MATEMATICĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat

1.1. Explicarea unor modele / regularită ţi, pentru crearea de raţionamente proprii
1.2. Generarea unor modele repetitive / regularită ţi

2. Utilizarea numerelor în calcul

2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai
mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numă ră tor sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numă ră tor sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui numă r
2.4. Efectuarea de adună ri şi scă deri de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere
fracţionare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 câ nd factorii au cel mult trei
cifre şi de împă rţiri la numere de o cifră sau două cifre

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul

apropiat
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentă ri
3.2. Explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietă ţilor figurilor şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

4.1. Utilizarea unor instrumente şi unită ţi de mă sură standardizate, în situaţii concrete, inclusiv
pentru validarea unor transformă ri
4.2. Operarea cu unită ţi de mă sură standardizate, folosind transformă ri

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme cu raţionamente diverse
5.2. Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000

CONȚINUTURI

Numere şi operaţii cu numere

Numerele naturale cuprinse între 0 - 1 000 000
- formare, citire, scriere, comparare, ordonare, rotunjire
- scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X, L, C, D, M
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere și cu
trecere peste ordin
- adunarea şi scă derea; proprietă ţi ale adună rii
- numă r necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda mersului invers, metoda balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000
- înmulţirea unui numă r cu 10, 100, 1 000
- înmulţirea numerelor câ nd factorii au cel mult trei cifre
- proprietă ţile înmulţirii
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000
 - împă rţirea unui numă r cu 10,100, 1000
- împă rţirea numerelor mai mici de 1 000 000 la un numă r de cel mult două cifre (cu rest
zero sau diferit de zero)

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate

Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentării grafice,
metoda comparaţiei, metoda mersului invers
Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu numitorul egal cu 100
- diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentă ri prin desene
- fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- adunarea şi scă derea fracţiilor cu acelaşi numitor
- scrierea procentuală (numai pentru 25%, 50%, 75%)

Elemente intuitive de geometrie

Localizarea unor obiecte
- terminologie specifică : paralel, perpendicular
- coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
- hă rţi
Figuri geometrice
- drepte perpendiculare, paralele
- unghiuri drepte, ascuţite, obtuze
- poligoane: pă trat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi
- cerc
Axa de simetrie
Perimetrul
Aria unei suprafeţe (prin reprezentă ri, estimâ nd cu ajutorul unei reţele de pă trate cu latura de 1
cm)
Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, piramidă , cilindru, sferă , con (identificare, desfă şurare, construcţie
folosind tipare sau diverse materiale)
- volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu latura 1 cm)

Unităţi şi instrumente de măsură

Unităţi de măsură pentru lungime
- unită ţi de mă sură : metrul, cu multiplii şi submultiplii
- transformă ri pentru lungime în limita operaţiilor cunoscute
- instrumente de mă sură : rigla, metrul de tâ mplă rie, metrul de croitorie, ruleta
- operaţii cu unită ţile de mă sură pentru lungime

Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor

- unită ţi de mă sură : litrul cu multiplii şi submultiplii
- transformă ri pentru volum în limita operaţiilor cunoscute
- operaţii cu unită ţile de mă sură pentru volumul lichidelor

Unităţi de măsură pentru masă

- unită ţi de mă sură : kilogramul, multiplii şi submultiplii (inclusiv tona şi chintalul)
- transformă rile unită ţilor de mă sură în limita operaţiilor cunoscute
- instrumente de mă sură : câ ntarul, balanţa
- operaţii cu unită ţile de mă sură pentru masă

Unităţi de măsură pentru timp

 - calculul unor intervale temporale, transformă ri din unită ţi mai mari în unită ţi mai mici de
timp
- instrumente de mă sură : ceasul, cronometrul

Unităţi de măsură monetare

- unită ţi de mă sură : leul şi banul, euro şi eurocentul (monede şi bancnote în uz)
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară

Organizarea și reprezentarea datelor

Organizarea şi reprezentarea datelor
- date din tabele: analiza datelor, interpretare
- grafice cu bare şi liniare: construire, extragerea unor informaţii şi prelucrarea lor
 ȘTIINȚE ALE NATURII

