Contabilitatea Marfurilor

LUCRARE DE LICENŢĂ
Conducător ştiinţific: Absolvent:

conf. univ.dr. x
x
BUCURESTI
2015
1
CONTABILITATEA MARFURILOR
Conducător ştiinţific: Absolvent:

conf. univ. dr. x
x
BUCURESTI
2015
2
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………….pag.4
CAPITOLUL I – STOCURILE..........................................................................................pag.6
1.1 Definirea stocurilor...........................................................................................................pag.6
1.2 Clasificarea stocurilor.......................................................................................................pag.7
1.3 Elementele sistemului informaţional contabil..................................................................pag.10
1.4 Posibilităţi de informatizare a contabilităţii stocurilor de produse şi Mărfuri..................pag.11
1.5 Aplicatie............................................................................................................................pag.13
CAPITOLUL II – CONTABILITATEA STOCURILOR…………………………..…pag.26
2.1. Sistemul de conturi utilizat în reflectarea stocurilor…………………………………....pag.26
2.2.Evaluarea stocurilor……………………………………………………………………..pag.32
2.2.1. Evaluarea stocurilor la momentul intrării în entitate…………………………………pag.32
2.2.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii…………………………………………..pag.34
2.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil……………….….pag.34
2.2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din entitate……………………………………….…...pag.35
CAPITOLUL III. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI LA
''ECOSYSTEM''…………………………………………………………………………..pag.38
3.1. Scurt istoric…………………………………………………………………….……….pag.38
3.2. Contabilitatea stocurilor de mărfuri la ''ECOSYSTEM''……………………………….pag.42
3.3. Gestiune stocuri in ERP in cadrul firmei.........................................................................pag.56
3.4. Aplicatie informatica privind evidenta stocurilor la firma..............................................pag.64
CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………………………………………..pag.69
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….pag.73
Reglementări contabile şi fiscale.........................................................................................pag.75
3
INTRODUCERE
În cadrul elementelor patrimoniale ale unei societăţi un rol important îl au activele

circulante materiale din cadrul cărora fac parte şi stocurile, adică acele materiale deţinute pentru
a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie în vederea
vânzării în aceleaşi condiţii că mai sus sau sub formă de materii prime, materiale şi alte
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Această importantă este dată de faptul că o unitate de producţie nu poate funcţiona fără existenţa
stocurilor.
Stocurile reprezintă cantităţile fizice de materiale de produse sau de mărfuri necesare
fiecărei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere), pentru a asigura
desfăşurarea continuă şi ritmică a activelor de exploatare.
Caracterului continuu al producţiei (sau al desfacerilor), i se opune, din motive
economice, caracterul discontinuu al aprovizionărilor.
Din punct de vedere financiar, stocurile reprezintă alocare de capital ce nu poate fi
recuperat până când aceste stocuri nu parcurg întregul ciclu de exploatare şi sunt valorificate prin
vânzarea şi încasarea produselor, lucrărilor sau servidilor realizate de întreprindere.
Ca structuri contabile bilanţiere, elementele considerate "stocuri" trebuie să îndeplinească
condiţiile generale incluse în definiţia activelor, adică să fie resurse controlate de întreprindere,
provenind din evenimente trecute şi de la care se aşteaptă obţinerea de avantaje viitoare sub
forma fluxurilor de lichidităţi. Un element al stocurilor este controlat de întreprindere dacă
situaţia lui poate fi influenţată prin deciziile managerilor, adică poate fi consumat, vândut,
schimbat cu alte bunuri, folosit la plata unei datorii sau folosit drept garanţie la obţinerea unui
împrumut bancar. În principiu, o întreprindere îşi poate exercita controlul asupra stocurilor pe
care le are în proprietate. Ea nu îşi exercită controlul asupra stocurilor pe care le deţine,
temporar, fără titlu de proprietate, cum este cazul stocurilor preluate în custodie, deoarece
depozitarea se efectuează pe riscul şi la dispoziţia proprietarului.
Lucrarea este structurată pe trei capitole mari, împărţite la rândul lor în subcapitole, astfel
încât să se asigure o tratare judicioasă a tuturor aspectelor legate de contabilitatea stocurilor.
Aceste capitole sunt:
4
Capitolul I si II - Contabilitatea si analiza stocurilor cu referire la clasificarea şi structura
stocurilor, evaluarea stocurilor, contabilitatea stocurilor de natură materiilor prime, materialelor,
produselor, mărfurilor şi a altor materiale consumabile precum si o aplicaţie în programul
informatic folosit de această societate;
Capitolul III. Studiul de caz privind stocurile la firma capitol care cuprinde analiza
stocurilor si prezentarea firmei.
Lucrarea se incheie cu -Concluzii şi propuneri asupra acestei lucrări.
5
CAPITOLUL I
1.STOCURILE – aspecte teoretice
1.1 DEFINIREA STOCURILOR
Cea mai integrată şi bine adaptată definiţie a stocurilor în contabilitatea contemporană

este definiţia data de Standardele Internaţionale de Contabilitate şi anume norma contabilă IAS 2
Contabilitatea stocurilor (engleză: inventories), revizuită în 1993. Conform acestei norme
“stocurile sunt active: deţinute de întreprindere pentru a fi vîndute pe parcursul desfaşurării
normale a activităţii; în curs de producţie în vedera vânzarii în aceleaşi condiţii ca mai sus; sub
formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de
producţie sau pentru prestarea de servicii”.
În concluzie aceasta calificare nu depinde de natura elementului considerat, ci de
destinaţia sa care este puternic influenţată de activitatea întreprinderii ce deţine bunurile. De
exemplu terenurile şi construcţiile constituie imobilizările în majoritatea întreprinderilor, dar ele
sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri materiale. De asemenea stocurile pot să aibe o natură
necorporala (imaterială). Astfel, în întreprinderile prestatoare de servicii, lucrările realizate şi
nefacturate, la închiderea exerciţiului, constituie stocuri.
Pentru ca un stoc sa fie înscris în activul bilanţului acesta trebuie să raspundă definiţiei
oricărui activ, adică să fie resurse controlate de întreprindere, provenind din evenimente trecute
şi de la care se aşteaptă obţinerea de avantaje viitoare sub forma fluxurilor de lichidităţi. Un stoc
este controlat de întreprindere dacă acesta poate fi influenţat prin deciziile managerilor, adică
poate fi consumat, vândut, folosit la plata unei datorii, folosit drept garanţie la obţinerea unui
împrumut bancar etc.
O caracteristică specifică stocurilor spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate
în întreprindere este aceea că stocurile şi producţia în curs de execuţie se consumă la prima lor
utilizare în procesul de producţie şi trebuie înlocuite cu exemplare noi de acelaşi fel, deci ele
6
intră şi ies în şi din entitate în mod continuu, în cadrul fiecărui ciclu de exploatare, care nu poate
fi mai mare de un an.1
1.2- CLASIFICAREA STOCURILOR
Pentru a ne putea crea o imagine completă a ceea ce regăsim în categoria stocurilor şi

producţiei în curs de execuţie vom prezenta în continuare, pe scurt funcţia de exploatare a
întreprinderii una din cele trei funcţii ale bilanţului funcţional alături de funcţia de finanţare si
funcţia de investiţii.
În cadrul ciclului de exploatare al întrepinderii sunt parcurse mai multe faze ale
circuitului economic: aprovizionare; producţie; desfacere în care stocurile îşi schimbă atât forma
cât şi conţinutul lor material. Vom analiza în continuare problema structurii stocurilor din
punctul de vedere al activităţii întreprinderilor de producţie căt şi ale celor de desfacere, urmând
ca la sfârşitul acestei analize să avem un tablou complet al stocurilor şi producţiei în curs de
execuţie.
În cazul întreprinderilor productive ce crează valori noi, în faza de aprovizionare activele
circulante sub forma disponibilităţilor băneşti se transformă în active circulante sub forma
stocurilor de materii prime şi materiale consumabile; în faza de producţie stocurile de materii
prime şi materiale consumabile se transformă în stocuri de semifabricate şi produse finite; în faza
de desfacere stocurile de semifabricate şi produse finite sunt vândute clienţilor, iar în urma
decontărilor cu clienţii se transformă în active circulante sub forma disponibilitaţilor băneşti. În
ciclul de exploatare următor acest circuit se reia, având loc continuu transformarea stocurilor
dintr-o formă în alta, dintr-o stare în alta, dintr-un loc de gestiune în altul.
În cazul întreprinderilor de desfacere (de comerţ), ciclul de exploatare este realizat
(vizibil) numai în două faze ale circuitului economic; aprovizionarea şi desfacerea. În faza de
desfacere are loc revânzarea lor în aceeaşi stare, când stocurile de mărfuri se transformă în active
circulante băneşti.
Ajunşi în acest punct putem afirma că în contabilitatea financiară a întreprinderii
“stocurile şi producţia în curs de execuţie sunt clasificate şi delimitate în functie de 4 criterii:
destinaţia, locul de creare a gestiunii, faza ciclului de exploatare, fizic”. Corespunzător acestor
criterii sunt individualizate următoarele structuri:
1
Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiară. Aplicaţii practice şi teste
grila pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008.
7
A) Materiile prime sunt acele bunuri care participă şi care îşi transmit direct, atât
valoarea, cât şi conţinutul material, asupra produselor la a căror fabricaţie participă. Ele se
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţiala, fie transformată;
B) Materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor circulante
(materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat,
furaje şi aşternut, alte materiale consumabile), care participă direct la procesul de producţie, fără
a se regăsi în conţinutul material al noilor produse. Ceea ce se transmite este numai valoarea, nu
şi conţinutul lor material.
C) Semifabricatele sunt alte bunuri, produse care nu au parcurs toate fazele procesului
tehnologic din întreprindere, urmând a parcurge restul fazelor pentru a deveni produse finite, sau
pot fi vândute, în aceasta stare, altor întreprinderi.
D) Produsele sunt reprezentate de produse finite şi produse reziduale. Produsele finite
reprezintă produsele care au parcurs toate fazele de fabricaţie prevăzute de procesul tehnologic,
fiind depozitate în vederea livrării lor către cumpăratori. Produsele reziduale constau din produse
care se obţin din acelaşi proces de producţie, necorespunzătoare calitativ şi care vor primi o altă
întrebuinţare: rebuturi, deşeuri, materiale recuperabile.
E) Mărfurile sunt bunuri cumpărate de întreprinderile comerciale în scopul revănzării lor
în aceeiaşi stare sau după o anumită prelucrare.
F) Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul păstrării şi transportului în bune condiţii a
celorlalte categorii de bunuri menţionate. Ambalajele pot fi cumpărate sau confecţionate în
întreprindere şi sunt refolosibile.2
G) Materialele de natura obiectelor de inventar 3 sunt acele categorii de bunuri care nu
îndeplinesc cumulativ cele două condiţii de a fi considerate mijloace fixe: au o valoare mai mică
decât limita prevăzută de lege, indiferent de durata lor de utilizare, sau au o durată de utilizare
mai mică de un an, indiferent de valoarea lor. În structura lor se cuprind: sculele; dispozitivele
verificatoare din dotarea secţiilor, sectoarelor, fermelor etc; echipamentul de protecţie şi de
lucru; cazarmamentul şi alte asemenea bunuri.
H) Animalele şi păsările cuprind bunuri de natură agricolă, respectiv animalele tinere
existente în întreprindere (născute vii sau cumpărate), în scopul creşterii pentru a fi trecute la
îngrăşat sau pentru a fi trecute la animale de muncă (mijloace fixe). Ele cuprind animalele tinere
din orice specie (bovine, ovine, porcine, bubaline, cabaline etc), coloniile de albine şi animalele
pentru blană.
2
grila pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008
3
Notă: această categorie înainte de Ordinul 94 din 29 ianuarie 2001 se înregistra în conturile grupă 32 - Obiecte de
inventar care se dezvoltă pe câteva sintetice de gradul 1. Astăzi aceasta categorie de stocuri se înregistreaza în contul
303 - Materiale de natura obiectelor de inventar ce face parte din grupa 30 - Stocuri de materii prime şi materiale.
8
I) Producţia în curs de execuţie cupinde producţia care nu a parcurs toate stadiile de
prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, sau producţia căreia nu i s-au efectuat probele
tehnologice şi recepţia calitativă si cantitativă. Ea cuprinde atât producţia de bunuri şi servicii,
cât şi cea de prestări de servicii, şi mai poartă denumirea de producţie neterminată.
Conform IAS 18 paragraful 16 (Contabilitatea veniturilor) în cazul unui prestator de
servicii, stocurile includ costul serviciilor pentru care întreprinderea nu a înregistrat încă venitul
aferent, acestea au o natură necorporală (imaterială) 4. În cadrul stocurilor se includ şi bunurile
aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.
În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se
grupează în: stocuri aflate în depozitul întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare sau sosite
şi nerecepţionate, stocuri sosite fară factură, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar
nelivrate, stocuri aflate la terţi.
La rândul lor, stocurile aflate în depozitele întreprinderii la un moment dat pot fi grupate
din punct de vedere al apartenenţei5 în: stocuri proprii, proprietate a întreprinderii, care sunt
cumpărate sau fabricate şi păstrate pentru a fi utilizate în procesul de producţie, ele sunt
evidenţiate în activul patrimonial al întreprinderii; stocuri ale altor întreprinderi, aflate în
păstrare, prelucrare sau reparare, urmând a fi restituite, care sunt evidenţiate în conturi speciale,
conturi în afara bilanţului.
În raport de faza ciclului de exploatare se delimiteaza: stocuri cumpărate, stocuri
fabricate, stocuri în curs de execuţie.
Sub aspect fizic, tehnic si chimic stocurile se dezvoltă pe sortimente şi articole specifice
activităţii întreprinderii.
Primele 3 criterii de clasificare se regăsesc în Planul de conturi general clasa a 3- a :
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie. Ultimul criteriu de clasificare asociat cu
primele 3 sta la baza alcătuirii “nomenclatorului stocurilor” propriu fiecărei întreprinderi care
gestionează stocul.
1.3. - ELEMENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL
4
Standardele internaţionale de contabilitate, editura Economică, Bucureşti 2011, pag 119.
5
Octavian Bojian -Contabilitatea întreprinderilor, editura Economică, Bucureşti 1999 pag.111.
9
Elementele cu care operează sistemul informaţional contabil, referitor la stocuri şi
producţie în curs de execuţie se pot împărţi în principiu în trei subsisteme:
Subsistemul de documente: aici se cuprind documentele întocmite la locul şi în momentul
producţiei operaţiilor economice pe feluri de operaţii, intrări/ieşiri care constituie purtătorii de
informaţii ai sistemului informaţional contabil.
Astfel cu ocazia intrăilor de stocuri în entitatel întreprinderii se folosesc: “Factura”
primită de la furnizor o dată cu bunurile cumpărate; “Nota de recepţie şi constatare de diferenţe”,
întocmită cu ocazia recepţiei acestora; “Bonul de predare-transfer-restituire”, cu ocazia intrării în
stocuri de la alte subunităţi ale întreprinderii sau de la gestiunea centrală la secţiile şi sectoarele
unităţii; “Bonul de primire”, cu ocazia primirii bunurilor în consignaţie.
Cu ocazia ieşirilor de stocuri se întocmesc următoarele documente: “Bonul de consum”; “Fişa
limită de consum”, cu ocazia dării în consum la secţiile principale şi auxiliare de producţie; “Factura”;
“Dispoziţia de livrare”; “Aviz de însoţire a mărfii”, cu ocazia vânzării;
Intrări: documete folosite: Ieşiri: documete folosite:
factura. factura.
notă de recepţie şi constatare bonul de consum.
de diferenţe. aviz de însotire a mărfii.
bonul de predare-transfer - fişa limită de consum.
restituire.
bonul de primire. dispoziţia de livrare.
Subsistemul evidenţei tehnic-operative: în cadrul acestui sistem se cuprind o serie de fişe,

