MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Tema 2. PROIECTAREA ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR LUDICE ȘI DE
ÎNVĂȚARE

 Jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în grădiniţă.

Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de
învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de
realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile
didactice de învăţare.
În p rogramul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu
text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată,
educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a
organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp. Este necesar ca în activitatea cu preşcolarii
educatoarea să dea dovadă de flexibilitate şi creativitate  în  abordarea  situaţiilor didactice, pentru a evita rutină şi a acţiona pentru
transformarea învăţământului care încă se bazează pe informaţie, pe reproducerea ei, într-un învăţământ global, integrat şi creativ,
bazat pe educaţie pe formare.
Motivele determinate în alegerea jocul ca instrument de instruire şi educare dominante în activitatea zilnică din grădiniţă sunt
multiple. Cel   mai important dintre ele mi se pare a fi acela că ele corespund perfect particularităţilor de vârsta ale
preşcolarilor.
Jocul stimulează interesul şi curiozitatea preşcolarului, favorizând acumularea unei mari cantităţi de cunoştinţe într-un timp
redus şi aparent fără efort.
Prin joc copilul învaţa cu plăcere, devine interesat faţă de activitatea care se desfăşoară. Cu timpul, jocul schimba
comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El stimulează şi modelează procesele afectiv-emotionale, îmbogăţind viaţa afectivă a
copiilor şi ajutându-i să-şi stăpânească emoţiile.
Prin joc copilul ne dăruieşte tot ce are el mai bun, atât că forţe fizice, cât şi că valori morale. El contribuie la formarea
personalităţii copilului şi creează o ambiantă de cooperare.
Copiii trebuie să înveţe jucându-se căci jocul este activitatea prin care copilul cucereşte încredere în forţele sale. De aceea
învăţarea apare frecvent în împletirea cu jocul la această vârstă. În programul zilnic al preşcolarilor intervin schimbări impuse de de
ponderea pe care o are acum grădiniţă, schimbări care nu diminuează însă dorinţa de joc, jocul rămânând o problemă majoră a întregii
copilării.

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

În familie, jocul se desfăşoară într-o manieră distractivă, devenind un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber. La
grădiniţă, acesta este înlocuit cu jocul didactic şi cu elemente de joc, favorizând astfel adaptarea cu uşurinţă a preşcolarilor la
activitatea dominantă – învăţarea.
Ştiind că jocul este formă de organizare, metoda şi procedeu, folosind des metodele interactive, considerându-le jocuri cu
multiple valente formativ-informative ce se răsfrâng asupra minţii şi personalităţii copilului. Ele sunt mijloace prin care se formează şi
se dezvolta priceperile, deprinderile, capacităţile copiilor de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilitate
interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. Se constatată că preşcolarii s-au implicat mai mult în învăţare decât
în abordările frontale sau individuale, au manifestat dorinţa de a împărtăşi şi celorlalţi ce au experimentat. Dacă copiilor nu li se
acorda ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii, învăţarea nu are loc.
Relaţia între învăţarea sistematică şi joc constitue suportul pe care se sprijină întreaga munca instructiv-educativa din grădiniţă.
Prin caracterul, conţinutul şi structura lor, jocurile sunt foarte numeroase şi variate. Ţinând seama de sarcinile educaţiei
preşcolarului şi de influenţa formativă a jocului asupra copilului, pedagogia preşcolară clasifică jocurile în: jocuri de creaţie, jocuri de
construcţie, jocuri didactice, jocuri logice, jocuri de mişcare, jocuri distractive.

Jocul de creaţie este cea mai răspândită şi îndrăgită activitate, prin el copiii prelucrează şi transpun pe plan imaginar
impresiile pe care le au despre realitataea înconjurătoare, jocul refelctând raportul dintre copil şi mediul social. Copilul intrat în
grădiniţă trece din familie în contact direct cu ceilalţi copii, într-o activitate organizată de observare a mediului social în care sunt
prezentate aspectele practice ale vieţii adulţilor, precum şi relaţiile dintre ei. Copiii crează astfel jocuri ca: De-a mama, De-a doctorul,
De-a magazinu, etc

Jocul de construcţie reproduce cu mijloace scopuri lucide unele construcţii sau obiecte din mediul înconjurător. Copiii, găsind
la grădiniţă un bogat material de construcţie, învaţă să realizeze treptat diferite modele, fie din imaginaţie, fie după o temă dată. Astfel,
ei construiesc diferite maşini, roboţi, avioane. Materialul folosit este divers: cuburi, rotodiscuri, leggo, materiale plastice şi din natură.

Jocul didactic are un caracter mult mai pronunţat decât celelalte jocuri şi se utilizează în grădiniţă în scopul îmbogăţirii şi
aprofundării experienţei cognitive a copiilor, precum şi în vederea dezvoltării proceselor psihice de reflectare directă şi nemijlocită a
realităţii. Jocurile didactice se practică atât în cadrul activităţilor comune, cât şi în afara lor, ele fiind nişte activităţi accesibile şi
atractive copiilor prin intermediul cărora se realizează majoritatea sarcinilor instructiv educative în grădiniţă.

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Scopul jocului se formuleaza pe baza obiectivelor de referință prevăzute în program. Trebuie definit cu claritate pentru ca jocul
să conducă la îndeplinirea lor (ex. Dezvoltarea capacității de exprimare, dezv. capacității de orientare în spațiu).

Conţinutul jocului este dat de cunoştinţele copiilor despre plante, animale, obiecte, anotimpuri, activitatea oamenilor, referiri
la reprezentări matematice.

Sarcina didactică apare ca o problemă de gândire şi dă sensul jocului şi atracţia copilului spre el. De aceea sarcina didactică nu
trebuie să fie prea grea pentru a demoraliza copiii, dar nici prea uşoară pentru a-i plictisi.

Regulile jocului arată copiilor cum să se joace, cum să rezolve sarcina didactică şi sunt condiţionate de conţinutul fiecărui joc.

Elementele de joc, o altă componentă a jocului didactic fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru
copii. Ele constă în: momente de aşteptare, surprize, ghicire, mişcare, întrecere, galerie, aplauze.

Jocul didactic are o mulţime de valenţe formative. Prin intermediul lui se activează vocabularul şi limbajulcopiilor, se
corectează deficienţele de exprimare, se formează deprinderea de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii logice.

Cea mai mare pondere în cadrul lor o au metodele de învăţare prin acţiune efectivă. Raportul dintre principiile învăţământului
şi metodologia didactică, dinamica acestor categorii pedagogice, atât în plan teoretic, cât şi practic sunt condiţionate de înţelegerea
caracterului interactiv predării şi învăţării2 . Având în vedere aceste principii, jocurile didactce se planifică în ordine cronologică, în
aşa fel ca fiecare predare să fie urmată de un joc de fixare şi apoi consolidare a cunoştinţelor predate.

Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot desfăşura jocuri ca: Deschiode urechea bine, Al cui glas este, etc. Prin jocuri ca:
Găseşte cuvântul potrivit se urmăreşte activizarea vocabularului, spontaneitatea gândirii prin realizarea unor exerciţii verbale. Jocurile
didactice pentru cunoaşterea mediului au ca scop consolidarea şi verificare cunoştinţelor copiilor în urma observărilor, a lecturilor
după imagini, a plimbărilor şi vizitelor (La piaţă, Când se întâmplă, Cu ce călătorim). Jocul didactic matematic constituie şi el un
mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului şi socotitului (Completează ce lipseşte, Cine aşează mai bine etc.)

Jocul logic ca modalitate de educare şi instruire intelectuală a preşcolarului realizează o îmbinare optimă între obiectivele
urmărite, conţinutul activităţii si particularităţile psihice ale vârstei preşcolare prin transpunerea sarcinilor de învăţare în joc.

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Prin jocurile logice se urmăreşte dezvoltarea gândirii cu operaţiile, efectuarea în practica jocului a unor operaţii matematice
specifice. Se desfăşcoară cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel conceput, încât conduce copiii către o înţelegere intuitivă şi
concretă a matematicii (Aşează-mă la căsuţa mea, Ghiceşte cine sunt etc.)

Jocul de mişcare - interesu lcopiilor pentru mişcare, în general, este foarte mare la această vârstă, dorinţa lor are la bază
dorinţe de ordin fiziologic. Ele au ca şi scop, pe lângă călirea organismului şi întărirea sănătăţii, dezvoltarea armonioasă a tuturor
grupelor musculare, prevenirea localizării unor atitudini vicioase, creşterea capacităţii intelectuale, crearea unei bune dispoziţii.

Jocurile cu caracter sportiv au dinainte stabilite regulile şi momentele competitive. Regulile precizează mişcările şi acţiunile
necesare în joc (Şoarecele şi pisica, Raţele şi vânătoru, Trenul etc.)

Jocurile distractive sunt tratate de obicei ca jocuri de mişcare. Această încadrare este unilaterală deoarece latura principală a
acestor jocuri nu o constituie executarea unor mişcări, ea realizându-se prin posibilitatatea minţii şi prin spiritul de observaţie.

Se caracterizează prin faptul că este un joc cu temă şi reguli stabilite anterior în majoritatea cazurilor, specificul lui fiind că atât
mişcările, cât şi cunoştinţele copilului reprezintă un mijloc prin care se realizează amuzamentul (Zboară, zboară, Baba – Oarba etc.)

Omul prin natura sa nu este îndreptat cu totul înspre satisfacerea materială, ci el încearcă, din copilărie încă, să-şi construiască
situaţii pline de suspans, prin care să cunoască ceva nou, să se pregătească pentru viaţa cea de toate zilele într-un mod cât mai creativ,
reuşind astfel să-şi urmărească şi să-şi împlinească ţelurile propuse în viaţă. Prin joc sunt încercate şi exersate moduri de
comportament în viaţă, sunt testate reacţii la diferite situaţii şi sunt formate atitudini. Copiii nu pot menţine suspansul pentru un timp
mai îndelungat, de aceea ei pot repeta situaţiile de joc la infinit, până ce au învăţat ceva din acestea. Astfel jocul devine o metodă
importantă de învăţare şi memorare. În dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor jocul ocupă un loc de frunte,fiecare formă de joc fiind
un act de învăţare. Jocul este o metodă, care are un mare potenţial de formare şi dezvoltare a personalităţii complete (corp – raţiune –
suflet).

 Structura și conținutul pentru: planificarea anuală/planificarea calendaristică; proiectele tematice; proiectele de

activitate (integrată sau pe discipline);
Planificarea anuală de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum
este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi
cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu
copiii diferite proiecte).
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
 MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Planificarea calendaristică:
Nr. TEMA ANUALĂ TEME DE PROIECT/TEME ÎN AFARA PERIOADA
Crt. PROIECTULUI
1 CINE SUNT/ SUNTEM? ASTA E FAMILIA MEA 28.09- 2.10. 2016
---/////------- FETITE, BAIEȚI ( corpul uman)
2 CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? A VENIT IAR TOAMNA 26.09- 30.10.2016
--------------//------------------- ÎN CĂMARĂ I-O COMOARĂ!

 proiectele tematice

TEMA ANUALĂ:
TEMA SĂPTĂMÂNII:
ZIUA Activități de Jocuri și actiități Actiități pe domenii experențiale ADE Jocuri și activități Semnătura
dezvoltare didactice alese Denumirea Mijloace de realizare didactie
Data personală ADP ALA I activității, tema ALA II

LUNI Întâlnirea de BIBLIOTECA ”TEMA ZILEI” JOC DISTRACTIV:

dimineață: 1. DS1: ” TEMA” Tema
- Salutul 2. DEC: ” TEMA” JOC SENZORIAL:
- Calendarul ARTĂ Tema
naturii 1. STIINȚĂ: ” TEMA” -MIJL.REALIZ.
- Noutatea zilei 2. ARTĂ: ” TEMA” ……..//……..
Tranziții: CONSTRUCȚII CONSTRUCȚII: ……..//…………
Grădinarii la JOC DE ROL ”TEMA”
înviorare STIINȚĂ
MARTI Opțional JOC DE MASĂ Joc de mişcare:Tema
Lb. engleză Joc liniştitor: Tema
MIERCURI
JOI
VINRI
TURA II
ZIUA/ DATA SEMNĂTURA

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
 MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

LUNI ADP:
ALA:
ADE:
ALA:
ADP:
MARȚI
MIERCURI
JOI
VINERI
Ativitate metodică Întocmirea planificării săptămânale
Studiu individual
Activitate de consiliere Copiii de ieri, copiii de azi! /

Harta proiectului de activitate

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

TEMA ANUALĂ: CUM A FOST, ESTE ȘI VA FI PE PĂMÂNT?
TEMA PROIECTULUI: ANIMALE DE PRETUTINDENI
PERIOADA: 11.01.-26.02.2016
SCOPUL PROIECTULUI:Lărgirea orizontului de cunoaștere în legătură cu viețuitoarele de pe pământ.

INVENTAR DE POBLEME:
CE ȘTIU COPIII? CE VOR SĂ AFLE COPIII?