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specific

2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjură tor
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjură tor
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației proprii,
utilizâ nd tabele, diagrame, formule simple
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul

corp și despre mediul înconjurător

3.1. Identificarea unor modalită ți obișnuite de menținere a să nă tă ții

3.2. Identificarea unor modalită ți de protejare a mediului înconjură tor
 CONȚINUTURI

Științele vieții
Cicluri de viață în lumea vie
- Pă rinți și urmași în lumea vie: asemă nă ri și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptă ri ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pă dure, râ u, mare,
deșert)
- Relații de hră nire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple)
Omul - menținerea stării de sănătate
- Dietă echilibrată , mișcare

Științele pământului
Pământul în Sistemul Solar
- Planetele Sistemului Solar. Mișcă rile Pă mâ ntului
- Soarele - sursă de că ldură și lumină . Ciclul zi - noapte, anotimpuri. Modifică rile vremii
- Ritmuri cotidiene și anuale ale activită ților viețuitoarelor
Mărturii ale vieții din trecut. Fosilele
Influența omului asupra mediului de viață
- Dispariția speciilor (vâ nă toare/ pescuit excesiv). Protejarea mediului

Științele fizicii
Corpuri - proprietăți
- Plutirea corpurilor în apă
- Proprietă țile apei. Utiliză ri ale apei în diferite stă ri de agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de dizolvare
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
- Transferul de că ldură între obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de că ldură
Curent electric. Lumină
- Circuite electrice simple
- Surse de lumină . Fenomene comune care implică lumina (umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea
corpurilor)
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
1.2. Deducerea sensului unui cuvâ nt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectă rii acestora
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
1.5 Manifestarea interesului pentru rceptarea mesajului oral indiferent de perturbarile de canal

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmă rind un
set de repere
2.2. Relatarea unei întâ mplă ri imaginate pe baza unor întrebă ri de sprijin
2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activită ţi derulate în şcoală sau
extraşcolar
2.4. Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvă rii de probleme individuale sau de
grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectă rii acestora
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text

4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hâ rtie sau digital
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei
activită ţi/ a unei întâ mplă ri imaginate/tră ite
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte informative şi
funcţionale

CONŢINUTURI
Funcţii ale limbii (acte de vorbire)
- descrierea (de personaje imaginare, de film/carte)
- relatarea unei întâ mplă ri imaginate
- oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii sau extraşcolar
- formularea de solicită ri formale şi informale
- prezentarea (unor rezultate/ proiecte)
- iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal

Textul
- textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte
- text literar narativ; text descriptiv de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vâ rstă
- text de informare şi funcţional: afiş, tabele, diagramă Venn sau orice alt tip de organizator
grafic adecvat vâ rstei, hartă şi plan simplu de oraş/ traseu turistic etc., carte poştală , invitaţie; în
funcţie de dotă ri – mesaj text şi email

Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite

- intuirea persoanei, a timpului
- intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-predicat
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

1.1. Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj vizual
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în compoziții în
mediul înconjură tor și în imagini

2. Realizarea de creatii funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici

adecvate

2.1. Valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a unui mesaj
intenționat
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificâ nd potențialul expresiv al limbajului plastic
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfă șură rii unor activită ți
dominant manuale, creative și ludice
2.4. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici variate

CONȚINUTURI

Desen
Tehnici de lucru: trasare, hașurare
Elemente de limbaj plastic:
punctul, linia, valoarea, forma

Pictură
Tehnici de lucru:
- tehnici mixte (de exemplu, creioane colorate-acuarele)
- pictura pe suport textil cu coloranți cu termofixare
Elemente de limbaj plastic:
linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci, culori calde, nuanțe și tonuri),
forma

Modelaj
Tehnici de lucru:
modelare liberă
Elemente de limbaj plastic:
forma
Machete și modele
Tehnici de lucru:
îndoirea, împletirea, Kirigami,
Elemente de limbaj plastic:
forma, linia (ca intersecție de planuri) nuanțe și tonuri, texturi

Foto
Fotografia ca limbaj
 JOC ȘI MIȘCARE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea

psiho-motrică și interesele individuale

1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate

1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între echipe
1.3. Valorificarea deprinderilor motrice de bază în condițiile unor proiecte cu caracter integrat

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice

2.1. Asumarea responsabilită ții în îndeplinirea rolurilor individuale repartizate în cadrul grupului,
în activită țile de joc și mișcare
2.2. Organizarea și adaptarea unor jocuri de mișcare în activită țile ludice școlare și extrașcolare

