MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CURRICULUMUL
EDUCAŢIEI MORAL-SPIRITUALE

CHIŞINĂU,2009
 NOTĂ DE PREZENTARE

 Preliminarii

Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare

Educaţia moral-spirituală (EMS) pentru clasele I-IV.
Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale, spirituale, artistice,
estetice, sociale etc. achiziţionate / cunoscute la celelalte discipline şcolare,
constituind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştinţe, competenţe şi atitudini
moral-spirituale, ale căror componente sunt reciproc condiţionate; avînd drept
obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-
umane şi naţionale.
Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului
pentru învăţare, valorificarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea
dimensiunii afectiv-atitudinale, practicarea unui stil de viaţă de calitate.
În cadrul orelor de EMS cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al
elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti, a şti să faci, a şti să fii
în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor, utilizarea cunoştinţelor şi
capacităţilor dobîndite în viaţa reală, accent se va pune pe dimensiunea afectivă,
motivaţională, atitudinală şi socială a educaţiei.
Curriculum este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau
disciplina EMS, cît şi pentru ceilalţi profesori, în perspectiva formării unei viziuni
inter-şi trandisciplinare.
Documentul include competenţele generale, structurarea pe clase a
competenţelor specifice şi a tipurilor de învăţare, valorificarea experineţei specifice
vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectiv-atitudinale, sugestiile metodologice şi
sugestiile de evaluare, conţinuturile recomandate şi bibliografie.

 Concepţia didactică a disciplinei/repere conceptuale

Avînd în vedere specificul Republicii Moldova, educaţia moral – spirituală se

centrează pe caracterul axiologic al religiei şi anume pe tabelul de valori perene
coordonate cu caracteristicile societăţii laice contemporane.
Spaţiul cel mai prielnic educaţiei religioase este lăcaşul de cult.
Biserica creează mediul oportun pentru trezirea şi cultivarea sentimentelor de
evlavie şi de înălţare religioasă. Nici cadrul natural, nici locuinţa, nici ambianţa
şcolară nu pot suplini atmosfera adînc înălţătoare, îmbietoare la curăţenie şi tihnă
spirituală, pe care o presupune biserica.
Scopul educaţiei moral-spirituale: este formarea conştiinţei moral –
spirituale în anii de şcolaritate, adică conştientizarea sensului vieţii –
autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi
desăvîrşite (expresia spirituală).
Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi dovedită de atitudini,
comportamente / competenţe şi cunoştinţe cu privire la esenţa omului, a vieţii sale, a
lumii în care trăieşte, a lui Dumnezeu.
 În această perspectivă principiul fundamental al educaţiei moral – spirituale ca
disciplină şcolară este separarea valorilor spirituale ale religiei de dogma religioasă:
în şcoală se vor promova valorile spirituale ale religiei, aspectul dogmatic al religiei
fiind o competenţă exclusivă a bisericii.
Conţinutul acestui curriculum are caracter legic, deoarece exprimă raporturile
esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral – spirituală; între componentele
conţinutului educaţiei moral – spirituale; caracter obiectiv, deoarece se bazează pe
valorile general – umane descoperite şi verificate de practica milenara; caracter
algoritmic, deoarece se exprimă printr-un sistem de categorii, reguli, norme, valori
etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa
socială; caracter sistemic, deoarece fiecare element al conţinutului educaţiei moral –
spirituale intră în concordanţă cu celelalte, alcătuind un ansamblu unitar, integrativ de
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi moral – spirituale, ale căror componente se
condiţionează reciproc; caracter epistemologic, deoarece se bazează pe gnoseologie
care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei; caracter
teleologic, deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit, asigurînd o treaptă
finală; caracter axiologic - are drept obiectiv major studiul valorilor autentice, a căror
realitate nu poate fi pusă la îndoială deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine
stabilit, asigurînd o treaptă finală.