-animalele domestice trăiesc pe lângă casa -ce mănâncă animalele domestice?

omului -cine le face case anmalelor sălbatice?
-animalele sălbatice trăiesc în pădure

HARTA PROIECTULUI

Lumea apelor
Lumea lui Dino

Animale de
pretutindeni

Prietenii pădurii Prietenii

necuvântătoarelor

FINALITĂȚILE PROIECTULUI: Expoziție cu lucrări ale copiilor, fotografii, etc.

FACTORI IMPLICAȚI: copiii, educatoare, părinți

 Categoriile de activități de învățare și modul de integrare în proiectarea didactică (Activităţi pe domenii experienţiale,
Jocuri şi activităţi didactice alese şi Activităţi de dezvoltare personală - activităţi integrate sau pe discipline);

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Activităţi pe domenii experienţiale. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:
Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi
de dezvoltare personală.

Activităţile pe domenii experienţiale: sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte
planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din
grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la
disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective).

Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi
matematice, de prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe
anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că
ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având
libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

 Jocuri şi activitaţi didactice alese:

Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi
să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi
scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de
program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea
activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea
copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la
programul prelungit acasă).Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate.
Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi
conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este
vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca,
Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele
materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate
centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă
posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema
proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie speciala.

 Activităţi de dezvoltare personală (rutine, tranziţii, activităţi optionale şi activitaţi desfăşurate după-amiaza).
Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de
program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.

o Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi

contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările,
plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de
dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.)

o Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi

de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate
variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest
sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de
recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie
respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

 Diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ.

Ce este diferenţierea şi individualizarea?

1. DIFERENTIEREA =adaptarea activitatii de predare- invatare- evaluare,sub raportul continutului,al formelor de organizare si al
strategiilor didactice la:

- particularitatile copiilor
- capacitate de invatare
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

- ritm de gandire si actiune
- abilitati
- motivatii
- interese,aptitudini etc.
- la tipurile de individualitati

2. INDIVIDUALIZAREA =adaptarea activitatii didactice la potentele / particularitatile individuale ale copilului

3.FUNCTIILE ESENTIALE
*faciliteaza realizarea idealului educativ
*asigura rezultate scolare mai bune
*previne si diminueaza situatiile de esec la integrarea scolara
*depisteaza la timp si stimuleaza interesele si aptitudinile copiilor
*previne si elimine fenomenele de suprasolicitare si subsolicitare
*potenteaza capacitatile cognitive
*conduce la formarea unor trasaturi de personalitate

Este important să :

- observam copilul la joaca si la munca
- asiguram o ambianta in continua schimbare
- intelegem ritmul propriu de dezvoltare al copilului
- stabilim obiective clare,individuale si de grup bazate pe interese si necesitati
- sa respectam copiii si sa le apreciem ideile
- sa incurajam copiii inin rezolvarea problemelor proprii,sa le stimulam respectul reciproc
- sa adresam intrebari determinand copiii sa gaseasca raspunsurile
CONDITII GENERALE PENRU ORGANIZAREA UNUI INVATAMANT DIFERENTIAT SI INDIVIDUALIZAT
*cunoasterea temeinica a fiecarui copil,atat a particularitatilor varstei cat si a potentelor individuale
*cunoastera temeinica a nivelului pregatirii anterioare a copilului ;un rol deosebit il au formele de evaluare initiala
*insusirea de catre copil a unor deprinderi,tehnici de munca specifice fiecarei categorii de activitati
*cunoasterea si stapanirea de catre copii a deprinderilor de munca intelectuala
*elaborarea materialelor ce vor fi puse la dispozitia fiecarei categorii de copii si a fiecarui copil in parte,spre a asigura progresul lor
necontenit
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

*alegerea celor mai productive strategii,adaptate particularitatilor grupului de copii si fiecarui copil,dupa nevoile sale

SPECIFICITATEA ORGANIZARII UNUI INVATAMANT DIFERENTIAT SI INDIVIDUALIZAT IN GRADINITA

*cunoasterea initiala a copiilor

nivel de cunostinte

nivelul capacitatilor cognitive

ritmul de munca

calitatile atentiei

efortul voluntar

interesele,inclinatiile

deprinderile intelectuale si motorii

gradul de maturizare socio-afectiva

gradul de independenta

*realizarea obiectivelor pedagogice de catre toti copiii,adecvand metodologia la particularitatile individuale

*organizarea invatarii diferentiate si individualizate la toate tipurile de activitati si pe tot parcursul desfasurarii secventelor de predare
invatare
*evitarea suprasolicitarii ca si a subsolicitarii
*antrenarea diferentiata nu numai a copiilor cu dificultati in invatare sau cu lacune,ci si a copiilor cu inclinatii speciale
*imbinarea activitatii diferentiate si individualizate cu activitatea frontala,favorizand astfel potentarea capacitatii de invatare dar si
relationarea copiilor,formarea capacitatii de cooperare si competitie

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DIFERENTIATE IN GRADINITA (intre aceste forme exista interferente)
1. invatamantul frontal- permite in anumite momente,formularea diferentiata a unor sarcini ;
2. invatamantul in grupuri mici,de nivel ;si in cadrul centrelor de interes ;
3. invatamantul individualizat / personalizat

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
1. invatamantul frontal

avantaje

*ofera prilej tuturor copiilor de a audia raspunsuri la intrebarile formulate(ce au diferite grade de dificultate)
*permite prezentarea cunostintelor in inlantuirea lor logica
*prescolarii isi insusesc tehnici de munca specifice fiecarei categorii de activitati
*invata cum se folosesc instrumente de munca intelectuala
*munca fiind sistematic organizata,asigura insusirea temeinica si sistematica a cunostintelor
*obisnuieste copiii cu ordinea si disciplina,creeaza ambianta sociala necesara intrucat se adreseaza unui auditoriu colectiv
*ofera insusirea unor algoritmi de munca
*permite analize,sinteze,comparatii,generalizari,directionate de educatoare

dezavantaje
*sunt solicitati cu precadere copiii ce manifesta interes crescut si dau raspunsurile asteptate
*lasa prea putine posibilitati pentru initiativa si munca independenta
*nu promoveaza colaborarea,actiunea in colectiv
*nu se dezvolta in suficienta masura capacitatea de adaptare la situatii noi
*nu se cultiva suficient gandirea divergenta

2. invatamantul pe grupe
- are in vedere :nivelul intelectual al copiilor,ritmul de invatare,interesele copiilor,continuturile si tematicile abordate

avantaje
*obiectivele invatarii se realizeaza luand in considerare interesele si potentele celor educati
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

*stategiile pot fi selectate si adaptate particularitatilor si nivelului fiecarui grup
*se realizeaza in bune conditii educatia sociala a copiilor
*influenteaza dezvoltarea psihica a copiilor si contribuie la dezvoltarea lor morala
*prescolarii isi insusesc unele tehnici de cercetare
*ofera mai multe posibilitati de actiune si manifestare a copilului decat conducerea frontala
*ofera oportunitati pentru satisfacerea intereselor de cunoastere,a independentei si initiativei
*treptat ajung sa descopere anumite legitati ale lumii inconjuratoare
*copiii sunt mai activi si au ocazia de a aborda mai multe solutii de rezolvare a situatiilor ivite in procesul de invatare
*stimuleaza atentia si spiritul critic
*traiesc emotii provocate de reusita
*invata sa persevereze pentru a contribui la reusita muncii in grup
*faciliteaza solidaritate intre membrii grupului si influenteaza condita.

dezavantaje
*este mai dificila urmarirea muncii fiecarei grupe
*sunt solicitati cu precadere copiii mai prompti in raspunsuri
*evidentiaza competitia intre copii,nu intotdeauna benefica.

3.invatamantul individualizat
avantaje
*copilulcucereste pas cu pas cunostintele
*investeste mai mult efort personal pentru intelegerea fenomenelor
*il obisnueste cu diferite responsabilitati,oferindu-i o mai larga autonomie
*isi insuseste deprinderi de munca fizica si intelectuala.
*stimuleaza formarea deprinderilor de munca independenta
*dezvolta spiritul de initiativa,priceperea de organizare a muncii
*il determina sa caute noi mijloace de informare,sa gaseasca solutii viabile de solutionare a situatiilor ivite
*sporeste increderea in fortele proprii
*dezvolta mai intens procesele psihice
*dezvolta aptitudini
*ajuta la eliminarea lacunelor
*respecta particularitatile de varsta si individuale
Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

*ofera libertate si initiativa
*favorizeaza spiritul de investigare
*are certe valente formative ;munca individuala permite asimilarea temeinica a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor
*dezvolta autonomia in comportare.

dezavantaje
*nu favorizeazacolaborarea,stabilirea de relatii,altruismul
*poate incuraja individualismul,egocentrismul
*il poate izola pe copil de colectiv daca activitatea nu este dirijata atent si nu este imbinata si cu activitati frontale sau de grup
*influenta educatoarei este mult diminuata
*activitatea individuala rapeste mai mult timp.