CONȚINUTURI

Capacitate psiho - motrică

Jocuri de mișcare cuprinzând variantele de mers cu schimbări de direcție
(Exemple de jocuri: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:
- în zig-zag
- cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole
- cu transport, punere și culegere de obiecte
(Exemple de jocuri: Naveta spațială, Vizitiul și doi cai, Figurile geometrice, Calculatoarele)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și

de pe ambele picioare, în lungime, înălțime și adâncime; cu coardă
(Exemple de jocuri: Șotronul, Elasticul, Cercurile zburătoare)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere:

- aruncare azvâ rlită la distanță , la țintă și la partener
- aruncare împinsă cu două mâ ini de la piept
- prindere cu două mâ ini a obiectelor rostogolite
- prindere cu două mâ ini a mingii transmise de un partener
(Exemple de jocuri: Suveica încrucișată, Mingea la căpitan, Între două focuri, Vânătorii și rațele)

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe

(utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere
- că ță rare-coborâ re
- tracțiune
- escaladare
(Exemple de jocuri: Lupta cocoșilor, Transportul rănitului, Remorcarea, Ancorăm corabia la mal)

Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate

(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Nu te lăsa frate - variantă)

Jocuri pentru coordonare oculo-motorie:
- coordonare ochi – mâ nă
- coordonare ochi – picior
- coordonare generală
(Exemple de jocuri: Țintașii iscusiți, Vânătorii și rațele, Între două focuri)

2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Mesaje de tip asertiv în jocurile de mișcare
(De exemplu, ascultarea opiniilor celorlalți; exprimarea deschisă a aprobării sau
dezaprobării rezultatelor întrecerile, în jocurile de mișcare)
Modalități de comunicare verbală și nonverbală elev – elev, în echipă, în întreceri
(De exemplu, încurajarea, sprijinirea, stimularea, semnalarea)
Atribuțiile rolurilor în jocurile de mișcare
(De exemplu, de subordonare, de conducere, de executant)
Drepturile și obligațiile participanților la jocurile de mișcare
(De exemplu, participant în condiții egale la joc, respectarea regulilor și a celorlalți
participanți)
Responsabilitățile rolurilor de organizare a jocurilor
(De exemplu, delimitarea spațiilor de joc, amplasarea materialelor didactice, constituirea
echipelor, tragerile de sorți)
(Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Păsărelele intră-n cuib, Năvodul, Coșulețul cu două
toarte)

3. Stil de viață activ

Jocuri de mișcare cu conținuturi complexe pentru dezvoltarea capacității generale de efort
(Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Vânătorii și rațele, Între două focuri)
Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții
Echipamente pentru jocuri de mișcare desfășurate în activitățile extracurriculare
Jocuri de mișcare desfășurate între echipe stabile
(Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Naveta spațială, Calculatoarele, Infanteriștii)
Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri
școlare – în școală, între școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
Activități turistice
 MUZICĂ ȘI MIȘCARE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical

1.1. Receptarea unor câ ntece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucră ri accesibile din patrimoniul
cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură muzicală şi de mişcare corporală /scenică
1.2. Corelarea înă lţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia muzicală
1.3. Sesizarea în cadrul câ ntecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/ schimbare, alternanţă
strofă /refren)

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

2.1. Câ ntarea individuală , în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de mişcare cu diferenţieri
expresive
2.2. Utilizarea notaţiei înă lţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi pauzelor pentru
însuşirea unor câ ntece

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi

mişcării, individual sau în grup

3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale însoţite de dans
3.2. Diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în exprimarea prin dans
3.3. Improvizarea unor melodii, asociate cu mişcă ri corporale

CONŢINUTURI

Cântare vocală
Câ ntare vocală , în colectiv, în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală , ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu
colegii şi/sau acompaniamentul

Cântare instrumentală

Percuţie corporală diversă

Utilizarea de jucă rii muzicale, instrumente muzicale simple pâ nă la nivel de ansamblu orchestral
Câ ntare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau de copii (jucă rii, percuţie corporală ,
instrumente muzicale)