situaţii, registre, care se întocmesc periodic la nivelul subunităţilor, locurilor de gestionare etc, în
care se prelucreză datele din documentele primare şi în care se determină o serie de indicatori
specifici, necesari conducerii operative a subunităţilor respective. Subsistemul cuprinde:
Registrul stocurilor; Fişa de evidenţă a materialelor şi obiectelor de inventar în folosinţă; Fişa de
evidenţă a materialelor şi obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă; Fişa de stoc; Listele de
inventariere.6
Subsistemul conturilor de stocuri: organizarea contabilităţii stocurilor şi producţiei în curs
de execuţie se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 “Conturi de stocuri şi producţie în curs
de execuţie” din Planul de Conturi General, care cuprinde mai multe grupe şi conturi sintetice de
gradul 1 şi 2. În ceea ce priveşte grupele, acestea se structureaza astfel: conturi de stocuri
cumpărate, conturi de stocuri din producţie proprie, conturi rectificative de stocuri 7.
6
7
Florin Coman - Contabilitate financiară, editura fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2002, pag.77.
10
Conturi de stocuri cumpărate Funcţia
contabilă
30 Stocuri de materii prime şi materiale Activ
308 Rectificativ
35 Stocuri aflate la terţi Activ
37 Mărfuri Activ
378 Rectificativ
38 Ambalaje Activ
388 Rectificativ
Conturi de stocuri din producţie proprie
33 Producţie în curs de execuţie Activ
34 Produse Activ
348 Rectificativ
36 Animale Activ
368 Rectificativ
Conturi rectificative de stocuri
39 Deprecierea activelor şi a producţiei în curs de execuţie Pasiv
1.4 POSIBILITĂŢI DE INFORMATIZARE A CONTABILITĂŢII STOCURILOR

DE PRODUSE ŞI MĂRFURI
Conceptul de sistem informaţional economic este de cele mai multe ori sinonim cu
conceptul de sistem informaţional pentru conducere, astfel din mai multe definiţii se poate spune
că sistemul informaţional economic “este un ansamblu de resurse umane şi de capital investite
într-o unitate economică, în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii
informaţiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului
activităţii organizaţiei”. Acest sistem are o arie mai mare de cuprindere, el include resursele
informatice, electronice, dar nu numai acestea deoarece şi firmele care nu beneficiază de ajutorul
acestor resurse au sistem informaţional bazat pe resurse umane.8
Există două tipuri de sistemelor informatice, pe de o parte avem sistemele informatice
clasice/convenţionale care se caracterizează prin faptul că lucrează cu date sau informaţii şi nu au
8
11
capacitate de raţionament, iar pe de altă parte avem sisteme informatice inteligente bazate pe
inteligentă artificială, care lucrează cu cunoştinţe şi care au capacitate de raţionamet.
Inteligenţa artificială reţine din ce în ce mai mult atenţia economiştilor, managerilor, dar
şi celorlalte categorii de profesii deoarece dezvoltarea lor duce la crearea de maşini mai
inteligente şi în consecinţă mai utile pentru activitatea umană în general şi pentru cea economică
în special.
Sistemele inteligente constituie, în momentul de faţă, acea tehnologie informaţională de
vârf, capabilă să identifice unele probleme pe care entităţile economice le pot avea şi pot avea un
rol fundamental în evoluţia acestora. Inteligenţa artificială s-a dezvoltat pe mai multe categorii
de sisteme inteligente, acestea sunt:
Sistemele neuronale artificiale au apărut în anii '80 şi au la bază metoda reţelelor
neuronale de reprezentare a cunoaşterii.
Sisteme pentru calculul evolutiv. Calculul evolutiv simulează procesele de evoluţie cu
ajutorul calculatorului, iar rezultatul acestei simulări îl constituie seria de algoritmi de optimizare
bazaţi pe seturi de reguli.
Sistemele expert. Tehnologia sistemelor inteligente de tip sisteme expert este cea mai
veche şi cea mai bine pusă la punct, în special pentru sistemele expert bazate pe reguli. Există
deja câteva mii de sisteme expert operaţionale şi comerciale (peste 12.500), pentru o gamă foarte
largă de aplicaţii.
Sistemele fuzzy sunt sisteme expert bazate pe logica fuzzy. Ele dispun de o flexibilitate
deosebită şi s-au dovedit performante într-o varietate de aplicaţii, de la controlul industrial şi
recunoaşterea structurilor, până la scrisul de mână şi evaluarea creditelor.
Sistemele hibride sunt importante şi atunci când trebuie ţinută seama de marea varietate a
aplicaţiilor de gestiune. Diferitele componente ale sistemelor hibride comunică rezultatele una
alteia astfel încât să se obţină rezultatul final cel mai bun.
Sistemele multiagent se referă la managementul comportamentului unor colecţii de
entităţi informatice independente sau agenţi, aşa cum se prezintă ele în lumea reală, foarte
complexă.
Aceste sisteme inteligente au o mare arie de aplicativitate mai ales în domeniul economic,
dar şi în cadrul altor domenii.
La mijlocul anilor ’80 apar şi sisteme pentru alte domenii decât cele economice,
profilându-se, astfel, un nou tip de sisteme şi anume Expert Support Systems (ESS), cunoscute
ca sisteme expert, prin care se face trecerea la prelucrarea cunoştinţelor umane.
Noţiunea de sistem expert se conturează suficient cu următoarele idei:
12
din punct de vedere conceptual sistemele expert vizează reconstituirea raţionamentului
uman pe baza expertizei obţinută de la experţi;
sistemele expert dispun de cunoştinţe şi de capacitatea de a desfăşura activităţi
intelectuale umane;
sistemele expert sunt organizate pentru achiziţia şi exploatarea cunoaşterii dintr-un
domeniu particular numit domeniul problemei;
sistemele expert dispun de metode de invocare a cunoaşterii şi exprimarea expertizei,
comportându-se ca un “asistent inteligent”;
ca nivel de realizare informatică, sistemele expert se bazează pe principiul separării
cunoaşterii de programul care o tratează;
sistemele expert sunt capabile să memoreze cunoaşterea şi să stabilească legături între
cunoştinţe.
1.5. APLICATIE
1) Introducerea situaţiei iniţiale a balanţei contabile, balanţei de parteneri (facturi

neachitate, neîncasate) şi a stocurilor.
Societatea a cărei evidenta dorim să o ţinem în programul SAB începând cu luna
octombrie 2014 are la 31 septembrie 2014 următoarea situaţie:
Tabel nr. 1.
Sold initial Sold initial Total rulaje Total rulaje Sold final Sold final
Cont
debit 01 .10 credit 01 .10 debitoare creditoare debitor creditor
1012 200 200
371 4000 9500 2000 11500
401 13200 8000 28000 33200
13
4111 1300 20000 10000 11300
5121 8000 12000 10000 10000
5311 100 2000 1500 600
Total 13400 13400 51500 51500 33400 33400
Soldul final creditor la 31 septembrie al contului 401 în valoare de 33200 are următoarea
componenta:
· “FURNIZOR 1” - 20000
· “FURNIZOR 2” – 13200
Soldul final debitor la 31 septembrie al contului 4111 în valoare de 11300 are următoarea
componenta:
· “CLIENT 1” 1300
· “CLIENT 2” 1000
Soldul clientului “CLIENT 1” în valoare de 1300 de lei are la rândul următoarea
componenta:
· fact. Nr 1332 din 20.09.2014 în valoare de 300 lei
· fact. Nr. 2123 din 26.09.2014 în valoare de 1000 de lei.
Începem cu introducerea soldurilor iniţiale la începutul lunii octombrie în balanţă
contabilă
PASUL 1.
Intrăm din meniul principal în “Raportări -> Situaţii lunare -> Balanta contabilă”
PASUL 2.
După ce am intrat în “Balanţă contabilă” apăsam pe butonul “Şolduri iniţiale”.
Căutăm în lista conturilor din balanţă iniţială, contul 1012.
Apăsam "Modificare" (sau “Enter” direct pe cont) şi completăm şoldul iniţial creditor la
01 ianuarie 2014 şi salvăm.
Căutăm în lista conturilor din balanţă iniţială următorul cont şi anume contul 371.
Apăsam "Modificare" (sau “Enter” direct pe cont) şi completăm şoldul iniţial debitor la
01 ianuarie 4000, total rulaje debitoare precedente 9500 (în dreptul rubricii şold iniţial/rulaje
precedente), total rulaje creditoare precedente 2000 ( în dreptul rubricii şold iniţial/rulaje
precedente) după care salvăm.
La fel procedăm pentru fiecare cont din situaţia iniţială.
14
Notă: dacă se doreşte, se poate introduce direct şoldul final din luna precedentă în
dreptul rubricii Sold iniţial/rulaje precedente.
PASUL 3
După ce am terminat de introdus şoldurile iniţiale la octombrie în balanţă contabilă,
apăsam pe butonul “Ieşire”.
Din fereastră “Balanta contabilă” apăsam pe butonul “Listare F10”. Selectam Balanta
analitică, formularul 3 şi apăsam “Enter” pe acesta său dublu click.
Notă: am ales formularul 3 deoarece aici puteţi să vedeţi direct şoldul iniţial la începutul
lunii octombrie care trebuie să fie egal cu şoldul final al balanţei din luna septembrie. Dacă nu
aţi obţinut egalitate între şoldurile debitoare şi creditoare comparaţi cont cu cont pentru a vedea
unde aţi greşit în introducerea Soldurilor. Dumneavoastră puteţi opta în a lista orice formular
din lista balanţelor ce pot fi listate, v-am recomandat formularul 3 deoarece aici este mai uşor
de urmărit şi depistat diferenţele.
Dacă în balanţă contabilă am introdus doar sineticul contului 401 şi 4111, vom introduce
şi analiticele acestor conturi separat, fără să definim conturi analitice pentru fiecare cont de
furnizor sau client, această situaţie fiind realizată automat de către program.
Introducerea Soldurilor iniţiale pe parteneri la începutul lunii octombrie.
PASUL 1
Intrăm în “Configurări diverse – Sold iniţial parteneri”
PASUL 2
Apăsam “Adăugă” şi completăm pe rând următoarele rubrici:
· număr document (dacă dorim să introducem factură cu factura ce compune şoldul
iniţial pe un partener anume atunci aici vom introduce numărul de factură, dacă dorim să
introducem direct total analitic pe partener vom completa cu 1 sau 111 sau orice doriţi dvs)
· dată document (dacă dorim să introducem factură cu factura ce compune şoldul
iniţial pe un partener anume atunci aici vom introduce dată facturii, dacă dorim să introducem
direct total analitic pe partener atunci vom trece doar o dată precedentă spre exemplu 31
septembrie.)
· dată scadenta ( vezi data document)
· partener ( selectam numele partenerului din lista de parteneri. Dacă acesta nu este
definit îl vom defini şi apoi vom selecta)
15
· cont partener ( completăm contul 401,4111 etc.)
· valoare ( completăm valoarea facturii dacă introducem factură cu factura
neachitata sau neîncasata, sau direct cu valoarea Soldului total pe fiecare partener.
Astfel avem “CLIENT 1” total creanţa 1300 care este compusă din:
Apăsam “Adăugă” şi completăm:
· număr document 1332
· dată document 20.09.2014
· dată scadenta 20.09.2014
· partener “Client 1”
· cont: 4111
· valoare 300 de lei
· cont: 4111
În cazul clientului “CLIENT 2” vom introduce valoarea totală a creanţei. Astfel vom
avea:
· dată document: 31.09.2014
· cont 4111
· valoare 1300
PASUL 3
După ce am terminat de introdus şoldurile iniţiale ale partenerilor, va trebui să verificăm
dacă am lucrat corect şi anume dacă totalul din sinteticul 401 sau 4111 din balanţa este egal cu
totul analiticelor introduse pe 4111 şi 401 din Sold iniţial parteneri.
16
Vom analiza mai întâi furnizorii din balanţă contabilă. Intrăm în “Raportări -> Situaţii
lunare -> Balanta contabilă” şi vizualizam şoldul iniţial al contului 401.
Apoi vom intra în “Raportări -> Situaţii diverse ->Balanta parteneri”. Aici vom
selecta în dreptul rubricii cont, contul 401 (pentru a filtra după contul 401) după care apăsam pe
butonul “Listare F10” şi vizualizam totalul analiticelor pe 401.
Totalul pe 401 din balanţă de parteneri trebuie să fie egal cu sinteticul din balanţă
contabilă.
Introducerea Soldului iniţial al stocurilor.
Şoldul final debitor la 31 septembrie al contului 371 în valoare de 11500 de unităţi
monetare are următoarea componenta:
· 350 m profil aluminiu X 30 lei/m =10500 lei
· 10 mp plexiglas X 100 lei/mp=1000 lei
PASUL 1
Pentru a introduce şoldul iniţial de marfă vom intra în “Configurari->Şold iniţial stoc”.
Ne apare în fata fereastra de unde vom selecta gestiunea pe care introducem stocul de marfă.
Presupunem că vom introduce stocul de marfă într-o gestiune de tip depozit.
Dacă gestiunea nu a fost definită vom apăsa pe butonul “Adăugă INS” şi vom completa:
· nume gestiune: “depozit marfa”
· tip gestiune: “depozit”
· cont gestiune: “371”
· cont venit “707”
· cont cheltuieli “607”
· evidenta stoc “da”
· gestionar “NUME RECEPŢIONER”
După ce am completat datele gestiunii apăsam pe butonul “Salvare”. Gestiunea odată
definită va fi ulterior doar selectată.
PASUL 4.
Apăsam pe butonul “ADĂUGA”. Selectam produsul din nomenclatorul de produse, şi
completăm preţul şi şoldul iniţial şi salvăm pentru fiecare produs. ( profil aluminiu, 30 lei, 350
lei/m , plexiglas, 100 lei, 10 mp).
Pentru studierea cât mai rapidă a acestui set de operaţii cât şi pentru formarea unei vederi
de ansmblu care să corespundă scopului acestui capitol, respectiv aceea de a prezenta cât mai
17
multe tipuri de operaţii cu stocuri vom prezenta în pagina următoare un tabel în care sunt trecute
operaţiile după "natura" lor.
Nr.crt Fenomenul contabil urmărit Nr.Operaţiei

1 - înregistrarea de plusuri şi minusuri la inventarieirea stocurilor. 1
2 - cumpărarea de materii prime. 2
- darea în folosinţă a materiilor prime.
- plata furnizorului.
3 - cumpărarea de obiecte de inventar. 3,
- plata furnizorului prin cambie
- darea în consum de obiecte de inventar
4 - cumpărarea de materiale consumabile. 4, 5
- plata furnizorului prin decontarea unui avans acordat acestuia.
- plata furnizorului prin filă de cec.
5 - cumpărarea de materii prime prin acreditiv. 6
6 - aplicarea metodei F.I.F.O. asupra stocurilor de materii prime. 7
7 - obţinerea de produse finite la cost de producţie şi vânzarea de 8
produse finite.
- Prezentarea operaţiilor şi a formulelor contabile

Operaţia 1. Pe data de 3.09.2014 în urma rezultatului inventarierii pe trimestrul al doilea
al exerciţiului financiar 1.01.2014 - 31.12.2014 în cadrul societăţii comerciale s-a constatat un
plus la inventar în valoare de 2.500 lei la ambalaje (100 de ambalaje) şi a unui minus de inventar
la materiale consumabile, respectiv 50 litri benzină în valoare de 1.200. lei.
a) Înregistrarea plusului de inventar pentru cele 100 de ambalaje pe data de 3.09.2014:

381 = 608 2.500 lei
ambalaje cheltuieli privind
ambalajele
b) Înregistarea minusului de inventar la combustibil (50 litri de benzină) pe data de

3.09.2014:
6022 = 3022 1.200 lei
18
cheltuieli combustibili
privind
combustibilul
Operaţia 2. Societatea comercială cumpără pe data de 5.09.2014 de la furnizorul materii
prime sub forma a 60 de foi de aluminiu pentru realizarea de panouri publicitare (60 buc. x 1.000
lei). Cheltuielile de transport aferente acestei tranzacţii sunt de 3.500 lei, cheltuielile de
manipulare 1.500 lei. Furnizorul va fi plătit pe data de 20.09.2014 Pe data de 10.09.2014 se vor
da în folosinţă 35 de foi de aluminiu la preţ de achizitie.
a) Înregistrarea datoriei către furnizor şi a intrării de materii prime conform facturii nr.
1556677 din 5.09.2014:
valoarea de intrare = 60 buc x 1.000+ 3.500 + 1.500 = 65.000 lei.
preţul de achiziţie a unei foi de aluminiu = 65.000 / 60 buc = 1.083 lei.
% = 401 80.600 lei

furnizori
301 65.000 lei
materii prime
4426 15.600 lei
TVA deductibilă
b) Darea în consum a materiilor prime conform bonului de consum nr. 70010 din data de
10.09.2014:
valoarea de dat în consum : 35 buc. x 1.083 = 37.916 lei.
601 = 301 37.916 lei
cheltuieli cu materii
materii prime prime
c) Plata furnizorului RASCO S.A. conform ordinului de plata nr. 4556677 din
20.09.2014:
401 = 5121 80.600 lei

furnizori conturi la
bănci în lei
19
Operaţia 3. Pe data de 15.09.2014 societatea comercială recepţionează obiecte de inventar
de la furnizorul BASEN S.A., preţ de cumpărare 5.000. lei. Pentru decontarea contravalorii
facturii, furnizorul BASEN S.A. emite o cambie către societatea, termen de decontare
30.09.2014.
a) Înregistrarea datoriei faţă de furnizorul BASEN S.A şi a intrării de obiecte de inventar

conform facturii nr 1556678 din data de 15.09.2014:
% = 401 6.200 lei

furnizori
303 5.000 lei
materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 1.200 lei
TVA deductibilă
b) Înregistrearea cambiei emise de societatea BASEN S.A.:

401 = 403 6.200 lei
furnizori efecte de plătit
c) Decontarea cambiei de către societatea comercială pe data de 30.09.2014:

403 = 5121 5.950.000 lei
efecte de plătit conturi la
banci în lei
Operaţia 4. Pe data de 1.10.2014 se acordă un avans din casieria societăţii comerciale în

valoare de 800 lei unei persoane împuternicite din societate pentru a cumpăra materiale de
curăţire şi dezinfectare. În aceiaşi zi se decontează avansul pe baza facturilor cu care s-au
cumpărat aceste materiale, preţul menţionat în factură este de 500 lei, diferenţa neutilizată din
avansul acordat se depune în casieriea unităţii.
a) Înregistrarea acordării avansului din data de 1.10.2014:

542 = 5311 800 lei
20
avansuri de trezorerie casa în lei
b) Decontarea avansului pe baza facturii primite de la persoana careia i s-a acordat

avansul (factura nr 3778855 din 1.10.2014); şi depunerea restului de bani neutilizaţi din avans în
casieriea unităţii:
decontarae în sumă de: 500+ 500x 24 % = 620 lei.

restul de bani de depus în casierie: 800- 620 = 180 lei.
% = 542 800 lei

avansuri de trezorerie
302 500 lei
materiale consumabile
4426 120 lei
TVA deductibilă
5311 180 lei
casa în lei
Operaţia 5. Pe data de 3.10.2014 se acordă de către societatea comercială din

disponibilităţile din cont un avans furnizorului LARIUS S.A. în valoare de 15.000 lei în contul
unei aprovizionări ulterioare cu materiale consumabile şi anume piese de schimb pentru
instalaţiile de semaforizare. Pe data de 8.10.2014 se primesc respectivele materiale, preţul de
cumpărarea fiind de 20.000 lei. Pe data de 10.10.2014 se decontează avansul acordat furnizorului
şi se plăteşte restul de bani către acesta.
a) Înregistrarea acordării avansului către furnizorul LARIUS S.A. pe data de 3.10.2014:
409 = 5121 15.000 lei

furnizori debitori conturi la
bănci în lei
b) Înregistrarea intrării de materiale consumabile de la furnizorul LARIUS S.A., precum

şi înregistrarea datoriei faţă de acesta din data de 8.10.2014 conform facturii nr. 1556699:
% = 401 24.800 lei
21
furnizori
3024 20.000 lei
materiale
consumabile
piese de schimb
4426 4.800 lei
TVA deductibilă
c) Decontarea avansului acordat furnizorului LARIUS S.A. din data de 10.10.2014 şi

plata diferenţei de bani către acesta în vederea achitării integrale a achiziţiei de materiale
consumabile din data de 8.10.2014. Plata diferenţei de bani se face prin ordinul de plată nr.
4556678 din data de 10.10.2014:
difereţa de bani de plătit: 24.800 - 15.000 = 9.800 lei
401 = % 24.800 lei
furnizori
409 15.000 lei
avansuri acordate
furnizorilor
5121 9.800 lei
conturi la bănci în lei
Operaţia 6. Pe data de 13.10.2014 se deschide un acreditiv în valoare de 35.000 lei la

dispoziţia furnizorului CHIMCOLOR S.A. în vederea aprovizionării de la acesta cu vopsele
folosite la vopsirea de panouri publicitare puse spre vânzare. Pe data de 23.10.2014 se primesc
materiile prime, preţul consemnat în factură este de 28.000.
a) Deschiderea acreditivului către furnizorul CHIMCOLCOR S.A. pe data de 13.10.2014:
5411 = 5121 35.000 lei

acreditive în lei conturi la
bănci în lei
b) Înregistrarea intrării de materii prime şi a datoriei faţă de furnizor conform facturii nr.
3344667 din data de 23.10.2014:
% = 401 34.720 lei
22
furnizori
301 28.000 lei
materii prime
4426 6.720 lei
TVA deductibilă
c) Decontarea furnizorului prin acreditivul deschis către acesta:
401 = 5411 34. 720 lei

furnizori acreditive în lei
d) Reintegrarea în contul curent a diferenţei de acreditiv neutilizată:

diferenţa de acreditiv reintegrată: 35.000 – 34.720 = 280 lei.
5121 = 5411 280 lei

conturi la bănci acreditive în lei
în lei
Operaţia 7. Societatea comerciala prezintă următoarele informaţii privind stocul de

materie primă (folii de aluminiu pentru realizarea de panouri publicitare) pentru luna octombrie
2014:
Stoc iniţial pe data de 1.10.2014
25 bucăţi x 1.083 = 27.083 lei.
Pe parcursul lunii au existat intrări în stoc astfel:
06.10.2014 - 100 bucăţi x 1.100 = 110.000 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de
transport şi manipulare)
25.10.2014 - 80 bucăţi x 1.200 = 96.000 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de
transport şi manipulare)
Consumurile înregistrate pe parcursul lunii au fost următoarele:
10.10.2014 - 110 bucăţi
29.10.2014 - 70 bucăţi.
a) Înregistrarea intrării de 100 bucăţi de folii de aluminiu din 06.10.2014 conform facurii
nr. 6655590:
23
% = 401 136.400 lei
furnizori
301 110.000 lei
materii prime
4426 26.400 lei
TVA deductibilă
b) Înregistrarea consumului de 110 de bucăţi de folii de aluminiu din 10.10.2014 conform

bonului de consum nr. 70052 aplicând metoda F.I.F.O.:
601 = 301 120.583 lei

cheltuieli de materii materii prime
prime
27.083 lei
25 buc x 1.083 93.500 lei
85 buc x 1.100
c) Înregistrarea intrării de 80 de bucăţi folii de aluminiu din 25.08.2014 conform facurii

nr. 6677993:
% = 401 119.040 lei
furnizori
301 96.000 lei
materii prime
4426 23.040 lei
TVA deductibilă
d) Înregistrarea consumului de 70 de bucăţi de folii de aluminiu din 29.10.2014conform

bonului de consum nr. 70055 aplicând metoda F.I.F.O.:
601 = 301 82.500 lei
cheltuieli de materii materii prime
prime
15 buc x 1.100.000 16.500 lei
55 buc x 1.200.000 66.000 lei
24
la sfârşitul lunii au ramas în gestiune 15 bucaţi de folii de aluminiu x 1.200 lei / folie =
18.000 lei.
Operaţia 8. Societatea comerciala obţine pe data de 18.10.2014 în urma procesului de

producţie 100 de panouri publicitare, valoarea unui panou la cost de producţie 10.000 lei. Pe data
de 22.10.2014 societatea vinde 50 de panouri la preţul de 12.500 lei bucata, societăţii comerciale
MEC BUCUREŞTI S.A.
a) Înregistrarea celor 100 bucăţi de panouri pubicitare la cost de producţie pe data de

18.10.2014.
valoarea: 100 bucăţi x 10.000 = 1.000.000 lei.
345 = 711 1.000.000 lei
produse finite variaţia stocurilor
b) Înregistrarea vânzării celor 50 de panouri publicitare pe data de 22.10.2014 potrivit

facturii nr. 5556667 clientului MEC BUCUREŞTI S.A.:
valoarea de vânzare: 50 bucăţi x 12.500 = 625.000 lei.
411 = % 775.000 lei
clienţi
701 625.000 lei
venituri din vânzarea
produselor finite
442.7 150.000 lei
TVA colectată
b) Contabilizarea ieşirii din gestiune a celor 50 de panouri publicitare în urma vânzării pe

date 22.10.2014:
valoarea: 100 bucăţi x 10.000 = 1.000.000 lei.
711 = 345 500.000 lei

variaţia stocurilor produse finite
25
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA STOCURILOR
2.1 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT ÎN REFLECTAREA STOCURILOR DE

MATERII PRIME ŞI MATERIAL
Evidenta constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se realizează

prin conturile din clasa 3 ” Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie “.
În cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 ” Stocuri de materii
prime şi materiale” , cu următoarele conturi sintetice :
• 301 ” Materii prime ” (materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea
produsului , în care se regăsesc integral sau parţial , fie în starea lor iniţială , fie
transformate.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime.
Contul 301 “Materii prime” este un cont de activ.
În situaţia aplicării inventarului permanent:
În debitul contului 301 “Materii prime” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 321,
542);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi (351, 401);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la entităţi afiliate sau entităţi legate prin
interese de participare (451, 453);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunităţi (481,
482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al
acţionarilor/asociaţilor (456);
– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materie
26
primă în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente (341, 345);
– valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor
rezultate din dezmembrări (601, 758);
– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achiziţionate (308).
În creditul contului 301 “Materii prime” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, precum şi a celor
constatate lipsa la inventar sau distruse (601);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare (371);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi
(351);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite prin donaţie (658);
– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime distruse prin calamităţi (671).
Şoldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.
• 302 ” Materiale consumabile ” ( bunuri care participă sau ajuta la procesul de producţie
sau de exploatare, fără a se regăsi de regulă în produsul finit )Cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare,
combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale
consumabile).
Contul 302 “Materiale consumabile” este un cont de activ.
În debitul contului 302 “Materiale consumabile” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile achiziţionate de la terţi (401, 408,
446, 322, 542);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la terţi (351, 401);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la entităţi afiliate sau
entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la unitate sau subunităţi
(481, 482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând aport în natură al
acţionarilor/asociaţilor (456);
– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca
materiale consumabile în aceeaşi unitate (341, 345);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a celor
27
primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (602, 758);
– contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori (532);
– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile achiziţionate
(308).
În creditul contului 302 “Materiale consumabile” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, precum şi a
celor constatate lipsa la inventar sau distruse (602);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile vândute ca atare (371);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile livrate unităţii sau subunităţilor
(481, 482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau în
custodie la terţi (351);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin donaţie (658);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile distruse prin calamităţi (671).
Şoldul contului reprezintă valoarea materialelor consumabile existente în stoc.
• 303 ” Materiale de natura obiectelor de inventar ” ( bunuri care nu îndeplinesc

cumulativ pentru a fi incluse în categoria imobilizărilor corporale, echipamente de lucru,
de protecţie, piese de schimb, baracamente şi amenajări provizorii, etc)
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei, mişcării şi uzurii materialelor de
natura obiectelor de inventar.
Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont de activ.
În debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de
la terţi (401, 408, 446, 323, 542);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la
entităţi afiliate sau entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite ca aport
în natura de la acţionari/asociaţi (456);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la
unitate sau subunităţi (481, 482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terţi
(351, 401);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus la
28
inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (603, 758);
– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute pentru a fi folosite ca materiale de natura
obiectelor de inventar în aceeaşi unitate (345);
– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de
inventar achiziţionate (308).
În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează:
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe
cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsa la inventar sau distruse (603);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unităţii
sau subunităţilor (481, 482);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre
prelucrare sau în custodie la terţi (351);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite prin
donaţie (658);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare
(371);
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin
calamităţi (671).
Şoldul contului reprezintă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
• 308 ” Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale ” (cont rectificativ al valorii
de înregistrare amateriilor prime şi materialelor care ţine evidenţa diferenţelor
nefavorabile - în plus sau favorabile - în minus dintre costul de achiziţie şi preţul standard
aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor
de inventar)
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau nefavorabile, respectiv
în minus sau favorabile) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de achiziţie,
aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de
inventar.
Contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” este un cont rectificativ al
valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar.
În debitul contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” se înregistrează:
– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie este mai mare decât preţul
standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor
de inventar intrate în gestiune (401, 542);
29
– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile
şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la entităţi afiliate sau entităţi
legate prin interese de participare (451, 453);
– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile
şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602, 603).
În creditul contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” se înregistrează:
– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile
şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (301, 302, 303, 542);
– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile
şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602, 603).
Şoldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
În situaţia aplicării inventarului intermitent:
Stocurile existente la începutul exerciţiului financiar, precum şi intrările în cursul
perioadei de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar se
înregistrează direct în debitul conturilor 601 “Cheltuieli cu materiile prime”, 602 “Cheltuieli cu
materialele consumabile” şi 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”.
Conturile 301 “Materii prime”, 302 “Materiale consumabile” şi 303 “Materiale de natura
obiectelor de inventar” se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601 “Cheltuieli
cu materiile prime”, 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”, 603 “Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar”, iar la începutul perioadei imediat următoare, pentru
respectarea permanentei metodelor, se reiau pe cheltuieli la aceeaşi valoare.
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt conturi de activ. Se debitează cu
valoarea stocurilor intrate în gestiunea entităţii prin achiziţionare de la furnizori , realizate din
producţia proprie şi din alte surse şi se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea
unităţii patrimoniale prin consum, vânzare şi alte destinaţii.
Conţinutul conturilor de stocuri se evindetiaza diferit în funcţie de metoda inventarului
folosit (permanent sau intermitent, astfel:
a. în cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri şi comenzi în curs de
execuţie se debitează cu intrările de valori materiale şi se creditează cu ieşirile de valori
materiale pe măsură ce se realizează aceste operaţiuni;
b. în cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la încheierea exerciţiului, în debitul
conturilor se înregistrează stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la
30
deschiderea exerciţiului, în credit, stocurile de la începutul perioadei în categoria cheltuielilor,
pentru perioada următoare de gestiune în cazul materialelor şi mărfurilor şi că venituri, în cazul
produselor şi producţiei în curs de fabricaţie.
Monografii contabile :
A. în cazul utilizării inventarului permanent
Exemplu 1 : o entitate care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie deţine un stoc iniţial de
200 kg, evaluat la cost de achiziţie 0,80 ron/kg. În cursul lunii cumpăra materii prime astfel: 600
kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin bancă, la care s-au plătit în numerar cheltuieli de transport
în valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat după
metoda LIFO.
o achiziţionare de materii prime conform facturii:

% = 401 714
301 600
4426 114
o cheltuieli de transport achitate în numerar:
% = 5311 71
301 60
4426 11
o achitare cu ordin de plată a materiilor prime :
401 =5121 714
o consum de materii prime conform bonului de consum
601 = 301 740
Notă: Costul de achiziţie unitar al materiilor prime achiziţionate este : (600+60):600 =1,10 lei/
kg
Valoarea consumului având în medere metoda utilizată este : 600*1,10 +100*0,80 =740
Exemplu 2: O entitate care ţine evidenţa stocurilor la prêt standard prezintă la începutul lunii
noiembrie următoarea situaţie privind materiile prime :
- stoc iniţial : 200 kg * 2 ron/kg (preţ standard);
- diferenţe de preţ aferente stocului intial : 20 ron;
- achiziţie în numerar : 500 kg la preţ 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg
o achiziţionare materii prime; înregistrarea se face la preţ standard 2 ron/kg.
% = 401 1.249
31
301 1.000
308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426 199 (1050 *0,19 = 199)
o achitarea în numerar a facturii :
401 = 5311 1.249
o consum de materiale înregistrate la preţ standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)
601 = 301 1.200
Coeficientul privind diferenţe de preţ K = (ŞI 308* RD 308)/(ŞI 301+RD 301)= 0,05
o diferenţe de preţ aferente consumului de materiale :
1.200* 0,5 = 60 ron
601 = 308 60
Ce se întâmplă atunci când preţul de achiziţie este sub valoare preţului standard ?
- presupunem acelaşi exemplu că şi mai sus , cu deosebirea că preţul de achiziţie este 1,8 ron/kg.
Monografiile contabile în acest caz vor fi:
o achiziţionare materii prime; înregistrarea se face la preţ standard 1,8 ron/kg.
% = 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171
2.2. EVALUAREA STOCURILOR
2.2.1. Evaluarea stocurilor la momentul intrarii in entitate
Regulă generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la intrarea în patrimoniu, este

evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:
1. Costul de achiziţie, în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi, în structura căruia
se cuprind următoarele elemente:
· Preţul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),
precum şi rabaturile, remizele, risturnuri etc.
· Taxe vamale aferente bunurilor importate.
32
· Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau
indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:
· Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
· Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare
constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plată înainte de scadenta. 9
2. Costul de producţie, în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea
proprie de exploatare, format din:
· Preţul de achiziţie a materialelor consumate;
· Cheltuielile directe de fabricaţie;
· Cheltuieli indirecte de fabricaţie.
3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:

· Aport la capital;
· Obţinute cu titlu gratuit;
· Din donaţii.
Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.
In cazul evaluarii in contabilitate, problema fundamentala a inregistrarilor la iesirea
stocurilor cumparate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea loturilor iesite.
Evaluarea iesirilor de stocuri trebuie sa tina seama de natura elementului considerat. In
acest sens trebuie facuta distinctia intre stocuri (bunuri) identificabile si stocuri (bunuri)
interschimbabile sau fungibile.
Stocurile identificabile sunt bunuri individualizate pentru fiecare articol sau categorie de
bunuri, atat in momentul intrarii in patrimoniu cat si al stocarii si iesirii din stoc. Astfel de
elemente identificabile, cum sunt produsele si serviciile destinate unor proiecte specifice, trebuie
sa faca obiectul unei evaluari individuale.
Stocurile interschimbabile sau fungibile sunt bunuri care in interiorul fiecarei categorii nu
sunt in mod unitar identificabile, dupa intrarea lor in depozit. Sunt considerate bunuri fungibile
spetele care apartin aceluiasi sortiment de bunuri, achizitionate la date si preturi de achizitie
diferite, de la furnizori diversi sau de la acelasi furnizor, la date si preturi diferite.
9
Ionescu Luminita - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed. a III-a revizuita si adaugita, Editura
Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2007
33
2.2.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
La inventarierea patrimoniului de la sfarşitul exerciţiului, stocurile se evaluează la

valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi valoarea de inventar.
Cu acest prilej se stabilesc:
- diferenţele cantitative în plus sau în minus dintre situaţia faptică stabilită la inventariere
şi situaţia scriptică din contabilitate;
- diferenţele valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă (de intrare) şi
valoarea actuală.
2.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ

contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele
evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:
· Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi

valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de
valoare nu se înregistrează în contabilitate.
· Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar
şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate
aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare
datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din
valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi
înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.
Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regulă generală de evaluare şi înregistrare a
stocurilor, şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul
costului de achiziţie sau a costului de producţie, după caz, ca forme a costului istoric. Prin
aceasta se asigura aplicarea principiului realităţii, costurile efective de achiziţie şi de producţie
fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.
34
2.2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din entitate
Evaluarea ieşirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ţinând cont de
valoarea de intrare în stoc.
Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în situaţia
utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt:
1.Metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO) - are la bază premisa ca primele loturi
de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute.Ca urmare, bunurile
ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui anumit lot.
2.Metoda ultimului intrat, primului ieşit (LIFO) - presupune ca ultimele loturi intrate
sunt vandute mai întâi, deci costul unitar al ultimei intrări e atributul primei ieşiri.De aceea
bunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a ultimei intrări aferente unui
anumit lot.
3.Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a

costurilor unui anumit element, fie periodic (de regulă, la sfârşitul lunii), fie după fiecare
recepţie.
Când se calculează la sfârşitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca un

raport între valoarea stocului (VSi) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul
iniţial (QSi) plus cantităţile intrate (Qi), adică:
CMP = (VSi + Vi) : (QSp + Qi)
Cand se calculează după fiecare recepţie, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca
un raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea
existentă în stocul precedent (QSp) plus cantităţile intrate (Qi), adică:
CMP = (VSp + Vi) : (QSp + Qi)
Daca se ponderează cantităţile ieşite (QE) cu costul unitar mediu ponderat se obţine
valoarea bunurilor ieşite (VE) adică:
VE = CMP x QE
35
4.Metoda identificării individuale - constă în evaluarea bunurilor si costului istoric (de
intrare).Se poate folosi în cazul produselor de folosinţă îndelungată, care se pot identifica prin
serie, data de intrare, costul de achiziţie
Situatia stocului de materii prime este urmatoarea:
ŞI 01.01.N 150 buc.* 61 lei

Intrare 11.01.N 100 buc.* 65 lei
Intrare 25.01.N 200 buc.* 63 lei
In aceeasi luna au loc consumuri de materii prime la data de 12.01.N- 190 buc. si 30.01.N- 160
buc. Sa se calculeze valoarea iesirilor si stocul final de materii prime, conform metodei:
a) FIFO
b) LIFO
c) CMP (costul mediu ponderat)
a) FIFO b) LIFO
SI 01.01.N 150 buc.* 61 lei SI 01.01.N 150 buc.* 61 lei
I 11.01.N 100 buc.* 65 lei I 11.01.N 100 buc.* 65 lei
E 12.01.N 190 buc: 150 buc.* 61 = 9.150 E 12.01.N 190 buc.: 100 buc.* 65 = 6.500
40 buc.* 65 = 2.600 90 buc.* 61 = 5.490
11.750 11.990
I 11.01.N 60 buc.* 65 lei SI 01.01.N 60 buc.* 61 lei
I 25.01.N 200 buc.* 63 lei I 25.01.N 200 buc.* 63 lei
E 30.01.N 160 buc: 60 buc * 65 = 3.900 E 30.01.N 160 buc.* 63 = 10.080
100 buc * 63 = 6.300 Total iesiri: 22.070 lei
10.200 Stoc final: 40 buc.* 63 = 2.520 lei
Total iesiri: 21.950 lei = 11.750 + 10.200 60 buc.* 61 = 3.660 lei
Stoc final: 6.300 lei (100 buc * 63 lei) 6.180 lei
c) CMP = Suma (Cantitate intrata *Pret) / Suma cantitate intrata
36
I. La sfarsitul lunii
CMP = (150*61 + 100*65 + 200*63) / (150+ 100+ 200) = 63 lei
Total iesiri = (190 + 160) * 63 = 22.050
Stoc final = 100 * 63 = 6.300 lei
II. Dupa fiecare intrare