 Administrarea disciplinei:

Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta

invariablă a planului de învăţămînt.
Raţiunea instituirii unei astfel de discipline şcolare este argumentată de
comanda socială, imperativă pentru o educaţie morală şi religioasă sistemică şi
sistematică; de experienţele pozitive ale învăţămîntului românesc în perioada
interbelică şi de cele actuale ale ţărilor lumii; în fine, de tradiţia poporului nostru care
totdeauna şi-a întemeiat activitatea pe un principiu apriori stabilit (M. Vulcănescu).
Pentru educaţie, acest principiu este unitatea fiinţării umane şi a voinţei divine,
conform căruia faptele, trăirile şi gîndurile omului trebuie să fie morale, morala
reprezentînd însăşi voinţa divină conştientizată şi acceptată de către individ.
Educaţia moral – spirituală se va sprijini pe toate valorile morale, artistice, estetice,
sociale etc. achiziţionate / cunoscute la celelalte discipline şcolare.
Educaţia moral – spirituală este o disciplină şcolară care antrenează valori
moral – spirituale cuprinse în texte scripturale, artistice, folclorice. Pentru clasele
primare se propune un curs propedeutic, care preconizează formarea unor
comportamente legate de iniţierea în valorile moral – spirituale, cu unele imagini
spirituale al Sacralităţii, cu obiceiuri, tradiţii şi sărbători religioase. Scopul principal
la această etapă este de a contribui la formarea unei personalităţi desăvîrşite, integre,
integritatea personalităţii umane presupunînd o lipsă de defecte de personalitate, care
în Scripturi sunt calificate ca lucruri neplăcute lui Dumnezeu sau păcate, iar ştiinţa
psihologică le caracterizează ca mari piedici care blochează manifestarea
potenţialului intelectual, fizic şi spiritual.
 Conţinuturile EMS sunt de mai multe feluri: laice, reflectate în opere
folclorice, artistice, literare etc., şi religioase conţinuturi istorice, care tratează
evolutiv şi biografic momente şi persoane sacre, conţinuturi teoretice, îndeosebi
principii, norme, specifice moralei creştine.
În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului,
experienţa agenţilor educaţionali (învăţător, copii, părinţi), prezenţa sau lipsa
strategiilor metodologice etc. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor teme din
curriculumul dat, denumirea temei, poate completa conţinutul cu teme noi, de mare
importanţă pentru contingentul concret de elevi etc.
Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative, în
perspectiva extinderii aspectul funcţional – aplicativ al conţinutului educativ moral –
spiritual.

COMPETENŢE GENERALE

- Formarea pentru înţelegerea şi respectarea valorilor moral-spirituale;

- Formarea pentru înţelegerea şi respectarea obiceiurilor, tradiţiilor şi sărbătorilor
religioase;
- Formarea pentru înţelegerea şi respectarea tradiţiilor spirituale, experienţei
religioase, legilor de convieţuire în societate;
- Stabilirea relaţiilor interpersonale pozitive;
- Analiza critică şi selectivă a informaţiilor;
- Asumări de roluri şi responsabilităţi;

Competenţe specifice
- recunoaşterea semnificaţiei
unor norme din sfera valorilor
moral-spirituale;
- exprimarea în cuvinte proprii
a principalelor calităţi ale unui
om bun;
- recunoaşterea sărbătorilor
calendaristice şi de familie;
- cunoaşterea semnificaţiei
sărbătorilor de Crăciun şi
Sfintele Paşti;
- manifestarea respectului şi
mîndriei faţă de tradiţiile şi
sărbătorile religioase;
- manifestarea respectului,
mîndriei pentru lăcaşurile
sfinte, casa părintească,
localurile culturale;
- demonstrarea respectului faţă
de părinţi şi cei apropiaţi;
CLASA I
Conţinuturi
1. Calităţile/trăsăturile de
caracter ale personajelor din
poveşti.
2. Calităţile unui copil.
3. Reguli şi norme din
sfera valorilor moral-
spirituale.
4. Sărbători familiale şi
naţionale.
5. Semnificaţia
sărbătorilor de Crăciun şi
Sfintele Paşti.
6. Colinde şi cîntări de
Crăciun.
7. Datoriile părinţilor faţă
de copii.
8. Datoriile copiilor faţă
de părinţi.
9. Acţiuni de manifestare a
valorilor moral-spirituale.
10. Activităţi în beneficul
comunităţii.
Activităţi de
învăţare/evaluare
- jocuri de autocunoaştere în
baza imaginilor;
- exerciţii de recunoaştere a
caracteristicilor persoanei;
- studii de caz;
- portofolii individuale;
- jocul creativ;
- dialog despre sărbătorile
calendaristice şi de familie;
- dialog despre sărbătorilor de
Crăciun şi Sfintele Paşti;
- memorarea versurilor cu
conţinut educativ;
- acţiuni de interes comunitar;
- completarea Agendei
Faptelor Bune;
- exemplul;
- jocul de rol;
- autoevaluarea
comportamentului propriu în
mediul familial, social şi cel
natural;

Competenţe specifice
- recunoaşterea
semnificaţiei unor norme
din sfera valorilor moral-
spirituale;
- producerea istorioarelor
scurte cu conţinut moral-
spiritual;
- participarea la
pregătirea şi desfăşurarea
sărbătorilor de familie şi
calendaristice;
- participarea la
pregătirea şi desfăşurarea
sărbătorilor de Crăciun şi
Paşti;
- exprimarea în cuvinte
proprii a poveţelor lui
Iisus Hristos;
- recunoaşterea
semnificaţiei unor norme
din sfera valorilor moral-
spirituale;
- manifestarea respectului
faţă de tradiţia religioasă;
CLASA II
Conţinuturi
1. Trăsături moral-spirituale
ale persoanei.
2. Cartea-valoare spirituală.
3. Valorile culturale ale
neamului – tezaur spiritual.
4. Poveţele lui Iisus Hristos.
5. Biruinţa vieţii.
6. Învierea Domnului.
7. Pildele biblice.
8. Crăciunul.
9. Sfintele Paşti.
10.Frumeseţea prieteniei.
11.Frumuseţea naturii.
12.Dragostea faţă de părinţi.
13.Dragosrea faţă de Patrie.
14.Dragostea faţă de cei din
jur.
Activităţi de învăţare/evaluare
- exerciţii de autoevaluare a
comportamentului
prin raportare la exemplele învăţate;
- studiu de caz la tema relaţiilor:
elev-elev, elev-matur, elev-părinte,
elev-învăţător;
- studiu de caz raportat la stabilirea
calităţilor personajelor din texte
literare sau a personajelor
reale;
- portofolii individuale;
- jocul creativ;
- discuţii la tema momentelor
principale din viaţa lui Iisus Hristos;
- reprezentarea în compoziţii
plastice a momentelor din viaţa lui
Iisus Hristos;
- povestiri orale;
- exerciţii de descriere a tradiţiilor
sărbătorilor de Crăciun şi Paşti;
- explicarea poruncii divine
referitoare la cinstirea părinţilor;
- investigaţii privind bogăţiile
culturale ale ţării:
monumente istorice, arta populară;
- acţiuni de interes comunitar;
- completarea Agendei Faptelor
Bune;
- investigaţii privind bogăţiile
culturale ale ţării:
monumente istorice, arta populară;
- acţiuni de interes comunitar;

Competenţe specifice
- caracterizarea situaţiilor din
cotidian din perspectiva
valorilor moral-spirituale;
- acceptarea noţiunii de valoare
moral-spirituală în texte
artistice, scripturale, folclorice;
- enumerarea valorilor
principale ale creştinismului;
- explicarea moralei textelor
biblice/literare în raport cu
situaţiile din viaţă;
- identificarea valorilor
creştine proprii neamului
nostru;
- aplicarea poruncii iubirii
creştine în relaţie cu ceilalţi
oameni;
- reacţionarea adecvată la
poveţele personajelor biblice;
- manifestarea respectului,
mîndriei pentru lăcaşurile
sfinte, casa părintească,
localurile culturale;
CLASA III
Conţinuturi Activităţi de
învăţare/evaluare
1. Motive folclorice, - realizarea unui proiect la tema
biblice, artistice specifice vieţii obiceiurilor strămoşeşti păstrate
moral-spirituale. în localitate;
2. Valori centrale ale - portofolii individuale;
religiei iudeo-creştine: - jocul creativ;
- Libertatea
- Dragostea - identificarea în textele
- Dreptatea citite a valorilor centrale
- Adevărul creştine: libertate, dragostea
3. Sărbătoarea Paştelui în faţă de altul,
familie şi în comunitate. dreptatea, adevărul;
4. Crăciunul în - memorarea versurilor cu
familie.Crăciunul în conţinut educativ;
comunitate. - exerciţii de elaborare a unui
5. Aplicarea învăţăturilor text scurt de
Bibliei în viaţa de zi cu zi: caracterizare a acţiunilor într-o
- atitudinea corectă a situaţie concretă;
copilului în familie, faţă de - acţiuni de inters comunitar;
prieteni, la şcoală; - completarea Agendei
- atitudini faţă de plante, Faptelor Bune;
animale, mediu; - realizarea de mini proiecte;
- atitudini de compasiune - discuţii în grup în baza
faţă de copii cu handicap. textelor şi imaginilor
despre tezaurul cultural
naţional;
- jurnalul personal: impresii
notate în timpul
orelor;
- miniproiecte de acţiune
moral-spirituală;

Competenţe specifice
- definirea esenţei valorilor
moral-spirituale;
- stabilirea corespondenţelor
între calităţile personale şi
faptele personale;
- cunoaşterea unor noţiuni
despre creştinism şi raportul
creştinilor cu cei de alte
credinţe;
- argumentarea valorilor
învăţămintelor biblice;
- elaborarea programelor de
dezvoltare a trăsăturilor
pozitive şi de înlăturare a
neajunsurilor;
- manifestarea atitudinii demne,
conştiente faţă de îndatoririle
morale;
SUGESTII METODOLOGICE
CLASA IV
Conţinuturi Activităţi de
învăţare/evaluare
1. Esenţa şi semnificaţia - analiza personajului/persoanei
valorilor şi nonvalorilor. după trăsături
2. Valori autohtone. fizice şi morale (portretul fizic
3. Tradiţii ţi obiceiuri şi moral );
locale. - exerciţiu de stabilire a
4. Reprezentări despre corespondenţilor
creştinism. dintre calităţile morale şi modul
5. Raportul creştinilor de comportament;
ortodocşi faţă de oamenii de - jocul creativ;
alte credinţe. - stabilirea corelaţiei dintre
6. Religia creştină învăţăturile din
ortodoxă – religia oficială a textele biblice şi modalităţile
Republicii Moldova. de aplicare lor în
7. Problemele mele. viaţă ;
8. Problemele familiei. - studiu de caz privind
9. Problemele prietenilor. stabilirea unor valori comune a
10. Problemele celor din cultelor religioase,
jur. - acţiuni de inters comunitar;
- completarea Agendei
Faptelor Bune;
- elaborarea unui text de
autoanaliză cu oportunităţi de
îmbunătăţire a calităţilor şi
faptelor personale;
- studiu de caz despre
variante de reacţionare
în contexte concrete;
- proiect pe tema
posibilităţilor de soluţionare a
a unei probleme din domeniul
mediului ambiant, culturii etc.
 Educaţia moral-spirituală presupune o racordare optimă a arsenalului
metodologic la obiectivele şi conţinutul acestei laturi deosebite a educaţiei. Metodele
şi tehnicile reclamă o aplicaţie care să fie întotdeauna în serviciul spiritualităţii. Este
oportun a menţiona că toate metodele didactice pot fi compatibile şi contextualizate
la specificul formării personalităţii desăvârşite. Limbajul trebuie să fie plin de miez,
iar expresia trebuie să atragă.
Profesorul poate adopta un comportament directivist, întrucât el este receptat
ca având o autoritate ce rar va fi pusă în cauză. Totuşi, în virtutea acestei imunităţi
conferite, el nu are dreptul să impună nimic. În unele probleme, el are obligaţia să se
detaşeze de conţinutul celor expuse, adoptând o atitudine de neutralitate ştiinţifică.
Metodologia EMS este construită pe axiomele:
- EMS este garantată fiecărui copil, contribuind la atingerea rezultatelor scontate
prin obiectivele generale şi specifice fiecărei trepte de învăţământ;
- alternanţa adecvată a celor 3 forme de organizare a EMS (frontală / colectivă, în
echipe de cooperare, individuală) să permită desfăşurarea optimală a activităţii de
învăţare propriu-zisă;
- conţinuturile recomandate prevăd mai multe subiecte, ceea ce-i permite
învăţătorului să varieze modalitatea organizării acestor ore, să fie mai flexibil;
- obiectivele formulate presupun antrenarea sistematică a capacităţilor elevilor de a
cunoaşte, înţelege, reacţiona, transfera cunoştinţele în practica vieţii;
- strategiile de învăţare poartă un caracter activ-participativ, elevul fiind antrenat,
exercitat în elaborarea de modele de conduită;
- de alegerea metodei depinde eficacitatea şi rezultatele finale ale obiectivelor
trasate; strategiile educaţionale sunt modalităţi reglementate de relaţia reciprocă
pedagog-elev; elev-elev;
- repartizarea şi succesiunea temelor de la clasă la clasă va permite să capete în
ultimă instanţă cea mai deplină reprezentare despre noţiunile etice şi valorile moral-
spirituale de bază;
- realizarea obiectivelor EMS de către elevul claselor primare trebuie să fie
supravegheată tot atât de riguros ca şi reuşita lui la citit, scris şi matematică;
- la clasele primare este importantă insistenţa asupra capacităţii elevilor de a
cunoaşte, de a se cunoaşte, de a recunoaşte, de a se conduce în viaţă de ceea ce au
valorificat;
- cunoaşterea şi recunoaşterea valorilor general-umane dă posibilitatea imitării lor
conştiente şi a creării de alte valori.
Un rol deosebit va reveni jocului creativ, caracterizat de prezenţa anumitor
însuşiri, considerate adevărate căi de stimulare a creativităţii copilului: relaxarea,
perseverenţa, toleranţă la greşeli, crearea unei atmosfere creative, rezolvarea de
probleme.
În predarea EMS se va urmări transferul de valori de la o disciplină la alta,
transferul cunoştinţelor în situaţii apropiate de viaţa reală, transformarea
valorilor în modele atitudinale şi comportamentale.
SUGESTII DE EVALUARE
 Formarea atitudinilor şi învăţarea valorilor moral-spirituale este un demers
complicat şi de durată. Aspectul problematic este dat de specificul achiziţiilor
afective, ce nu permit detalieri în unităţi decompozabile. În general, o activitate
afectivă nu se poate defini printr-un corelat observabil, ca în cazul unei activităţi
cognitive, ci prin efectul ei indirect; potenţialul valorilor moral-spirituale, odată
interiorizat, captează noi valori, se amplifică şi trezeşte noi căutări. Aceasta
presupune circumscrierea şi desfăşurarea unor conţinuturi informative şi formative
în acord cu situaţia de învăţare, folosirea inspirată a unor metode şi tehnici de
evaluare.
Evaluarea se va face în funcţie de obiectivele formulate pentru fiecare an de
învăţământ.
În procesul evaluării finalităţilor EMS se va ţine cont de criteriile:
- poziţia morală, exprimată în înţelegerea de către copil a aspectului cu
adevărat moral al acţiunilor de comportare, reacţie vie la bine şi la rău, atitudine
adecvată faţă de oameni şi natură;
- activismul moral-creator al personalităţii, manifestat în operarea de sine
stătătoare a copilului cu algoritmul logico-verbal de judecată în vederea alegerii
situaţiei problemelor morale, teoretice şi practice;
- conştientizarea esenţei valorilor şi importanţei social-valorice a realizării
scopurilor de a face lucruri bune pentru cei din jur;
- stabilitatea conduitei morale a fiecărui copil în situaţii obişnuite şi
necunoscute;
- independenţa relativă a comportării în lipsa controlului din partea
adulţilor;
- priceperea de a prevedea şi evita neînţelegerile, situaţiile neplăcute,
conflictele.
În practica şcolii primare vor fi utilizate următoarele metode şi tehnici de evaluare:
probele scrise şi orale, testele, observările, comentariile, descrierile, caracteristicile,
portretele-tip, portofoliu, lista cu comportamente, observarea şi înregistrarea unei
observaţii privind progresul copilului etc.
 BIBLIOGRAFIE

Abecedarul educaţiei morale, Chişinău, 1983

Abecedarul micuţului creştin, Bucureşti, 1995
Comănescu, I., Autoeducaţia - azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
1996.
Abecedarul micuţului creştin, Bucureşti, 1995
Baciu S. Un model al curriculumului spiritualităţii româneşti (Teză de doctor), 2001
Biblia – Sfintele Scripturi
T. Demian, I. Sauca. Manualul de religie. Clasa a II-a, Bucureşti 1995
Materiale experimentale. Educaţia moral – spirituală. Chişinău, 1996-2005
Iancu S., Cozma T., Ora de dirigenţie între rutină şi profesionalism. Iaşi, 1995