Elemente de limbaj muzical

Melodia - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie
- portativ, cheie sol, note de la sol (octava mică ) la sol2
*alteraţii (diez, bemol, becar)
Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul
Semnul de repetiţie
Ritmul
- valori de note (notă întreagă , doime, pă trime, optime) şi pauze (de pă trime şi optime),
mă surile de 2, 3 şi 4 timpi
Timbrul
- sunete din mediul înconjură tor, diferenţierea tipurilor de voce umană (copil, femeie,
bă rbat), a anumitor instrumente muzicale
Dinamica (nuanţe)
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri, genuri clasice/de divertisment
Elemente de formă
- strofă /refren, repetiţie/schimbare

Mişcare pe muzică
Dansuri populare
Dansuri de societate şi moderne
mişcă ri de tactare a mă surii
mişcă ri sugerate de ritm, melodie, expresivitate
mişcă ri libere

Sugestii pentru repertoriul de cântece, dansuri şi audiţii

Repertoriu de cântece
Drag mi-e jocul româ nesc
Omul de ză padă
Pe baltă
Mierla
Câ ntec de toamnă – Nicolae Lungu
Câ ntecul tobei – Gherase Dendrino
Că luşeii – Grigore Teodosiu
Porumbiţa – George Breazul
Cocoşul – Mihai Botez
Licuriciul – Ştefan Andronic
Zidarul – Nicolae Lungu
Florile dalbe – după Titel Popovici
Pâ râ iaş, pâ râ iaş – Dimitrie Cuclin
Voi i-aţi ascultat vreodată ? – Gheorghe Dumitrescu
De ziua mamei – Gheorghe Dă ncuş
Colinde de Cră ciun şi An Nou
Câ ntece, elemente de ritual de Sfintele Paşti

Dansuri
Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului
Hora lentă , Hora rapidă , Sâ rba, Alunelu’, Brâ ul
Valsuri, menuete
Dansuri moderne – pop, hip-hop etc., de societate – vals, samba

Audiţii
Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 41, „Jupiter”, Concertul pentru pian şi orchestră în La
major, nr. 23, KV 488, Ludwig van Beethoven - Simfonia a V-a, partea I, Nikolai Rimski-Korsakov –
Zborul că ră buşului, Camille Saint-Saens – Carnavalul animalelor, Frederick Chopin – preludii,
Grigoraş Dinicu – Hora staccato, Johannes Brahms – Dansuri ungare, Johann Strauss – Valsuri, Polka
pizzicato
Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia”
Vizionare balete (Piotr Ilici Ceaikovski – Frumoasa din pă durea adormită , Lacul lebedelor,
Spă rgă torul de nuci)
 EDUCAȚIE CIVICĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană

1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală , națională , europeană ) în care se integrează

persoana
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunită ți (locală ,
națională , europeană )
1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din

mediul cunoscut

2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană
2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
2.4. Identificarea drepturilor universale ale copilului

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând

disponibilitate

3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru

3.2. Participarea la activită ți care promovează drepturile universale ale copilului
*3.3. Participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunită ții
locale

CONȚINUTURI

Persoana

Locuri de apartenență

Apartenența locală
- Localitatea și domiciliul
- Tradiții locale

Apartenența națională
- Ț ara natală și, după caz, țara în care locuim
- Însemnele ță rii: drapelul, imnul, stema, ziua națională
- Dragostea față de țară

Apartenența europeană
- Româ nia, membră a Uniunii Europene
- Însemnele Uniunii Europene: drapelul european, imnul european, Ziua Europei

Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

Raporturile noastre cu ceilalți oameni. Valori, norme și comportamente moral-civice

Valori morale
- bine/ră u
- altruism/egoism
- cinste/necinste
- respect/lipsă de respect
- responsabilitate/lipsă de responsabilitate
- solidaritate/lipsă de solidaritate

Exemplificări ale normelor morale

- rolul normelor morale

Comportamente moral-civice
- viața morală cotidiană : comportamentul în familie; comportamentul în școală ;
comportamentul în grupul de prieteni; comportamentul în locuri publice
- comportamente prosociale (ajutorare, cooperare, competiție, toleranță , sprijin, voluntariat) și
antisociale (conflictuale, agresive)
- schimbarea comportamentelor

Drepturile universale ale copilului

 ISTORIE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate

1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate într-o
situație de învă țare
1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice
1.3. Recunoașterea preocupă rii oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut

și din prezent

2.1. Identificarea de surse istorice utilizâ nd o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de

informare și comunicare
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații variate
despre trecut
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat
sau nu într-o anumită perioadă de timp

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

3.1. Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile

3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă

4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent

4.2. Recunoașterea asemă nă rilor și deosebirilor dintre sine și celă lalt, dintre persoane și grupuri
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun comunicarea

CONȚINUTURI

Trecutul și prezentul din jurul nostru

Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă istorică ), spațiu istoric, surse
istorice

Familia: trecutul familiei, să rbă tori de familie, timpul liber, activită țile cotidiene

Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană , tradiții, să rbă tori, religie,
monumente ale eroilor
Comunită ți ale minorită ților pe teritoriul de azi al Româ niei

Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe

hartă , ocupații, tradiții, obiceiuri, să rbă tori

Cunoașterea lumii prin călători

Epoci, evenimente și personalități

Antichitatea
- Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducă tori locali în opere literare și istorice
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania medievală
- Istorici și cronicari despre personalită ți ale minorită ților

Epoca modernă
- Al.I. Cuza și Unirea
- Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Ră zboi Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
- Româ nia la cumpă na dintre milenii

Cultură și patrimoniu
Locuri istorice din comunitate: mă nă stiri, stră zi și case istorice din comunitate, monumente ale
eroilor, monumente reprezentative ale comunită ților etnice din Româ nia

Locuri cu importanță istorică pentru România:

- Așeză ri și construcții dacice, grecești si romane (orașele grecești de pe malul Mă rii Negre)
- Castele și cetă ți martore ale evenimentelor istorice
- Construcții religioase și ctitorii lor

Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

 GEOGRAFIE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Prezentarea realității observabile, cu ajutorul terminologiei generale și specifice

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învă țare diferite

1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute

2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, științele naturii și

disciplinele sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare

2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale
observate
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobâ ndite la alte discipline (științe ale naturii, istorie,
științe sociale) în descrierea și explicarea realită ții înconjură toare
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjură tor al
orizontului local, al regiunii, ță rii și continentului

3. Relaționarea realității înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă

3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentă ri convenționale
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentă ri convenționale
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentă rile cartografice
3.4. Utilizarea unor reprezentă ri grafice și cartografice simple

4. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului local, a țării și a lumii

contemporane

4.1. Dezvoltarea curiozită ții de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local,
ță rii și lumii contemporane
4.2. Dobâ ndirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjură tor pentru viața și
activitatea societă ții
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversită ții naturale și umane

CONȚINUTURI

Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Orizontul apropiat
- Clasa, școala, cartierul, localitatea
- Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
- Planul clasei, al locuinței, școlii, cartierului și localită ții

Orizontul local
- Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
- Caracteristici generale observabile ale orizontului local
- Relief, hidrografie, vegetație
- Populație, așeză ri, activită ți ale oamenilor
- Hă rți ale orizontului local
Modificări observabile și repere de timp
- Modifică ri observabile în realitatea înconjură toare
- Ora, ziua, să ptă mâ na, anul
- Calendarul

De la orizontul local la țară

- Localitatea natală
- Regiunea înconjură toare
- De la orizontul local la regiune și țară

Elemente de geografie a României

(a) Elemente de geografie generală
Limitele si vecinii
Relieful: caracteristici generale si trepte de relief
Clima, apele, vegetatia, animalele si solurile
Locuitorii si asezarile omenesti
Activități economice
- Resurse și activită ți industriale
- Principalele produse agricole
- Că i de comunicație

(b)Elemente de geografie regională

Marile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)
- Carpații
- Dealurile și podișurile
- Câ mpiile (inclusiv Delta Dună rii)

Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție, limite, caracteristici naturale,

resurse și activită ți -economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul orizontului local

Organizarea administrativă a României

- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localită ții în care este situat orizontul local

România în Europa și pe glob

România în Europa
- Poziția geografică a Româ niei în Europa: limite și vecini
- Ț ă rile vecine: denumire, capitală

Europa – un continent al planetei

- Europa – scurtă caracterizare geografică
- Europa și Româ nia – elemente commune
- Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră
- Caracteristici generale (formă , mă rime, mișcă ri)
- Continente și oceane

Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei