Lucrare de Disertatie

Analiza și controlul costurilor pe centre de responsabilitate în întreprinderile de comerț cu ridicata
CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I ........................................................................................................................................ 3
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI COSTURILE................................................................ 3
1.1 CATEGORII DE CHELTUIELI SI COSTURI..................................................................................... 3
1.2 CLASIFICAREA COSTURILOR .................................................................................................... 6
1.3 DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA METODELOR DE CONTABILITATE DE GESTIUNE ŞI CALCULAŢIE A
COSTURILOR ................................................................................................................................... 8
1.4 Principiile calculaţiei costurilor ............................................................................................. 11
1.5 ORGANIZAREA CONTROLULUI ÎN ÎNTREPRINDERE ................................................................ 13
1.5 Conceptul de Cost de producţie şi Cost al perioadei ............................................................. 15
1.6 Particularități ale organizării contabilității de gestiune în întreprinderile de comercializare cu
ridicata a mărfurilor ..................................................................................................................... 16
CAPITOLUL II ..................................................................................................................................... 19
SC TEXTURA RO SRL – CADRU ORGANIZATORIC AL CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ........................ 19
2.1 Scurt istoric............................................................................................................................. 19
2.2 Evoluţia în timp TEXTURA RO SRL .......................................................................................... 20
2.3 Organizarea compartimentului financiar contabil ................................................................. 21
2.4 Structura tehnico-organizațională a unei întreprinderi comerciale cu ridicata ..................... 24
CAPITOLUL III .................................................................................................................................... 26
ANALIZA ŞI CONTROLUL COSTURILOR PE CENTRE DE RESPONSABILITATE ÎN ÎNTREPRINDERILE DE
COMERŢ CU RIDICATA ...................................................................................................................... 26
3.1 Analiza şi controlul cheltuielilor pe baza informaţiilor furnizate de contabilitate................. 26
3.2 Sursele informaţionale utilizate pentru analiza si controlul costurilor .................................. 27
3.3 Analiza şi controlul costurilor pe centre de responsabilitate la SC TEXTURA RO SRL ............ 29
CONCLUZII .................................................................................................................................... 43
1
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspect teoretice și practice în legătură
cu delimitarea, contabilizarea și analiza cheltuielilor și implicit a costurilor de producție, având
rolul de a furniza managerilor informații privind activitatea desfășurată, cât și de identificare a unor
direcții strategice de acțiune și de activitate viitoare, în vederea obținerii unei ridicate performanțe
economico-financiare și a unui avantaj concurențial durabil.
Conținutul lucrării prezintă problematica costurilor, care prin natura sau conținutul ei
străbate mai multe discipline, respective: contabilitatea financiară care reflectă, pentru prima dată,
toate categoriile de cheltuieli componente ale costurilor, structurate după natura sau conținutul lor
economic, pe elemente primare de cheltuieli; contabilitatea de gestiune care reflectă aceleași
cheltuieli, preluate de la contabilitatea financiară și restructurate fundamental, după destinația lor
economic pe articole de calculație; analiza economic-financiară care oferă concluzii necesare
fundamentării deciziilor cu privire la costuri.
În acest sens primul capitol abordează aspect teoretice cu privire la conceptele de cheltuieli
și costuri, clasificarea costurilor, principiil si metodele de calculație a costurilor, precum și
particularitățile costurilor în cadrul întreprinderilor de comerț cu ridicata.
În capitolul al-II-lea este realizată o prezentare generală a societății S.C. TEXTURA RO
SRL, respectiv: profilul și caracteristicile întreprinderii, evoluția în timp, structura tehnico-
organizatorică și organizarea compartimentului financiar-contabil.
Capitolul al-III-lea intitulat Analiza și controlul costurilor pe centre de responsabilitate la
SC TEXTURA RO SRL reprezintă substanța principală a lucrării. Aici sunt identificate principalele
surse informaționale utilizate pentru analiza și controlul costurilor, precum și efectuarea unei
analize a costurilor pe baza informațiilor furnizate de contabilitate.
2
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI COSTURILE
1.1 CATEGORII DE CHELTUIELI SI COSTURI
În literatura de specialitate vom regăsi multiple definiţii şi abordări conceptuale ale costurilor
(Epuran et al., 1999; Albu&Albu, 2003; Cristea, 2003; Bouquin, 2004; Caraian&Dumitrana, 2005;
Mutiu&Muresan, 2006; Fatacean, 2009; Cardos, 2010) . Potrivit lui Epuran, costul trebuie abordat
ca şi o categorie economică universal acceptată, esenţa sa fiind legată de expresia valorică a tuturor
resurselor consumate pentru activitatea de producţie şi prestări de servicii.
Indiferent însă de modalitatea de formulare a unei definiţii pe are să o ataşăm conceptului de cost,
trebuie să reţinem esenţa acestuia, care are în vedere consumul sau sacrificiul de anumite resurse pe
care o entitate economică le face pentru a obţine un produs, a executa o lucrare sau a presta un
serviciu.
Câteva coordonate comune pe care ar trebui să le avem în vedere în abordarea conceptuala a
costului sunt:
 Este expresia unui consum de resurse: costul se identifică cu consumul a diferite resurse: materii
prime, materiale, forţa de muncă, instalaţii, etc.1
 Contribuie la realizarea obiectivelor unor entităţi economice, deoarece realizarile unei entităţi se
identifică cu output-urile activităţii sale concretizate în produsele obţinute, lucrări executate sau
servicii prestate, care sunt considerate a fi purtători de costuri;2
 Evaluarea în expresie monetară, care are în vedere existent posibilităţii evaluarii în expresie
valorică, atât a consumurilor de resurse, cât şi a output-urilor ce au rezultat în urma folosirii
resurselor;
 Suma de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, prestarea unui serviciu sau
executarea unei lucrări;
 Consumul de resurse generat de realizarea unui produs, prestarea unui serviciu sau executarea
unei lucrări;
1
Ristea et al., 2000
2
Cardos, 2011
3
Cheltuielile sunt definite, conform OMFP 1802/ 2014 ca fiind diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii
activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Costul reprezintă expresia tuturor consumurilor de resurse ocazionate de realizarea unui
anumit element de activitate al unei întreprinderi. Etimologia cuvântului cost provine de la verbul
latin constare care reprezintă a fixa ceva, a stabili. Din acest verb s-a desprins noţiunea de cost
care reprezintă ceea ce s-a consumat sau ceea ce s-a plătit pentru un anumit produs.
Din punct de vedere contabil, costul reprezintă ansamblul cheltuielilor referitoare la un
element determinant: o lucrare, un produs, o activitate, o comandă, o responsabilitate, un mijloc
de exploatare, o unitate operaţional sau o funcţiune. Costul este un instrument utilizat în procesul
decisional şi care, prin structura acestuia, poate să influenţeze atât rezultatul cât şi valoarea de
bilanţ a stocurilor. Costul este expresia monetară a consumurilor de resurse.
Calculaţia costurilor reprezintă un ansamblu de operaţii matematice, mai mult sau mai puţin
complexe, prin care se realizează identificarea, evaluarea, gruparea, divizarea şi agregarea
elementelor şi structurilor de cheltuieli, obţinându-se structuri de costuri , conform figurei
numărul 1.
Costul
resursei
utilizate
Costul
Costul
perioadei Structuri locului de
activitate
de
costuri
Costul
Costul activitatii
produsului sau
procesului
Fig. nr. 1 Structuri de costuri
Obiectul calculaţiei costurilor este reprezentat de totalitatea activităţilor derulate în cadrul

unei entităţi economice pentru armonizarea şi utlizarea optimă a metodelor şi procedeelor de
calculaţie în vederea obţinerii obiectivelor formării, controlului şi analizei costurilor într-un sistem
informaţional integrat al costurilor, destinat asistării procesului decizional.3
3
Baciu A., Costurile-organizare, planificare, contabilitate; calculaţie, control şi analizǎ, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca,2001, pag 71
4
În cadrul contabilităţii de gestiune, vom regăsi mai multe funcţii ale calculaţiei costurilor,
conform figurei numărul 2:
Clasificarea
calculatiei privind
costul productiei
Dupa momentul Dupa intervalul de

elaborarii fata de timp care
perioada in care conditioneaza
are loc procesul repetarea lor
Calculatii
Antecalculatii Postcalculatii Calculatii periodice
neperiodice
Fig. nr. 2 Clasificarea calculaţiei
Ţinându-se cont de criteriile prezentate în figura numărul 2 , vom exemplifica următoarele tipuri
de calculaţii:
1. După momentul elaborării faţă de perioada în care are loc procesul, calculaţiile pot fi:
Antecalculții  se elaborează înainte de a începe producţia la care se face referire,

în acest sens determinându-se indicatorii previzionali. Aceştia se
disting în mai multe forme ale antecalculaţiilor, cum ar fi:
 calculaţia de proiect
 calculaţia de buget
 calculaţia standard
 calculaţia normativă
Postcalculaţii  se întocmesc după terminarea procesului de producţie a
produselor, lucrărilor sau serviciilor la care se referă, cu ajutorul
lor determinându-se indicatorii efectivi privind costurile de
producţie
5
2. Dupa intevalul de timp care conditioneaza repetarea lor, vom regasi:
Calculaţii  sunt efectuate la interval de timp egale. În acest caz se regăsesc

periodice şi calculaţiile care stau la baza elaborării bugetelor de costuri şi a
celor de determinare a costurilor efective, fiind elaborate în
întreprinderile cu producţie în masă.
Calculaţii  sunt cele elaborate la interval de timp inegale, fiind în strânsî

neperiodice legătură cu data lansării unei comenzi, respectiv încheierii unei
execuţiei comenzii, sau cele întocmite în cazuri special:
calculaţiile de proiect cuprinse în documentaţia privind noile
obiective ce urmează a se construi, calculaţii de fundamentare a
preţurilor noilor produse, etc.
1.2 CLASIFICAREA COSTURILOR
Cunoaşterea criteriilor de clasificare a cheltuielilor are o importanţă destul de mare în ceea ce