FISELE DE ACTIVITATE INDIVIDUALA – permit fiecarui copil sa execute o munca personala adaptata posibilitatilor intelectuale

Acestea vizeaza :
- asimilarea de noi cunostinte
- pentru diferite categorii de activitati,teme,subteme ;
- formarea priceperilor si deprinderilor ;
- consolidarea cunostintelor.

Categorii
– fise de recuperare, destinate sa completeze lacunele,sa corecteze cunostintele
– fise de exercitii - cuprinzand aplicatii cu dificultati crescande (corelate cu cerintele programei)
– fise de dezvoltare - cuprinzand un supliment de informatii si exercitii, fata de programa comuna,menite sa dezvolte interesele
si aptitudinile

 Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală și de grup, precum a strategiilor de interevaluare,

care să valorifice influențele educative pozitive:

COMPETENŢELE SPECIFICE PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

COMPETENŢE SPECIFICE:

a) Competenţe de comunicare şi relaţionare:

 utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare: orizontală/ verticală, complexă, diversificată şi specifică;
 manifestarea comportamentului empatic şi a „orientării helping”;
 proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca un act de comunicare;
 facilitarea comunicării educator/ institutor-copii-părinţi-alte cadre didactice;
 valorificarea metacomunicării în optimizarea relaţiilor între cadre didactice;
 exprimarea orală cursivă, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale/ orale, a semnificaţiilor mijlocite
de limbajul scris;
 utilizarea creativă şi expresivă a limbajului oral;
 accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării;
 derularea unor proiecte de parteneriat grădiniță-familie-comunitate.

b) Competenţe metodologice:
 utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală, de didacticile disciplinelor, de psihologie şi pedagogie şcolară/
pedagogia învăţământului preșcolar în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice cu copiii;
 proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu nivelul grupei/ clasei la care educatorul/
institutorul îşi desfăşoară activitatea;
 utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ;
 proiectarea şi utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învăţare-evaluare;

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

 aplicarea corectă a pedagogiei învăţământului preșcolar în procesul de predare-învăţare-evaluare;
 abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale
elevului;
 manifestarea unei conduite metodologice flexibile şi inovative în plan profesional.

c) Competenţe de evaluare şi autoevaluare a activităţii didactice:

 utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea şi a teoriilor moderne în domeniu;
 proiectarea unei evaluări eficiente, organic integrată în activitatea instructiv-educativă;
 utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/ autoevaluare individuală/ de grup, precum şi a strategiilor de interevaluare.

d) Competenţe psiho-sociale:
 selectarea şi aplicarea unor comportamente prosociale adecvate, de adaptare eficientă şi rapidă la schimbările sociale şi la
provocările existente;
 operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii;
 identificarea şi aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, pentru stimularea şi facilitarea procesului de
socializare a acestora;
 identificarea situaţiilor conflictuale într-o relaţie, analizarea acestora şi rezolvarea optimă a conflictului, prin aplicarea unui
management eficient, care să valorifice influenţele educaţionale pozitive ale conflictului;

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

 asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalităţi şi propriului status
profesional deţinut.

e) Competenţe tehnice şi tehnologice

 adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional;
 selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practic.

f) Competenţe de management al carierei

 utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
 adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea situaţiilor conflictuale;
 manifestarea unor conduite (auto)reflexive şi de autoresponsabilizare profesională;

Bibliografie

1. Curriculum pentru învățământul preșcolar ( prezentare și explicitări),București 2009.

2. Cornelia Ștefănescu, Editura Terra, Focșani (2009), Didactica activității instructiv- educative în grădiniță.
3. Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Ed.
Școala Gălățeană ( 2006).
4. Mihaela Păiși lăzărescu, Liliana Ezechil, Laborator preșcolar, Ghid metodic, ediția a IV-a revizuită, Ed. V&i
Integral, bucurești,( 2011).

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.
MODULUL I.

METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

TEMĂ DE REFLECȚIE 2:
Realizați structura și conținutul unei planificări calendaristice săptămânale, exemplificând modelul unei activități integrate.

Formatori; Insp.Educatie Timpurie, Oana Enache, Prof. Mihaela Dobrin, Prof. Geanina Popa.