CMP1 = (150*61+ 100*65)/(150 + 100) = 62.6 lei
Iesiri = 190 * 62.6 = 11.894
Raman = 60 * 62.6 = 3.756
CMP2 = (60*CMP1 + 200*63)/(60 + 200) ~ 62,91 lei
Iesiri = 160 * 62,91 = 10.065
Stoc final = 100 * 62,91 = 6.291
Total iesiri = 11.894 + 10.065 = 21.959
37
CAPITOLUL III. CONTABILITATEA
STOCURILOR DE MĂRFURI LA ''ECOSYSTEM''
3.1. SCURT ISTORIC (PREZENTARE, STRUCTURA ORGANIZATORICA, PIATA)
1.Scurt istoric
S.C. ECOSYSTEM SRL a dobândit existenta în ianuarie 2000, când NTH (New Time
Holding) s-a decis să creeze o firmă de distribuţie. Iniţial, a pătruns pe piaţa bucureşteana cu o
ofertă de produse pentru amenajări interioare, importate din Spania şi întrucât după câtva timp
(aproximativ 1-2 ani) cererea a început să crească şi principalii clienţi deveneau mai exigenţi, a
înfiinţat S.C. ECOSYSTEM SRL.
În România firma se situează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, realizând o
cifră de afaceri de cca. 4.5 miliarde lei.
Societatea “ ECOSYSTEM” este constituită că persoană juridical romană. Are formă de
societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile romane care
se aplică societăţilor comerciale şi cu statutul de infintatare a societăţilor comerciale.
2. Obiectul de activitate
Activitatea ECOSYSTEM de bază este organizarea transporturilor complete rutiere şi în

trafic combinat în toată Romania dar si in Europa precum și din sau spre Rusia, Asia Centrală,
Orientul Mijlociu și Africa de Nord.10
O creștere permanentă a volumului de transport impune soluții inovatoare de transport
pentru a face față schimbărilor climatice și prețurilor variabile la combustibil. Încă din anul 1984
firma ECOSYSTEM este pionier în dezvoltarea transportului combinat feroviar/rutier, respectiv
a transporturilor maritime pe distanțe scurte.
Clienţii noştri sunt firme importante de pe plan local şi naţional. Personalul este pregătit în
mod constant în traininguri organizate de companie.
3. Misiunea firmei
10
Sursa SC ECOSYSTEM SRL
38
Misiunea firmei ECOSYSTEM este de a preîntâmpina, a satisface cerinţele clienţilor..
Clientul este cea mai importantă persoană pentru firmă, scopul ei ei fiind acela de a anticipa şi de
a satisface dorinţele consumatorilor. Reuşind acest lucru, firmă va putea obţine un profit cât mai
mare, deoarece acesta depinde în mare parte de clienţi.
Calitatea, dedicarea către clienţi, valoarea, originalitatea, menţinerea obligaţiilor către
salariaţi, furnizori, distribuitori, parteneri de comerţ şi către comunitate, sunt direcţiile spre care
se va îndepărta în viitor firma.
4.Analiza Swot
Punctele forte care pot fi menţionate sunt următoarele:
Situaţie economico-financiară pozitivă, în sensul că firma a înregistrat profit pe parcursul

perioadei investigate;
Rentabilitatea firmei a înregistrat valori ridicate de peste 10%;
Respectarea corelaţiilor principale între obiective, respectiv rezultate obţinute, în

intervalul analizat (ICa>IFs>INs şi IW>IS);
Lichiditatea şi solvabilitatea patrimonială sunt în limitele normale;
Folosirea unor metode şi tehnici manageriale (în pofida unor limite metodologice):
managementul prin bugete, diagnosticare, delegare, managementul prin obiective;
Regăsirea majorităţii activităţilor necesare realizării obiectivelor, în pofida dimensionării

procesuale şi umane insuficienţe a unora din acestea;
Existenţa unor documente organizatorice cum ar fi ROF chiar dacă sunt într-o variantă
mai veche.
Pe lângă punctele forte pot fi menţionate şi multe puncte slabe referitoare la perioada
analizată:
Dinamica profitului în perioada analizată este negativă. Acesta scade simţitor;
Dinamica ratelor rentabilităţii este de asemenea negativă;
Structură nefavorabilă a personalului;
Creşterea productivităţii muncii bazată strict pe scăderea numărului de angajaţi;
39
Scăderea producţiei marfă fabricată;
Creşterea ponderii cheltuielilor în cifra de afaceri;
Folosirea metodei pe comenzi doar ca metodă de calculaţie a costurilor;
Sistem de management cu insuficiente delimitări între componente şi fără precizarea

conexiunilor dintre acestea (componentele metodologică, decizională, informaţională şi
organizatorică);
Lipsa unor strategii şi politici realiste, centrate pe studii de piaţă, studii de diagnosticare
şi previziune macroeconomică;
Lipsa unui sistem categorial de obiective în care să fie implicate toate componentele
procesuale şi structural-organizatorice;
Deficienţe metodologice în conceperea şi funcţionarea sistemului de management şi a

componentelor sale;
Folosirea timidă a unor instrleiente manageriale moderne;
Forma necorespunzătoare a documentelor care stau la baza structurii organizatorice a

societăţii.
5. Principalii indicatori economico financiari 2010-2014

Principalii indicatori economico-financiari a căror dinamică va fi analizată în acest
subcapitol vor fi prezentați în valori actualizate cu indicele anual al prețurilor de consum (IPC) -
indicator economic calculat de către Institutul National de Statistică.
Indicele prețurilor de consum (IPC) este un ”indicator economic ce măsoara evoluția
de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate între două
perioade de timp date (perioadă curentă și perioadă de bază). Indicele prețurilor de consum se
calculează numai pentru elementele care intră în consumul direct al populației, fiind excluse
consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare, dobânzile plătite
la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii
muncii pentru producţia agricolă a gospodăriilor individuale.” 11
În tabelul următor sunt prezentați indicii prețurilor de consum și rata inflației aferenți
perioadei 2010-2014, conform Institutului Național de Statistică.12
11
Institutul Național de Statistică http://colectaredate.insse.ro/metadata/search_indicator.htm?
_action=viewCard&selection=I&indicator=791
12
Institutul Național de Statistică
40
ANUL INDICII PREȚURILOR DE RATA INFLAȚIEI
CONSUM %
%
2010 104,84 4,84
2011 107,85 7,85
2012 105,59 5,59
2014 106,09 6,09
Tabelul 4 - Indicii prețurilor de consum și rata inflației aferenți perioadei 2010-2014
Pentru a se putea actualiza indicatorii economico-financiari se impune a se cunoaște

metodologia de actualizare a acestora față de anul 2014 - perioada curentă (an de bază) 13
- pentru anul 2010: indicator 1,2081
1 Situația netă SN = Active totale - Datorii totale

Situația netă calculată ca diferenţă între activul total şi datoriile totale contractate dă o
prima evaluare (contabilă) a întreprinderii la data închiderii exerciţiului.
Această ecuaţie fundamentală a bilanţului redă averea netă a acţionarilor, respectiv
activul neangajat în datorii.
Indicatori 2010 2011 2012 2014

(actualizați cu IPC)
Active totale 10.830.815 10.543.008 8.642.257 8.241.042
Datorii totale 8.284.605 7.473.227 5.275.158 5.083.262
Situația netă 2.546.210 3.069.781 3.367.099 3.157.780
Tabelul 5 - Situația netă
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/
ipc.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c9322ab1669d4724b7f49afdf6cafc4d.e38QbxeSahyTbi0Lbhn0
13
Institutul Național de Statistică
https://statistici.insse.ro/ipc/?page=ipca1&lang=ro
41
3.2. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI LA
''ECOSYSTEM''
Graficul 1 - Evoluția situației nete în perioada 2010-2014
Luând în considerare ca reper anul 2014, se constată o creștere a situației nete, fapt ce
semnifică o îmbogățire a întreprindere (o creștere a capitalurilor proprii), în schimb, în anul 2014
situația netă a cunoscut o scădere de aproximativ 7%, lucru datorat unei gestiuni nu tocmai
sănătoase a firmei.
2 Rata activelor imobilizate Rai
Această rată masoară importanța relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor
întreprinderii.14 Acest indicator permite aprecierea flexibilității financiare a firmei în măsura în
care evidențiază componența de capital investit în active fixe. Nivelul optim este considerat a fi
40-50%.
14
Vâlceanu G., Analiză economico-fianciară, Editura Economică, 2005, pg. 348
42
ANUL RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE VALOARE INDICATOR
% %
2010 53,78 %
Rai (2010)
2011 65,69 %
Rai (2011)
2012 68,21 %
Rai (2012)
2014 69,73 %
Rai (2014)
Tabelul 6 - Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate are un nivel ridicat datorită ponderii mari a dotărilor tehnice,
echipamente, utilaje și instalații, această societate desfășurând activități de producție ce necesită
o mare investiție în activele imobilizate.
Această rată a cunoscut o creștere semnificativă (12%) în anul 2014, datorită achiziției
unei linii de trefilare sârmă.
3 Rata activelor circulante Rac
Această rată reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor activelor

întreprinderii, fiind o măsură a flexibilității financiare, care evidențiază importanța relativă a
activelor ușor de transformat în bani. Nivelul optim este considerat a fi 40-50%.
ANUL RATA ACTIVELOR CIRCULANTE VALOARE INDICATOR
% %
2010 37,88 %
Rac (2010)
2011 30,30 %
Rac (2011)
2012 31,77 %
Rac (2012)
2014 34,16 %
Rac (2014)
Tabelul 7 - Rata activelor circulante
43
Se poate observa că începând cu anul 2012, rata activelor circulante nu a suferit
modificări importante datorită politicii de reducere a stocurilor implementată la sfârșitul anului
2010, datorită scăderii disponibilităților bănești, dar și a posibilității de achiziție rapidă a
mărfurilor.
4 Indicatorul lichidității curente LC
Indicatorul arată suma cu care activele circulante depașesc datoriile pe termen scurt și
oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandată și
acceptabilă este in jur de 2. Dacă nivelul ratei este mai mic decât 1, aceasta indică un capital de lucru
negativ și poate fi un semnal alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente
pe termen scurt.
ANUL INDICATORUL VALOARE MENȚIUNI
LICHIDITĂȚII CURENTE INDICATOR
2010 0,7189 Indicele rezultat nu oferă

Lc (2010)
garanţia acoperirii datoriilor
curente din activele curente.
Lc (2011)
Lc (2012)
Lc (2014)
Tabelul 8 - Indicatorul lichidității curente
5 Indicatorul lichidității imediate Li
44
Acestă rată măsoară câte unități monetare de active aproape lichide revin la o unitate
monetară de datorii pe termen scurt. Valoarea recomandată este in jur de 0,8-1, iar un nivel mai
mic de 0,5 poate evidenția probleme de onorare a plăților scadente.
ANUL INDICATORUL VALOARE MENȚIUNI
LICHIDITĂȚII IMEDIATE INDICATOR
%
2010 Indicele rezultat arata ca
0,491
posibilitatile de plata ale
Li (2010)
firmei sunt reduse si se
declanseaza sistemul de
alarma.
2011 0,468 Indicele rezultat arata ca
Li (2011)
alarma.
2012 0,563 Indicele rezultat arata ca
Li (2012)
alarma.
2014 Indicele rezultat arata ca
Li (2014) 0,653
alarma.
Tabelul 9 - Indicatorul lichidității imediate
6 Rata solvabilității generale Rsg
Pentru a măsura gradul în care o întreprindere poate face față datoriilor, se utilizează și
rata solvabilității generale (globale).
45
Valoarea minimă a ratei solvabilității generale se consideră 140%. În cazul în
care rata solvabilității globale este mai mică decât 100%, atunci firma este insolvabilă.
ANUL RATA SOLVABILITĂȚII GENERALE VALOARE INDICATOR
%
2010 130,73 %
Rsg (2010) 130,73 %
2011 158,03 %
Rsg (2011)
2012 163,82 %
Rsg (2012)
2014 162,12 %
Rsg (2012)
Tabelul 10 - Rata solvabilității generale
Se constată că, începând cu anul 2012, s-a încercat menținerea solvabilității generale
peste nivelul optim, astfel firma a putut să facă față datoriilor în toți acești ani.
7 Indicatorul gradului de îndatorare Gd
Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și
posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social.
O proporție ridicată a datoriilor purtătoare de dobândă în comparație cu capitalurile proprii
implică un rezultat net mai volatil și creșterea probabilității ca firma să nu își poate onora obligațiile
scadente.
ANUL INDICATORUL GRADULUI DE VALOARE INDICATOR
ÎNDATORARE
%
2010
101,24 %
Gd (2010)
2011 111,59 %
Gd (2011)
111,6 %
46
2012 66,22 %
Gd (2012)
66 %
2014
Gd (2014)
66,98 %
66,98 %
Tabelul 11 - Indicatorul gradului de îndatorare
G
raficul 2 - Evoluția gradului de îndatorare în perioada 2010-2014
Din tabelul de mai sus se poate concluziona faptul că, deși la nivel anilor 2010 și 2012,
gradul de îndatorare era mult peste nivelul optim (0-50%), începând cu anul 2014 s-a înregistrat
o scădere semnificativă a valorii creditelor pe o perioadă mai mare de 1 an.
8 Marja brută din vânzări MV =
O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că societatea nu este capabilă să-şi
controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.
Indicatori 2010 2011 2012 2014
(actualizați cu IPC)
Profit brut din 668.516 472.771 738.088 508.248
vânzări
Cifra de afaceri 30.768.856 32.783.161 21.895.103 23.062.625
Marja brută din 2,17 % 1,44 % 3,37 % 2,20 %
vânzări
Tabelul 12 - Marja brută din vânzări
47
9 Rata rentabilității economice ROA
Rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele

economice angajate pentru obţinerea acestuia.15
ANUL RATA RENTABILITĂȚII VALOARE INDICATOR RATA ANUALĂ A

ECONOMICE % INFLAȚIEI
% %
2010 2,35 % 4,84 %
ROA(2010)
2011 0,19 % 7,85 %

ROA(2011)
2012 3,36 % 5,59 %

ROA(2012)
2014 1,83 % 6,09 %

ROA(2014)
Tabelul 13 - Rata rentabilității economice
Rentabilitatea economică trebuie să depășească rata anuală a inflației, astfel se constată

un nivel scăzut al acestui indicator.
10 Rata rentabilității financiare ROE
Rata rentabilităţii financiare, cunoscută în teoria internaţională sub denumirea de

