clasei se va împărţi în două grupe.
obţinerea A. Primul colectiv va lucra prin metoda Metoda
performan- “Schimbă perechea”, la activitatea practică, astfel:“Schimbă
ţelor lucrând în pereche (fiecare pereche va lipi 3 perechea”
elemente de toamnă, timp de 3 minute);
- perechile se schimbă, până ce fiecare copil face
pereche cu toţi colegii (se deplasează numai
copiii din interior).

8
 Metoda
”Ciorchi-
nelui”
pe grupe

Al doilea colectiv va lucra la activitatea de

cunoaşterea mediului prin metoda “Ciorchinelui”
astfel:

frontal

- copiii lucrează pe 3 grupe;

- vor trebui să aleagă jetoane cu imagini de
toamnă şi să le aşeze pe ovalul primit;
- vor forma perechi şi fiecare îşi va prezenta
colegului imaginile alese;
- pe grup fiecare îşi prezintă imaginile alese;
- se completează ciorchinele la flanelograf exerciţiul
(copiii din cele 3 grupe aduc pe rând jetoanele de conversaţia
pe ovalul lor,le aşează pe flanelograf în jurul
toamnei,trasând linii de la imaginile lor la toamna din
mijloc,motivând alegerea facută);
- Ce aţi aflat despre toamnă ?
Voi recita poezia “Toamna”, copiii trebuind să
arate pe flanelograf conţinutul poeziei.
TOAMNA
“Cine este oare toamna
Cu miresme? Este doamna,
E regina dintre toate
Cu belşug de bunătate.
Dărnicie are-o mie
Sortimente, să tot fie:
Frunze, legume şi fructe
Are ea destul de multe.
Ea deloc nu se-ntristează Problematic-
Chiar de păsări depărtează zarea
Are culori nestemate
Şi ne bucură prin toate.”
Metoda

9
 În partea a doua a jocului, grupurile îşi vor “Diamantul”
schimba locurile.
Cei care au lucrat prin metoda “Ciorchinelui” vor
lucra la activitatea practică, iar ceilalţi vor fi împărţiţi în
două grupe şi vor lucra astfel:
a) patru perechi vor rezolva câte un puzzle
despre toamnă;
b) cu grupul de copii rămas voi lucra prin
metoda “Diamantul”, astfel:

- copiii au în faţă o foaie pe care am desenat nişte

dreptunghiuri aşezate în şir crescător şi
descrescator. În acestea, copiii vor aşeza imagini
care reprezintă răspunsul la ghicitorile pe care eu
le voi spune.
GHICITORI
Problemati-
zarea
1.Eu pe cap am crizanteme,
Vântu-mi bate frunza alene,
Aduc roadele bogate,
In cămări am pus de toate. (toamna)
2. Spuneţi, spuneţi, care floare
Infloreşte toamna, oare? (crizantema)
2. O săgeată de cărbune
Zboară iute peste lume. (rândunica)
3. Cine e rotund şi mare
Şi la pipăit e tare?
Culoarea-i roşu frumos
La mâncare e gustos? (mărul)
3. Mărgeluţe dulci
Aninate pe butuci,
Sunt foarte bune la gust
Si din ele facem must? (boabele de struguri)
3. Strânsă şi lemnoasă
Ţine miezu-nchis în casă.
Ca să-l scoţi pe năzdrăvan,
Pune mâna pe ciocan. (nuca)
4. Este un năsos,
La frunze stufos,
Îl iubesc toţi copilaşii
Şi-l preferă iepuraşii. (morcovul)
4. Verişoară cu ardeiul
Evaluarea Si-a vopsit roşu bordeiul. (roşia)
5. Verde, vara cand e soare,
10
performan - Galbenă, toamna cand moare. (frunza)
ţelor explicaţia analiza
exerciţiul lucrărilor
Copiii fac un tur al clasei făcând aprecieri
verbale privind munca lor. Pe cântecul “ A,a,a,
acum e toamnă da !” copiii vor arăta pe
flanelograf elementele din conţinul cântecului.

PROIECT DIDACTIC

Inst. TUTUNARU LAURA

Grădiniţa P.N.NR.2 Petroşani

Nivel: II - Grupa pregătitoare

Activitate integrată: (DLC + DŞ)
Categoria de activitate:
Domeniul limbă şi comunicare – pov. eucat.
Domeniul ştiinţă - activitate matematică
Tema: “Bucuriile iernii”
Scopul activităţii: însuşirea de noi cunoştinţe referitoare la anotimpul
iarna.
Obiective operaţionale:
- să enumere elemente specifice anotimpului iarna;
- să despartă cuvinte în silabe şi să formuleze propoziţii cu
acestea;
- să numere corect în limitele 1-7 utilizând imagini;
- să utilizeze corect numeralul ordinal în limitele 1-7;
- să colaboreze în cadrul grupului pentru realizarea sarcinilor;
- să participe afectiv la activitate;
- să mânuiască cu grijă materialul didactic.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,
problematizarea, munca în grup, ciorchinele.
Material didactic: 3 cutii cu surprizele activităţii:cartea cu
poveşti, jetoane cu imagini simbol ale iernii; calendarul naturii; fişe
de lucru; ciorăpelul lui Moş Nicolae cu dulciuri.
Forma de organizare: frontal, în grupuri mici.
Locul de desfăşurare: sala de grupă.
Elemente de joc: surpriza, aplauze, închiderea şi deschiderea
ochilor.
Bibliografie: Noul curriculum pentru preşcolari, 2008.

DESFASURAREA ACTIVITATII
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare
didactic didactice
Captarea În clasă soseşte poştaşul care aduce Surpriza

11
 atenţiei 3 pachete şi o scrisoare. Se citeşte Conversaţia
scrisoarea de la Zâna Iarna: Expunerea
“Dragi copii, vreau să vă anunţ că eu am Copiii desfac
sosit şi am multe surprize pentru voi. V-am pachetul cu
trimis aceste pachete pe care vă rog să le nr. 1.
desfaceţi şi veţi găsi în ele multe surprize.
Pachetele trebuie să le desfaceţi pe rând, în
ordinea numerelor scrise pe ele şi, trecând
toate probele, veţi ajunge la surpriza cea
mare. Succes!”

Reactualiza Copiii recunosc cartea: “Povestea Conversaţia Frontală:

rea anului” şi are loc o discuţie despre Explicaţia denumesc
cunoştinţel anotimpul toamna şi cele trei luni lunile
or ale acestuia. anotimpului
toamna
Prezentarea Se aduce în prim plan anotimpul Individuală:
noului iarna, copiii urmând să afle care pronunţă
conţinut sunt lunile acestuia şi ascultând şi despart în
povestea lunii decembrie, prima silabe cuvin-
Conducerea lună a anotimpului. Se insistă pe tele
învăţării mesajul transmis de poveste, Povestirea formulează
asupra cuvintelor noi desprinse din propoziţii cu
text şi despărţirea lor în silabe, Exerciţiul cuvintele
formulându-se apoi cu acestea
propoziţii. Se completează apoi de Problematiza
către copii, calendarul naturii. rea
Copiii desfac pachetul nr.2 în care
găsesc jetoane cu imagini
reprezentând elemente specifice
anotimpului iarna.

În grup:
grupare
după formă;
numără şi
Fiecare copil îşi alege o imagine raportează
apoi li se cere să se grupeze în cantitatea la
funcţie de ceea ce şi-au ales. Se număr;
formează: folosesc
Grupa săniuţelor; numeralul
Grupa ciorăpeilor; ordinal

12
 Grupa oamenilor de zăpadă.
Se numără în limitele 1-7, se
compune şi descompune nr. şi cifra
7 utilizând jetoanele, se exersează
numeralul ordinal.

Individuală:
Obţinerea Copiii sunt aşezaţi la măsuţe unde operează Exerciţiul numără şi
performanţ în fişele matematice pe care le-au găsit tot în identifică cifra
ei pachetul nr. 2, având sarcini diferite. Problematiza 7;
rea acţionează
conform
sarcinilor
stabilite.
Asigurarea Copiii numără jetoanele cu Individual
feedback- simbolurile specifice iernii, formează Exerciţiul
ului perechi, compun şi descompun nr. În grupuri mici
7, exersează numeralul ordinal.
Încheierea Copiii deschid pachetul cu nr. 3, în Surpriza
activităţii care găsesc ciorăpelul lui Moş Frontală
Nicolae plin cu dulciuri pentru Aprecieri
fiecare. verbale
Pe fondul cîntecului “Ghetuţele
fericite”, copiilor li se împart dulciuri
din ciorăpelul moşului.
Se fac aprecieri asupra modului de
participare la activitate, asupra
modului cum au rezolvat sarcinile
individuale din fişele matematice,
cântăm şi ne bucurăm de sosirea
iernii.

PROIECT DIDACTIC
Institutor, Bojneag Maria
Grădiniţa P.N.Nr.3 Hunedoara

NIVELUL II
TEMA: CINE SUNT, SUNTEM?
PROIECT: EU, TU, CEILALŢI
SUBTEMA DE PROIECT: Cum şi de ce ne îmbrăcăm corpul?
FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată ADE: DŞ + DOS +
DEC:
TEMA ACTIVITĂŢII:”De-a decoratorii”
ACTIVITATE EDUCATIVĂ: Azi am 6 ani!
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Exersarea aplicativă a achiziţiilor despre corpul uman în interdependenţă cu
vestimentaţia şi modurile ei de utilizare (măsuri, rolul potrivit stării vremii şi
13
de sănătate); a procesului de creare estetică( materiele, imprimeuri, motive
decorative);
Activizarea vocabularului şi a exprimării corecte şi fluente;
Stimularea lucurului în grupuri şi a relaţiilor specifice;
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:
ADE
DŞ - O1- să perceapă cadrul de activitate propus ”De-a decoratorii”
O2 - să clasifice siluetele umane după criterii stabilite de copii (gen,
culoarea părului, culoarea ochilor, coafura , trăsături identice(gemeni);
O3- să asocieze materiale identice la rochiţe (corespondenţa unu la unu)
O4- să recunoască cifrele şi să ordoneze siluetele, materialele de lucru
DOS + DEC - confecţie
O5- să precizeze regulile de folosire a foarfecii ca instrument de lucru
pentru siguranţa proprie şi a colegului de lângă sine
O6-sã utilizeze corect forfeca pentru decuparea obiectului de
îmbrăcăminte;
O7- să decoreze obiectul de îmbrăcăminte cu motive grafice, cu motive
de hârtie lipită, la alegere;
O8- să identifice manechinul după „Mărimea numărului” înscris pe
obiectul de îmbrăcăminte pentru a fi îmbrăcat cu rezultatul obţinut la
sfârşitul activităţii.
ALA
O9- să participe verbal (întrebări adresate sărbătoritului, descrierea
sentimentelor faţă de coleg, urări adresate, să cânte, să servească
civilizat trataţia oferită), acţional şi emoţional la desfăşurarea aniversării
anunţate.
STRATEGII DIDACTICE:
ORGANIZAREA COPIILOR: 3 grupuri
METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, Explicaţia, Observaţia, Exerciţiul,
Problematizarea, Brainstormingul
MIJLOACE DIDACTICE: Siluete umane, rochiţe decupate cu eşantioane de
material identic pentru asociere, mapă cu ilustraţii (setul Croitoria de hârtie) cu
îmbrăcămintea potrivită anotimpului toamna; fişe de portofoliu individuale;
foarfeci, hârtie glasată pentru decuparea conturului obiectelor de îmbrăcăminte,
carioca, lipici, bobiţe de hârtie mototolite, benzi de hârtie, ceas cu sonerie
pentru marcarea timpului de lucru,”imagini cu bani” pentru recompensarea
muncii decoratorilor; abţibilduri aplicatate pe mâna stângă ca recompensă
pentru priceperea mâinilor la lucru.
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru învăţământul preşcolar,Ed. Didactica Publishing House,
Bucureşti 2009

14
 Scenariul zilei
La întâlnirea de dimineaţă se stabileşte starea vremii şi se va competa
Calendarul naturii cu aspectele zilei respective.
Se prezintă mapa – catalog privind vestimentaţia posibilă de a îmbrăca
corpul nostru potrivit stării vremii (costumul de blugi; fusta, bluzonul, bereta,
cizmuliţe din piele; pelerina, cizmuliţele de cauciuc, umbrela) pe care le
recunosc şi denumesc. Identificăm care copii au aceste piese de îmbrăcăminte
folosite.
Voi conduce atenţia spre ştirea zilei: anunţarea temei activităţii integrate
”De-a decoratorii” şi aniversarea lui T.A în etapa activităţii recreative.

Tranziţie: cântecul Ţesătoarele.

Se conduce atenţia şi interesul copiilor spre centrul tematic unde rezolvăm

sarcinile propus privind exerciţiile de clasificare după criterii diverse.
Se îndrumă copiii spre identificarea atelierelor decoratorilor (3 grupuri) şi
a materialelor oferite.
Se propune copiilor o probă de pricepere privind alegerea materialelor
pentru a crea obiecte de îmbrăcăminte frumoase - rezolvarea corespondenţei
unu la unu în fişa de portofoliu ca” Diplomă de competenţă”care le oferă
dreptul să lucreze în atelier.
Se lasă copiii să lucreze. Când soneria ceasului sună, copiii
vor înceta lucrul. Se crează o problemă pentru rezolvarea ei
de către copii: cum aflăm căror “manechine” se potrivesc
hainele confecţionate şi decorate?

15
 Copiii vor încerca să găsească soluţia care îi poate ajuta să rezolve situaţia
problemă (numărul de mărime a hainei),apoi vor căuta fiecare silueta potrivită
pentru mărimea vestimentaţiei creată, orientându-se după numărul înscris pe
haina şi silueta “manechin”.
Transferul aplicativ al cuprinde solicitarea copiilor să ofere variante de
selectare a unor lucrări plăcute de copii, cât şi de utilizare a lucrărilor.
Copiii sunt recompensaţi pentru munca depusă cu stimulente pregătite.
Vom corela activitatea cu exersare de comportamente din partea copiilor
prin o costumare şi prezentare ceremonioasă în faţa familiei lui T.A. în
activitatea educativă ce urmează.

DESFASURAREA ACTIVITATII
Evenimentul Ob. Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare
didactic didactice
1.Momentul *Asigurarea condiţiilor optime necesare
organizatoric O1 desfăşurării activităţii

2.Captarea *Se va realiza la Intâlnirea de dimineaţă *dialogul

atenţiei corelarea temei cu starea vremii şi
vestimentaţia potrivită, folosind mapa cu
modele şi materiale specifice.
Vom cânta cântecul “Ţesătoarele” în
deplasarea spre Centrul tematic.

3.Reactualiza- Prin exerciţii de clasificare consolidăm *explicaţia *Proba

rea O2 cunoştinţele despre înfăţisarea exterioară a exerciţiul practică
cunoştinţelor corpului uman, genul, obiecte de
O3 îmbrăcăminte şi materiale cu imprimeuri
O4 diverse.
Se propune copiilor rezolvarea sarcinii *fisa scrisă
fişei individuale ”Găseşte materialul la fel de
cu rochiţa şi formează perechea”, precizând portofoliu
ca aceasta va fi “diploma” de designer *aprecierea
(decorator) priceput. rezultatelor
acţiunii.
4.Prezentarea *Voi anunţa copiii că astăzi va fi foarte Motivaţia
noii activităţi folositor pentru ei, dacă vor dovedi că sunt
şi enunţarea decoratori pricepuţi în lumea modei,
obiectivelor deoarece vom crea costumaţii în
următoarele zile şi pentru parada modei cu
care vom încheia proiectul pe care
l-am parcurs împreună 4 săptămâni în
calendarul anotimpului toamna.

5.Dirijarea *Copiii îşi vor alege unul din centrele unde *învăţarea •evaluare
învăţării O5 vor lucra: prin prin proba
O6 grupul de designeri care vor decora cu cooperare practică
O7 motive grafice obiectele de îmbrăcăminte; *explicaţia

16
 O8 grupul de designeri care vor decora *demonstra-
obiectele de îmbrăcăminte prin lipirea ţia
motivelor create cu materialele de lucru *exerciţiul
grupul de designeri care vor decora *Lucrul în
folosind decupajul şi tehnica combinării echipă
materialelor – colajul.

6.Obţinerea Se vor sprijini echipele, vor fi stimulaţi *problema- constatarea

performanţei copiii să coopereze, să se sfătuiască şi să tizarea şi aprecierea
finalizeze lucrul cât mai aproape de timpul verbală
stabilit cu copiii – 20 minute.

Odată terminată vestimentaţia se creează o Exerciţiul

situaţie-obstacol a fi rezolvată de copii : oral,
cum aflăm care “manechine” aprecieri
(siluete) vor putea îmbrăca fiecare obiect verbale
obţinut, ce soluţie ne poate ajuta să potrivim
hainele realizate pe măsura fiecăruia
(identificarea numerelor de pe haine cu
numărul de pe silueta umană).

7.Feed-Back- După identificarea şi asocierea corectă,

ul fiecare grup alege un copil lider care
prezintă numerele mărimilor existente la
echipa lor şi ordonarea lor în ordine
crescătoare.

Se solicită variante cum să folosim în jocul

nostru aceste materiale create în activitate.
Se aleg lucrări pentru catalogul de modă al
grupei.

8.Asigurarea În atelierul de opţional “Artă” , unde vom

retenţiei şi a derula aniversarea Lui T.A, cu pălării,
transferului coroniţe, eşarfe, pantofi, poşete pentru
fetiţe, pălării şi papioane pentru băieţi, vom
executa mersul de ceremonie în pereche în
momentul intrării în sală.
Iniţiem o paradă a vestimentaţiei, iar fetiţa
B.A este prezentatoarea în faţa părinţilor şi
bunicilor copilului aniversat.

9.Încheierea Se oferă ca recompensă pentru hărnicia

activităţii mâinilor şi a minţii “retribuţia pentru
muncă”, identificând valoarea bancnotelor
printate (5 lei, 10 lei, 100 lei).

17
 PROIECT DE ACTIVITATE
Gradiniţa: ”Floare de Colţ”- Brad
Grupa Mică
,,Mămaruţele”
Educatoare
Pleşa Claudia
Educatoare
Joldiş Mariana
NIVEL I: 3-5 ani
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA)
TEMA: ,,Darurile iernii’’
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea cunoştinţelor
FORMA DE REALIZARE: Activităţi pe centre de interes
SCOPUL: Consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite despre
anotimpul iarna.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:
Mediul educaţional – sala de clasă va fi amenajată astfel încât să stimuleze copilul, să-
l ajute să se orienteze, să - l invite la acţiune.
Voi pregăti ,,Oferta,, zilei pe centre de interes astfel încât copiii să aibă posibilitatea să
aleagă locul preferat în funcţie de disponibilitate. Materialele de la centrele de interes
vor fi alese în strânsă corelare cu tema săptămânii,, Zâna Iarnă’’
Centrul de interes: BIBLIOTECĂ
TEMA: “Citim imagini despre anotimpul iarna”
SCOPUL: Formarea deprinderii de a formula propoziţii cu ajutorul suportului
ilustrativ, îmbogăţirea vocabularului cu expresiile (“omăt”, “ger”, “derdeluş”)
OBIECTIVE OPERATIONALE:
 Cognitiv-informaţionale:
- să descrie imaginile puse la dispoziţie;
- să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate, corecte din punct de vedere
gramatical;
- să identifice/clasifice elemente de îmbrăcăminte specifică iernii;
- să dialogheze cu partenerii de joc;
- să stabilească simple legături între elemente.
 Psiho-motorii :
-să imite diferite mişcări sugerate de imagini;
-să manipuleze cu grijă jetoanele puse la dispoziţie.
 Afective:
-să trăiască sentimente de bucurie;
-să coopereze în activitatea de grup.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: expunerea, explicaţia, conversaţia, munca în perechi.
Material didactic folosit: planşe, jetoane
BIBLIOGRAFIE: “Curriculum pentru învatamantul preşcolar, 3-6 (7) ani”, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti 2009
,,Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă’’ curs PRET C. Boca, Buc: Educaţia
2000+, 2009.

18
 Centrul de interes: ARTĂ
TEMA: „Oameni de zăpadă” – modelaj
SCOPUL: Consolidarea deprinderii de a modela prin folosirea mişcărilor de rotaţie a
palmei faţă de planşetă şi a mişcării de aplatizare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Cognitiv –informaţionale:
- să denumească materialele;
- să enumere părţile componente ale omului de zăpadă.
• Psiho- motorii:
-să execute corect mişcările de rotaţie a palmei faţă de planşetă.
• Afective:
- să colaboreze cu colegii şi cu educatoarea.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, conversaţia.
Material didactic: plastilină, planşete.
BIBLIOGRAFIE: „Curriculum pentru învăţământul preşcolar’’- Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti 2009
,,Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă’’ curs PRET C. Boca, Buc: Educaţia
2000+, 2009

Centrul de interes: ŞTIINŢĂ

TEMA: Colorăm zăpada – experiment
SCOPUL: Simularea curiozităţii pentru investigarea mediului înconjurător
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
• Cognitiv –informaţionale:
- să recunoască materialele;
- să experimenteze modificările culorii zăpezii;
- să descrie verbal modificarile observate.
 Psiho- motorii:
- să mânuiască materialele puse la dispoziţie.
 Afective:
- să participe cu interes la activitate.
STRATEGII DIDACTICE :
Metode si procedee: convorbirea, explicaţia , descoperirea, experimentul 
Material didactic: boluri, zăpadă, acuarele, pensule
BIBLIOGRAFIE:,, Curriculum pentru învăţământul preşcolar’’- Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti 2009
,,Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă’’ curs PRET C. Boca, Buc.: Educaţia
2000+, 2009

DESFASURAREA ACTIVITATII
EVENIMENT CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGIILE DIDACTICE EVALUARE
DIDACTIC (metode, procedee, mijloace) (instrumente
şi indicatori)
Moment Educatoarea pregăteşte oferta Se creează condiţiile psiho-
organizatoric zilei pe centre de interes. pedagogice necesare desfăşurării
activităţii în bune condiţii :
- aerisirea sălii de grupă ;
- aranjarea spaţiului educaţional;
- pregătirea surpriză a centrelor
de interes (acoperite).