„return on equity”, permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale acţionarilor şi
oportunitatea menţinerii acestora.16
ANUL RATA RENTABILITĂȚII INDICATOR ACTUALIZAT cu IPC
FINANCIARE
% %
2010
10,01 %
ROE(2010)
15
F. Pierre, Valorisation d’entreprise et theorie financiere,Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 25
16
F. Pierre, Valorisation d’entreprise et theorie financiere,Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 32
48
2011 0,67 %
ROE(2011)
2012
9,63 %
ROE(2012)
2014
4,99 %
ROE(2014)
Tabelul 14 - Rata rentabilității financiare
11 Rata rentabilității comerciale RCA
Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sale pe piaţă,
situaţie evidenţiată prin cifra de afaceri.
ANUL RATA RENTABILITĂȚII INDICATOR ACTUALIZAT cu IPC
COMERCIALE
% %
2010
0,82 %
RCA(2010)
2011 0,06 %
RCA(2011)
2012 1,32 %
RCA(2012)
2014
0,65 %
RCA(2014)
Tabelul 15 - Rata rentabilității comerciale
12. Sinteza evoluției principalilor indicatori economico-financiari în perioada

2010-2014, actualizați cu IPC
49
Tabel cu principalii indicatori economico-financiari, în valori actualizate, ai societății
comerciale, în perioada 2010-2014 (datele sunt prelucrate din Bilantul contabil și situația
contului de profit și pierdere
Indicator 2010 2011 2012 2014

Lei lei lei lei
Cifra de afaceri 30.768.856 32.783.162 21.895.104 23.062.625
netă
Număr angajați 130 114 104 98
Productivitatea 236.683,5 287.571,6 210.529,8 235.332,9
muncii
Cheltuieli cu 3.097.822 3.084.709 2.595.706 2.268.633
personalul
Salariu mediu lunar 1.985 2.254 2.079 1.929
Venituri totale 45.573.774 41.554.636 24.066.480 23.792.964
Cheltuieli totale 45.271.815 41.527.657 23.723.114 23.616.166
Profit brut 301.959 26.978 343.365 176.798
Impozit profit 47.012 6.161 52.757 25.279
Profit net 254.947 20.817 290.608 151.519
Tabelul 16 - Analiza principalilor indicatori economico-financiari
În perioada analizată se constată o ușoară creștere a cifrei de afaceri în anul 2012 față
de 2014, în schimb această creștere nu se regasește și în nivelul profit care a cunoscut o scădere
drastică, acest lucru datorându-se vânzării produselor cu un adaos comercial mic, dar și a
înregistrării unor pagube materiale din cauza neonorării plăților a unor clienți.
Începând cu anul 2014, cifra de afaceri a cunoscut o scădere de aproximativ 30%, lucru
datorat restructurării activității. Anul 2014 o cunoscut o creștere a cifrei de afaceri față de anul
2014, aproximativ 7%, în acest an fiind aplicată o politică a prețurilor scăzute, lucru regăsit și în
valoarea profitului net care, în anul 2014, a fost afectat și de valoarea mare a cheltuielilor pentru
investiții (construcția unui showroom auto, modernizarea punctelor de lucru).
Se poate observa că, indiferent de evoluția veniturilor și a profitului, valoarea salariului
mediu lunar nu a cunoscut modificări majore, conducerea societății făcând eforturi pentru plata
la timp a salariilor și pentru păstrarea nivelului acestora.
Productivitatea muncii a avut fluctuații importante în perioada analizată, lucru datorat
și scăderii continue a numărului mediu de salariați, în schimb se constată o creștere a acesteia în
50
anul 2014 comparativ cu anul 2014, chiar și în situația micșorării numărului mediu de salariați.
13 Simptome semnificative
”Simptomele semnificative sunt acele situații care reprezintă diferențe apreciabile față
de prevederile planului sau a rezultatelor obținute de firmele competitive”. 17
Simptome positive Simptome negative

Depășirea nivelului planificat de 150 % al Nerealizarea nivelului planificat (1,1) al
ratei solvabilității generale lichidității curente
Menținerea gradului de îndatorare sub nivelul Nerealizarea nivelului planificat (0,8) al
planificat de 70% lichidității imediate
Menținerea nivelului productivității muncii în Nerealizarea nivelului planificat (4%) al ratei
jurul valorii de 230 lei/salariat rentabilității economice
Nivelul salariului mediu lunar este peste media Nerealizarea nivelului planificat (9%) al ratei
înregistrată de principalii concurenți (1700 lei) rentabilității financiare
Nerealizarea nivelului planificat (4%) al ratei
rentabilității comerciale
Valoarea cifrei de afaceri înregistrate este sub
nivelul planificat de 27.000.000 lei/an
Profitul brut înregistrat se situează sub nivelul
planificat de 300.000 lei/an
Tabelul 17 - Simptome semnificative
17
51
3.2. Contabilitatea stocurilor
A.Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent.
1) Evaluarea la cost de achiziţie:
 Recepţia materiilor prime achiziţionate de la furnizori
% = 401 Furnizor 124.000
Materii prime 301 100.000
TVA deductibil 4426 24.000
 Eliberarea în consumul productiv materiilor prime
Cheltuieli materii 601 = 301 Materii prime 50.000
2) Evaluarea la cost standard:
 Recepţie conform facturii cu diferenţe de preţ:
% = 301 Furnizor 124.000
Diferenţe de preţ 308 10.000
 Eliberare spre consum:

Cheltuieli cu M P 601 = 301 Materii prime 50.000
 Determinarea diferenţelor de preţ:
Coeficient de = 1.000+10.000 = 11.000 = 9,09 %
repartizare K 11000+110000 121.000
Diferenţe aferente ieşirilor = 50.000 * 9,09 % = 4.545 lei

 Înregistrarea diferenţelor de preţ:
Cheltuieli cu M P 601 = 308 Diferenţe de preţ 4.545
3) Evaluarea la preţ de facturare al furnizorului:
 Recepţia materiilor prime:
% = 401 Furnizor 124.000
 Eliberare spre consum:
52
 Determinarea diferenţelor de preţ:
Coeficient de = 1.000+10.000 = 11.000 = 11,11 %
Repartizare K 9.000+90.000 99.000
Diferenţe aferente ieşirilor = 50.000 * 11,11 % = 5.555 lei
 Înregistrarea diferenţelor de preţ:
Cheltuieli cu M P 601 = 308 Diferenţe de preţ 5.555
Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului intermitent.

 Stornarea soldului iniţial de materii prime şi readucerea lor
asupra cheltuielilor:
Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu M P 10.000
 Recepţia şi trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime
achiziţionate de la furnizori:
% = 401 Furnizor 124.000
Cheltuieli cu M P 601 100.000
 Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la
sfârşitul lunii:
Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu M P 50.000
Înregistrarea intrărilor de materii prime şi materiale consumabile

1. Pe bază de factură
 Fără diferenţe de preţ
% = 401 Furnizori 124.000
 Cu diferenţă de preţ favorabile
% = 401 Furnizori 124.000
53
 Cu diferenţe de preţ nefavorabile
% = 401 Furnizori 124.000
2. Pe bază de aviz de expediţie
 Primire pe bază de aviz
% = 408 Furnizori facturi nesosite 124.000
TVA 4428 24.000
 La primirea facturii fără diferenţe între aviz şi factură
Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori 124.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 24.000
 La primirea facturii cu diferenţe în plus între aviz şi factură
% = 401 Furnizori 148.800
Facturi nesosite 408 124.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 24.000
 La primirea facturii cu diferenţe în minus între aviz şi factură
% = 408 Furnizori facturi nesosite 124.000
TVA neexigibile 4428 24.000
% = 401 Furnizori 83.300
TVA deductibile 4426 16.800
3. De la întreprinzătorul individual
Materii prime 301 = 108 Contul întreprinzătorului 50.000
4. Ca aport de la asociaţi şi acţionari
Materii prime 301 = 456 Decontări cu asociaţii 70.000
5. Din avans de trezorerie
% = 542 Avansuri de trezorerie 24.800
54
6. Din prelucrare la terţi
Materii prime 301 = 351 Materii de la terţi 10.000
% = 401 Furnizori 6.200
7. Din donaţii, cu titlu gratuit
Materii prime 301 = 7718 Venituri din donaţii 15.000
8. Plus la inventar
 În roşu
 În negru
Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu materii 2.000
9. De la grup la unitate sau subunitate
 De la grup
Materii prime 301 = 4511 Materii primite de la grup 5.000
 De la unitatea de care aparţine subunitatea
Materii prime 301 = 481 M P primite de la unitate 3.000
 De la o altă subunitate
Materii prime 301 = 482 Primite de la subunitate 2.000
Înregistrarea ieşirilor de materii prime şi materiale consumabile

10. Retrase de întreprinzătorul individual
Contul întreprinzător 108 = 301 Materii prime 25.000
11. Trimise spre prelucrat
Terţi 351 = 301 Materii prime 15.000
12. Trecute la mărfuri spre a fi vândute
Mărfuri 371 = 301 Materii prime 5.000
13. Date în consum
Cheltuieli M P 601 = 301 Materii prime 2.000
14. Lipsă la inventar,
 Imputabile
Creanţe în legătură 4282 = % 1.240
cu personalul 758 Alte venituri din exploat 1.000
55
4427 TVA colectat 240
 Neimputabile
15. Donate
Cheltuieli donaţii 6712 = 301 Materii prime 3.000
16. Distruse în urma calamităţilor
Alte cheltuieli 6718 = 301 Materii prime 5.000
3.3. GESTIUNE STOCURI IN ERP IN CADRUL FIRMEI
Modulul de gestiune stocuri al sistemului ERP are ca rol principal urmarirea si

controlul articolelor stocabile din cadrul companiei. Acesta acopera toate activitatile legate de
stocuri, incepand cu identificarea produselor pana la operatiile care au loc cu acestea. O gestiune
corecta a stocurilor faciliteaza printre altele integrarea ERP-ului cu un WMS – solutie
destinata automatizarii fluxurilor din cadrul depozitelor si optimizarii stocurilor.
Componenta de gestiune stocuri a SeniorERP a fost proiectata sa raspunda unor
probleme uzuale precum:
• Gestionarea nomenclatorului de produse, a caracteristicilor si a clasificarii acestora
• Urmarirea in timp real a stocurilor precum si a gestiunilor si locatiilor in care se afla
• Efectuarea descarcarilor de gestiune si a altor operatii pe loturi
• Transferurile de marfuri intre diferite locatii si/sau gestiuni proprii
• Operatiunile de inventariere, crearea de bonuri de intrare sau de consum
• Activitatea de service: managementul interventiilor tehnice
• Gestionarea ambalajelor cu caracter returnabil
56
Gestionarea articolelor stocabile in ERP
Articolul este un element cheie pentru majoritatea proceselor de business. Acesta este
purtatorul unei serii de informatii specifice, grupate intr-o fisa a produsului – informatii
necesare pentru automatizarea si/sau optimizarea respectivelor procese. Varietatea datelor
asociate unui articol, precum si numarul acestora, au determinat segmentarea informatiilor
despre acesta in capitole functionale.
57
In ERP articolele pot desemna fie un produs stocabil, fie un serviciu. In functie de tipul
sau proprietatile pe care le are vor fi diferite: astfel, pentru un articol stocabil vom avea un numar
mai mare de informatii disponibile, printre care si cele referitoare la stoc, pe cand pentru un
serviciu informatiile asociate vor fi mai putine.
Importul de articole in ERP
La inceputul activitatii in sistemul ERP, sau ori de cate ori apare un numar mare de
produse in portofoliul companiei va fi necesara o metoda rapida de introducere a informatiilor
referitoare la produse in ERP. Importul simultan al unui numar mare de produse se poate realiza
pornind de la un fisier Excel cu un format predefinit unde vor fi completate toate datele care
urmeaza a fi introduse in ERP, companiile economisind pe aceasta cale foarte mult timp.
Totodata, exista si posibilitatea importului clasificarilor de articole deja definite in afara ERP-
ului. In urma importului, acestea vor putea fi atasate automat tuturor articolelor.
Clasificarea articolelor
58
Este extrem de utila in cazul in care in nomenclatorul de articole exista game variate de
produse, fiecare dintre acestea avand caracteristici diferite. Spre exemplu, o companie din
domeniul FMCG isi va putea clasifica produsele in alimentare si non-alimentare. Apoi pe
fiecare dintre acestea le va putea imparti pe game de produse: cele alimentare pot fi mezeluri,
conserve, bauturi samd, iar cele non-alimentare pot fi cosmetice, produse de curatenie sau de
papetarie. Se poate merge chiar mai departe, impartind de exemplu bauturile in alcoolice si non-
alcoolice.
Caracteristicile articolelor
Fiecarui articol ii pot fi atasate o serie de caracteristici specifice, fisa articolului
continand atat campuri predefinite precum Producatorul, Unitatea de masura sau proprietati
fizice precum volum, dimensiune etc, dar si campuri personalizate unde utilizatorul ERP poate
introduce diverse informatii in functie de nevoile companiei. Pe aceasta cale, devine extrem de
accesibila cautarea produselor sau extragerea rapoartelor in functie de aceste caracteristici ale
fiecarui produs, chiar si in conditiile in care nomenclatorul de produse are o dimensiune foarte
mare.
Unificarea articolelor
In cazul in care, din motive obiective sau subiective, un articol este introdus de mai multe
ori in nomenclator, este posibila unificarea tuturor inregistrarilor din ERP. Prin activitatea de
unificare toate tranzactiile sunt transferate pe unul singur, iar restul de articole inutile sunt sterse.
Scheme automate de codificare
Nu de putine ori, profitand de ocazia implementarii unui sistem ERP, se doreste
schimbarea structurii nomenclatoarelor existente. In cadrul acestei probleme, punctual, pentru a
da semnificatie sistemului de codificare, se pot crea machete pentru generarea automata a
codurilor, conform noilor cerinte.
59
Transferurile de marfuri
Transferurile intre gestiuni fac parte din procesul de redistributie a produselor in cadrul
companiei si reprezinta rezultatul unui flux decizional pentru sustinerea caruia SeniorERP ofera
instrumente specifice variate.
Sistemul ERP permite transferul bunurilor aflate in stoc intre tipuri diferite de gestiuni din cadrul
aceluiasi punct de lucru sau aflate in puncte de lucru diferite. De ex: transfer din depozit in
magazin, din gestiunea de vanzare in cea de expirate, din depozitul central (ex: Bucuresti) in
depozitul din Cluj etc. In cazul transferurilor intre depozite si retail, marfa se descarca/incarca
din/in gestiune conform cu tipul de gestiune.
In cazul in care bunurile sunt transferate intre punctele de lucru, in momentul emiterii
avizului de transfer marfa este alocata unui depozit de tranzit (unic la nivel de sistem,
predefinit, nemodificabil), pana in momentul receptiei la destinatie. In acest mod, evidentiem in
orice moment marfa aflata in miscare si nu afectam stocurile gestiunilor destinatie fara decizia
(receptia) gestionarului. Totodata, daca exista diferente la receptie, bunurile nereceptionate pot fi
retinute in tranzit in vederea rezolvarii neconformitatilor (retur la sursa – eroare de operare,
facturare transportator – deprecieri etc).
Inventarierea in ERP
60
Sistemul ERP permite efectuarea inventarelor partiale la nivel de lot, articol, producator
sau orice clasificare de articol, precum si a inventarelor generale pe intreg nomenclatorul de
produse, la nivel de depozit. Se completeaza in mod automat stocul scriptic = stocul faptic,
ajustandu-se doar stocul faptic acolo unde cazul. In cazul gestiunilor de tip retail, pretul trebuie
specificat atat la nivel de cost marfa, cat si la nivel de pret de vanzare cu amanuntul.
Bon Intrare
Se utilizeaza in special in cadrul modului de productie, dar poate fi utilizat ca substitut
pentru plusul de inventar, daca este cazul. Spre deosebire de inventar, care, raportandu-se la
scriptic, necesita blocarea tranzactiilor anterioare care l-ar putea afecta, bonurile inregistreaza
direct diferenta, deci nu necesita restrictii de acest gen. Atat inventarul, cat si bonurile de
intrare/consum pot genera, in functie de cauzele selectate la nivel de linie de document, note
contabile specifice (vezi si Bon Consum).
Descarca acum o prezentare completa a solutiilor noastre!

Bon Consum
61
Caracteristic acestui tip de tranzactie este faptul ca pe un singur bon de consum pot
exista cauze diferite: protocol, depreciere, donatie, service etc. In functie de cauza selectata la
nivel de produs se genereaza automat nota contabila specifica. De asemenea, bonul de consum
este utilizat si in cadrul modulului de productie.
Operatiuni pe Loturi
In cazul descarcarii de gestiune de tip FIFO, LIFO sau FEFO, apar operatiuni specifice
la nivel de lot. Spre exemplu: schimbarea numarului lotului, corectie data expirare, schimbare
stare vandabilitate, calitate etc.
Wizard rezervare loturi
In momentul intrarii articolelor in gestiune, directionarea rapida a acestora catre anumite
comenzi client se poate realiza prin intermediul wizardului de rezervare loturi. Acesta permite
alocarea loturilor receptionate catre anumiti parteneri, in scopul distribuirii lor, conform cererilor
originale, dar si a deciziei utilizatorului.
SERVICE
Pe langa stocurile constituite in vederea comercializarii, in depozit pot fi regasite si

articole ce necesita interventii tehnice pentru remedierea disfunctionalitatilor ce au aparut in
cadrul termenului de garantie. Fluxul logic al inregistrarilor efectuate in cadrul SeniorERP ofera
62
informatii despre starea articolelor din momentul in care acestea ajung in service si pana in
momentul in care clientul reintra in posesia lor.
AMBALAJE
Pentru o gestionare clara a ambalajelor cu regim returnabil, in SeniorERP au fost
introduse conceptele de Container cantitativ si Container Valoric. Acestea se prezinta sub
forma unor griduri ce reflecta dinamica ambalajelor aflate in custodie, grupand formatiile la
nivel de Articol, Locatie si Partener.
In mod implicit, au fost definite 6 modele de containere care au rolul de a reflecta:

• Cantitatea si valoarea ambalajelor primite in custodie de la furnizori
• Cantitatea si valoarea ambalajelor date in custodie clientilor
• Cantitatea si valoarea ambalajelor ce se afla in depozitul propriu
Pe langa acestea, in cadrul modulului de administrare mai pot fi definite si alte modele
de containere. Achizitiile, vanzarile si operatiile interne ce influenteaza stocurile se vor reflecta
in cadrul acestor containere, actualizand valoarea ambalajelor primite sau date in custodie dar si
valoarea stocului propriu de ambalaje.
Ambalajele sunt usor de identificat in cadrul nomenclatorului de articole. Asocierea
dintre marfa si ambalajele care o insotesc se realizeaza de pe fisa marfii la nivel de relatie de
vanzare.
Pentru inregistrarea documentelor ce contin ambalaje, pe ribbon-ul de document au fost
introduse comenzile Adauga ambalaje aferente documentului curent si Adauga ambalaje
aferente altor documente.
63
3.4. APLICATIE INFORMATICA PRIVIND EVIDENTA STOCURILOR LA
FIRMA
1) Introducerea situaţiei iniţiale a balanţei contabile, balanţei de parteneri (facturi

neachitate, neîncasate) şi a stocurilor.
Societatea ECOSYSTEM a cărei evidenta dorim să o ţinem în programul CIEL începând
cu luna octombrie 2014 are la 31 septembrie 2014 următoarea situaţie:
Tabel nr. 1.
Sold initial Sold initial Total rulaje Total rulaje Sold final Sold final
Cont
debit 01 .10 credit 01 .10 debitoare creditoare debitor creditor
1012 200 200
371 4000 9500 2000 11500
401 13200 8000 28000 33200
4111 1300 20000 10000 11300
5121 8000 12000 10000 10000
5311 100 2000 1500 600
64
Total 13400 13400 51500 51500 33400 33400
Soldul final creditor la 31 septembrie al contului 401 în valoare de 33200 are următoarea
componenta:
· “FURNIZOR 1” - 20000
· “FURNIZOR 2” – 13200
Soldul final debitor la 31 septembrie al contului 4111 în valoare de 11300 are următoarea
componenta:
· “CLIENT 1” 1300
· “CLIENT 2” 1000
Soldul clientului “CLIENT 1” în valoare de 1300 de lei are la rândul următoarea
componenta:
Începem cu introducerea soldurilor iniţiale la începutul lunii octombrie în balanţă
contabilă
PASUL 1.
Intrăm din meniul principal în “Raportări -> Situaţii lunare -> Balanta contabilă”
PASUL 2.
După ce am intrat în “Balanţă contabilă” apăsam pe butonul “Şolduri iniţiale”.
Căutăm în lista conturilor din balanţă iniţială, contul 1012.
Apăsam "Modificare" (sau “Enter” direct pe cont) şi completăm şoldul iniţial creditor la
01 ianuarie 2012 şi salvăm.
Căutăm în lista conturilor din balanţă iniţială următorul cont şi anume contul 371.
Apăsam "Modificare" (sau “Enter” direct pe cont) şi completăm şoldul iniţial debitor la
01 ianuarie 4000, total rulaje debitoare precedente 9500 (în dreptul rubricii şold iniţial/rulaje
precedente), total rulaje creditoare precedente 2000 ( în dreptul rubricii şold iniţial/rulaje
precedente) după care salvăm.
La fel procedăm pentru fiecare cont din situaţia iniţială.
Notă: dacă se doreşte, se poate introduce direct şoldul final din luna precedentă în
dreptul rubricii Sold iniţial/rulaje precedente.
PASUL 3
După ce am terminat de introdus şoldurile iniţiale la octombrie în balanţă contabilă,
apăsam pe butonul “Ieşire”.
65
Din fereastră “Balanta contabilă” apăsam pe butonul “Listare F10”. Selectam Balanta
analitică, formularul 3 şi apăsam “Enter” pe acesta său dublu click.
Notă: am ales formularul 3 deoarece aici puteţi să vedeţi direct şoldul iniţial la începutul
lunii octombrie care trebuie să fie egal cu şoldul final al balanţei din luna septembrie. Dacă nu
aţi obţinut egalitate între şoldurile debitoare şi creditoare comparaţi cont cu cont pentru a vedea
unde aţi greşit în introducerea Soldurilor. Dumneavoastră puteţi opta în a lista orice formular
din lista balanţelor ce pot fi listate, v-am recomandat formularul 3 deoarece aici este mai uşor
de urmărit şi depistat diferenţele.
Dacă în balanţă contabilă am introdus doar sineticul contului 401 şi 4111, vom introduce
şi analiticele acestor conturi separat, fără să definim conturi analitice pentru fiecare cont de
furnizor sau client, această situaţie fiind realizată automat de către program.
Introducerea Soldurilor iniţiale pe parteneri la începutul lunii octombrie.
PASUL 1
Intrăm în “Configurări diverse – Sold iniţial parteneri”
PASUL 2
Apăsam “Adăugă” şi completăm pe rând următoarele rubrici:
· număr document (dacă dorim să introducem factură cu factura ce compune şoldul
iniţial pe un partener anume atunci aici vom introduce numărul de factură, dacă dorim să
introducem direct total analitic pe partener vom completa cu 1 sau 111 sau orice doriţi dvs)
· dată document (dacă dorim să introducem factură cu factura ce compune şoldul
iniţial pe un partener anume atunci aici vom introduce dată facturii, dacă dorim să introducem
direct total analitic pe partener atunci vom trece doar o dată precedentă spre exemplu 31
septembrie.)
· dată scadenta ( vezi data document)
· partener ( selectam numele partenerului din lista de parteneri. Dacă acesta nu este
definit îl vom defini şi apoi vom selecta)
· cont partener ( completăm contul 401,4111 etc.)
· valoare ( completăm valoarea facturii dacă introducem factură cu factura
neachitata sau neîncasata, sau direct cu valoarea Soldului total pe fiecare partener.
Astfel avem “CLIENT 1” total creanţa 1300 care este compusă din:
Apăsam “Adăugă” şi completăm:
66
· cont: 4111
· cont: 4111
În cazul clientului “CLIENT 2” vom introduce valoarea totală a creanţei. Astfel vom
avea:
· dată document: 31.09.2014
· cont 4111
· valoare 1300
PASUL 3
După ce am terminat de introdus şoldurile iniţiale ale partenerilor, va trebui să verificăm
dacă am lucrat corect şi anume dacă totalul din sinteticul 401 sau 4111 din balanţa este egal cu
totul analiticelor introduse pe 4111 şi 401 din Sold iniţial parteneri.
Vom analiza mai întâi furnizorii din balanţă contabilă. Intrăm în “Raportări -> Situaţii
lunare -> Balanta contabilă” şi vizualizam şoldul iniţial al contului 401.
Apoi vom intra în “Raportări -> Situaţii diverse ->Balanta parteneri”. Aici vom
selecta în dreptul rubricii cont, contul 401 (pentru a filtra după contul 401) după care apăsam pe
butonul “Listare F10” şi vizualizam totalul analiticelor pe 401.
Totalul pe 401 din balanţă de parteneri trebuie să fie egal cu sinteticul din balanţă
contabilă.
Introducerea Soldului iniţial al stocurilor.
Şoldul final debitor la 31 septembrie al contului 371 în valoare de 11500 de unităţi
monetare are următoarea componenta:
· 350 m profil aluminiu X 30 lei/m =10500 lei
· 10 mp plexiglas X 100 lei/mp=1000 lei
PASUL 1
67
Pentru a introduce şoldul iniţial de marfă vom intra în “Configurari->Şold iniţial stoc”.
Ne apare în fata fereastra de unde vom selecta gestiunea pe care introducem stocul de marfă.
Presupunem că vom introduce stocul de marfă într-o gestiune de tip depozit.
Dacă gestiunea nu a fost definită vom apăsa pe butonul “Adăugă INS” şi vom completa:
· nume gestiune: “depozit marfa”
· tip gestiune: “depozit”
· cont gestiune: “371”
· cont venit “707”
· cont cheltuieli “607”
· evidenta stoc “da”
· gestionar “NUME RECEPŢIONER”
După ce am completat datele gestiunii apăsam pe butonul “Salvare”. Gestiunea odată
definită va fi ulterior doar selectată.
PASUL 2.
Apăsam pe butonul “ADĂUGA”. Selectam produsul din nomenclatorul de produse, şi
completăm preţul şi şoldul iniţial şi salvăm pentru fiecare produs. ( profil aluminiu, 30 lei, 350
lei/m , plexiglas, 100 lei, 10 mp).
68
CONCLUZII SI PROPUNERI
Concluzii legate de analiza gestionării stocurilor:

Un aspect important în cadrul analizei gestionării stocurilor este legat de piaţa de
aprovizionare , reprezentată prin oferta de resurse materiale :
cantitatea posibilă de livrat într-un interval de timp;
calitatea (caracterizată prin elemente specifice domeniului şi materialelor);
condiţiile de transport şi plată;
eventualele bonificaţii etc.
Compartimentul de specialitate, în mod normal, trebuie să dispună de o bază de date, care
să cuprindă toţi furnizorii potenţiali care pot fi abordaţi.
Desfăşurarea normală a activităţii nu se poate realiza fără un plan de aprovizionare, un
program care să prevadă asigurarea necesarului cel puţin pentru un an. De modul în care se
derulează procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor materiale şi ritmicitatea
producţiei.
În acţiunea de economisire a resurselor materiale, o însemnătate deosebită are reducerea
consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil etc., care constituie rezerva cea
mai importantă şi principala cale de reducere a cheltuielilor materiale pe unitatea de produs.
69
Căi de reducere a consumurilor specifice :
Reducerea diferenţei dintre greutatea brută (norma de consum de aprovizionare) şi

greutatea netă, care se realizează îndeosebi în faza de execuţie a produselor. Cu alte cuvinte, e
vorba de reducerea pierderilor tehnologice şi a celor netehnologice, ceea ce se poate realiza, în
principal, prin perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie.
Eliminarea pierderilor provocate de aprovizionarea materialelor supradimensionate : o
sursă importantă de reducere a pierderilor netehnologice şi de îmbunătăţire pe această cale a
coeficientului de utilizare o constituie aprovizionarea la timp a unităţilor cu materialele necesare,
în sortimentele, dimensiunile şi cantităţile corespunzătoare. Un rol important în acest sens îl au
furnizorii de materii prime sau semifabricate;
Lichidarea sau reducerea deşeurilor ;
Reducerea şi înlăturarea rebuturilor ;
Introducerea progresului tehnologic : perfecţionarea procedeelor tehnice, înlocuirea celor
vechi cu altele noi are o influenţă complexă asupra economisirii resurselor materiale.
În paralel cu reducerea consumurilor specifice se are în vedere şi organizarea evidenţei
detaliate a gestiunii materialelor prin utilizarea calculatoarelor, astfel încât să se obţină informaţii
în timp util care să ajute la aplicarea de măsuri pe parcurs, pentru eliminarea abaterilor.
De asemenea, se impune şi exercitarea unui control preventiv economic şi financiar
exigent asupra lansării comenzilor, derulării contractelor şi recepţiei materialelor.
Pe întreaga perioadă, compartimentele de specialitate trebuie să urmărească derularea
contractelor pe feluri de materiale şi furnizori.
Finalitatea actului de aprovizionare îl reprezintă asigurarea necesarului pentru producţie,
cel puţin din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Acesta ar fi modul ideal în care trebuie planificată şi urmărită activitatea de
aprovizionare; la societatea analizată însă, aprovizionarea se face “din mers”, adică pe măsură ce
apar noi cerinţe de materiale, se face şi aprovizionarea acestora, ceea ce determină procurarea lor
la preţuri mai mari, antrenând cheltuieli suplimentare şi, deci o scădere a profitului întreprinderii.
Totodată, această aprovizionare efectuată pe parcurs intervine şi în desfăşurarea ritmică a
producţiei, ducând, uneori, la imposibilitatea satisfacerii cererii clienţilor din lipsă de materiale.
Se impune o reorganizare a compartimentului care se ocupă cu partea de aprovizionare şi
o mai bună studiere a ofertei în domeniu, pentru a contacta din timp furnizorii ce pot oferi
cantităţile necesare, cu calitatea corespunzătoare şi un preţ acceptabil.
70
Concluzii legate de analiza utilizării stocurilor:
a) analiza gradului de asigurare a activităţii cu stocuri : prin evidenţierea posibilităţilor pe care le

are firma de a-şi asigura principalele materii prime, care condiţionează realizarea programului de
fabricaţie şi, implicit, satisfacerea cererii clienţilor. Pentru ECOSYSTEM., analiza gradului de
aprovizionare cu trei materii prime principale (ciment, nisip, pietriş), relevând un punct tare al
societăţii , şi anume faptul că aceasta nu este dependentă de un singur furnizor.
b) analiza consumurilor şi a consumurilor specifice : prin modul de respectare a normelor de
consum prevăzute în normative. Cu ajutorul documentaţiei de deviz , se realizează comparaţia
între consumurile cuprinse în devizul ofertă şi consumurile efectiv realizate, calculate pe baza
bonurilor de consum pentru resursele materiale folosite la realizarea obiectivului prevăzut în
devizul respectiv. Se evidenţiază rolul important care revine atât evidenţei contabile, dar şi
controlului financiar preventiv în acţiune a de reducere a consumurilor specifice.
c) analiza stocurilor are în vedere:
-analiza dinamicii şi structurii stocurilor , din care rezultă că ponderea cea mai mare în
totalul stocurilor, în toţi cei 4 ani analizaţi, o deţin produsele finite şi semifabricatele. Ritmul de
creştere al stocurilor devansează însă ritmul de creştere al cifrei de afaceri, ceea ce are o
influenţă negativă asupra activităţii societăţii;
-analiza vitezei de rotaţie a stocurilor se realizează prin calcularea a doi indicatori: durata
de rotaţie a stocurilor şi numărul de rotaţii, indicatori ce se menţin la un nivel aproape constant în
intervalul 2010-2014, iar în 2014 primul cunoaşte o creştere , iar cel de-al doilea o scădere. Ca
urmare, se determină influenţa factorilor care conduc la această stare de fapt. Rezultă că
încetinirea vitezei de rotaţie este cauzată în exclusivitate de creşterea soldului mediu al stocurilor
într-un ritm superior cifrei de afaceri , fapt care se materializează într-o imobilizare de active în
sumă de 336 mil. lei, care implică, în cursul perioadei, sume suplimentare de finanţare a
activităţii de exploatare .
-analiza pe baza ratelor de structură evidenţiază acelaşi punct slab al întreprinderii, şi
anume faptul că indicele cifrei de afaceri este inferior indicelui stocurilor;
-analiza stocurilor de materiale urmăreşte dimensiunea stocurilor, evoluţia acestora faţă
de stocul mediu, de unde rezultă că, în momentul analizat, la cele teri materii prime supuse
calculelor, există stocuri sub cele prevăzute, în valoare de 2.255 lei, ceea ce reprezintă 4,1 % din
totalul materiilor prime analizate.În urma calculării rezervei în zile a stocului de siguranţă,
rezultă că, pentru toate cele trei materii prime analizate, se impun măsuri urgente în vedrea
completării stocului, dat fiind că acestea nu pot asigura continuitatea procesului de producţie;
71
-analiza eficienţei stocurilor realizată pe baza profitului aferent cifrei de afaceri la 1000
lei stocuri, din care rezultă că, pentru perioada analizată, acest indicator este în scădere, dar în
anul 2009 el cunoaşte o creştere. Factorii care au condus la acest fenomen pozitiv sunt
modificarea valorii adăugate la 1 leu cifră de afaceri, în timp ce modificarea eficienţei stocurilor
pe baza producţiei exerciţiului şi modificarea gradului de valorificare a producţiei exerciţiului au
acţionat în sens negativ.
Teoria şi practica economică au pus în evidenţă faptul că, pentru desfăşurarea eficientă a
activităţii societăţii este necesar ca aceasta să aibă un volum optim de stocuri; printre măsurile pe
care le poate adopta societatea în vederea cauzelor care conduc la apariţia unor stocuri peste cele
optime se pot enumera :
a) întocmirea la timp şi în strânsă legătură a necesarului de aprovizionat cu programul intern de
producţie;
b) cunoaşterea din timp a obligaţiilor contractuale;
c) întocmirea graficelor de aprovizionare în concordanţă cu derularea activităţii de producţie;
d) utilizarea, în primul rând, a stocurilor de materiale peste necesar, cu diminuarea corespunzătoare
a aprovizionării lor;
e) aprovizionarea ritmică cu materii prime.
72
BIBLIOGRAFIE
Andronie M., (), Analiza şi proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti.
Băluţa Aurelian-Virgil, - Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007.
Bondrea, A. şi colab., Ghid privind metodologia de elaborare şi susţinere a licenţei în
domeniul economic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.
Coman Florin, Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007.
Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiară - o abordare
europeană şi internaţională, vol. I şi II, Editura Infomega, Bucureşti, 2008.
Fusaru Doina, Gherasim Zenovic şi colab., Aplicaţii economice în Visual Basic şi
Access, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria, Sisteme informatice pentru asistarea
deciziei economice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008.
IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, traducere din limba engleză,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.
73
Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiară.
Aplicaţii practice şi teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008.
Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze şi proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007.
Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2005.
Mareş D., (), Sisteme informatice financiar bancare, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti.
Popescu Lucian, Băluţa Aurelian-Virgil, Metode şi procedee de calculaţie a costurilor,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.
Răboacă, G., Ciucur, D., Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004.
Ristea Mihai şi colab., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I şi II, Editura
Universitară, Bucureşti, 2009 sau ediţiile anterioare.
Rotaru, Simona; Ghiţă, Mirela, Analiza şi modelarea sistemelor informatice, Vol. I,
Editura Sitech, Craiova, 2006
Rotaru, Simona; Ghiţă, Mirela, Proiectarea şi implementarea sistemelor informatice, Vol
ÎI., Editura Universitaria, Craiova 2006
Rotaru, Simona; Ghiţă, Mirela, Proiecte de management financiar contabil, Editura
Sitech, Craiova, 2007
74
Reglementări contabile şi fiscale
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
*** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi
completările ulterioare;
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2239/2011 pentru aprobarea
Sistemului simplificat de contabilitate;
4. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2869/2010 pentru modificarea şi
completarea unor reglementări contabile;
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 40/2014 privind principalele
aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice;
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
7. Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3512/2008 privind
documentele financiar contabile, cu completările ulterioare;
75
Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea
contabilităţii de gestiune;
9. ***, Ghid practic cuprinzând unele aspecte privind aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV- a a CEE, parte componentă
a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările
ulterioare, disponibil la adresa
http://discutii.mfinante.ro/static/10/mfp/reglementaricontabile/Ghid_ 27092010.pdf.
10. ***, Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu
Directivele Europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
3055/2009, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2010, p. 22-28, 73-76, 79-86, 87-90,
90-147, 154-177, 178-192, 206-219, 222-248, 249-347, 350-377, 411-481, 482-531,
532-563, 567-656, 659-758, 762-795, 798-822, 825-903, 913-924, 925-932, 935-
1019;
11. ***, Standardul profesional nr. 21: Misiunea de ţinere a contabilităţii,
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2011;
12. ***, Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a
contabilităţii, întocmirea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare, ediţia a
IV-a, revizuită şi actualizată, Editura C.E.C.C.A.R., Bucuresti
76

Contabilitatea Marfurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Marfurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific: Absolvent:

Conducător ştiinţific: Absolvent:

În cadrul elementelor patrimoniale ale unei societăţi un rol important îl au activele

1.STOCURILE – aspecte teoretice

1.1 DEFINIREA STOCURILOR

Cea mai integrată şi bine adaptată definiţie a stocurilor în contabilitatea contemporană

1.2- CLASIFICAREA STOCURILOR

Pentru a ne putea crea o imagine completă a ceea ce regăsim în categoria stocurilor şi

1.3. - ELEMENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL

Subsistemul evidenţei tehnic-operative: în cadrul acestui sistem se cuprind o serie de fişe,

1.4 POSIBILITĂŢI DE INFORMATIZARE A CONTABILITĂŢII STOCURILOR

1) Introducerea situaţiei iniţiale a balanţei contabile, balanţei de parteneri (facturi

Introducerea Soldurilor iniţiale pe parteneri la începutul lunii octombrie.

Nr.crt Fenomenul contabil urmărit Nr.Operaţiei

- Prezentarea operaţiilor şi a formulelor contabile

a) Înregistrarea plusului de inventar pentru cele 100 de ambalaje pe data de 3.09.2014:

b) Înregistarea minusului de inventar la combustibil (50 litri de benzină) pe data de

% = 401 80.600 lei

401 = 5121 80.600 lei

a) Înregistrarea datoriei faţă de furnizorul BASEN S.A şi a intrării de obiecte de inventar

% = 401 6.200 lei

b) Înregistrearea cambiei emise de societatea BASEN S.A.:

c) Decontarea cambiei de către societatea comercială pe data de 30.09.2014:

Operaţia 4. Pe data de 1.10.2014 se acordă un avans din casieria societăţii comerciale în

a) Înregistrarea acordării avansului din data de 1.10.2014:

b) Decontarea avansului pe baza facturii primite de la persoana careia i s-a acordat

decontarae în sumă de: 500+ 500x 24 % = 620 lei.

% = 542 800 lei

Operaţia 5. Pe data de 3.10.2014 se acordă de către societatea comercială din

a) Înregistrarea acordării avansului către furnizorul LARIUS S.A. pe data de 3.10.2014:

409 = 5121 15.000 lei

b) Înregistrarea intrării de materiale consumabile de la furnizorul LARIUS S.A., precum

c) Decontarea avansului acordat furnizorului LARIUS S.A. din data de 10.10.2014 şi

Operaţia 6. Pe data de 13.10.2014 se deschide un acreditiv în valoare de 35.000 lei la

a) Deschiderea acreditivului către furnizorul CHIMCOLCOR S.A. pe data de 13.10.2014:

5411 = 5121 35.000 lei

c) Decontarea furnizorului prin acreditivul deschis către acesta:

401 = 5411 34. 720 lei

d) Reintegrarea în contul curent a diferenţei de acreditiv neutilizată:

5121 = 5411 280 lei

Operaţia 7. Societatea comerciala prezintă următoarele informaţii privind stocul de

b) Înregistrarea consumului de 110 de bucăţi de folii de aluminiu din 10.10.2014 conform

601 = 301 120.583 lei

c) Înregistrarea intrării de 80 de bucăţi folii de aluminiu din 25.08.2014 conform facurii

d) Înregistrarea consumului de 70 de bucăţi de folii de aluminiu din 29.10.2014conform

Operaţia 8. Societatea comerciala obţine pe data de 18.10.2014 în urma procesului de

a) Înregistrarea celor 100 bucăţi de panouri pubicitare la cost de producţie pe data de

b) Înregistrarea vânzării celor 50 de panouri publicitare pe data de 22.10.2014 potrivit

b) Contabilizarea ieşirii din gestiune a celor 50 de panouri publicitare în urma vânzării pe

711 = 345 500.000 lei

2.1 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT ÎN REFLECTAREA STOCURILOR DE

Evidenta constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se realizează

• 303 ” Materiale de natura obiectelor de inventar ” ( bunuri care nu îndeplinesc

o achiziţionare de materii prime conform facturii:

2.2. EVALUAREA STOCURILOR

2.2.1. Evaluarea stocurilor la momentul intrarii in entitate

Regulă generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la intrarea în patrimoniu, este

3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:

La inventarierea patrimoniului de la sfarşitul exerciţiului, stocurile se evaluează la

Cu acest prilej se stabilesc:

2.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ

· Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi

CMP2 = (60CMP1 + 20063)/(60 + 200) ~ 62,91 lei