19
EVOCARE
a)Captarea atenţiei Captarea atenţiei se va face Conversaţia Evaluare
prin descoperirea surpriză a formativ –
centrele de interes. Se vor continuă
descoperi centrele rând pe
rând.
b)Intuirea Copiii denumesc materialele Surpriza
materialelor. de la fiecare centru şi îşi aleg ,,
unde doresc să lucreze’’.

c)Anunţarea Ştiinţă – Colorează zăpada – Explicaţia

obietivelor şi a temei gheaţa cu acuarele şi pensule.
Artă - Modelăm oameni de
zăpadă.
Bibliotecă vom citi imagini
despre anotimpul iarna.
REALIZAREA BIBLIOTECĂ vom citi Explicaţia Evaluare
SENSULUI imagini despre anotimpul formativ –
a) Explicarea şi iarna. Copiii vor avea la continuă
demonstrare dispoziţie planşe cu imagini
a temei despre iarnă şi vor ,,citi’’ ce Conversaţia
văd în imagini.
Se vor accentua aspecte ale
naturii, caracteristici ale Exerciţiul
anotimpului iarna,
îmbracămintea oamenilor Lucrul în perechi
iarna.
Vorbim în proproziţi, rar şi
clar.
ARTĂ voi explica tehnica Demonstraţia
modelării oamenilor de zăpadă
făcând în prealabil exerciţiile
de încălzire a mâinilor:
,, Închidem şi deschide
pumnii’’
,, Ninge, ninge’’
,, Scuturăm mânuţele’’ Exerciţiul
Înmuiem plastilina, strângând-
o în mână, mutând-o dintr-o
mână în cealaltă, împărţim
plastilina în două bucăţi:rupem
o bucată mai mare şi o bucată
mai mică. Din bucata mai mare
modelăm corpul omului de
zăpadă, rotund, din bucata mai
mică modelăm capul omului
de zăpadă. Din plastilină de
culoare neagră modelăm ochii
b) Realizarea şi nasturii, din plastilină
temei portocalie modelăm nasul.
ŞTIINŢĂ voi demonstra
tehnica colorării zăpezii

20
 c) Îndrumarea (gheţii). aşezate în diferite
copiilor recipiente. Luăm pensula
acuarele colorate, alegem ce
culoare dorim şi punem peste
zăpadă – gheaţă.
Aşteptăm puţin şi repetăm
acţiunea astfel ca să obţinem
culoarea dorită.
După explicarea şi
demonstrarea temei dau
semnalul de începere:
Copiii lucrează respectând
precizările făcute de
educatoare
În realizarea sarcinilor de la
fiecare centru, copiii vor fi
îndrumaţi şi ajutaţi de către
educatoare în funcţie de
particularităţile individuale.
REFLECŢIA Educatoarea anunţă încetarea Turul galeriei
a) Încetarea lucrului şi apoi organizează
lucrului Turul galeriei pentru Conversaţia
evaluarea rezultatelor obţinute
b)Analiza de copii la fiecare centru: Autoevaluarea
activităţii pe Biblioteca: După ce se poartă Dialogul
centre de interes o scurtă discuţie despre
imagini vom recita poezia :,,
Omul de zăpadă’’.
Aprecierea activităţii copiilor.
Voi face aprecieri colective şi Aprecieri
individuale, stimulative. verbale
Artă: Analiza rezultatelor
activităţii : Împreună cu copiii
analizăm forma oamenilor de
zăpadă modelaţi şi apreciem Conversaţia
cum au modelat.
c)Încheierea Ştiinţă: analiza rezultatelor,
activităţii motivarea cauzelor pentru care
zăpada s-a colorat şi s-a topit.
Se fac aprecieri.

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

Grădiniţa cu P. P. „Floare de colţ”

Brad
Educatoare: Potîrniche
Cosmina

21
TEMA: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
SUBTEMA: Zâna Iarnă
FOCALIZARE: „Omul de zăpadă”
SCOPUL: Dezvoltarea şi aplicarea în contexte
diferite a cunoştinţelor dobândite despre anotimpul
iarna şi caracteristicile acestui anotimp.
OBIECTIVE :
- consolidarea capacităţii de a respecta reguli şi
de a-şi asuma anumite responsabilităţi;
- dezvoltarea comunicării şi a cooperării de grup;
- stimularea participării şi implicării active a tuturor
copiilor.
MOMENTELE ÎNTÂLNIRII DE DIMINEAŢĂ :
- Momente obligatorii:
1. Salutul
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu întâlnirea de grup
care are loc între copii şi educatoare.Copiii sunt aşezaţi în cerc
pe periniţe;
- Dragi copii, azi eu vă propun să ne salutăm cu următoarea
formulă:” Bună dimineaţa!eu sunt omul de zăpadă...”şi vă
spuneţi numele vostru. Salutul începe de la educatoare:”Bună
dimineaţa!eu sunt omul de zăpadă, Cosmina!”
2. Prezenţa
Utilizăm atât catalogul în imagini cât şi catalogul grupei.
În ordine alfabetică se strigă catalogul şi copilul strigat răspunde
„prezent”, îşi recunoaşte poza, iar pentru copiii absenţi eu voi
aşeza poza la rubrica”absenţi”.
3. Calendarul naturii
Împreună cu copiii vom stabili, anotimpul în care suntem şi
cum este vremea astăzi:
- În ce anotim ne aflăm?
- Cum este vremea afară?
- Cum trebuie să ne îmbrăcăm în acest anotimp?
Împreună cu copiii vom alege imaginea corespunzătoare cu
vremea de afară şi o vom aşeza pe panoul „Meteorologului de
servici”.

22
- Momente la alegere - Noutatea zilei:
„ Astăzi copii, avem musafiri”! Doamna Camelia este invitata noastră şi
doreşte să ne vadă cât suntem de isteţi şi ce frumos ne jucăm”!
....Şi înainte de a ne juca haideţi să citim „Scrisoarea pe care am primit-
o”:
Zâna Iarnă ne invită să ne jucăm împreună:
- să construim căsuţe; -să povestim cu prietena ei „Păpuşica Steluţa”;
- să pictăm oameni de zăpadă.
Pornim spre măsuţele pregătite de Zâna Iarnă şi cântăm împreună:
„Bat din palme clap, clap, clap....
Din picioare: trap, trap, trap
Ne-vârtim, ne răsucim
Şi la centre noi pornim”.

Inst. Maria Pavãl

Grãdiniţa P.P. 1 Hunedoara

GRUPA: micã
CATEGORIA DE ACTIVITĂŢI - ACTIVITATE INTEGRATĂ

A.D.
D.Ş. – Cunoaşterea mediului “ Alege ce se
potriveşte primãverii”, (joc didactic)
D.O.S.- Activitate practicã “ Tablou de
primavarã” (aplicaţie)
A.L.A- Centre de interes
- BIBLIOTECĂ: “Lumea insectelor” (citire de
imagini)
- CONSTRUCŢII: “Căsuţe pentru pǎsǎrele”
- NISIP ŞI APĂ: “Muşuroiul furnicilor”

TEMA ZILEI: “Prietenii primãverii“
TIPUL ACTIVITĂŢII : Verificare şi consolidare
SCOP: - sistematizarea cunoştinţelor despre anotimpul primăvara;
- educarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător,
precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
- consolidarea cunoştinţelor despre tehnici de lucru necesare prelucrării
materialelor în scopul realizării unor produse simple.

OBIECTIVE URMĂRITE ÎN CADRUL DOMENIILOR EXPERIENŢIALE:

1. Domeniul ştiinţe:
- să denumească elemente structurale ale mediului apropiat ca fiind specifice
anotimpului primăvara.(plante , vieţuitoare)

23
- să se exprime într-un limbaj adecvat pentru redarea cunoştinţelor asimilate.
2. Domeniul om şi societate:
- să recunoască şi să utilizeze corect materialele de lucru;
- să aplice elementele conform indicaţiilor;
- să execute individual tema dată;
- să-şi dezvolte gustul estetic şi îndemânarea.

ACTIVITĂŢI PE CENTRE DE INTERES:

1. BIBLIOTECA: “Lumea insectelor”
- să citeascã” imagini cu vieţuitoare;
- să discute cu colegii şi educatoarea despre insecte;
Materiale: Enciclopedii despre insecte; imagini, planşe cu insecte

2.CONSTRUCŢII: “Căsuţe pentru pǎsărele”

- să realizeze construcţia dorită asamblând materiale variate;
- să se integreze în grup pentru realizarea temei;
- să participe afectiv la activitate manifestându-se liber şi creativ.
Materiale: cuburi ARCO, Lego.

3.NISIP ŞI APĂ: ”Muşuroiul furnicilor”

- să realizeze muşuroiul furnicilor prin răsturnarea nisipului din forme
- să păstreze curăţenia la locul de joacă.
Materiale: lădiţa cu nisip, recipient cu apă.
Bibliografie:
- “Curriculum pentru invăţǎmântul preşcolar” Bucureşti 2009;
- “Activitatea integrată in gradiniţǎ”, L. Culea, A. Sesovici....., Bucureşti, DPH,
2008;
- “Ghid pentru proiecte tematice” , V. Preda, F. Grama..... , Buc, Humanitas
Educaţional 2005

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
- SALUTUL / PREZENŢA / CALENDARUL NATURII
- NOUTĂŢILE ZILEI
Secvenţa Conţinut Strategii Evaluare
didactică didactice
Organizarea - copiii sunt asezaţi in semicerc astfel ĩncat să poatǎ
activitaţii vizualiza toate centrele de interes pregatite.
Captarea - Se realizeazǎ la sectorul biblioteca, prin citirea unor Expunerea Evaluare
atenţiei curiozitaţi despre insecte din Enciclopedia adusă de un frontalǎ
copil.
Anunţarea Educatoarea le reaminteşte tema zilei: ”Prietenii
temei si primăverii” şi le prezinta activitaţile: “Sunt convinsǎ că şi
enunţarea voi ştiţi o mulţime de lucruri despre primavarǎ. Vreţi sǎ le Explicaţia
obiectivelor impărtǎşiţi cu colegii voştri in cadrul jocului “Alege ce se
potriveşte primăverii !” şi să realizaţi prin aplicare un
tablou de primavarǎ. Conversa/
Copiii işi exprimǎ dorinţa de a participa la activităţile ţia
propuse, iar educatoarea le prezintǎ pe scurt obiectivele
urmărite.
Prezentarea Se explică tuturor copiilor (frontal) regulile jocului
conţinutului şi didactic ” Alege ce se potriveşte primăverii ! ”: un copil
dirijarea alege o imagine, o denumeşte şi o descrie. Alt copil

24
ĩnvăţǎrii completează rǎspunsul, dacă este cazul. Apoi cine ştie poate Explicaţia
spune o poezie sau un cântec despre acea imagine.
Se execută jocul de probǎ – frontal.
Se precizează că acest joc se desfăşoară la centrul tematic
pe care copiii l-au dotat cu tot felul de imagini, jucǎrii de Conversa-
pluş, jetoane. ţia
Se intuiesc materialele şi se prezintă activitatea de la
fiecare centru de interes: Demon-
*Arta:.Pentru tabloul de primǎvară lipiţi elementele straţia
(fluturi, flori , pǎsări ) pentru a realiza o amintire de
primǎvarǎ. Cu ajutorul părinţiilor puteţi pune rama acestui Exerciţiul
tablou. Observaţia
*Construcţii: Se sugereazǎ asamblarea materialelor pentru Explicaţia
a construi “Căsuţe pentru păsǎrele “ Expunerea
* Biblioteca: Rǎsfoiţi cărţile şi enciclopediile şi “citiţi” Demonstr Evaluare
imaginile cu insecte. aţia orală
* Nisip si apǎ: Cu ajutorul palmei sau a degetelor puteţi
realiza din nisip muşuroiul de furnici sau prin răsturnarea
nisipului din forme.

Obţinerea Copiii se grupeazǎ şi lucrează la fiecare sector ĩn Exerciţiul Evaluare

performanţei funcţie de preferinţe. Educatoarea urmǎreşte ca jocul actional
didactic şi activitatea practicǎ să fie realizată de toţi copiii, Munca in practicǎ
până la terminarea echipǎ
programului. Se execută Evaluare
jocul didactic de cǎtre Individual sumativă
copii, cu ajutorul
Primăverii (o fetiţǎ de la
grupa mare) iar
educatoarea intervine
doar pentru a le propune
copiilor şi alte variante
de joc.
La sectorul artă activitatea practică este realizată de câte un
grup de copii cărora educatoarea le explicǎ şi demonstrează
etapele de ĩntindere a lipiciului si aplicarea elementelor
pentru obţinerea tabloului.
Evaluare Se expun tablourile de primavară confecţionate de copii. Se
analizează corectitudinea şi acurateţea lucrărilor. Se pun Conver- Evaluare
ramele cu ajutorul părinţilor. saţia finală
Se apreciază activitatea copiilor la fiecare centru de interes. frontalǎ
La jocul didactic ”Alege ce se potriveşte primǎverii!”
educatoarea le propune copiilor (feed-back) să recunoascǎ
Problema
ce nu se potriveşte primăverii intr-un tablou dat. Copilul
tizarea
care răspunde trebuie sǎ motiveze rǎspunsul dat. Copiii care
răspund primesc recompense fluturaşi.

Incheierea Toţi copiii primesc mǎmăruţe dulci. Educatoarea precizează

activitǎtii cǎ toţi copiii au reuşit sǎ demonstreze că deţin o mulţime de
cunoştinţe despre tema zilei: “Prietenii primăverii”

25
ACTIVITǍŢILE DE DEZVOLTARE PERSONALǍ RUTINE/ TRANZITII

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI RECREATIVE:

- JOC CU TEXT ŞI CÂNT: “Printre munţi şi văi trece primǎvara”.

„Toamna în forme şi
culori”
- PROIECT TEMATIC -

Inst. Deszo
Alina
Grădiniţa „Floare de
colţ” Brad

"Copilul să nu ştie nimic pentru că i-ai spus, ci

pentru că a înţeles el însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci
s-o descopere" Jean-
Jacques Rousseau

TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

NIVEL: I (3 – 5 ani)
ARGUMENT
“Ce ne înconjoară? Cu toţii ne-am pus măcar o dată
această întrebare! Lumea în care trăim, nemărginirea
Universului stimulează imaginaţia copiilor, facilitează
explorarea şi depăşirea barierelor.
Încercăm astfel, în cadrul acestui proiect, să
răspundem interesului deosebit manifestat de preşcolari,
nevoii de cunoaştere, ajutându-i să înţeleagă: cauzele,
desfăşurarea reală a fenomenelor şi urmările lor.
DURATA: 3 săptămâni.
LOC DE DESFĂŞURARE: în grădiniţă, în mijlocul naturii.
RESURSE:
UMANE: copii (31 - toţi copiii grupei)
părinţi
şcolari

26
 profesor de biologie.
MATERIALE: - copacii şi pomii din curtea grădiniţei,
- diferite frunze naturale,
- atlas botanic,
- afişe cu imagini de pe Internet,
- alte cărţi, reviste, imagini, planşe
didactice,
- CD-uri, calculator.
- aparat de fotografiat.
BIBLIOGRAFIE:
„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Ed. Miniped,
Bucureşti, 2002.
„Curriculum pentru învăţământ preşcolar”
“Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră
integrată a activităţilor din grădiniţă” Preda V., Pletea M., Ed.
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005.
„Encarta Kids-2006”-soft educaţional.

DIRECTII DE DEZVOLTARE, SUBTEME ALE

PROIECTULUI:
În urma discuţiilor purtate cu copiii am stabilit direcţiile
HARTA PROIECTULUI
de dezvoltare ale proiectului, sintetizate în „harta
proiectului”, pe care am conceput-o împreună.
C Culoare şi foşnet pe cărări Dulceaţa
mireasma toamnei

TOAMNA ÎN FORME ŞI CULORI

Grădina de legume Toamna harnică şi

de toate darnică

27
INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
Toamna cad frunzele De ce se usucă frunzele?, De ce bate vântul?
Toamna plouă Dacă plouă, ce se întâmplă cu fructele, legumele,
Toamna se coc fructele şi legumele florile?
În fiecare toamnă oamenii culeg roadele din Cum sunt păstrate fructele şi legumele?
grădini, livezi şi vii Care este evoluţia unei flori?, De ce florile nu au
Fructele şi legumele proaspete conţin aceeaşi culoare?
vitamine
Pădurea trebuie ocrotită ?, Ce fel de copaci
În pădure trăiesc copaci, animale.
trăiesc în pădure?
Cine plantează copacii?, Copacii au viaţă
Ce fel de animale trăiesc în pădure? , Cine le
hrăneşte?,
De ce pădurile sunt aşa de rare?

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

Domeniul Limbă şi comunicare:

- Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi
utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
Domeniul Ştiinţe:
- Dezvoltarea capacităţii de a grupa obiecte în funcţie de diferite
criterii (formă, culoare, mărime), întrebuinţând un limbaj specific.
- Prezentarea realistă a unor fenomene din natură, modificări ale
mediului înconjurător.
Domeniul Om şi Societate:
- Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor,
precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în
scopul realizării unor produse simple.
- Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate,
educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
Domeniul Estetic şi Creativ:
- Formarea capacităţilor de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
- Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj
plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă,
viaţă).
Domeniul Psihomotric:
- Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea
aplicării independente a deprinderilor însuşite.

28
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
Domeniul Limbă şi comunicare:
- să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să
demonstreze că l-a înţeles;
- să identifice mesajul educative transmis prin intermediul
conţinutului lecturii;

Domeniul Ştiinţe:
- să comunice impresii, concluzii în urma observării unor
fenomene, modificări în natură.
- să grupeze obiecte după diferite criteria
- să formeze perechi de obiecte de acelaşi fel.
- să identifice grupe cu mai multe/mai puţine obiecte.

Domeniul Om şi Societate:
- să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi
atitudini, în raport cu norme prestabilite, cunoscute.
- să identifice modalităţi de realizare a temei propuse în cadrul
activităţii practice;

Domeniul Estetic şi creative:

- să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din
mediul apropiat şi a sunetelor muzicale;
- să obţină efecte plastic, forme spontane şi elaborate prin
tehnici specifice picturii.

Domeniul Psihomotric:
- să-şi formeze o ţinută corporal corectă (în poziţia stand,
şezând şi în deplasare).
- să utilizeze deprinderi motrice de bază în alte situaţii de cât
cele organizate.

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor:

BIBLIOTECĂ ARTĂ JOC DE ROL
- cărţi, reviste cu imagini, caiete de Caiete de desen, acuarele,pensule, Siluete de copaci, frunze, fructe,
lucru,coli de scris, creioane colorate creioane colorate, lipici, frunze, coli, flori, rafturi,măşti
- Carti si albume despre toamna, fructe, legume, flori, planşete, siluete Trusa de bucatarie
- imagini A3 cu aspecte de toamna, Imagini de toamna pentru colorat
-Siluete/jetoane fructe,legume, Colaje din hartie glacee
imbracaminte
- Imagini/fise de lucru individual
completat sau colorat
CONSTRUCŢII ŞTIINŢE NISIP ŞI APĂ
Cuburi de lemn si plastic Frunze, ierbar, fructe, flori, legume, Suport cu nisip,forme, crenguţe,
beţişoare cântar, puzzle, enciclopedii flori, unelte de lucru
Flori, cereale

29
CENTRUL TEMATIC: atlas botanic, enciclopedii, coşuri cu frunze,
fructe, legume recoltate toamna.

SCRISOARE PENTRU PĂRINŢI:

Dragi Părinţi,

În urma plimbării pe care am efectuat-o în împrejurimi, copiii dumneavoastră au dorit sa afle

cât mai multe lucruri noi despre acest anotimp al bogăţiei, Toamna. Am hotărât împreună să derulăm
un proiect tematic despre acest anotimp pe, o perioada de 3 saptamani în care vom cunoaşte mai bine
aspecte specifice, fructele, legumele, etc.
Vă invitam să ne ajutaţi pentru a putea duce la bun sfârşit acest proiect şi vă rugăm să ne
împrumutaţi materiale cum ar fi: fructe, legume, flori naturale, imagini, jetoane, casete, poveşti sau
alte materiale care credeţi că ne-ar folosi şi le-ar plăcea şi copiilor dumneavoastră.

VĂ MULŢUMIM,
Copiii dumneavostră şi doamnele educatoare

30
 SCRISOARE DE INTENŢIE ADRESATĂ
DIRECTORULUI SERELOR:

Stimate domnule Director,

Copiii grupei mijlocii din Grădiniţa “Floare de Colţ”-

Brad, derulează în această săptămână proiectul tematic
“Toamna în forme şi culori”. Ştiu şi au aflat multe despre
fructe şi legume, ştiu care este rolul lor în viaţa noastră,
dar se întreabă de unde vin ele atunci când este frig. Noi
am încercat să le explicăm pe înţelesul lor, dar suntem
convinse că, prin contactul direct cu realitatea, vor
înţelege mult mai bine.
Ne exprimăm astfel intenţia de a vizita serele.
Vă
mulţumim!
MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE: Copiii grupei şi
doamnele
Mediatizare educatoare.locală, parteneriate, diseminare în
în mass–media
cadrul cercului pedagogic, comisiei metodice, filme, fotografii,
simpozioane.
FINALIZAREA PROIECTULUI: Afiş publicitar: “Vitamine, vitamine”.

DATA ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ADP.„ Bine te-am găsit, frunzuliţă...”- întâlnirea de dimineaţa. Mă pregătesc pentru
activităţi!
Luni ALA. Biblioteca: „Toamna în forme şi culori”- citire de imagini; Joc de masă: „Jocul
9.11. anotimpurilor”
Tranzitii: “Ce am?”- poezie; “Bate vântul”- joc musical;
ADE: Activitate integrată
DS- „Toamna în forme şi culori”- observare dirijată în aer liber,+DPM: „Coşuleţele”-
învăţarea mersului organizat:
Joc distractive: “Apă, foc”.
ADP.„ Vremea din sufletul meu..”- întâlnirea de dimineaţa. Mă pregătesc pentru
activităţi!

31
 ALA. Biblioteca - Ştiinţă: „Grupăm fructe de toamnă”(aspru/neted) – ex. cu material
individual; Artă: „Ariciul din frunze”- aplicaţie;
10.11. Marţ Tranzitii: “Ploaia”- cântec; “Hai cu noi”- euritmie;
i ADE: Activitate matematică
DS - „Să construim forme năzdrăvane”(construcţia unor forme regulate/neregulate din
sârmă, şireturi, cuburi, sfoară) – ex. cu material individual;
Joc distractive, cu mingea, în curtea grădiniţei;
ADP. „Cum să fim înţelegători cu ceilalţi”- întâlnirea de dimineaţă. Mă pregătesc
pentru activităţi!
ALA. Artă:”Frunzuliţe vesele”- desen (personalizare);
Mier Joc de masă: Puzzle la alegerea copiilor.
11.11 curi Nisip si apa: ”Altfel de frunze”- forme
Tranzitie: ”Toamna”- repetare; “Mergi cum bat”- joc ritmic;
ADE: DLC - „Vine ploaia”, de G. Coşbuc – lectura educatoarei;
„Babuta”-joc cu text si cant;
ADP. „Dacă tu eşti bine, eu sunt bine!”- întâlnirea de dimineaţă. Mă pregătesc pentru
activităţi!
Joi ALA. Biblioteca: „Vine ploaia”, de G. Coşbuc – repovestire; Ştiinţă ”Omida”-
12.11 formarea unui şir de obiecte crescător/descrescător;
Tranzitie: “Dacă vrei!”, “Prietenii curăţeniei”- poezii;
ADE.: DOS : “Nimănui să nu faci rău!” – povestire (înţelegerea noţiunii de bunătate);
„Păsărică mută-ţi cuibul”-joc de mişcare în aer liber;
13.11. Vine ADP. „Bună mărule, pară, frunză…” !”- întâlnirea de dimineaţă. Mă pregătesc pentru
ri activităţi!
ALA. Biblioteca: “Ştiaţi că…”- lectura educatoarei (pregătirea vieţuitoarelor pentru
iernat); Joc de masă: “Să îmbrăcăm păpuşa”; Joc de rol : „Greierele şi furnica”.
Nisip si apa „Căsuţa furnicuţei”
Tranzitie: joc de mişcare: „Luati seama bine!”
ADE . DEC: „Covorul frunzelor uscate”- lipire;
DPM: “Alergare în linie dreaptă”; Joc: “Ţine drumul drept”;
Activitate opţională;
“Sortăm jucăriile”- activitate gospodărească;

TEMA: Când/cum şi de ce se întâmplă?

„Toamna în forme şi culori” – Proiect Tematic (9 – 27 noiembrie
2009)
(EVALUARE SUMATIVĂ - domenii de dezvoltare: limbaj, cognitiv, capacităţi şi
atitudini în învăţare)

În urma activităţilor de învăţare şi dezvoltare personală la care a

participat:
__________________________poate:

32

să descrie schimbări ale vremii
datorate sosirii toamnei
păsărilor călătoare,
alte fenomene specifice).
să recunoască fructe şi legume recoltate
în anotimpul toamna; să descrie necesitatea
conservării acestora pe timpul iernii.
(prepararea dulceţii, sucurilor, altor
conserve).

să se implice într-o activitate de să reprezinte prin desen/pictură/modelaj

învăţare cu interes, iniţiativă, elemente ce definesc toamna,
persistenţă, soluţii creativitate, identificând soluţii inedite în rezolvarea
dispoziţie pentru cooperare. sarcinilor de lucru.

Însemnări ale
educatoarei:_________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________

Data: Semnătura
părintelui:_________

PROIECT TEMATIC

Institutor: Sorina Corui

Gradiniţa P.P. Nr. 1 Hunedoara
Grupa: pregătitoare P.N.

TEMA: “Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

TEMA PROIECTULUI: “Pana fermecată”
DURATA: 1 săptămână
SCOP:

33
- consolidarea cunoştinţelor despre instrumentele de scris folosite de
oameni de-a lungul timpului şi despre modalităţile de exprimare a
sentimentelor , gândurilor si ideilor.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
Domeniul limbă şi comunicare:
- să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, inţelegând
în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia;
- să inţeleagă că tipăritura (scrisul) are inţeles (semnificaţie);
- să manifeste interes pentru citit.
Domeniul ştiinţe:
- să cunoască modalităţi de exprimare a sentimentelor, gândurilor,
ideilor precum şi instrumentele de scris care facilitează
transmiterea informaţiilor;
- să numere de la 1 la 7 recunoscând mulţimile cu 1 , ... , 7 obiecte şi
cifrele corespunzătoare;
- să denumească şi descrie figurile geometrice realizând construcţii
originale.
Domeniul om şi societate:
- să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive :
prietenie, armonie, toleranţă;
- să prezinte colegilor modalităţi şi instrumente de exprimare a
sentimentelor, ideilor şi emoţiilor;
- să realizeze lucrări practice inspirate din viaţa cotidiană,
valorificând deprinderile de lucru însuşite.
Domeniul estetic si creativ:
- să intoneze cântece pentru copii;
- să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
- să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente
estetice.
Domeniul psihomotric:
- să-şi formeze o ţinută corporală corectă;
- să execute corect acţiunile motrice invăţate;
- să exprime stări afective sau comportamente, folosindu-se de
mişcare.

INVENTAR DE PROBLEME:

34
 Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
- Creionul, stiloul, carioca sunt - Cu ce au scris copiii în trecut ?
instrumente de scris; - Cum a apărut stiloul ?
- Ideile , gândurile le putem - Unde scriau oamenii când nu
transmite prin scris, desen; aveau hârtie ?
- Cărţile cuprind poveşti şi poezii; - Cum a apărut cerneala ?
- Cărţile se tipăresc la tipografie. - Cum se numesc cei care scriu
poveşti ? Dar poezii?
- Ce ne transmit ziarele, revistele,
cărţile?

CENTRE DE INTERES
BIBLIOTECĂ JOC DE ROL
- Jetoane, imagini cu instrumente de - Bloc de desen;
scris - Acuarele; pensule;
- Instrumente de scris: pană, toc, - Cerneală; pană de scris;
călimară cu cerneală, creioane, - Cărţi; ziare; reviste;
stilou, foi de hârtie, pânză - Bancnote de jucărie;
- Auxiliare didactice - Decor si păpuşi pentru teatru pe degete.
- Cărţi, ziare, reviste
CONSTRUCŢII ŞTIINŢĂ
- Cutii de carton; - Instrumente de scris, cerneală,
- Lego; cuburi ARCO; - Fişe de lucru,
- Tăbliţe cu pioneze - Enciclopedii.
ARTĂ NISIP ŞI APĂ
- Coli de desen, - Nisip, apă;
- Creioane colorate, - Beţe de lemn;
- Plastilină, planşete -Cutii de formă pătrată.
- Acuarele, cerneală, pensule

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR:
Ziua Activităţi pe Subiecte şi mijloace de realizare Jocuri şi actiităţi alese Activităţi de
domenii dezvoltare
experienţiale personală
Etapa I Rutine:
B.: “Cum a apărut Întâlnirea de
D.Ş. “Instrumente de scris de ieri si de stiloul”(lect.educ.) dimineaţă:”Bun
Cunoaşterea mediului azi” (observare) Ş.:”Cerneală de diferite ă dimineaţa,
Luni culori”(experiment) sunt ....”(instru
C:”Cutii pentru creioane” ment de scris)
D.E.C. “Cărticica mea” (cântec – predare) Etapa a III-a Tranziţii:
Educ. muzicală ”Cântă-ţi numele” (joc muzical) Jocuri de atentie: “Foc, « Hai copii în
apă”, “Care creion pas vioi/ Facem
lipseşte” răndul căte
doi »

Etapa I Rutine:
A.:”Creionul buclucaş” Întâlnirea de

35
 D.Ş. “Pana fermecată îţi arată (desen cu ochii acoperiţi) dimineaţă:
Activ. matem. îndată...”(joc logic) Nisip si apă: “Pana
„Un poem pe nisip” fermecată m-a
Marţi D.O.S. “Despre poeţi si poezii” Joc de rol: “De-a librăria” desenat vesel/
Educ. pentru (convorbire) Etapa a III-a trist/
societate Joc de mişcare: “Fugi încruntat..”
găscă să Tranziţii:
nu-ţi fur penele” “Jocul
degeţelelor”
Etapa I Rutine:
D.L.C. “Câte cuvinte am spus?” Ş: “Labirint” (fişe de Întâlnirea de
Educ. limbajului (joc didactic) lucru) dimineaţă: “Aş
C:”Rafturi pentru vrea să fiu...din
Miercu bibliotecă” povestea....”
ri D.E.C. “Forme spontane din cerneală” Joc de rol: “De-a Tranziţii:
Educ. plastică (picturi obţinute prin tehnica biblioteca” “Plimbare
presării) Etapa a III-a: grabită”
Joc cu text şi cânt: “Podul
mişcător”
Activitate integrată B. ; A. ; C. Rutine:
D.Ş. (D.Ş. + A.L.A.) « Şapte pene fermecate » Întâlnirea de
Activ. matem. “Şapte pene fermecate” (ex. cu (lecturare de imagini ; dimineaţă:
Joi mat. indiv.) modelaj ; construcţii cu “Sunt o poezie
pioneze) şi-mi caut
Etapa a III-a: poetul”
D.P.M. „Atinge pana” (săritura în înălţime)  Joc senzorial : “Ce ţi-am Tranziţie:
Educ. fizică desenat pe mână” “1,2 faceţi toţi
la fel ca noi”
Etapa I: Rutine:
D.L.C. “Ce te legeni...” de Nisip şi apă: “Coperta Întâlnirea de
Educ. limbajului M. Eminescu (memorizare) cărţii” dimineaţă:
Vineri D.O.S. Joc de rol: “De-a “Salutul fara
Activ. practică “Semnul de carte” (şnuruire) povestitorii”, “La cuvinte!”(mim
teatru” ico-gestual)
Ş: “Alegeţi şi grupaţi Tranziţie:
câte şapte” “Statuile”
Etapa a III-a: Activitate
Joc distractiv: opţională
“Oglinda”

Evaluarea:
 Expoziţie cu lucrările realizate de copii;
 Album cu aspecte din activităţile derulate in cadrul proiectului.

36
 Autoevaluarea – mijloc de îmbunătăţire a prestaţiei
didactice
Prof. Aurelia Ana – director
Grădiniţa „Floare de Colţ” Brad
“Trebuie să învăţăm cât trăim!”
(Seneca)

Pe primul plan, în activitatea oricărui cadru didactic, se situează

calitatea prestaţiei didactice. Realizarea lecţiei impune îndeplinirea
funcţiilor manageriale de organizare – planificare - orientare şi reglare -
autoreglare a activităţii didactice. În grădiniţa noastră acordăm o
importanţă deosebită, autoevaluării, rolului acesteia în strategia de
evaluare care contribuie la creşterea calităţii procesului de planificare
managerială a lecţiei.
Scopul autoevaluării este de a încuraja cadrele didactice să
examineze de aproape propria activitate. Autoanaliza este importantă
pentru dezvoltarea profesională a cadrului didactic pentru că ea depinde
de un examen minuţios al punctelor tari şi punctelor slabe ale activităţii
sale de predare. Prin autoevaluare, cadrele didactice pot furniza o

37
descriere completă a muncii lor precum şi a efortului intelectual care se
găseşte în spatele acestei prestaţii.
“Totdeauna este loc de mai bine” dacă suntem obiective în
aprecierea activităţii zilnice. Este necesar să conştientizăm rolul
autoevaluării ca mijloc de ameliorare a procesului de învăţământ fie prin
direcţionarea şi îmbunătăţirea prin exerciţiu a activităţii cadrului didactic
debutant (şi nu numai) fie prin reglarea (feedback-ul) muncii cadrului
didactic.
De ce acordăm o atenţie sporită autoevaluării la nivelul grădiniţei
noastre? Pentru că ne-a ajutat să eliminăm starea de disconfort psihic şi
atitudinea de respingere a ideii de evaluare!
Cadrele didactice sunt evaluate periodic, atât de către managerul
grădiniţei cât şi de către metodişti sau inspectorul de specialitate cu ocazia
inspecţiilor speciale pentru obţinerea gradelor didactice. Înainte de a ne
evalua managerul şi colegii (prin asistenţe, interasistenţe, comisii
metodice, cercuri pedagogice) este mai bine să fim proprii noştri
evaluatori.
“Astăzi la autoevaluare am obţinut calificativul “Bine”, mâine voi
obţine “Foarte bine” pentru că ştiu ce trebuie să remediez”!
Obiectivele autoevaluării:
• Întărirea statului profesional şi îmbunătăţirea calităţii prestaţiei
didactice;
• Identificarea aspectelor din propria activitate care necesită modificări
calitative;
• Creşterea responsabilităţii cadrelor didactice privind compentenţa de
autoevaluare.
Trebuie să recunoaştem că primim cu emoţie orice activitate
demonstrativă pe care trebuie să o desfăşurăm chiar dacă avem o
experienţă de ani de zile sau suntem debutante. Pentru ca să eliminăm
orice temere este necesar să acordăm atenţia cuvenită proiectului didactic.
Fie că suntem la început de drum, fie că suntem experimentate şi ne-
am format în timp un “stil de predare”, autoevaluarea ne va ajuta la
perfecţionarea continuă a actului didactic, la autoperfecţionarea în
calitatea noastră de manageri ai grupei pe care o conducem.
Propunem autoevaluarea prin chestionare pentru că ne oferă un
feedback imediat, dezvoltarea stimei de sine, al sentimentului eficienţiei
profesionale şi mai ales pentru că este o cale simplă utilizată de cadrele
didactice care le întăreşte convingerea că pot realiza întotdeauna activităţi
didactice de calitate!
Stimată colegă,
Grădiniţa cu Program Prelungit
”FloareAcest
de Colţ” Brad reprezintă un mijloc eficient de autoevaluare a propriei activităţi.
chestionar
Dorim să te ajutăm să depăşeşti emoţiile primelor evaluări. Înainte de a fi evaluată de colege,
director sauChestionar
inspectorulpentru
de specialitate îţi propunem
autoevaluarea autoevaluarea cu ajutorul acestui
activităţii/lecţiei
chestionar. Răspunde corect întrebărilor de mai jos, cu exigenţă vei deveni observatorul
activităţii pe care ai pregătit-o şi desfăşurat-o şi astfel îţi vei autoperfecţiona activitatea.
Notează de la 1 la 5 gradul de îndeplinire38a indicatorilor de performanţă (1 reprezintă realizarea
minimă, 5 reprezintă realizarea maximă).
Succes!
I. Pregătirea activităţii Scala de
apreciere
012345
Proiectarea Documentarea ştiinţifică şi metodică, studierea:
lecţiei - curriculumului preşcolar;
- scrisorilor metodice;
- îndrumătoare metodice;
- auxiliarelor curriculare;
- alte materiale de specialitate.
Stabilirea Obiectivele:
obiectivelor - sunt formulate în concordanţă cu obiectivele
stabilite în curriculum;
- conţin verbe de acţiune care definesc
comportamente observabile, măsurabile;

39
 Obiectivele stabilesc precis “ce va şti“ sau “ce
va şti să facă“ preşcolarul la sfârşitul
activităţii ;
Obiectivele stabilite sunt realizabile în timpul
stabilit pentru desfăşurarea activităţii ;
Obiectivele operaţionale (cognitiv-
informaţionale, afective, psihomotorii) sunt
clare, concrete, precise.
Analiza 1. Conţinuturile informaţionale :
resurselor - Informaţii ştiinţifice adecvate nivelului de
educaţionale vârstă a grupei;
necesare pentru - Informaţiile, priceperile şi deprinderile au
desfăşurarea legătura cu obiectivele stabilite.
activităţii 2. Capacităţile de învăţare:
- cunoaşterea şi respectarea particularităţilor
psiho-fizice/ particularită-
ţilor de vârstă şi individuale ale copiilor;
3. Cu ce (cu ajutorul căror) metode de instruire
realizăm obiectivele?
- preponderent activ –participative centrate pe
copil?
- preponderent axate pe acţiunile cadrului
didactic?
4. Ce materiale didactice voi folosi?
Am adecvat resursele la obiective şi nu invers!
- Materialele există în dotarea unităţii
- 100%?
- 50%?
- Voi confecţiona materialele didactice?
- 100%?
- 50%?
5. Organizarea spaţiului educaţional:
Mobilierul va fi astfel organizat încât toţi
preşcolarii vor avea acces la materiale,
vizibilitate la acţiunile întreprinse pe parcursul
activităţii?
6.Organizarea colectivului de copii:
• frontal
• în grupuri mici
• individual
Scenariul Am proiectat:
didactic - ”Acţiune după acţiune” - estimarea
amănuntelor concrete - scenariul elaborat în
detaliu! …pentru a preveni bâjbâielile,
riscurile, evenimentele nedorite?
40
 - o activitate didactică – bazată pe creativitate,
imaginaţie, evitând şabloanele?
- aspecte esenţiale care privesc conduita
preşcolarului şi schimbările prilejuite de
parcurgerea conţinutului informaţional?
- acţiuni centrate pe copil?
- să intervin cu tact pedagogic în cazul unor
acţiuni ”neprevăzute”?
II. Desfăşurarea activităţii
Captarea atenţiei - Am utilizat: procedee specifice,
ingenioase de captarea atenţiei,
mobilizatoare, atractive?
Enunţarea - Am enunţat obiectivele pe înţelesul
obiectivelor copiilor, asigurând caracterul conştient al
învăţării/mobilizare pentru învăţare;
- motivaţia extrinsecă (pentru recompense,
diplome...);
- motivaţia intrinsecă – declanşată de
interesul pentru conţinutul informaţional,
susţinută de curiozitate.
Reactualizarea - S-a asigurat continuitatea învăţării,
cunoştinţelor creşterea gradului de accesibilitate a noului
conţinut.
Dirijarea învăţării - Am utilizat tehnici relevante/situaţii
favorabile pentru a realiza sarcinile de
învăţare axate pe obiective;
- Implicarea copiilor în acţiuni prin care să
descopere singuri răspunsurile la probleme (
a învăţa ”acţionând”);
Obţinerea Obiectivul/performanţa a fost atins(ă) în
performanţei proporţie de ... ? %.
Asigurarea feed- Modalităţile prin care este apreciat nivelul
back-ului de atingere a performanţei –feed-back
constructiv privind înţelegerea/învăţarea.
Evaluarea Corectă, riguroasă, obiectivă. Evaluarea
performanţei performanţei preşcolarului s-a realizat în
strânsă legătură cu evaluarea eficienţei şi
calităţii întregii activităţi.
Asigurarea retenţiei Activitatea s-a încheiat prin aprecieri care
şi transferului fac trimiteri la noi obiective.
Total 100 puncte

41
Interpretarea chestionarului:

Între: 100 - 90 puncte: Foarte bine

90 - 80 puncte: Bine
80 - 70 puncte: Satisfăcător
sub 70 puncte: Slab

În loc de concluzii:
Autoexigenţa se extinde de la pregătirea şi desfăşurarea lecţiei la
comportamentul, conduita, limbajul şi ţinuta cadrului didactic.
Autoevaluarea conştientă, voluntară, complexă, ne ajută să luăm
deciziile necesare organizării şi desfăşurării activităţii viitoare, acţionând
astfel încât să obţinem calificativele pe care ni le dorim.

SĂ VORBIM DESPRE PROCEDURI…

Gabriela
Berbeceanu
Director , Grădiniţa
P.P.Nr. 4 Deva

Procedurile scrise detaliat pentru toate activităţile şi operaţiunile

unităţii pe care o coordonez sunt esenţiale pentru că ele furnizează
conducerii,angajaţilor precum şi auditorilor interni şi externi,informaţii
referitoare la funcţionarea corespunzătoare a activităţilor şi a controalelor
interne.Lipsa unor proceduri complete creşte riscul perturbării
activităţilor, pierderilor de orice fel, menţinerii incompetenţei şi a lipsei
responsabilităţilor clare pentru fiecare angajat.Procedurile scrise detaliate
sunt foarte utile pentru pregătirea personalului existent,dar şi a celui nou
angajat,precum şi în cazul în care un angajat pleacă din unitate.Acestea
trebuie să includă suficiente informaţii şi o detaliere corespunzătoare
pentru a permite unei persoane,care nu este familiarizată cu activităţile
unităţii respective să realizeze aceste activităţi.

CE SUNT ACESTE PROCEDURI ŞI CUM POT FI ELE DEFINITE?

- sunt instrucţiuni scrise şi detaliate ale managerului,prin intermediul cărora se
stabilesc şi se definitivează procesele de muncă fizică şi intelectuală,componentele
acestora şi gruparea şi detalierea lor pe structuri până la nivel de post de lucru;
- sunt elaborate pe baza legislaţiei primare,secundare şi terţiale care guvernează
domeniile de activitate ale unităţii pe care o coordonăm;
- au un grad de detaliere în descrierea operaţiilor sau mişcărilor până la nivelul
postului de lucru ceea ce presupune o conştientizare reală a răspunderii pe care o are
titularul postului respectiv;

42
- sunt aprobate de cel mai înalt nivel de conducere pentru asigurarea unui nivel de
autoritate adecvat;
- trebuie să acopere toate activităţile unităţii şi să fie grupate într-un „Manual de
proceduri scrise şi detaliate ale entităţii respective”;
- sunt actualizate permanent la apariţia modificărilor legislative de orice nivel sau a
oricăror alte modificări;
- sunt scrise într-un limbaj accesibil ,uşor de înţeles astfel încât cititorul să poată
parcurge „Manualul” cu uşurinţă;
În general,apariţia problemelor creează necesitatea emiterii manualelor de
proceduri scrise şi detaliate şi,de aceea,buna practică şi managementul bazat pe
gestiunea riscurilor recomandă elaborarea acestor manuale preventiv,pentru
preîntâmpinarea apariţiei riscurilor.Orice cercetare sau auditare cu privire la o
anumită problemă se va face prin analiza manualelor şi evaluarea acestora,respectiv
dacă sunt corespunzătoare şi dacă au fost respectate în circumstanţele date.
Un manual de proceduri formulat corespunzător poate face diferenţa între o
activitate desfăşurată eficient şi sub control şi activitatea desfăşurată la întâmplare şi
aflată permanent sub ameninţarea producerii riscurilor.
Controlul intern trebuie să reprezinte o politică oficială. Astfel,a avea un manual
de proceduri scrise detaliate,bine documentat reprezintă un element cheie al
controlului managerial,dar este doar o parte a soluţiei.Dacă acesta nu este aplicat în
practică,nu este de ajutor ba chiar existenţa acestuia poate fi dăunătoare.Pentru a se
asigura punerea manualului în practică,trebuie avut în vedere faptul că:
-toţi angajaţii unităţii trebuie să ştie de existenţa acestui manual;
-a fost distribuit tuturor angajaţilor unităţii;
-au fost avute în vedere schimbările din baza de date a angajaţilor;
-putem demonstra că angajaţii au primit manualul, l-au citit şi l-au înţeles.

Fiind un subiect nou ,trebuie să fim conştienţi de faptul că efortul necesar pentru
pregătirea ,elaborarea şi implementarea corespunzătoare a sistemelor de control
managerial şi a procedurilor scrise detaliate poate părea disproporţionat în
comparaţie cu beneficiul imediat dat pe termen mediu şi lung acestea vor avea un
impact deosebit asupra bunului mers al activităţilor instituţiei şi a atingerii
obiectivelor acesteia.
Sistemul de management al calităţii se bazează pe documente. Principalele
documente ale SMC sunt: procedurile, instrucţiunile de lucru, formularele, alte
documente (specificaţii tehnice, diagrame de proces etc.).

Procedura – reprezintă modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi sau

a unui proces.
Tipuri de proceduri:
 Procedurile sistemului calităţii
 Procedurile de lucru
 Proceduri operaţionale
 Proceduri de inspecţie/ încercări

Standardul ISO 9001/2000 prevede obligativitatea elaborării de proceduri

documentate cu privire la următoarele activităţi:
 Controlul documentelor ;
 Controlul înregistrărilor;
 Auditul intern;
 Controlul produsului neconform ;
 Acţiuni corective;

43
  Acţiuni preventive;

Forma de prezentare a procedurilor documentate, numărul şi volumul acestora diferă

în funcţie de mărimea firmei, specificul activităţii, domeniul de aplicare şi structura
prevăzută în Manualul Calităţii.

Structura generală a unei proceduri este:

 scopul procedurii
 domeniu de aplicare
 definiţii, prescurtări
 documente de referinţă
 descrierea procedurii
 responsabilităţi
 înregistrări
 anexe

Definiţia termenului procedura este „mod specificat de desfăşurare a unei activităţi

sau a unui proces”. În cazul de faţă este vorba de proceduri documentate sau scrise.

Ele pot face referire la instrucţiuni de lucru, care definesc cum se realizează o anume
activitate. Procedurile descriu în general activităţile, care traversează mai multe
funcţii. Momentan nu există reglementări clare privind structura unei proceduri.

Structura unei proceduri poate fi exprimată:

 în text,
 diagrame flux,
 tabele,
 combinaţie a acestora.

Conţinutul procedurii va descrie activităţile. Nivelul de detaliu poate varia în funcţie

de:
 complexitatea activităţii,
 metodele utilizate,
 nivelul de instruire şi capacitatea de înţelegere a personalului, care va
executa activitatea respectivă.

Următoarele aspecte vor fi luate în considerare:

 definirea nevoilor organizaţiei, clienţilor şi furnizorilor acesteia;
 descrierea procesului în text şi/sau diagrame flux;
 stabilirea a ce trebuie făcut, de către cine sau de către care funcţie din
organizaţie, de ce, când, unde şi cum;
 descrierea procesului de control şi controlul activităţilor identificate;
 definirea necesarului de resurse pentru îndeplinirea activităţilor (resurse de
personal, de instruire, echipamente, materiale);
 definirea documentaţiei celei mai potrivite pentru activitatea cerută;
 definirea intrărilor şi ieşirilor procesului ;
 definirea măsurărilor ce trebuie făcute ;

Se întocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO

9001:2000: controlul documentelor, controlul înregistrărilor, auditul intern,controlul
produsului neconform,acţiuni corective, acţiuni preventive.

44
 În cadrul unei organizaţii care se aliniază la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot
elabora proceduri pentru fiecare capitol şi subcapitol din standard.

În elaborarea procedurilor, de un real ajutor este şi Ordinul nr. 1389 din 22/08/2006
privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice
nr.946/2005 pentru aprobarea Codului Controlului Intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de
control managerial.

DEMERSURI INTEGRATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

INST. GROS DANIELA

GRĂDINIŢA P.P. NR.4 DEVA

Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că trăim într-o lume caracterizată de
dinamism şi complexitate, în care natura umană în general şi fiecare dintre noi în
particular suntem puşi în faţa unor provocări fără precedent. Viaţa, acea viaţă pentru
care spunem că şcoala trebuie să-i pregătească pe copii, nu a fost niciodată împărţită
pe discipline. Realităţile vieţii sunt trăite şi experimentate de fiecare dintre noi într-o
maniera globală, integrată.
Compartimentarea instruirii produsă de modelul centrat pe discipline se transferă în
plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate, situate - mai mult sau
mai puţin – în interiorul “teritoriilor” disciplinare. Problemele concrete de viaţă însă,
pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi, au un caracter integrat; buna lor
soluţionare, indiferent că este vorba de probleme foarte simple sau foarte complicate,
implică apelul la cunoştinţe, deprinderi, competente care nu pot fi încadrate în
contextul strict al unui obiect de studiu sau altul.
A face faţă solicitărilor şi provocărilor lumii contemporane înseamnă capacitatea
de a face transferuri rapide şi eficiente între diversele “sertare” disciplinare, a colecta,
sintetiza şi pune la lucru împreună cunoştinţe, deprinderi şi competenţe dobândite prin
studierea diverselor discipline.
În general, prin integrare se înţelege acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse
elemente pentru a construi un ton armonios, de nivel superior; integrarea părţilor
conduce la un produs, la un rezultat care depăşeşte suma acestor părţi.
În sens restrâns, prin integrare înţelegem procesul şi rezultatul procesului prin care
un element nou devine parte a unui ansamblu deja existent. De exemplu, o cunoştinţă
nouă sau o cunoştinţă formată se integrează în structurile mentale şi comportamentale
ale individului.
Din punct de vedere curricular, J. Y. Boyer susţine că integrarea înseamnă
organizarea, punerea în relaţie a disciplinelor şcolare, cu scopul de a evita izolarea lor
tradiţională; integrarea mai înseamnă şi “procesul şi rezultatul procesului prin care
copilul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa sa de viaţă
şi de la cunoştinţele pe care deja şi le-a însuşit”.
Termenul de curriculum integrat sau de instruire integrată se referă la o anumită
modalitate de predare şi o anumită modalitate de organizare şi planificare a instruirii
care produce o inter-relaţionare a disciplinelor sau obiectelor de studiu, astfel încât :
- vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale copiilor;
- ajută la crearea de conexiuni între ceea ce învaţă copiii şi experientele lor
prezente şi trecute.
Integrarea situează procesul de învăţare în optica globală a unităţii cunoaşterii,
pune în prim plan coerenţa şi logica ansamblului cunoştinţelor. La nivelul curriculum-
45
ului, integrarea înseamnă stabilirea de relaţii clare de convergenţă între cunoştinţele,
deprinderile, competenţele, atitudinile şi valorile care îşi au bazele în interiorul unor
discipline şcolare distincte.
În funcţie de ce anume integrăm (cunoştinţe, deprinderi, competenţe, valori,
atitudini, metodologii de lucru) şi cât de mult integrăm (inserţie, armonizare, corelare,
intersectare, fuziune), putem distinge câteva niveluri în abordarea integrată a
curriculum-ului :
a) Monodisciplinaritatea - centrată pe obiectele de studiu independente,
promovând supremaţia disciplinelor formale.
b) Pluridisciplinaritatea (multidisciplinaritatea) se referă la situaţia în care o temă
aparţinând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai
multor discipline, acestea din urmă menţinându-şi nealterată structura şi
rămânând independente unele în raport cu celelalte.
c) Interdisciplinaritatea – presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare.
d) Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a
curriculum-ului, mergând adesea până la fuziune. Fuziunea este, aşadar, faza
cea mai complexă şi mai radicală a integrării.
Abordarea integrată a curriculum-ului specifică transdisciplinarităţii este centrată
pe “viaţa reală”, pe problemele importante, semnificative aşa cum apar ele în
contextul cotidian şi aşa cum afectează vieţile diverselor categorii de oameni.
Educaţia de bază pentru toţi este în acelaşi timp, un drept şi o necesitate. Într-o
viziune revizuită şi completată (S. Shaeffer) sunt introduşi cinci aşa-numiţi piloni ai
învăţării :
- a învăţa să ştii/să cunoşti ;
- a învăţa să faci ;
- a învăţa să munceşti împreună ;
- a învăţa să fii ;
- a învăţa să te transformi pe tine şi să schimbi societatea ;
Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă
într-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia informaţională şi de
dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor.
O învăţare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale
poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan.
Predarea şi învăţarea în contextul integrat/interdisciplinar au loc în perspectiva
unor coordonate, între care un rol important îl au cele de mai jos :
1. Proiectele.
2. Predarea în echipă (team teaching).
3. Învăţarea prin cooperare.
4. Învăţarea activă.
5. Implicarea comunităţii.
Copiii văd proiectele ca aparţinându-le, ca fiind relevante pentru viaţa lor. Atunci
când copiii sunt liberi să-şi aleagă propriile proiecte, integrarea cunoştinţelor urmează
cursul natural indicat de nevoile lor, de motivaţie şi succes.
Activităţile de învăţare specifice temelor cross-curriculare se derulează, de cele mai
multe ori, după regulile unui proiect. Învăţarea bazată pe proiect presupune colectarea
de informaţii, prelucrarea şi sintetizarea acestora, interpretarea şi reflecţia personală,
cooperarea în realizarea sarcinilor, etc. Important este că proiectele pornesc de la teme
de interes sau de la întrebări relevante pentru copii şi presupun un demers integrat în
care ,fiecare poate contribui şi poate experimenta succesul, deoarece acestea :
- Oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau
probleme;
- Facilitează lucrul în grup şi învăţarea prin cooperare ;

46
 - Dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a informaţiilor ;
- Sporesc motivaţia pentru învăţare prin apelul la situaţii din viaţa cotidiană şi
prin implicarea copiilor ;
- Facilitează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu, proiect,
autoevaluare, etc.);
- Permit identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi
documentare ;
- Stimulează autonomia copiilor în învăţare şi creativitatea acestora ;
- Oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica şi de a contribui la realizarea
activităţilor şi a produsului final ;
Preocuparea în creştere pentru temele cross-curriculare coincide, în bună măsură,
cu atenţia tot mai mare acordată de domeniul educaţional provocărilor lumii
contemporane şi modalităţilor în care educaţia ar putea cel mai bine să răspundă
acestor provocări. Una dintre modalităţile cele mai consistente de răspuns ale
educaţiei la diversitatea şi complexitatea provocărilor lumii contemporane este
reprezentată de diversitatea câmpului educaţional. Astfel, alături de disciplinele
tradiţionale, o tot mai mare atenţie este acordată aşa-numitelor noi educaţii :
- Educaţia pentru drepturile omului ;
- Educaţia pentru mediul înconjurător ;
- Educaţia pentru dezvoltare ;
- Educaţia interculturală ; etc.
Temele cross-curriculare reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate modalităţi
de integrare a curriculum-ului. În ultimii ani, chiar dacă sub denumiri diverse (unităţi
tematice, teme interdisciplinare, teme integrate, etc.) temele cross-curriculare şi-au
făcut loc, într-un fel sau altul, în curriculum-ul multor sisteme de învăţământ.
Principalul argument al introducerii temelor cross-curriculare constă tocmai în
capacitatea lor de a oferi un model de instruire care trece dincolo de rigiditatea şi
orientarea excesiv academică a disciplinelor tradiţionale, aducând învăţarea în arena
faptelor cotidiene, relevante pentru copii, şi transformând-o într-un proces plăcut, cu
C. R. E.
rezultate durabile şi eficiente în planul dezvoltării D. şi sociale a copiilor.
personale

BIBLIOGRAFIE :
Instit.
- “ O introducere în pedagogie “ ,L. Antonesei, Tomodan
Iaşi, Polirom,Maria
2002
Grădiniţa
- “ Dincolo de discipline. Ghid pentruP.N. „Căsuţa
învăţarea Piticilor”
integrată/cross-curriculară “, L.
Simeria,
Ciolan, Bucuresti, Humanitas Educational, 2003jud. Hunedoara
- “ Paşi către şcoala interculturală “, L.Ciolan, Bucureşti, Corint, 2000
- “ Comoara lăuntrică “, J. Delors, Iaşi, Polirom, 2000
„C.R.E.D.,” e locul minunat,
Pentru joc şi învăţat.
Aici, poţi găsi îndată:
Soluţia căutată!

„C.R.E.D.,” vă poate oferi

Servicii pentru cei mici:
Cum să-i creşti, să-i îngrijeşti, să-i
educi
Şi să nu te oboseşti!

„C.R.E.D.,” vă este de-ajutor

Şi acum şi-n viitor!
La Simeria, veniţi:
La „C.R.E.D.,”
47 să vă instruiţi!
 CERCUL PEDAGOGIC AL EDUCATOARELOR
- ZONA ORĂŞTIE -

Responsabilă cerc pedagogic – Prof. Rodica Agoşton-Vas

Locaţia: Grădiniţa P.P. Nr.1 ORĂŞTIE

ORGANIZATORI:
Institutoare Rodica Agoston-Vas, responsabil de cerc
Educatoare Emilia Vonica, Director Grad. P.P. nr.1 Orăştie
Educatoare Eugenia Pascu

TEME PROPUSE:
 Activităţi de dezvoltare personală - Tranziţiile
 Studierea scrisorii metodice din noiembrie 2009
 Planificările calendaristice, portofoliul copilului

OBIECTIVE:
• Creşterea permanentă a calităţii actului educaţional prin
cunoaşterea/aplicarea /utilizarea mijloacelor şi metodelor moderne în activitatea
didactică;

48
• Colaborare, comunicare, interacţiune, punerea în valoare a experienţei proprii
prin împărtăşirea acesteia;
• Prezentarea unor materiale didactice-suport confecţionate/create de
educatoare.

PROGRAMUL DE DESFĂŞURARE:
10,00- 10,30
- Prezentarea raportului asupra activităţii cercului pedagogic al
educatoarelor din zona Orăştie pe perioada anului şcolar 2008-2009;
- Dezbaterea unor probleme referitoare la întocmirea planificărilor
calendaristice, institutoare Rodica Agoston-Vas, resp. cerc pedagogic
10,30- 11,00
- Prezentarea Scrisorii Metodice din nov. 2009, institutoare Florea
Marioara, director coordonator zonă;
- Transmiterea de materiale informative referitoare la metodologia de
aplicare a tranziţiilor, educatoare Pascu Eugenia
11 ,00-12,00
- Desfăşurare de activităţi pe ateliere: “Modele de tranziţii”
12,00 - 13,00
- Prezentarea unor materiale-suport pentru activităţile de dezvoltare
personală, educatoare Lupu Corinna, Grăd. P.N. nr.1 Orăştie
- Prezentarea unor modele de portofolii ale copiilor, educator Mocanu
Loredana, Grăd. P.N. Pricaz.
- Vizitarea expoziţiei cu lucrări ale copiilor, educatoare Vonica Emilia,
educatoare Pascu Eugenia
13, 00 - 13,30 Susţinere de referate
13,30 - 14,00 Diverse, prezentare de noutăţi editoriale, educatoare Rusu
Lucia, Grădiniţa P.N.Geoagiu

TRANZIŢIILE
Conform actualului curriculum, tranziţiile se includ in activităţile de
dezvoltare personală şi presupun: “activităţi de scurtă durată, prezente în
diverse momente ale zilei , făcând trecerea de la momentele de rutine la alte
categorii de activităţi de învăţare , de la o activitate de învăţare la alta”.

TRANZIŢIILE CONTRIBUIE LA:

 Armonizarea activităţilor, fiind liantul dintre acestea
 Socializarea copiilor
 Asigurarea coeziunii grupului
 Antrenarea capacităţilor fizice şi psihice ale copiilor
 Determinarea implicării afective a acestora
 Satisfacerea nevoii fireşti de mişcare a copiilor
La organizarea tranziţiilor trebuie îndeplinite câteva condiţii esenţiale:
• să se ţină seama de particularităţile de vârstă ale copiilor din grupă;
• tematica jocurilor, materialul verbal sau muzical, să fie sugestive, plăcute,
să aibă legătură cu tema zilei, a proiectului tematic derulat;

49
• jocurile să asigure participarea activă, stimulatoare a tuturor copiilor din
grupă;
• să li se creeze copiilor o stare afectivă prin care să devină capabili să-şi
mobilizeze resursele energetice necesare pentru activitatea care urmează;
• să se ţină seama de caracteristicile activităţilor ce decurg una din alta, şi
anume, după o activitate statică, solicitantă momentul de tranziţie trebuie să fie
dinamic, iar după o activitate cu multă mişcare şi efort fizic, tranziţia trebuie să
fie sub formă de joc liniştitor, calm, relaxant;
• să se asigure o motivaţie care să le trezească dorinţa de a participa la
activităţi, de a îndeplini cerinţele, de a realiza sarcinile stabilite;
• să fie creată o atmosferă relaxantă, de bună dispoziţie
MIJLOACE DE REALIZARE A TRANZIŢIILOR:
• Jocuri cu text şi cânt
• Jocuri de mişcare
• Jocuri de atenţie
• Mers ritmat
• Alergări ritmice
• Euritmie
• Recitative ritmice
• Jocuri numărătoare
• Frământări de limbă
• Jocuri creative „creative –drama”.
Jocuri cu text şi cânt compuse de educatoare pe ateliere: (exemple)

Bat din palme clap, clap, clap,
Din picioare trap, trap, trap,
Mă grăbesc, mă pregătesc
Şi la baie eu pornesc.
Până nu mă spăl pe mâini,
Nu m-aşez la masă,
Cu mânuţele curate ,
Mâncarea-i mai gustoasă.
După atâta învăţat
Avem chef şi de jucat
Hai colegi să ne-adunăm
Un joc frumos să ne jucăm !
Toţi cu gândul bun pe faţă
Ne-ntâlnim de dimineaţă
Putem merge la plimbare.
Iar de este vreme rea,
În clasă ne vom juca.
Noi acum ne pregătim
Şi către baie pornim,
Să spălăm mânuţele,
C-au muncit micuţele.
Cu creioane am desenat
Şi frumos noi am lucrat,
Desene multe, minunate
Lucrări frumos realizate.
Unul după altul,
Mergem cadenţat,
Ne-aşezăm la masă,
Dornici de-nvăţat.
Dacă eşti atent, „Bună-seara”, spun, când soarele-a plecat
Multe vei învăţa, Şi-apoi „noapte bună”, când plec la culcat.
Când ajungi acasă,
Pe părinţi vei bucura!
Toţi copiii se adună,
Şi muncesc cu voie bună,
La măsuţe să şedem
De treabă să ne-apucăm.
Prietenie, prietenie 1,2,3
În grupa noastră-i armonie
Ne-nvârtim, ne răsucim 1,2,3
Şi spre joc cu toţi pornim!
1,2,3 repede să ne -adunăm
4-5 pe scăunele ne-aşezăm
Şi cu toţii să cântăm!
”Bună-dimineaţa”, iată m-am trezit
Şi la grădiniţă repede-am pornit,
„Bună-ziua”, m-am întors acasă,
Caut pe bunica şi m-aşez la masă.

50
 COMISIA METODICĂ A EDUCATOARELOR BRAD
– Nivel II -
PROGRAMUL ZILEI:
 TRANZIŢIILE - prezentare pps
 Referate şi prezentări - „Tranziţiile şi importanţa lor în activităţile desfăşurate
în grădiniţă”
 Metoda – CATEGORIZAREA
 Exemple concrete de tranziţii în diferite momente ale zilei
 Concluzii
Trecere la întâlnirea de dimineaţă
În cerc toţi ne aşezăm
Şi apoi ne salutăm
Vedem cine e prezent,
Poate cine e absent.
Să ne-ncânte cineva
Cu povestea sa.
Calendaru-i încântat,
Că va fi iar completat,
Cu nori, ploae, vânt, furtnă,
Mai bine cu vreme bună.
Plecare acasă
Vremea repede a trecut
Parcă acum am venit.
Însă ceasul ne arată,
Că microbuzul vine-ndată.
Trecere la cunoaşterea mediului
Suntem curioşi acum
Să ştim tot ce ne înconjoară,
Aimale, bunăoară.
Flori şi fluturi şi legume,
Ce-ntâlnim în astă lume.
COMISIA METODICĂ A EDUCATOARELOR BRAD
– Nivel I -
Responsabilă: Inst Cornelia Marta
TRANZITII
Create de educ. MARTA CORNELIA
Trecere la activ matematice
Triunghi, dreptunghi,cerc, pătrat,
În săculeţ au intrat
Şi -aşteaptă să povestim,
Tot ce despre ele ştim.
Sau:
1,2,3,4,5,
Numărăm suntem voinici
Vom mai învăţa ceva
Şi-n caiete vom lucra.
Sau:
Ala- bala măi pitici,
Ia veniţi cu toţi-aici.
Să- nvăţăm să numărăm,
Câte jucării avem.
Tecere la activităţi recreative
Până acum am numărat,
Recitat şi desenat.
Cu toţii noi merităm
Să ne recreem.
DATA: 28 Ianuarie 2010
LOCAŢIA: Grădiniţa cu P. N. Luncoiul
de Jos
RESPONSABILĂ: Prof. Deszo Alina
51
Trecere la domeniile
experienţiale
Adunăm şi cercetăm,
Jucăriile-aranjăm.
Sau:
Sala noasră e curată,
Noi o aranjăm în dată.
Sau:
Jucăria de-ai lat
Şi cu ea tu te-ai jucat,
Pune-o acum frumos la loc,
Şi poţi trece la alt joc.
Trecere la DPM
Câte unul, câte doi,
Mergem toţi în pas vioi.
Alergăm şi ne târâm
Sărim, sănătoşi să fim.
Mers la spălător
Să ai mâinile curate,
Bine-i pentru sănătate.
De pe mâini ne-am murdărit,
La chiuvetă am fugit.
TEME PROPUSE DEZBATERII:
1. Proiectul tematic – proiectarea şi organizarea activităţilor, harta
proiectului, portofoliul;
2. Fişa de evaluare pentru părinţi;
3. Evaluarea sumativă – fişa de monitorizare a rezultatelor preşcolarilor,
pe domenii experienţiale – obiective, itemii evaluării.

1. PROIECTUL TEMATIC – METODA ÎNVĂŢĂRII BAZATE PE

PROIECT
O strategie de abordare integrată a dezvoltării copilului este învăţarea
pe baza de proiect tematic care presupune integrarea diferitelor arii
curriculare prin explorarea unei idei interesante care se leagă de mai
multe domenii. Un proiect este o investigaţie în profunzime a unui
subiect, a unei teme realizată de un grup de copii şi, ocazional, de un
singur copil.

FAZELE UNUI PROIECT

FAZA I
I.1. ALEGEREA SUBIECTULUI
Orice lucru, fiinţă, eveniment din clasă sau de acasă poate constitui
subiectul unui eventual proiect.
DE REŢINUT!
Veţi reuşi să abordaţi subiecte diverse dacă:
• Vă cunoaşteţi bine copiii din grupă
• Sunteţi atente la evenimentele, întâmplările care au loc în mijlocul
copiilor
• Ţineţi cont de dorinţa lor de cunoaştere.

I.2. INVENTARUL DE PROBLEME:

• se realizează concomitent cu harta proiectului
• copiii alcătuiesc împreună un inventar al aspectelor cunoscute sau
necunoscute, legate de temă;
• educatoarea revine împreună cu aceştia pentru a consulta, chiar bifa,
de comun acord, problemele elucidate.
• afişăm inventarul de activităţi şi harta într-un loc în care părinţii au
acces, astfel ei vor fi ţinuţi la curent cu demersul iniţiat şi progresele
făcute de către copii.
DE REŢINUT!
 NU complicaţi inutil harta din punct de vedere grafic. Cu cât
e mai simplă cu atât va fi mai bine înţeleasă de către copii;
 daţi importanţa cuvenită inventarului de probleme; implicaţi
copiii şi părinţii în monitorizarea acestuia.

52
  daţi frâu liber imaginaţiei în realizarea posterului ce va fi
afişat pe hol, la intrare.
 respectaţi particularităţile de vârstă ale copiilor.

I.3. CENTRUL TEMATIC:

 este locul unde expunem materiale legate de tema proiectului.
 materialele vor fi aduse, de regulă, de către copii, pentru a fi arătate şi
a se discuta despre ele.
 pentru diferiţii colaboratori din comunitate, sau parteneri educaţionali,
educatoarea poate gândi împreună cu copiii scrisori de intenţie.
I.4. DISCUŢII CU PERSOANELE IMPLICATE:
Educatoarea va apela adesea la bunici, părinţi, fraţi mai mari,
specialişti în diferite domenii pentru a deveni persoane-resursă în cadrul
proiectelor derulate.
Putem atrage parteneri educaţionali:
 prezentând portofolii ale grupei;
 realizând postere, afişe împreună cu copiii;
 invitaţii, scrisori de intenţie.

FAZA a II-a
II.1. ACTIVITATEA DE DOCUMENTARE ŞI
INVESTIGARE:
• Această etapă reprezintă “inima proiectului”;
• Acum se desfăşoară realizarea practică a celor propuse în urma
cercetărilor şi observaţiilor efectuate – copiii deţin rolul primordial.
• Constă într-o cercetare directă care se poate realiza şi prin excursii
pentru a investiga locurile, obiectele sau evenimentele. În această fază
copiii cercetează, desenează în urma observaţiei, construiesc modele,
observă atent şi înregistrează datele, explorează, formulează predicţii,
discută şi dramatizează noile semnificaţii ale subiectului analizat.

DE REŢINUT!
 Este mai important ce se petrece în mintea copilului decât ce rezultă din
propriile mâini!
 Educatoarea nu trebuie să lucreze în locul copilului ceea ce poate să facă şi
singur, ci, mai degrabă, să îi sprijine în demersul lor, să le inducă ideea că sunt
capabili să ducă sarcina la bun sfârşit. Implicarea tot mai mare a copiilor în
munca şi jocul lor, conduce la încredere crescândă în propriile forţe, dar şi la
ideea că adultul (educatoarea), are încredere în ei. Acest lucru îi face pe copii să
se simtă competenţi, responsabili, dându-şi silinţa să arate tot ce pot.

II.2.ACTIVITĂŢILE DIN CADRUL PROIECTULUI – ACTIVITĂŢI

INTEGRATE
 Se vor planifica ţinând cont de planul de învăţământ.

53
  Accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele cu întreaga clasă şi
în care o idee transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează
cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă, respectiv tema de interes.
DE REŢINUT!
 Integrarea se va face prin alipirea, într-un scenariu bine gândit, a unor
conţinuturi de învăţare-evaluare, aparţinând unor domenii experienţiale diferite
sau aceluiaşi domeniu (DŞ - Activ. matematice/Cunoaşterea Mediului).
Evident, conţinuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi elucidat
în urma parcurgerii acestora şi a atingerii obiectivelor propuse.

FAZA a III-a
III.1. ADĂUGAREA DE DETALII ŞI ATRIBUIREA UNOR
FUNCŢIONALITĂŢI
 Este necesară pentru a crea copiilor o motivaţie mai puternică şi a-i
implica afectiv, cunoscută fiind puterea acestei componente psihice în
procesul învăţării.
 Apogeul evenimentelor din această ultimă fază include prepararea şi
prezentarea rezultatelor sub o formă concretă.
III.2. EVALUAREA:
În funcţie de natura proiectului şi de posibilităţile reale ale copiilor,
astfel:
- sub forma unui album de fotografii din timpul derulării proiectului;
- prin prezentarea unui film video, prezentări PowerPoint;
- sub forma unei “cărţi” în care copiii şi-au adunat lucrările proprii.
- printr-un spectacol literar-muzical la care pot fi invitaţi partenerii
educaţionali.
- sub forma unei expoziţii de lucrări.
- consemnarea rezultatelor proiectului în “Jurnalul Grupei”;
- înregistrări sonore a impresiilor şi lucrurilor interesante pe care le-au aflat,
etc.

VALOAREA PEDAGOGICĂ A PROIECTULUI PENTRU COPIL:

• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
• se încurajează comunicarea;
• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
• devine mai responsabil în procesul învăţării.
Bibliografie
Preda V. (2004), Metoda proiectelor la vârste timpurii, Ed. Didactica Publishing House
Grama F.(2009) Aplicaţii ale noului curriculum – ghid pentru cadrele didactice, Ed.
Didactica Publishing House.

54
 pentru sprijinirea unui copil în dificultate

Inst.Cârstea Viorica
Inst.. Schiau Nicoleta
Grădiniţa „Zori de zi”
Hunedoara

Scop: Sprijinirea unui copil în dificultate, pentru a avea un parcurs

normal pe
perioada frecventării grădiniţei.
Data elaborării planului de intervenţie personalizat: octombrie 2006
Data revizuirii: septembrie 2007, 2008;
Obiective:
♦ favorizarea evoluţiei normale a fetiţei în perioada preşcolară;
♦ atragerea sprijinului colectivului de părinţi pentru ajutorarea materială
a fetiţei;
♦ oferirea de oportunităţi copiilor grupei de a acţiona pentru ajutorarea
unui
semen în dificultate;
♦ relaţionarea pozitivă cu colegii şi integrarea în colectivul grupei;
♦ monitorizarea evoluţiei şi asigurarea unor intervenţii avizate în fiecare
situaţie;
Numele şi prenumele copilului: A. D.
Situaţia copilului:
● familie monoparentală (tată necunoscut);
mama → ■ necunoscătoare de carte,
■ fără loc de muncă (venituri sporadice din curăţenie la
blocuri,
căutare de fier vechi);
■ consideră că înscriind fetiţa la grădiniţă şi-a făcut
datoria de părinte;
● condiţii precare de locuit (apartament cu 2 camere, al bunicii unde
mai
locuieşte un unchi al fetiţei, fără loc de muncă, mătuşa fetiţei –
epileptică
şi alcoolică, alt unchi cu familia, fără loc de muncă şi el);
● problemele fetiţei:
* vine fără pachet, poartă hăinuţe mici, rupte, murdare, nu are
rechizite;

55
 * are un aspect neîngrijit, este mereu nepieptănată, nespălată pe faţă;
* nu vorbeşte cu copii, se refugiază într-un colţ, este respinsă de
copii.
Stabilirea nevoilor specifice
♦ nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a se putea integra în
colectiv;
♦ nevoia de un program de formare a unor deprinderi igienico -
sanitare, care
să-i schimbe aspectul estetic;
♦ nevoia de haine funcţionale, curate, estetice care să-i producă
bucurie, s-o
apropie de aspectul firesc al copiilor într-o colectivitate;
♦ nevoia de rechizite pentru participarea efectivă la activităţi;
♦ nevoia de susţinere financiară pentru activităţile extracurriculare
(excursii, spectacole pentru copii, reviste,
serbări etc.)
Strategii de acţiune :
 Atenţia copiilor din grupă va fi
focalizată spre colega lor,
determinându-i s-o invite în jocuri, să o
accepte parteneră la măsuţă, să o
includă în echipele de lucru, să o ajute
să-şi realizeze lucrările, să o însoţească
de la grădiniţa spre acasă;
 Împreună vom pregăti momente de recompensare a fetiţei pentru
progresul făcut; vom pregăti sărbătorirea zilei de naştere;
 Familiarizarea părinţilor grupei cu această situaţie, prezentarea
nevoilor fetiţei şi a posibilităţilor sprijin şi constituirea unui grup de
părinţi care doresc să se implice. S-a constituit astfel o echipă
(iniţial formată din 3 persoane, ajungându-se în timp la 8), care
au răspuns nevoilor materiale astfel:
- M.C. - se oferă să-i asigure zilnic pacheţel pentru gustarea de la
ora 10;
- A.T. - asigură contravaloarea rechizitelor în anul şcolar
2006/2007;
- oferă haine la începutul grădiniţei, îi cumpără haine noi
pentru
serbarea din iunie 2007;
- oferă haine şi pentru bunica fetiţei
- C.A: - oferă dulciuri (mici atenţii) pentru ziua de naştere;
- O.C. - cumpără rechizite pe tot parcursul anului şc. 2007/2008,
- G.A - asigură jucării cu prilejul evenimentelor personale
fetiţei ;
- S.C. - susţine financiar toate activităţile extracurriculare:
(spectacole,
56
 excursii, reviste Pipo);
- S.M - ajută Iepuraşul să-i aducă daruri de Paşti;
- C.V.- donează un birou pentru pregătirea condiţiilor necesare
începerii şcolii;
 Stabilirea unui sistem de comunicare cu familia fetiţei:
- s-a stabilit să nu lipsească de la grădiniţă;
- bunica fetiţei va fi persoana de contact pentru nevoile materiale ale
fetiţei;
- mama Dianei va fi consiliată pedagogic pentru a –şi îmbunătăţi
atitudinea faţă de aceasta (de către educatoarea grupei şi dir. unităţii);
- întreg personalul grădiniţei se va implica în corectarea
comportamentului faţă de Diana al unchiului şi mătuşii;
 Stabilirea unei legături cu şcoala, cu învăţătorii ce vor prelua clasa I
pentru familiarizare cu situaţia, în vederea facilitării debutului şcolar.

Director: Educatoare:
Inst. Schiau Nicoleta Inst. Cârstea
Viorica

Inst. Ilie Elena

Grădiniţa P.P. Nr. 4 Deva

Anul acesta şcolar conduc o grupă de nivel II ”GRUPA

PITICILOR” şi folosesc în cadrul “întâlnirii de dimineaţă” un calendar
confectionat în grupă pe care
îl utilizez în fiecare dimineaţă pentru fixarea anotimpului, lunii, zilei şi
datei în care ne aflăm (măsor timpul). Dacă vi se pare interesant şi util de
folosit la grupă, va descriu modul de realizare.

57
MODALITĂŢI DE REALIZARE:
 O coală cartonată în formă de cerc pe care se desenează, cu ajutorul
compasului, patru cercuri de mărimi diferite:
- cercul mic cu patru imagini reprezentând anotimpurile;
- cercul următor ca mărime, împărţit în şapte, reprezentând zilele
săptămânii;
- urmează cercul împărţit în doisprezece reprezentând lunile anului;
- ultimul cerc este împărţit în treizeci şi unu de pătrăţele pentru a
desemna data.
 Un polistiren în formă de cerc pe care am fixat coală cartonată;
 Se decupează patru săgeti, de lungimi diferite, care se fixează
asemenea unor ace ale ceasului. Mentionez că se prind într-un şurub cu
piuliţă pe spatele cadranului.

MODALITĂŢI DE UTILIZARE:
 se deplasează săgeţile spre anotimpul, ziua, luna şi data
corespunzătoare;
 se aşează pe perete, la nivelul copiilor, pentru completarea lui în
fiecare zi;
 reprezintă un material didactic estetic pentru pavoazarea grupei.

Instit. UNGUR
RODICA
GRADINITA. PN.
NR.5
58 Hunedoara
 Moto: « Dacă ar trebui să renunţ la toate darurile mele cu excepţia unuia,
m-aş hotărî să-l păstrez pe cel al vorbirii, căci el mi-ar permite să le recuperez
rapid pe celelalte! » Daniel Webster

Principalul instrument de exprimare şi de comunicare , de dobândire a

cunoştinţelor noi, în procesul comunicării , este limbajul. El joacă un rol
fundamental în dezvoltarea personalităţii copilului. Cuvântul îl ajută pe copil să
gândească, să analizeze, să compare, să opereze cu noţiuni, judecăţi,
raţionamente, să descifreze lumea înconjurătoare, să cunoască în mod logic
realitatea. Cu toată importanţa sa, vocabularul reprezintă numai materialul de
construcţie al limbii. Corectitudinea gramaticală nu trebuie neglijată, deoarece
de ea depinde calitatea gândurilor exprimate. Odată cu asimilarea fondului
lexical copilul îşi însuşeşte şi semnificaţia cuvintelor şi structura gramaticală,
în mod practic, în procesul viu al comunicării, ascultând vorbirea celor din jur,
participând la activităţile organizate în grădiniţă.
Din experienţa practică, am constatat că în dezvoltarea lexicului, ca şi
în însuşirea gramaticală a limbii, există mari diferenţe individuale care depind
în primul rând de condiţiile de viaţă şi educaţie.
Copilul preşcolar nu "învaţă" regulile gramaticale, nu cunoaşte definiţii, nu ştie
ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respectă în vorbire aceste reguli şi
exerciţii şi este corectat atunci când greşeşte. Tocmai de aceea, modelul de
vorbire trebuie să fie corect, iar adultul trebuie să aibă o exprimare îngrijită, să
respecte regulile gramaticale după care este structurată vorbirea. In stabilirea
conţinutului informaţional şi lexical se porneşte de la datele psihologice, de la
nivelul grupei. Sarcinile didactice trebuie dozate gradat, adecvat cu
disponibilităţile individuale şi cu particularităţile de vârstă ale copiilor.
Strategiile didactice trebuie selectate în concordanţă cu scopul urmărit.
În desfăşurarea acestor jocuri, latura instructivă se îmbină armonios cu acţiunile
de joc (ghicire, mişcare, aşteptare, surpriză, vorbire). Ilustrative în acest sens
sunt jocurile didactice şi jocuri-exerciţiu ca: "Ce face? ", "Spune ceva
despre ! , “Completeaza ce lipseşte !", "Librăria".
Până la formarea deprinderii de a completa propoziţia cu partea omisă,
este necesar a parcurge o etapă în care, cu ajutorul materialului şi a acţiunii de
joc, copiii să descopere că acel cuvânt care trebuie adăugat este obiectul sau
fiinţa care face ceva, să arate ce face fiinţa sau obiectul. Prezentând jetoane ce
reprezintă: pe bunica citind, avionul zburând, copilul scriind, se porneşte de la
compectarea predicatului:
Băiatul.......!(pictează)

59
 Fetiţa ........florile!(udă)

Greieraşul.......!(cântă)

Pentru sesizarea omisiunii subiectului, sunt necesare prezentarea,

demonstrarea şi denumirea acţiunii. Se loveşte mingea de pământ, spunând
sare, iar copiii completează cu cuvantul « mingea ». Se simuleaza cusutul
zicand coase, iar copiii pot adauga cuvântul mama.
Se observă faptul că pentru copii este mai uşor să adauge predicatul
(merge, cântă, coase, şade, citeşte), în timp ce este mai greu să afle subiectul.
Desprinzandu-se de material, se prezintă o alta variantă de joc, prin
introducerea numărătorii. Educatoarea rosteşte numărătoarea, trecând prin faţa
fiecarui copil, oprindu-se la cel unde se sfârşesc versurile:
"Foaie verde de susai, / Spune repede! Ce stai?.......
Copilul numit adaugă subiectul sau predicatul, în funcţie de cerinţa stabilită.
Odată cu îmbogăţirea vocabularului, se dirijeaza observatia copilului
spre legăturile ce se stabilesc între cuvintele comunicării.
Deja familiarizaţi cu ceea ce este în mod practic o propoziţie, trebuie
insistat asupra exprimării legaturii intre cel ce savârşeşte acţiunea şi acţiune
(despre cine vorbim, cum e obiectul, sau fiinţa, timpul când se petrece acţiunea,
împrejurarile în care se face ceva). Aceasta se poate realiza în cadrul jocului
"Cine spune mai departe?".
Se constată că, cel mai uşor, copiii complectează propoziţiile cu
predicat, apoi cu subiect, complement şi atribut. Copiii adaugă mai degrabă un
complement, decât un atribut, deoarece complementu1, îndeseobi cel
circumstanţial, este o categorie sintactică concretă, iar atributu1 care exprimă
însuşiri, este mai abstract.
Am organizat multe jocuri-exerciţiu: "Ce face?", "Spune ceva
despre", "Ghici cine", utilizând jucării sau obiecte. Cu o deosebire eficinţă am
folosit planşe pe care am desenat fiinţe în acţiune (o fetiţă udă f1orile, un băiat
citeşte o carte). Se cere copiilor să reprezinte prin puncte numărul cuvintelor
din propoziţie
În funcţie de dezvoltarea vocabu1arului, copiii au formulat pe plan mental
propoziţii cu mai multe sau mai puţine cuvinte:
"Fetiţa udă florile”.
"Băiatul citeşte o carte."
"Băiatul merge pe bicicletă."
"Băiatu1 merge pe bicicleta în excursie."
Este necesar ca, după formarea unei propoziţii, să se repete propoziţia
în cor cu toţi copiii din grupă şi să se precizeze numărul şi locul fiecărui cuvânt
în propoziţie .
Prin jocul didactic ,, Ghici cand” copiii sunt antrenaţi să formuleze
corect propoziţii, respectând locul subiectului, ca parte principală a propoziţiei,

60
cu ajutorul imaginilor. De exemplu, la întrebarea "Cine se joacă cu

mingea?" (imaginea prezentată a unui copil alergând după minge), copiii

răspund cu uşurinţă: "Baiatul se joacă cu mingea!". În continuare, se cere
copiilor să formuleze singuri propoziţii cu alte subiecte, fără să aibă suportul
intuitiv, fiind stimulaţi şi corectaţi atunci când este cazul.
Consider ca acest joc are eficienţa în dezvoltarea vorbirii şi a gândirii
copiilor, în sensul găsirii cuvintelor potrivite ca subiect, în formularea corectă a
propoziţiilor (răspunsurilor), şi desigur exemplificarea altor jocuri de acest fel
ar putea continua.
Eficienţa acestor jocuri este dovedită în practica didactică, nu numai
pentru însuşirea corectă a structurilor gramaticale, dar şi referitor la înlăturarea
unor deficienţe în vorbirea, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului pe care-l
posedă la această vârstă şi realizarea unor obiective legate de manifestările şi
personalitatea copilului: insuflarea încrederii în posibilităţile de exprimare
corectă şi nuanţată în colectivitate, de capacitatea de a-şi reprezenta acţiuni şi
stări sufleteşti.
Prin unele din jocurile prezentate mai sus se constată că dialogul
educatoare-copil, cât şi cel copil-copil sau copil-copii, reprezintă o modalitate
de exersare, de antrenament lexical şi de însuşire a structurii gramaticale a
limbajului.
Se constată în vorbirea copiilor şi folosirea greşită a formelor genitiv şi
dativ. Deseori au fost surprinşi copiii punând întrebări de felul: "A lu` cine este
batista?" în loc de "A cui este batista?".
Pentru înlaturarea acestor formulări greşite, se pot desfăşura mai multe
jocuri exerciţiu şi jocuri didactice, cum ar fi "A cui hrana este?", "Al cui glas
este?',etc.
Jocul didactic A cui hrana este? are sarcina didactică de a formula un
răspuns corespunzator întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o
folosesc.
Fiecare copil are o imagine care reprezinta un anumit animal, iar la
masa educatoarei se află imagini reprezentând hrana acestora. La intrebarea “A
cui hrană este?", copilul care are imaginea cu animalul respectiv trebuie sa
raspunda, formuland carect propozitia:
"Morcovul este hrana iepurasului." / "Iarba este hrana vacii."
Prin alte jocuri se complică sarcina didactică, folosind variante diferite,
se măreşte gradul de dificultate, urmărind exprimarea corectă atât a
substantivelor care denumesc obiectul posedat, cât şi a substantivelor care
denumesc obiectele posedate.
Pornind gradat de la jocul în care se foloseşte numai acordul de numar şi
ajungând la jocurile în care se foloseşte acordul complet - gen, numar si caz -
copiii îşi formează deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate
parţile de vorbire.
Deci, un conţinut, exersat cu copiii în cadrul jocurilor-exerciţiu şi
jocurilor didactice, este acela de a folosi corect terminaţia substantivelor în
cazurile nominativ, genitiv, dativ şi acuzativ, efectuarea corectă a acordului
substantivului cu adjectivul pe care-l determină şi acordul predicat-subiect;
61
folosirea corecta a numeralului cardinal şi ordinal.
Pentru o mai bună reuşită a jocurilor didactice care vizează aceste
obiective se pot desfaşura in prealabil jocuri-exerciţiu cu grupuri mici şi
individual, îndeosebi în etapa jocurilor ţi activităţilor alese.
Astfel, jocurile-exercitiu "A cui, al cui este?", "A cata, al catelea?",
"Cui dai jucaria ? ! "Culorile pictorului", "Eu am una, tu ai multe", sunt o
parte din aceste jocuri-exercitiu desfăşurate cu preşcolarii. Structurile
gramaticale folosite de copiii la vârsta preşcolară, de regulă, sunt simple.
Enunîurile sunt propoziţii cu topica fixă (subiect + predicat), uneori subiect +
predicat + complenent, sunt completate, şi e uşor de înţeles motivul, prin
mimică, gesturi, interjecţii. Adverbul mai se afla de regula aşezat înaintea
pronumelui ce insoţeste verbul: nu mai mă joc, nu mai te duce. În ceea ce
priveste verbul, se folosesc forme populare de viitor: o să-ţi dau şi imperfectul
cu valoare de conjunctiv: eu eram vânătorul, tu veneai şi cumpărai.
În scopul verificării de a folosi corect singularul şi pluralul
substantivelor, de a alcătui propoziţii, precum şi a dezvoltării atenţiei, a
activizării vocabularului şi a rapidităţii în gândire, se poate desfăşura jocul-
concurs “Arunca cubul !”.Sarcina didactică este formarea corectă a
singularului şi pluralului substantivelor.
Pe o masă, în jurul căreia sunt aşezaţi copiii, se află o planşă împărţită în
pătrate. În fiecare pătrat se află o imagine cu un element sau cu mai multe
elemente. Copilul numit aruncă cubul şi denumeşte obiectul sau obiectele din
imagine. Alt copil trece substantivul respectiv la celalalt numar: minge - mingi,
ciupercă - ciuperci ,creion –creioane.
Pentru exemplificarea sarcinii didactice, copiii formulează propoziţii cu
substantive la singular, în cazul în care imaginea arată mai multe obiecte, şi la
plural caută imaginea arată un singur obiect.
Jocurile didactice folosite în scopul însuşirii structurii gramaticale sunt
preluate în jocurile şi exerciţiile cu grupuri mici, folosind material didactic şi
reguli de joc noi: "Cine spune mai repede?", "Cui am dat jucăria?".
Jocul didactic, fiind o activitate atractivă şi accesibilă, îmbinând
elementul distractiv cu cel instructiv, oferă copiilor posibilitatea să-şi formeze
anumite noţiuni, să-şi însuşească treptat formele structurii gramaticale ale
limbii.
Situaţiile de joc în care sunt puşi copiii, cu scopul realizării sarcinii
didactice, antrenează şi exersează concomitent analizatorii auditivi, vizuali si
motorii. Acumularea experienţei verbale duce treptat la elaborarea aşa-
numitului simţ al limbii.

62
 BIBLIOGRAFIE:
Bejenaru,Lenuta, - Contributia jocurilor didactice la dezvoltarea limbajului, in Revista Invatamantului
Prescolar,1996,nr.1-2; M. Bizdună, A.Neagu – Texte pentru educarea limbajului la preşcolari, Ed.
Gnosis, Buc. ,2000;Chiscop,Liviu - Didactica educatiei limbajului in invatamantulprescolar, Bacau,
Ed”Grigore Tabacu”,2000; Mircea,Maria, -Copilul prescolar si dezvoltarea vorbirii,1998, pag 9-29;
Maria,Buzea, - Copii cu probleme de limbaj in atentia educatoarelor, Elena,Preda, - Revista
invatamantului prescolar,2007,nr. 3.

“TEATRU PE DEGETE” - O ALTĂ FORMĂ DE

POVESTIRE
Educatoare: Mindrean Tünde –Clara
Grupa maghiară
Grădiniţa P.P.nr. 1 Hunedoara

“Lumea copiilor, e o lume a

poveştilor”- este o zicală des folosită de
adulţi. Însă în ziua de astăzi adulţii
acordă tot mai multă atenţie mijloacelor
audio-vizuale, uitând latura plăcută a
poveştilor: povestirea sau cititul
poveştilor înainte de culcare sau cuibărit în poalele mamei.
În scopul de a spori atenţia copiilor spre ascultarea poveştilor
“povestite” şi a cultiva dragostea lor către acest gen de literatură am
folosit o altă modalitate de povestire, şi anume – teatrul pe degete -.

63
 La începutul activităţii interdisciplinare copiii au fost surprinşi de
“Bunicuţa poveştilor” (educatoarea deghizată), creând o atmosferă
plăcută necesară pentru povestire. Cu puterea baghetei magice a
bunicuţei copiii au “zburat” în lumea poveştilor. În acest cadru “magic”
s-a derulat firul epic al poveştii:”Jack şi vrejul de fasole”, ajutat de
personajele pe degete.
Pentru înţelegerea noţiunii de “vrej” am conceput un concurs între
cinci echipe, astfel:
 echipa ardeilor roşii şi verzi s-au întrecut în realizarea vrejului
de fasole: au avut sarcina de a răsuci hârtie creponată pe vrejul
confecţionat în prealabil şi de a lipi frunze pe vrej, (activitate practică -
grupa pregatitoare),
 echipa cepelor roşii şi galbene s-au întrecut în sortarea
boabelor de fasole: au avut sarcina de a sorta boabele dupa culoare
(activitate matematica - grupa mica),
 echipa morcovilor s-au întrecut la înşirarea boabelor de fasole
(activitate grupa mare).
Teatrul pe degete este o artă, arta care exercită asupra copiilor o
puternică motivaţie spirituală ce declanşează puternice trăiri şi de durată,
emoţii intense şi nu în ultimul rând educă sensibilitatea.
Arta teatrului pe degete este o modalitate de a capta şi trezi
interesul copiilor, şi de a spori atenţia acestora pentru povestire.
Folosind materialele şi instrumentele necesare poveştii, în scenă cu
decoruri variate, am adus în faţa copiilor o modalitate practică afectivă şi
eficientă de lucru. Acest lucru mă determină în căutarea altor metode noi ce
contribuie la cultivarea dragostei pentru povestire.

COMUNICARE PRIN DESEN ŞI PICTURĂ

Ed. COSTEA IOANA

Grădiniţa P.N. Spini

În cadrul artelor vizuale, educaţia artistico-plastică, are ca scop iniţierea elevilor

în cunoaşterea şi utilizarea principalelor mijloace de expresie plastică, obţinerea de
expresivităţii plastice cromatice şi acromatice, prin combinarea unor elemente
plastice, cunoaşterea şi înţelegerea operei de artă.
Consider că în activităţile de iniţiere plastică, nu există reţete, prin ele în
permanţă putem descoperii sufletul copilului.

Caraceristicile desenelor realizate de copii

Atunci când copilul ţine pentru prima dată un creion în mână putem observa că
el realizează o îngrămădire haotică, informă, de linii, realizate prin miţcarea întregii
mâini. Creionul este ţinut foarte rigid şi în poziţie verticală, apăsându-l foarte tare pe
coala de hârtie.
În jurul vârstei de trei-patru ani, copilul realizează linii prin mişcarea mâini din
umăr sau din cot: linii drepte lungi, linii curbe sau imagini obţinute prin îmbinarea
acestora. Între patru-cinci ani, se observă o evoluţie lentă în trasare şi în coordonarea

64
mână-ochi. Progrese mai mari fac copiii cu care se lucrează susţinut şi cu multă
competenţă din partea educatoarei.
La această vârstă educatoarea trebuie să-i ajute pe copii în organizarea celor
desenate sau pictate, să treacă de la aşezarea haotică a elementelor în pagină, la
organizarea lor şi chiar la încercarea de a da o anumită semnificaţie şi a compune
conştient o temă.
Desenele copiilor de cinci-şase ani, înregistrează un salt calitativ- binenţeles cei
cu care s-a lucrat anterior. Acest lucru este posibil deoarece în această perioadă
mişcările degetelor se diferenţiază foarte mult şi creşte gradul de coordonare, mână
ochi. La această vârstă copiii pot reda motive decorative realizate din: puncte, linii,
cerculeţe, sau pot reda amănuntele feţei, ramuri, frunze, flori. La această grupă trebuie
avută în vedere educarea iniţiativei creatoare a copiilor.
La grupa pregătitoare, preşcolarii reuşesc să traseze cu mişcări precise, să dozeze
efortul în aşa fel încât să obţină două nuanţe ale aceloraşi culori. Analizâd cu ei
tablouri, picturi ale unor pictori le trezim dorinţa de a realiza lucrări cât mai
complexe.
Nu numai gradul de dezvoltare a mişcărilor mâinii influenţează calitatea
desenelor, ci şi particularităţile activităţii analitico-sintetice, care variază de la o vârstă
la alta. Observăm, că la orice vârstă, copiii manifestă interes pentru desen, pictură şi
toate celelalte arte vizuale.

Legătura, natură - educaţie plastică

Putem spune că 90% din informaţiile pe care le acumlează un om se obţin cu
ajutorul văzului. Este normal ca simţul estetic să fie unul dintre cele mai dezvoltate.
Nu toţi putem vedea însă frumosul. Îl văd doar cei ce au ochiul minţii educat.
La vârsta preşcolară educaţia estetică nu se poate separa de procesul de
cunoaştere a realităţii, de contactul direct cu obiectele şi fenomelele din mediul
înconjurător. Aceast lucru l-am realizat prin observăile făcute în plimbări şi
activităţile în curte. Copiii au descoperit forma lucrurilor şi fiinţelor din natură (flori,
copaci, crengi, flori, fluturi, fructe), le-am sugerat să observe coloarea, mărimea,
nuanţele, ajutându-i să descopere universul frumosului, emoţiile artistice.
Pentru a ne da seama cum văd şi cum înţeleg, copiii lumea, putem apela la
activităţile de desen şi pictură, prin care, jucându-se ne dau posibilitatea să constatăm
aceste lucruri. Tot prin aceste ativităţi putem afla ce i-a impresionat, ce le-a reţinut
atenţia, ce interese şi ce năzuinţe au.
Suflet şi culoare
Buna desfăăurare a activităăilor, depinde de modul în
care se face pregătirea în timp a copiilor. Aceasta se
face indirect în cadrul altor activităţi din grădiniţă sau
prin activităţi special organizate în acest scop.
Pregătirea indirectă se desfăşoară cu scopul de a
pregăti muşchii mici ai mâinii şi prin cunoaşterea
prealabilă a obiectului sau a aspectului care va fi
redat: peisaj, scenă din poveste.
Activităţile trebuie să se desfăşoare într-un cadru stimulativ şi să înceapă cu
observarea formelor, culorilor şi mişcării. Aceste observări îi ajută pe copii să
acumuleze impresii privind realitatea înconjurătoare, le dezvoltă sensibilitatea faţă de
redarea creativă a realului, expresivitatea şi activează funcţiile cognitive.
Fără să-i încarc cu multe denumiri specifice limbajului artistic, le-am arătat cum
se pot folosi anumite tehnici: pata picturală, pata plată, amestecul de culori,
fuzionarea, tehnica imaginilor suprapuse. De asemenea, i-am ajutat pe copii să
înţeleagă că în funcţie de culorile folosite, o pictură ne poate da senzaţia de cald sau

65
de rece, de tristeţe sau de bucurie, de lumină sau întuneric. În
mod deosebit le-a plăcut obţinerea de noi culori, realizarea
imaginilor suprapuse şi fuzionarea.
După ce la dispoziţia copiilor am pus materialele necesare,
important a fost să-i învăţ cum să lucreze cu ele. Prin aceste
activităţi, copiilor le este mult mai ușor să se exprime, să
comunice impresiile provocate de realitatea înconjurătoare şi trăirile lor, luând în
considerare faptul că abilităţile verbale sunt reduse la această vârstă.
În cadrul proiectului „Ocrotiţi natura”, am vorbit despre efectele poluării, am
observat chiar în satul nostru anumite zone poluate cu gunoaiele aruncate în special pe
malul apelor curgătoare şi chiar o zonă unde erau deversate dejecţiile de la vite şi
porci chiar în şosea. În finalizarea acestui proiect copiii au fost îndemnaţi să realizeze
desene şi picturi cu tema natura prietena mea.
Cu foarte multă plăcere, au pictat copiii şi în cadru celorlalte proiecte: „Vine
primăvara”, „Eu şi cei din jur”, etc.
Lucrările reuşite sunt afişate în expoziţia permanentă din grădiniţă. O parte din ele
le-am trimis la concursuri: „Chipul mamei”, „Fantezii de primăvară”, „Eu şi cei din
jur”, „Natura- prietena mea”, „ Pe urmele iepuraşului”, „Lumea din inima mea”.
Colorând şi pictând, copiilor li se formează răbdarea, îndemânarea, simţul estetic,
gustul pentru frumos şi armonie. Toate aceste trăsături le vor împlini personalitatea şi
îi va ajuta să aibă o viaţă sufletească mai bogată, vor fi mai sensibili, mai fericiţi.

Bibliografie:
A.V. Lovinescu, V.Gurău,A.Datcu - „Metodica predării desenului și modelajului în
grădinița de copii”- manual pentru liceele pedagogice.

COPILUL, MIRACOLUL VIEŢII

Inst. Cheptea Liana

Grădiniţa P.N. Nr.2 Petrila –
Hunedoara

Ratificarea de către România a Convenţiei ONU cu privire la drepturile

copilului a creat necesitatea cunoaşterii şi respectării acestora de către întreaga
societate. Este foarte important ca drepturile copiilor să fie însuşite, în primul
rând, de beneficiarii lor: COPIII. Încă de la vârsta preşcolarităţii copiii trebuie
să-şi cunoască drepturile şi să-i determine pe adulţi să accepte că, indiferent de
vârstă , copilul este un subiect social activ în universul său, al familiei, al
comunităţii. Principiile cu caracter general ale Convenţiei sunt non-
discriminarea şi interesul superior al copilului.

Articolele Convenţiei ONU care se referă la identitate sunt 7, 8, 11, 30

şi relevă faptul că orice copil are dreptul la un nume şi o cetăţenie, că orice

66
copil are dreptul de a-şi păstra identitatea, cetăţenia, numele şi relaţiile
familiale, că trebuie soluţionate şi mai ales prevenite cazurile de răpire şi de
ţinere ilegală a copilului în afara graniţelor ţării şi că orice copil are dreptul de a
avea propria sa cultură, religie şi limbă.Personalitatea unui copil se formează
prin relaţiile sale cu mediul înconjurător. Pentru ca aceste relaţii să fie pozitive,
copiii au nevoie de afecţiune, de respect şi de încurajare permanentă. Dacă se
vor simţi iubiţi şi în siguranţă, copiii vor fi capabili să-şi aprecieze propria
valoare şi să perceapă real valoarea altora. Cunoaşterea drepturilor le dezvoltă
respectul faţă de ei înşişi şi faţă de ceilalţi. Respectul de sine al copiilor va fi
foarte fragil dacă, în mod constant, sunt criticaţi, insultaţi, pedepsiţi sau
cenzuraţi. Fiecare copil, în funcţie de vârsta pe care o are, trebuie să înţeleagă
că are drepturi, iar de acest lucru se poate ocupa foarte bine familia, instituţiile
furnizoare de educaţie, instituţiile de asistenţă şi protecţie, ONG-urile, statul,
biserica şi toţi cei abilitaţi să vegheze la o bună creştere şi educare a unei
generaţii sănătoase şi competente.
Un lucru foarte important este acela ca toţi copiii să înţeleagă că, pe
lângă drepturi, în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale, ei au
îndatoriri, obligaţii, în familie, în grădiniţă, în şcoală şi în comunitatea din care
fac parte.
Vorbind despre identitatea copiilor, am desfăşurat jocul Cine este, cine
este? O persoană, n-o vedeţi?, le-am citit povestea „ Fetiţa care nu avea
nume”, le-am cerut să-şi deseneze autoportretul şi să comenteze ce le place mai
mult la ei înşişi şi le-am prezentat câteva studii de caz referitoare la abuzuri şi
încălcări ale drepturilor copiilor şi a demnităţii umane. Le-am arătat certificatul
de naştere, cartea de identitate, carnetul de elev, legitimaţia de student,
paşaportul şi le-am explicat semnificaţia fiecăruia, subliniind că fără acestea nu
li se recunoaşte existenţa.
Drepturile copilului referitoare la familie sunt garantate de articolele
9,10,18,20,32,33,34,35 şi 36 din Convenţia ONU. Aceste articole vizează
dreptul copiilor de a nu fi separaţi de părinţii lor, cu excepţia cazului în care o
asemenea separare este în interesul superior al copilului, de a menţine în cazul
separării o relaţie personală cu ambii părinţi, chiar dacă trăiesc în ţări diferite,
responsabilitatea comună a părinţilor pentru creşterea şi dezvoltarea copilului şi
obligaţia statului de a-i sprijini în această acţiune, obligaţia statului de a oferi
protecţie copiilor lipsiţi de mediul familial şi de a asigura posibilitatea îngrijirii
corespunzătoare din partea altei familii sau în cadrul unei instituţii şi, în fine,
protecţia copilului împotriva oricărei forme de exploatare, abuz şi violenţă.
În familie se formează personalitatea copilului şi se dezvoltă identitatea
sa. Este important ca familia să ofere copiilor posibilitatea valorificării lor ca
fiinţe umane, iar copiii să simtă că sunt parte a unei familii. Prin proiectele
tematice referitoare le familie copiii au cunoscut componenţa familiei, felurile
familiei( lărgită, monoparentală, de adopţie, plasament) şi responsabilităţile pe
care le pot avea în sânul acesteia.La activităţile de educare a limbajului copiii
au învăţat poezia Familia şi au ascultat poveştile Băiatul care nu se oprea din
plâns, Hansel şi Gretel, Cenuşăreasa, Tom Degeţel, etc.La activităţile
artistico-plastice le-am cerut copiilor să deseneze familia şi să-i descrie pe
membri familiei.

67
 Articolele 4,6,14,23,24 şi 27 din Convenţia ONU se referă la obligaţia
statului de a lua toate măsurile legislative, administrative, educative,
informaţionale necesare pentru a pune în practică drepturile prevăzute în
Convenţie, la dreptul copilului la viaţă şi obligaţia statului de a asigura
supravieţuirea şi dezvoltarea copilului, la dreptul la libertatea de gândire,
conştiinţă, religie, la dreptul copiilor handicapaţi la îngrijire, educaţie şi
instruire specială pentru a se integra deplin şi activ în societate, la dreptul la
sănătate deplină şi servicii sanitare şi la dreptul oricărui copil de a beneficia de
un nivel de viaţă adecvat dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale şi
sociale.
Copiii se vor integra bine în comunitate şi vor evolua ca părţi ale
unei mari familii dacă vor cunoaşte istoria, tradiţiile, obiceiurile, valorile şi
idealurile ţării în care trăiesc. Copilul ca subiect social este o secţiune care mi-a
permis atingerea următoarelor obiective: recunoaşterea de către copiii înşişi a
apartenenţei la o comunitate mai largă decât familia, cunoaşterea
responsabilităţilor speciale pe care comunitatea le are faţă de copii şi
înţelegerea responsabilităţilor pe care copiii le au faţă de comunitate. În acest
sens am desfăşurat acţiunea O ieşire în comunitate. Copiii au observat locurile
special organizate pentru ei: grădiniţa, şcoala, parcul, policlinica, cât şi oamenii
comunităţii: poliţiştii, gardienii publici, vânzătorii. A doua zi au redat prin
desen ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut în această plimbare. Folosind planşe am
discutat despre ce face medicul pentru copii, ce face educatorul, ce face preotul
sau ce face poliţistul pentru copiii din comunitate. Tot pe baza materialului
ilustrativ am desfăşurat convorbiri privind respectarea de către copii a regulilor
de viaţă în comunitate: să nu arunce hârtii pe stradă sau în parc, să traverseze
prin locuri marcate, să nu alerge după minge în mijlocul străzii, să salute
vecinii, educatorii, cunoscuţii, să nu se bată sau insulte, să nu chinuie
animalele, să-i ajute pe bătrâni. Am decupat din reviste materiale care
reprezintă problemele comunităţii şi rolul copilului. Cu acestea am realizat un
poster pe care l-am afişat în clasă.
Relevante pentru educaţie sunt articolele 13,17,28,29 şi 30 din
Convenţia ONU.Copilul are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare, are
acces la informare şi la materiale care să asigure bunăstarea sa spirituală,
socială şi morală, are dreptul la educaţie gratuită în ciclul primar şi gimnazial,
disciplinele şcolare trebuie să fie compatibile cu demnitatea umană a copilului,
educaţia trebuie să dezvolte personalitatea copilului şi să-l pregătească pentru
viaţa de adult iar copiii care aparţin comunităţilor minoritare au dreptul la
propria lor cultură, religie şi limbă.
Educaţia este un drept fundamental al copilului. Acest drept nu se
limitează numai la accesul la şcoală, ci se referă inclusiv, la crearea condiţiilor
adecvate realizării lui. Este important ca procesul de învăţământ să îmbine
deopotrivă latura formativă cu cea informativă. Astfel li se va dezvolta
respectul de sine şi li se vor forma abilităţi proprii. Am citit copiilor povestea
Băiatul care nu voia să studieze, am efectuat vizite la şcoală, activităţi
comune cu şcolarii şi desene cu tema Şcoala mea.
Referitor la opinie, participare, organizare, articolele Convenţiei
ONU, 12,13,14,15,vizează exprimarea opiniilor proprii şi luarea acestora în
considerare, în orice chestiune sau procedură care afectează copilul, dreptul

68
copilului de a-şi exprima opiniile şi libertatea de a obţine şi difuza informaţii,
dreptul copilului la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, supus îndrumării
corespunzătoare a părinţilor şi legilor naţionale şi libertatea de asociere, cu
excepţia cazurilor când un asemenea fapt ar viola drepturile altora. Am
desfăşurat jocul Ecoul muntelui, jocuri de rol La cumpărături, În vizită la
prietenii noştri, iar conversaţiile, poveştile, cântecele şi desenele au contribuit
la stimularea capacităţii de exprimare a copiilor şi la dezvoltarea creativităţii.
Consider că este imperios necesar ca în fiecare unitate de învăţământ să
fie afişate drepturile şi deopotrivă îndatoririle copiilor, acest fapt ajutându-i şi
motivându-i în alegerea căilor şi acţiunilor pozitive de acţiune, cunoscând
repercursiunile în cazul alegerilor greşite. Trebuie să umplem rezervorul
emoţional al copiilor cu timp acordat, cu încurajări, cu recompense şi cuvinte
de iubire. Fericirea este cea mai mare sursă de putere, de cunoştinţă şi de
bucurie. Fericirea dată de munca cu, şi alături de copii, este cea mai mare sursă
de lumină, căldură şi armonie.

Bibliografie:
1. G. Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea Veche, 2000
2. D. Goleman, Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea Veche, 2007
3. Organizaţia Salvaţi Copiii, Şi noi avem drepturi, dosar educativ

CASTELUL CORVINILOR, HUNEDOARA

GRĂDINIŢA „DUMBRAVA MINUNATĂ”, HUNEDOARA
GRĂDINIŢA P.N. NĂDĂŞTIA DE JOS, CĂLAN

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIONAL

69
 O ZI DIN VIAŢA UNUI CAVALER

COORDONATOR: ROMAN DELIA

Parteneri:
1.GRĂDINIŢA „DUMBRAVA MINUNATĂ”, HUNEDOARA, inst,
Pop Aurelia
2. GRĂDINIŢA P.N. NĂDĂŞTIA DE JOS, institutor, Andrei Adina-
Gabriela

ARGUMENT

Muzeul are ca obligaţie

morală să educe publicul,
devenind astfel un mijloc de
învăţare pentru acesta.
Rolul educativ al muzeului
începe să prindă viaţă când
interesul publicului pentru
această instituţie ajunge să
coincidă cu interesul muzeului
pentru public. Ca şi şcoala,
instituţia muzeală, factor de
cultură, cunoaşte în timp un netăgăduit proces de democratizare.
70
 Educaţia teoretică a preşcolarilor în domeniul biologiei, istoriei,
ecologiei, artelor realizată în grădiniţe trebuie să fie completată cu o parte
aplicativă, practică, ce se poate realiza cu succes în muzee.
Organizarea de activităţi educative, aplicate cu diverse tematici din
domeniile ştiinţelor naturii, pictură, ecologie, istorie, tradiţii,
meşteşuguri, stimulează creativitatea copiilor şi creează o legătură mai
strânsă a acestora cu muzeul, care trebuie privit ca o instituţie ce oferă
o alternativă de petrecere în mod plăcut a timpului liber.

SCOPUL PROIECTULUI‫׃‬
۩ îmbogăţirea cunoştinţelor şi noţiunilor despre muzee şi trezirea
interesului
pentru cultură;
۩cunoaşterea frumuseţilor şi tradiţiilor locale şi respectarea acestora;
۩realizarea comunicării cunoaşterii între preşcolarii celor două unităţi
în vederea colaborării.

OBIECTIVE:‫׃‬
♦ cunoaşterea patrimoniului muzeal;
♦ organizarea de manifestări cu prilejul marilor evenimente şi
sărbători din istoria naţională;
♦ însuşirea unor cunoştinţe referitoare la tradiţiile, obiceiurile, aşa cum
sunt reliefate în cadrul muzeului.

GRUP ŢINTĂ ‫׃‬

Preşcolarii celor două unităţi partenere, părinţii copiilor implicaţi.

RESURSE‫׃‬
* UMANE:- preşcolarii, educatoarele, conducerea grădiniţelor;
- familiile copiilor;
- specialiştii din muzeu.
* FINANCIARE: finanţarea de la părinţi, donaţii pentru deplasări la sediul
muzeului.
* MATERIALE: parate foto, video, microbuzul şcolar.
BENEFICIARI: - preşcolarii şi educatoarele coordonatoare;
- părinţii copiilor.
DESCRIEREA PROGRAMULUI:
* Vizitarea Castelului Corvinilor;
* Reeditarea unei zile din viaţa unui cavaler.
DURATA: o zi

MONITORIZARE;

71
 Aplicarea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă monitorizând
permanent implicarea activă a copiilor în acţiunile planificate.
Prin pasiune, perseverenţă, seriozitate, îndrumare nemijlocită vom
urmări realizarea obiectivelor propuse.

EVALUARE PROIECT:
• Implicarea copiilor în activităţile
muzeului va fi pentru ei un câştig.
Copiii se vor apropia mult mai mult de
instituţiile de cultură şi vor aprecia şi
respecta valoarea acestora.
• Realizarea unui album cu poze din
activităţile copiilor în urma derulării
proiectului.
• Realizarea unui CD cu activităţile
derulate în proiect.
• Realizarea unui material pentru site-
ul Primăriei oraşului Hunedoara şi
pentru Didactic. Ro.

DIRECTOR, DIRECTOR,
INSTITUTOR, HUŢAN EMILIA PROFESOR, NEGESC
OLIVIA

CONSERVATOR, DIRECTOR,
ROMAN DELIA CIRIŞEL NICOLAE

- PROIECT EDUCAŢIONAL -

“Spune-mi şi voi uita, predă-mi şi îmi voi

aminti, implică-mă şi voi învăţa”.
(Confucius)
72
INSTITUŢII IMPLICATE :
GRĂDINIŢA P. N. HAŢEG - GRUPA PREGǍTITOARE
GRǍDINIŢA SOCIALĂ - GRUPA DE GRĂDINIŢǍ

INIŢIATORI: ED. PASCONI JENICA - GRǍDINIŢA P.N.

HAŢEG
ED. SIMEDRONI VICTORIA - GRǍDINIŢA
SOCIALǍ

ARGUMENT:
Acest proiect este continuarea unui proiect finanţat din fonduri
PHARE a cărui derulare a început în urmă cu 5 ani, ca furnizor de
servicii sociale. Se adresează copiilor proveniţi din familii aflate în
dificultate şi cărora Grădiniţa Socială le asigură, printre altele, activităţi
de îngrijire, educare, recreere si mai ales socializare.
Am decis continuarea colaborării prin iniţierea unor activităţi de
socializare cu copiii celor doua instituţii din următoarele motive:
eliminarea prejudecăţilor privind copiii proveniţi din familii defavorizate,
atât în rândul copiilor, dar mai ales al adulţilor, şi asigurarea integrării
sociale a categoriilor vulnerabile, pe de o parte, cât şi, pe de altă parte,
complacerea lor în „victime sociale” concept de pe urma căruia
speculează diferitele avantaje materiale.
Interesul copiilor de la Grădiniţa cu program normal faţă de copiii
defavorizaţi a pornit în urma lecturării poveştii „Ţara Prieteniei”, în
cadrul vizitei facute la biblioteca oraşului.

PARTENERI :
- Grupa de grădiniţă din cadrul centrului social „Împreună pentru
un viitor mai bun”, centru care funcţionează în subordinea serviciului
public de asistenţă socială din cadrul primăriei oraşului Haţeg .
- Grupa pregătitoare din cadrul Grădiniţei cu Program Normal
din Haţeg.

TIPUL DE PROIECT: SOCIO-EDUCATIONAL

GRUPUL TINTĂ:
copiii celor două grupe de grădiniţă
părinţii copiilor implicaţi în proiect
cadrele didactice şi de specialitate din cele două unităţi.
PERIOADA: 08 mai - 1 iunie 2009

SCOPUL PROIECTULUI:
Pornind de la premisa „Ca să primeşti trebuie să dai”, ne-am
propus inducerea ideii de acceptare a semenilor defavorizaţi încă de la
73
cea mai fragedă vârstă precum şi formarea conceptelor potrivit cărora
„ajutor” nu înseamnă doar să primeşti ci să participi activ la viaţa
comunităţii.

OBIECTIVE:
 acceptarea de către copii a participării, fără rezerve, la activităţi
comune;
 formarea şi dezvoltarea interesului pentru cooperare, socializare,
munca în echipă şi destinderea în grup;
 participarea activă a fiecărui copil în grupul nou format;
 implicarea părinţilor în activităţi directe ale grupului de copii;
 formarea şi consolidarea unor noţiuni privind activităţi umane,
îngrijirea mediului, relaţiile sociale, trecutul istoric al zonei.

RESURSE UMANE:
Copii celor două grupe de grădiniţă;
Părinţii acestora;
Educatoarele celor două grupe :Pasconi Jenica, Simedroni
Victoria;
Psiholog - Timiş Manuela Marcela;
Personalul brutăriei Nabis – Haţeg;
Muzeograf dr. arheolog Gică Băieştean;
Primarul oraşului Haţeg, ec. Nicolae Timiş.

RESURSE MATERIALE:
Jucării şi dulciuri pe care copii şi le-au oferit reciproc;
Creioane colorate, hârtie albă şi colorată, lipici;
Radiocasetofon, măşti şi accesorii;
Autocarul primăriei pentru vizitele tematice.

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
NR. Denumirea şi tema ACTIVITĂŢI SPECIFICE Data
CRT. activităţii
1 Pregătirea proiectului -Întocmirea documentelor; aprilie
- Stabilirea responsabilităţilor; 2009
- Stabilirea calendarului de activităţi;
- Popularizarea proiectului.
2 Cunoaşterea - Deplasarea grupei pregătitoare la 8 mai
partenerilor de proiect grădiniţa socială; 2009
- Schimburi de cadouri;
- Lecturarea poveştii „Ţara
prieteniei”;
- Activităţi de desen efectuate
împreună, cu tema „Şi tu îmi poţi fi
prieten!”.
74
 3 Jertfa înseamnă şi a Întâlnire cu preotul Florin Jura. 11 mai
dărui! 2009

4 Cum se face pâinea ? Vizită la brutăria Nabis. 11 mai

2009

5 Cine sunt strămoşii Vizită la ruinele cetăţii romane de la 20 mai

noştri? Sarmizegetusa. 2009

6 De ce trebuie să - Vizită la rezervaţia de zimbrii şi a 25 mai

ocrotim natura? pădurii Slivuţ; 2009
- Acţiune de ecologizare.

7 Mască pentru prietenul - Activitate practică la grădiniţa PN; 29 mai

meu! - Realizare de măşti; 2009
- Carnaval.
8 Mânuţele prieteniei - participarea împreună la 01 iunie
manifestările organizate la nivelul 2009
oraşului

EVALUAREA PROIECTULUI:
Se va urmări modul în care fiecare copil a participat la activităţi şi
se vor oferi recompense simbolice. Se va evidenţia gradul de însuşire a
ideii de necesitate de ajutor dat şi primit.
Psihologul va întocmi un raport de evaluare a activităţilor şi a
rezultatelor scontate.

MEDIATIZAREA PROIECTULUI:
 Publicarea în presa judeţeană a proiectului
 Realizarea unui album „Mânuţele prieteniei”
 Prezentarea în cadrul activităţilor metodice,
simpozioane sau întâlniri organizate la nivelul
celor două unitǎţi.

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

75
 ”CARNAVALUL TOAMNEI”
Prof. Ari Mariana, Grădiniţa P.N.Nr. 1, Lupeni

MOTTO:
„Văl de brumă
argintie
Mi-a împodobit
grădina,
Firelor de lămâiţă
Li se uscă
rădăcina.” (O. Goga)

ARGUMENT:
Având permanent în atenţie dorinţa copiilor de explorare a naturii,
am conceput împreună cu aceştia proiectul tematic: “Toamnă harnică şi
de fructe darnică”, pe care l-am derulat pe parcursul a trei săptămâni (19
octombrie–13 noiembrie 2009), iar în perioada 16-20 noiembrie am
evaluat cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite de-a lungul
acestor trei săptămâni.
În cadrul proiectului tematic am încercat să investigăm, să răspundem
întrebărilor De ce? Pentru ce? Din ce cauză?. Acestea sunt doar câteva
întrebări pe care ni le pun copiii noştri, ori de câte ori natura le trezeşte
interesul şi curiozitatea.
Iată că a venit momentul să culegem roadele muncii noastre, a
educatoarelor şi a copiilor deopotrivă, roade pe care să le prezentăm în
faţa părinţilor şi partenerilor implicaţi în derularea proiectului
educaţional intitulat „Carnavalul toamnei”.
Am dorit ca preşcolarii implicaţi în acest proiect, precum şi cei care
ne sunt parteneri şi colaboratori să simtă din plin bucuria muncii
împlinite, să mai încerce încă o dată să fie copii, să mai simtă încă o dată
gustul dulce al bucuriei sincere, izvorâtă din lucruri mărunte, pe care,
prinşi de problemele zilnice nu le mai observăm: superba haină de toamnă
a pădurii, roşul obrazului rotund al merelor coapte, rubiniul mustului,
foşnetul frunzei arămii, aromele de pământ ale crizantemelor, lumina din
ochii persoanei iubite în amurgul auriu de septembrie.
Copiii noştri ne vor aminti toate aceste bucurii cu prilejul
„Carnavalului toamnei” care se va desfăşura în grădiniţa noastră la finele
perioadei de evaluare a proiectului tematic derulat.

76
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Familiarizarea colectivului de părinţi de la Grădiniţa P.N. Nr. 1,
Lupeni, cu activităţile desfăşurate de copii de-a lungul unui proiect
tematic.
 Antrenarea părinţilor în realizarea unor activităţi la grupele de copii
din colectivele cărora fac parte.
OBIECTIVUL ACŢIUNII:
 Evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite pe
parcursul proiectului tematic „Toamna harnică şi de fructe
darnică”.
 Realizarea unor jocuri şi activităţi recreative împreună cu părinţii.
OBIECTIVE DIDACTICE:
 Să recite versuri despre toamnă învăţate la grădiniţă;
 Să interpreteze jocurile cu text şi cânt şi cântecele învăţate pe
parcursul proiectului;
 Să confecţioneze măşti, jucării din materiale din natură (coji de
nucă);
 Să trăiască stări afective pozitive ca urmare a unei munci împlinite,
dusă la bun sfârşit împreună cu membrii familiei participanţi la
acţiune.
ACTIVITĂŢI:
 Realizarea de salate de fructe şi legume împreună cu părinţii;
 Concursuri între grupe de copii şi părinţi în realizarea unor lucrări
practice;
 Confecţionare de măşti pentru carnaval;
 Confecţionare de obiecte diferite, din coji de nuci;
 Recitări de versuri despre toamnă;
 Interpretarea unor cântece despre toamnă ;
 Realizarea unor felinare din dovleci cu ajutorul părinţilor;
 Realizarea unor expoziţii cu lucrările realizate de copii împreună cu
partenerii lor;
 Carnavalul toamnei – dans şi voie bună.
LOC DE DESFĂŞURARE:
- Grădiniţa P.N. Nr.1, Lupeni
INIŢIATOARE DE PROIECT: Institutor Ari Mariana - Ana
COORDONATORI:
 Educ. directoare : instit. Neamţu Marinela
 Educ. Todoni Sorina
 Instit. Cîmpean Rodica
 Educ. Tudoran Doina
 Instit. Avădanei Leliana
 Instit. Ari Mariana - Ana
PARTENERI:
o Primăria Municipiului Lupeni – Primar Cornel Resmeriţă

77
 o Consiliul Municipiului Lupeni – Consilier Pop Gabriel
o Clubul elevilor , Lupeni – prof. Ardeleanu Ioan, prof.
Dragota Claudiu
o Colectivul de părinţi de la Grădiniţa P. N. Nr. 1, Lupeni
GRUP ŢINTĂ:
 preşcolarii celor şase grupe de copii din grădiniţa P.N. Nr. 1,
Lupeni împreună cu părinţii lor;
 cadre didactice;
 comunitatea locală.

RESURSE:
 RESURSE FINANCIARE:
- proprii
 RESURSE MATERIALE:
-Legume, fructe, ustensile de bucătărie;
-Hârtie creponată, hârtie glasată;
-Coji de nucă;
-Polistiren expandat;
-Lipici, foarfece, acuarele, elastic;
-CD player; aparat de fotografiat; staţie de amplificare.
 RESURSE UMANE:
- preşcolarii Grădiniţei P. N. Nr. 1, Lupeni;
- cadrele didactice de la grădiniţă şi de la Clubul elevilor;
- părinţii;
- reprezentanţi ai comunităţii locale;
- jurnalişti din presa locală.
 REZULTATE AŞTEPTATE:
 POTOFOLIU cuprinzând activităţile desfăşurate;
 CD cu aspecte din proiect;
 ARTICOL în presa locală.
 EXPOZIŢIE cu lucrările realizate de copii împreună cu partenerii
lor.
DISEMINARE:
 Popularizarea proiectului la nivel local;
 Invitarea unor reprezentanţi ai presei locale;
 Imortalizarea activităţilor desfăşurate în vederea realizării unui
album al evenimentului.
EVALUARE:
 Realizarea unor portofolii, a unei expoziţii, a unui CD, în urma
evenimentului

78
 - PROIECT EDUCAŢIONAL -
Director: Guneanţu
Mia
Institutor: Ster Aida-Mariana
Grădiniţa P.P.Nr. 2
Petroşani

ARGUMENT
Specificul unei literaturi naţionale este reprezentat de înglobarea
tuturor operelor valoroase create de scriitorii unui popor, de-a lungul
timpului. Cele mai importante teme care se situează în specificul
naţional al creaţiei eminesciene sunt natura, folclorul şi istoria.
Opera lui Eminescu poate fi accesibilă la orice vârstă, ţinând cont de
temele permanente prezente. Mai accesibilă copilăriei este tema naturii
în cele două ipostaze: una terestră şi alta cosmică.
In plan naţional, Eminescu este exponentul nedezminţit al
pământului nostru, ,,este expresia integrală a sufletului românesc” (N.
Iorga).
Acum, când se împlinesc 160 de ani de la naşterea marelui
EMINESCU, se cuvine ca şi cei mici să-i cinstească memoria, aşa cum
pot ei mai bine, deoarece este cunoscut că opera sa dezvoltă cele mai
frumoase sentimente de iubire faţă de ţară, de natură şi de oameni.

SCOPUL PROIECTULUI
Prezentul proiect are ca principal scop cunoaşterea unei părţi
din vasta operă a poetului Mihai Eminescu, prin organizarea de activităţi
cu caracter extraşcolar în sensul stimulării participării copiilor şi trăirii
unor sentimente afective pozitive în lăcaşuri diferite.
Nu trebuie uitat faptul, cunoscut, că boala secolului o constituie, la
aceasta vârstă, jocul individual pe computer şi de aceea un alt scop al
acestui proiect îl reprezintă cultivarea şi dezvoltarea dragostei pentru
literatură.

OBIECTIVE:
 Să cunoască opera poetului Mihai Eminescu accesibilă vârstei
preşcolare;
 Să îşi cultive plăcerea şi interesul pentru literatura română;
 Să interpreteze în cadru festiv versuri şi cântece ce aparţin poetului ;
 Să trăiască sentimentele transmise de mesajul poeziilor.

79
 INIŢIATOARELE PROIECTULUI
Director: Guneanţu Mia
Institutor: Ster Aida-Mariana

COLABORATORI AI PROIECTULUI
Cadrele didactice din Grădiniţa P.P.Nr. 2 Petroşani
Părinţii şi bunicii copiilor din grădiniţă

BENEFICIARII PROIECTULUI
Copiii Grădiniţei P.P. Nr. 2 Petroşani

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI

11-01-2010 – 15-01-2010

LOCUL DE DESFĂŞURARE
Săli de clasă, Biblioteca grădiniţei şi Biblioteca municipală.

EVALUAREA PROIECTULUI
 Expoziţie de arta plastica;
 Acordarea de diplome (pentru cele două secţiuni –artă plastică şi
recitare);
 Realizarea unui album cu aspecte din derularea proiectului;
 Popularizarea acţiunilor în rândul părinţilor, pe site-ul www.
didactic.ro.

CONŢINUT DE ABORDAT
Nr. Activitatea propusă Locul de desfăşurare Data
crt.
1. MIHAI EMINESCU- LA CEAS
ANIVERSAR Sala cu calculator –sunt 11.01.2010
Popularizarea proiectului şi împărţirea de implicaţi preşcolarii
pliante părinţilor cu rugămintea de a ne grădiniţei şi unii dintre
sprijinii în derularea acţiunilor. părinţi.
(Am primit materiale care
ne-au fost de un real
folos: aceeaşi poezie
scrisă în mai multe limbi;
cărţi mai vechi pentru
ilustrarea operei).
2. „EMINESCU –ALĂTURI DE
Sălile de grupă 12.01.2010
NOI!”
Audierea de cântece şi poezii eminesciene,
memorarea de poezii.
(-copii au audiat versurile poeziilor
eminesciene ,,Somnoroase păsărele”,
,,Revedere”, ,,Ce te legeni ? ” etc.

80
 -în etape copiii realizează lucrări pentru
expoziţie)

3. ,,MEDALION LITERAR ” Biblioteca municipala 13.01.2010

– recitarea de poezii, interpretarea de cântece
sunt implicaţi preşcolarii
pe versuri eminesciene;
grădiniţei şi unii dintre
părinţi si bunici

4. ,,CODRULE ,CODRUŢULE”
Expoziţie tematică cu lucrări ale copiilor. Biblioteca grădiniţei 14.01.2010
Vizionarea unor ppt-uri cu interpetări ale
poezie eminesciene (sursa didactic.ro).

5. ,,AŞA L-AM CUNOSCUT PE

EMINESCU!” Biblioteca grădiniţei 15.01.20
Concurs de recitare a poeziei eminesciene şi 10
acordare unor diplome, prezentare de carte,
lectura unor poezii.

Poze reprezentative din cadrul ultimei zile a acţiunilor dedicate

sărbătoririi marelui poet Mihai Eminescu

Grupa pregătitoare condusă de d-na

educatoare Pârţac Elena ne-a cântat .

Grupa mare condusă de d-nele Stăncioi

Dorina şi Mihăilă Giorgiana ne-a recitat poezia ,, Somnoroase
păsărele”

81
Mulţumim bunicuţei care a venit la noi să ne recite, mai sfioasă ca un
preşcolar.
Şi pentru a răsplăti efortul copiilor am oferit acestora diplome.

GRADINITA P.P. 4 PALATUL

COPIILOR
DEVA DEVA

Moto: „Fiecare copil este un artist.

Problema este cum să rămână un artist şi după ce va creşte.” PABLO
PICASSO

82
LOCUL DESFAŞURĂRII: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Deva

INIŢIATOR: Institutor PETRAŞ ADRIANA

Profesor MÎŢIU CRISTIAN

TIPUL PARTENERIATULUI : de colaborare, formare continua şi

dezvoltare.
DURATA: 1 an şcolar (2009-2010).

SCOPUL:
- formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,
picturi, modelaj, colaj;
- realizarea unor corespondente între diferitele elemente de limbaj
plastic şi forme din mediul înconjurător (natura, arta, viaţa socială);
- stimularea creativităţii prin desen, pictură şi modelaj;
- popularizarea activităţii desfăşurate de Palatul Copiilor din Deva, în
rândul părinţilor acestora şi comunităţii.
OBIECTIVE GENERALE:
- să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate, prin tehnici
specifice;
- să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme
şi culori din mediul înconjurător;
- să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, aplicând reguli de
utilizare a acestora;
- să compună original şi personal spaţiul plastic utilizând tehnici şi
materiale diverse alese de el.
GRUPURILE ŢINTĂ: Preşcolarii unităţii
Cadrele didactice
Echipele manageriale
Părinţii preşcolarilor
Alţi factori educaţionali
RESURSE MATERIALE: Materiale specifice activităţilor artistico-
plastice (hârtie glasată, hârtie creponată, lipici,
foarfecă etc.)
ECHIPA DE PROIECT: Director GABRIELA BERBECEANU, Prof.MITIU
CRISTIAN
CADRE DIDACTICE GRADINITA PP Nr.4:
MARIANA BǺLTEANU
RODICA COSTAN
CRISTINA DAVID
SANDA DAN
MIHAELA DANC

83
 DANIELA GROS
ELENA ILIE
DANIELA IOSIF
MARINELA ISTRATE
CORNELIA MOŢ
ADRIANA PETRAŞ
ADRIANA SANDIUC

MODALITĂŢI DE REALIZARE:
- organizarea unor activităţi comune de doua ori pe săptămână;
- realizarea unor lucrări plastice;
- realizarea unor albume;
- realizarea unor expoziţii.

CALENDARUL ACTIVITATILOR:
Nr.crt. DENUMIREA ACTIVITĂŢII: FORMA DE REALIZARE:
1. Serbarea toamnei Colaj
2. Vine Moş Crăciun! Pictură
3. E ziua mamei! Confecţii
4. Hristos a inviat! Confecţii
5. Ziua copiilor. Desene
6. La revedere, grădiniţă ! Machetă

EVALUAREA PARTENERIATULUI:
- valorificarea lucrărilor realizate in cadrul concursurilor judeţene,
interjudeţene, internaţionale;
- mediatizarea rezultatelor în rândul părinţilor şi comunităţii;
- organizarea unor portofolii;
- organizarea unor expoziţii.

Parteneriat educaţional

Instit.
COSTAN RODICA
Instit. IOSIF
DANIELA
Grădiniţa P.P. NR. 4
Deva

Motto: "Dintre toate lucrurile pe care înţelepciunea le oferă pentru a da

omului bucurii, cel mai important este prietenia."

Prietenia a existat dintotdeauna ca nevoie de comunicare, ca o

tendinţă de exteriorizare a gândurilor şi sentimentelor, ca un fel de a nu fi
singur.
84
 Pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din
atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu semenii, am
iniţiat proiectul "Suntem prieteni", realizat prin îmbinarea activităţilor
curriculare cu cele extracurriculare şi extraşcolare.
Prin derularea acestui parteneriat urmărim promovarea relaţiilor de
prietenie, de colaborare şi de schimb de experienţa între copii şi cadrele
didactice.
Parteneriatul se desfăşoară prin vizite reciproce şi în paralele sunt
expediate periodic scrisori prin care împartaşim experienţele cele mai
interesante, impresii trăite şi curiozităţi.

PĂRŢILE CONTRACTULUI:
1. Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva, reprezentată de Iosif Daniela şi Costan
Rodica, în calitate de iniţiatori şi doamna directoare Berbeceanu Gabriela,
în calitate de coordonator.
2. Grădiniţa „Dumbrava Minunată” din Hunedoara, reprezentată de Pop
Aurelia în calitate de iniţiator şi doamna directoare Huţan Emilia în calitate
de coordonator.

SCOPUL PROIECTULUI:
 Valorificarea experienţei acumulate.
 Promovarea cooperării între copii din cele două unităţi şi cadrele
didactice.
 Diversificarea activităţilor educative desfăşurate de cele două
unităţi.
 Cunoaşterea trecutului istoric al localităţilor.

OBIECTIVE:
1. Pentru cadrele didactice:
 să-şi dezvolte abilităţile de a acţiona în comun cu cadrele didactice
din alte unităţi de învăţământ pentru a organiza şi desfăşura acţiuni
comune.
 să asigure un climat socio-afectiv, de prietenie în timpul derulării
proiectului.
 să asigure resursele materiale şi umane necesare pentru activităţile
planificate.
2. Pentru copii:
 să se împrietenească şi să colaboreze cu ceilalţi copii.
 să desfăşoare acţiuni comune pentru atingerea unui scop.
 să se familiarizeze cu istoria locală.
3. Pentru părinţi:
 să colaboreze cu cadrele didactice pentru buna organizare a
acţiunilor.

85
  să contribuie financiar la asigurarea deplasărilor şi primirea
invitaţilor.
 să orienteze copii în sensul aprecierii unei prietenii la distanţă.

Prima acţiune s-a desfăşurat în 06.11.2008, cu ocazia

Parteneriatului Educaţional "Suntem prieteni".
Copiii de la Grădiniţa P.P. nr. 4 Deva, însoţiţi de educatoarele
implicate în parteneriat s-au deplasat la Grădiniţa "Dumbrava Minunată",
unde au desfăşurat împreună cu copiii de la grupa mijlocie, conduşi de
educatoarea Pop Aurelia, următoarele activităţi:
Jocul "Prietenia" în scopul cunoaşterii şi relaţionării.
Activitatea integrată "Toamna"- evaluare.
Sceneta "Suntem fructe şi legume".
Audiţie "Cântece pentru cei mici".
Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de
mape cu lucrări ale copiilor şi fişe model.
Grupa pisoiaşilor – gazde le-a dăruit musafirilor câte-o
jucărie de pluş la despărţire.

A doua acţiune s-a desfăşurat în 10.12.2008, cu ocazia Parteneriatului

Educaţional "Suntem prieteni".
Copiii de la Grădiniţa "Dumbrava
Minunată", însoţiţi de educatoarea Pop
Aurelia şi părinţi copiilor s-au deplasat la
Grădiniţa P.P.nr. 4 din Deva, unde au
desfăşurat, împreună cu copiii gazdă,
următoarele activităţi:
Jocul "Prietenia" pe care l-au învăţat la
prima întâlnire.
Activitatea integrată „Zâna iarnă".
Sceneta "Aşa nu".
Colinde, colinde e vremea colindelor.
Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de mape cu lucrări
ale copiilor şi fişe model.
Grupa mămăruţelor –gazdă le-a dăruit musafirilor felicitări
confecţionate de ei, iar grupa pisoiaşilor le-au dăruit podoabe pentru
pom realizate de ei.

A treia acţiune a avut loc în 08.04.2009 cu ocazia desfăşurării

Proiectului educaţional „Un Paşte fericit alături de copii!”.
Sărbătorile sunt un prilej de bucurie, de împăcare sufletească,
lumina sfântă din noaptea învierii Mântuitorului călăuzindu-ne spre o
viaţă mai bună, lipsită de griji.

86
 Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va conduce la
conştientizarea faptului ca tradiţiile trebuie păstrate şi transmise mai
departe. Copiii iubesc aceasta-sărbătoare nu pentru latura ei religioasă, ci
mai mult pentru latura laică - venirea iepuraşului cu cadouri. De aceea, cu
ajutorul părinţilor vom încerca să sădim în sufletele lor iubire pentru
Dumnezeu şi pentru tradiţiile legate de sărbătoarea sfântă a Paştelui.
Acţiunea a fost deosebit de amplă, atractivă, bine organizată şi s-a
finalizat cu:
 realizarea unui program artistic;
 organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor;
 înregistrări audio – video;
 albume foto.
Parteneriatul încheiat cu Grădiniţa “Dumbrava Minunată” din
Hunedoara s-a derulat pe operioadă de doi ani şi a fost un bogat schimb
de experienţă între copii şi cadrele didactice din cele două unităţi.

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

Inst. Pop Aurelia

Gradiniţa “Dumbrava Minunata” Hunedoara
Inst. Andrei Adina Gabriela
Grădiniţa cu Program Normal Nădaştia de Jos

CONTRACT DE PARTENERIAT PENTRU O ZI

Încheiat între:
* Gradiniţa “Dumbrava Minunata”, Hunedoara,
reprezentată de institutor, Pop Aurelia;
* Grădiniţa cu Program Normal, Nădaştia de
Jos,reprezentată de institutor, Andrei Adina
Gabriela;
* Doctor, Şoancă Eliza, Cabinet medical
individual.

Grup de lucru:

87
* grupa mică,”Pisoiaşii”, părinţii si bunicii acestora;
* grupa combinată “Ţestoasele”, familiile acestora;
* elevii claselor simultan, 1-4, părinţii acestora;
* doctor, Şoancă Eliza, sponsorul acţiunii.

Tema proiectului: ZIUA COPILULUI

Obiectivele proiectului:
Obiectiv general:Sărbătorirea prin mijloace specifice virstei preşcolare a
zilei internaţionale a copilului;
Obiective specifice:
1.promovarea unor legături constante şi de durată între copiii din
zona rurală şi copiii din zona urbană;
2.Conştientizarea ideii pe ntru tot grupul ţintă (copii, părinţi,
educatori)că diferenţele sociale trebuie să apropie oamenii şi nu să îi
despartă;
3.Educarea sentimentelor de înţelegere şi compasiune pe ntru copiii
defavorizaţi de soartă;
4.Cultivarea sentimentelor de generozitate, iubire, toleranţă,
prietenie.

ACTIVITATEA PROPUSA:
- ora 8 Plecarea spre Nădaştia de Jos, din curtea grădiniţei (copii, părinţi,
bunici, educatoare);
- ora 8,30 Sosirea la Nădaştia de Jos (ne familiarizăm cu împrejurimile,
cu prietenii de acolo)
- 8,30-10 Jocuri şi concursuri (desene pe asfalt,concursuri
sportive,culegem flori de pe deal, cântece..)

- ora 10-11 Grătar la iarbă verde;

88
- ora 11-12 Clovnul împarte darurile aduse de la Hunedoara, baloanele,
diplomele, se măninca tortul imens de ciocolata;

- ora 12-13 Plimbare prin livada satului;

- ora 13-13,30 Sosirea în curtea grădiniţei “Dumbrava Minunată”,
Hunedoara.

EVALUAREA PROIECTULUI:
* Deschiderea relaţiilor de prietenie, pe termen nelimitat cu copiii
grădiniţei de la Nădaştia de Jos;
* Realizarea unui dvd şi a unui album foto cu instantanee din acţiune;
* Popularizarea acţiunii în media şi stringerea de fonduri pentru
urmatoarea acţiune, cea din iarnă .

89
 Inst. Ilie Elena
Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva

CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN GRĂDINIŢA DE

COPII

Fără îndoială, educaţia ecologică şi cea pentru sănătatea

individuală constituie o prioritate la nivelul fiecărei etape de şcolarizare,
dar şi a tuturor celor implicaţi în educaţie. Ea începe din familie, de la
cele mai mici vârste, şi se continuă apoi pe parcursul întregii vieţi,
educaţia formală transformându-se treptat în autoeducaţie.
În acest sens, încă din învăţământul preprimar, se impun activităţi
specifice pentru educarea ecologică şi educaţia pentru sănătate. Gama lor
este foarte largă şi poate cuprinde:
 Activităţi de protejare a naturii, cum ar fi:
- confecţionarea unor ”căsuţe” pentru păsări pe perioada
iernii;
- îngrijirea plantelor de la colţul naturii vii;
- drumeţii şi excursii în natură în care, pe lângă observaţiile
făcute asupra mediului, se va insista şi pe comportamentul
ecologic;
- amplasarea unor coşuri de gunoi care sa fie utilizate de
către cei care au de aruncat ceva;
- sădirea unor pomişori şi amenajarea unor ronduri cu flori
pentru îmbunătăţirea aspectului curţii de joacă;
- îngrijirea unui animal de apartament (câine, pisică, peşti
în acvariu, o pasăre exotică, etc.).

90
 ● Jocuri de mişcare şi alte activităţi în aer liber cu accent pe
respectarea regulilor de comportare ecologică (curăţenia la locul de joacă,
realizarea unor jucării din materiale refolosibile, îngrijirea spaţiilor verzi
din curtea grădiniţei, amplasarea unor afişe ecologice în locuri publice,
etc.) Desigur, ar fi de dorit, ca etapa a treia din programul zilnic să se
desfăşoare cât mai mult în mijlocul naturii.

● Introducerea unor elemente de igienă alimentară şi educarea

gustului pentru alimentele biologice prin diferite jocuri de rol si simulări
(”Ziua de naştere a colegului meu ”, „La magazinul naturist”, Să ne
hrănim sănătos”etc.)
La toate acestea se adaugă activităţile în care pot fi implicaţi şi
părinţii copiilor. De fapt, în condiţiile actualei ofensive a factorilor cu
influenţe negative asupra formării comportamentelor copiilor (între care,
mass-media, ocupă un prim, dar nefiresc loc), rolul familiei de partener
educaţional, trebuie reactivat. Formarea unui program sănătos de viaţă,
bazat pe petrecerea unei părţi cât mai mari de timp în aer liber şi în
natură, concomitent cu reducerea timpului petrecut în faţa televizorului
sau calculatorului constituie obiective educaţionale comune ale
educatoarei şi părinţilor copiilor.
Nu în ultimul rând, tematica educaţiei tehnologice şi pentru
sănătatea individuală ar trebui să constituie un subiect al diferitelor
cursuri de formare profesională a personalului.

91
 EVALUARE FINALA
SEMESTRUL I – AN SCOLAR 2009 – 2010
GRUPA MARE
Prof. Stanciu Mariana
Gradinita cu P.N. si P.P. nr. 1
Vulcan

Domeniul Tema Comportamente Forma de Mijloace Itemi Numar A D

masurabile realizare didactice copii
“Spune mai - sa realizeze mini- Joc didactic Ilustratii - stie sa faca prezentari si
departe!” dramatizari sau reprezentand sa se prezinte; 22 20 2
DLC jocuri de rol scene din
utilizand vorbirea povesti ; - alcatuieste propozitii
dialogata, nuantarea simple si dezvoltate
vocii, intonatia Fise de despre 17 5
adecvata; lucru, obiecte si fiinte familiare,
- sa utilizeze cuvinte Carioca personaje din povesti;
noi in contexte
adecvate; - recunoaste numarul de
- sa manifeste cuvinte dintr-o propozitie; 19 3
initiativa in
comunicarea orala. - traseaza semne grafice
relativ corect in ceea ce
priveste directia si 17 5
spatierea.

92
 “Frumusetile - sa recunoasca Activitate Ilustratii, - recunoaste imagini
iernii” anotimpul iarna; integrata specifice anotimpului 23 23
- sa descrie Jetoane cu iarna;
fenomene si imagini - deseneaza o steluta in
activitati specifice specifice cercurile imaginilor ce
anotimpului iarna; anotimpului; reprezinta jocurile 20 3
- sa reproduca copiilor in anotimpul
cantece si jocuri Fise de iarna;
muzicale avand ca lucru, - coloreaza patratul din
tematica activitati, dreptul imaginii ce
fenomene specifice Carioca reprezinta locul in care se
acestui anotimp; pot da cu sania copiii; sa 21 2
- sa redea plastic motiveze alegerea facuta;
frumusetea - scrie in triunghi cifra
anotimpului iarna. corespunzatoare
numarului de copii din 21 2
imagine;
- formuleaza propozitii pe
baza imaginilor date. 18 5

“ Anul si - sa interpreteze date Convorbire Imagini - identifica elemente

DS lunile anului” si simboluri din care reprezentand specifice ale anotimpului
se pot extrage anotimpurile toamna si iarna
informatii toamna si (fenomene ale naturii, 21 18 3
(calendarul naturii, iarna; evenimente) selectand
jurnalul grupei); imaginile adecvate;
- sa enumere Calendarul
modificari aparute in naturii;
viata omului, - sesizeaza
plantelor, animalelor Jurnalul comportamente
in functie de grupei. neadecvate ale activitatii 17 4
anotimp. omului asupra mediului;

93
 - motiveaza preferinta
pentru unul dintre aceste
anotimpuri. 16 5
“Ce este si ce - sa sesizezeze Joc logic Trusa cu - recunoaste cercul,
nu este la insusirile figuri patratul, triunghiul, 22 19 3
fel?” caracteristice geometrice; dreptunghiul in mediul
figurilor geometrice ambiant;
din trusa “Logi I”; Fise de - traseaza cercul, patratul,
lucru, triunghiul, dreptunghiul in
baza comenzii verbale a 19 3
Carioca educatoarei;
- realizeaza serii de
obiecte (figuri
geometrice) construind 17 5
structuri dupa un model
“ Stii sa faci la - sa alcatuiasca Joc didactic Jetoane - ordoneaza obiecte
fel ca mine?” grupe de obiecte in reprezentand (jetoane) dupa cat mai
functie de anumite creioane, multe criterii (culoare,
criterii; lumanari, forma, marime, lungime)
- sa-si consolideze fructe, asezandu-le in diferite 23 21 2
pozitiile spatiale; fluturi; locuri din clasa;
- sa lucreze cu Jucarii din - aranjeaza obiecte in
material individual sala de grupa perechi; 20 3
in functie de cerinte; (masini, - construieste grupe de
avioane, obiecte prin
cuburi etc.) corespondenta de unu la
Fise de unu (pana la 10 elemente) 19 4
lucru, si arata care grupa are mai
carioca multe, mai putine, tot
atatea si de ce.

94
 “Scrisoare - sa recunoasca Activitate Ilustratii - recunoaste evenimente
DOS pentru anotimpurile in integrata reprezentand importante dupa anumite 21 17 4
prietenii mei” functie de fenomene fenomene caracteristici;
caracteristice, caracteristice - face distinctia intre o zi
evenimente specifice anotimpului obisnuita si o zi de 19 2
fiecaruia; toamna si sarbatoare;
- sa-si exprime iarna,
opinia cu privire la evenimente - respecta promisiuni
consecintele pozitive specifice facute; 17 4
sau negative ale unor fiecaruia; - isi apreciaza
comportamente;. Fise de propriul comportament in
lucru, raport cu persoane si
situatii cunoscute; 18 3
Carioca - efectueaza operatii de
Cartoane lucru insusite anterior
colorate, (taiere, lipire, insirare). 20 1

Foarfeca,
Şnur colorat.

“Tablou de - sa lipesca forme pe Colaj Cartoane - manifesta spirit

iarna” suprafete realizand (lucrare colorate, cooperant in activitatea de 20 18 2
colaje; colectiva) grup;
- sa duca la bun Foarfeca, - lipeste elementele intr-o
sfarsit lucrarea succesiune logica; 17 3
inceputa; Lipici, - ajuta la distribuirea si
- sa participe activ la strangerea mijloacelor 16 4
rezolvarea unor didactice;

95
 sarcini casnice Hartie - isi exprima opinia fata
curente; glasata si de lucrarea proprie si/sau 19 1
creponata, fata de lucrarea celorlalti
motivandu-si parerea.
Fire textile

a)“Recunoaste - sa asculte si sa a) Cantec Ilustratii; - recunoaste cantece sau

DEC cantecul!” interpreteze in b) Joc muzical jocuri muzicale invatate, 22 20 2
b)“Cine a colectiv, in grupuri Pian jucarie; dupa un fragment
cantat!” mici si individual Xilofon melodic;
cantece pentru copii - asociaza miscari
adecvate cantecelor si 21 1
jocurilor muzicale
recunoscute;
- diferentiaza auditiv
timbrul sunetelor 19 3
muzicale reproduse de
colegi.

“Scena din - sa aplice culoarea Pictura Foi de desen - utilizeaza corect

poveste” pe o suprafata cu gris instrumentele de lucru,
plastica; aplicat, respecta pozitia corecta a 23 22 1
- sa organizeze tempera, corpului fata de suportul
spatiul plastic, sa guase, de lucru;
creeze forme si pensule - combina culorile de
modele noi prin baza pentru obtinerea 21 2
imbinarea altora noi;
elementelor de - traseaza cu pensula linii,
limbaj plastic. puncte, pete de culoare 20 2
pentru redarea temei.

96
 “Sportivii la - sa execute miscari Parcurs aplicativ Mingi, - raspunde adecvat din
DPM concurs” corecte de orientare punct de vedere motric la 23 22 1
in schema corporala; Cercuri, o comanda data;
- sa execute corect si Şnur colorat,
rapid diferite miscari - executa corect actiuni
la comanda, Medalioane motrice invatate (mers,
raportandu-se la un alergare, mers in 21 2
reper dat, echilibru, aruncare,
saritura);
- respecta regulile jocului
sportiv participand la
reusita echipei. 20 3

97
Colaboratoare:

Prof. Agoston-Vas Rodica - Grădiniţa P.N. 1 Orăştie

Prof. Ana Aurelia - director, Grădiniţa „Floare de Colţ” Brad
Inst. Andrei Adina Gabriela - GPN Nădăştia de Jos
Prof. Ari Mariana - Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Lupeni
Inst. Berbeceanu Gabriela - Director la Grădiniţa P.P.Nr. 4 Deva
Inst. Bojneag Maria - Grădiniţa P.N.Nr.3 Hunedoara
Inst. Cârstea Viorica - Grădiniţa „Zori de zi” Hunedoara
Inst. Cheptea Liana - Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2 Petrila
Inst. Corui Sorina - Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1
Hunedoara
Ed. Costea Ioana - Grădiniţa cu Program Normal Spini
Inst. Costan Rodica - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4
Deva
Prof. Deszo Alina - Grăd. ”Floare de Colţ” Brad
Inst. Gros Daniela - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Deva
Inst. Gruneanţu Mia - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2
Petroşani
Prof. Huţan Emilia - Grădiniţa „Dumbrava minunată”
Hunedoara
Inst. Ilie Elena, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 Deva
Prof. Iosif Daniela - Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 4 Deva
Ed. Joldiş Mariana - Grădiniţa „Floare de Colţ” Brad
Inst. Marta Cornelia - Grădiniţa cu Program Normal Zdrapţi
Ed. Mindrean Tünde–Clara - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1
Hunedoara
Inst. Pascal Felicia - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1
Hunedoara
Ed. Pasconi Jenica Grădiniţa cu Program Normal Haţeg
Inst. Pavãl Maria - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1
Hunedoara
Inst. Petraş Adriana - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4
Deva
Prof. Pleşa Claudia - Grădiniţa ”Floare de Colţ” Brad
Inst. Pop Aurelia - Grădiniţa „Dumbrava minunată” Hunedoara
Ed. Potîrniche Cosmina - Grădiniţa ”Floare de Colţ” Brad
Inst. Schiau Nicoleta - Grădiniţa „Zori de zi” Hunedoara
Ed. Simedroni Victoria - Grădiniţa Socială Haţeg
Inst. Stanciu Mariana - Grădiniţa PN şi PP nr. 1 Vulcan
Inst. Ster Aida - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 Petroşani
Prof. Tomodan Maria – Grădiniţa „Căsuţa piticilor” Simeria
Inst. Tutunaru Laura - Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2
Petroşani

98
Inst. Ungur Rodica - Grădiniţa cu Program Normal Nr.5
Hunedoara

99