priveşte organizarea evidenţei cheltuielilor şi a calculaţiei costurilor.
Clasificarea cheltuielilor se face după mai multe criterii, dintre care menţionăm următoarele:
După  costuri directe: reprezintă acele cheltuieli care se încorporează

posibilitatea direct în costul produselor, lucrărilor şi serviciilor, în cadrul lor fiind
identificării
cheltuielilor cu înglobate costurile directe cu materii prime şi materiale , precum şi
produsele costurile directe cu munca vie, cum ar fi salariile directe ale celor
realizate,
implicaţi în mod direct în activitatea de productie;
serviciilor
prestate şi  costuri indirect: sunt acele costuri care înglobează cheltuieli
lucrărilor ce nu pot fi alocate în mod direct asupra produselor realizate,
executate
serviciilor prestate, lucră--rilor executate. (cheltuielile cu
salariile personalului din biroul de contabilitate, cheltuieli cu
amortizarea echipamentelor utilizate in activitatea de
productie). Aceste costuri indirect trebuie să fie repartizate pe
6
baza unor chei de alocare (de repartizare), pentru ca împreuna

cu costurile directe formeaze costul total.
După  costuri fixe: reprezintă costuri care încorporează cheltuielile

comportamentul
care apar indiferent de volum activităţii desfăşurate şi al căror
lor în raport cu
activitatea de nivel nu depinde de volumul producţiei (cheltuieli cu
producţie
asigurarea imobilelor, cheltuieli cu plata chiriei, cheltuieli cu
întreţinerea spaţiilor);
 costuri variabile:sunt acele costuri care sunt direct
proporţionale cu volumul producţiei şi variază în raport cu
acesta. În cadrul acestor costuri variabile se disting : costurile
material directe care intra în costul produselor şi a serviciilor
şi costuri generale variabile, care sunt influenţate de
capacitatea de producţie (costul energiei electrice consumate
de către echipamentele de fabricaţie).
După funcţia lor  costul produsului: include toate elementele de cost care sunt
în cadrul ciclului generate de realizarea unui produs, executarea unei lucrări sau
de afaceri prestării unui serviciu, astfel, costul produsului cuprinde
costurile material, costurile salariale şi alte costuri de
producţie;
 costul perioadei: are în vedere toate elementele de cheltuieli
care nu au fost incluse în costul produsului, dar înglobează
cheltuieli care s-au realizat în cursul exerciţiului financiar de
referinţă (cheltuieli generale de administraţie, cheltuieli de
distribuţie, cheltuieli cu plata chiriilor pentru spaţiile de
birouri, etc.).
În funcţie de  Costuri controlabile: reprezintă acele elemente de cost

gradul de asupra cărora managerul are posibilitatea de a-l influenţa
control şi (costul salarial);
posibilitatea  Costuri necontrolabile: includ acele elemente de cost care
managementului sunt determinate de terţe părţi, din mediul extern al entităţii şi
7
de a influenţa asupra cărora managerul nu poate interveni (costul generat de

costurile primele de asigurare al spaţiului productiv).
Criteriul timp  costuri efective: sunt calculate după consumarea proceselor,

activităţii sau realizarea produselor la care se refera;
 costuri prestabilite sau previzionale: sunt calculate anterior
realizării proceselor, activităţii sau produselor care reclamă
estimarea consumurilor de resurse.
1.3 DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA METODELOR DE CONTABILITATE DE

GESTIUNE ŞI CALCULAŢIE A COSTURILOR
Metoda de calculaţie a costurilor reprezintă acea tehnică complexă de parcurgere a unor etape
metodologice în cadrul cărora se utilizează procedee specifice de calculaţie a costurilor necesare
atingerii scopului final, şi anume determinarea costului pe unitate de produs.
Metodele de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor sunt influenţate de particularităţile
organizării şi tehnologiei producţiei, precum şi de complexitatea produselor fabricate.
Clasificarea metodelor de calculaţie a costurilor, în ordinea evoluţiei lor, potrivit literaturii de
specialitate este după cum urmează4:
1. Metode clasice de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (metode istorice, metode
efective de calculaţie
 metoda de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor pe faze de fabricaţie;
 metoda calculului direct (calculaţia simplă sau calculaţia globală);
 metoda de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor pe comenzi;
 metoda de contabilitate de gestiune şi calculaţie pe baza costului normativ;
2. Metode moderne de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate, moderne)
 metoda costurilor standard (standard cost);
 metoda costurilor directe (direct-costing);
 metoda G.P (George Perrin)
4
Călin O., Cârstea Gh Contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Editura Genicod Ltd, București,2002
Ionașcu I, Filip A.T, Mihai S, Control de gestiune, Editura Economică, bucurești, 2003
8
 metoda THM (tarif-ora-masina);

 metoda PERT (Pert-costing);
3. Metode actuale de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor (evoluate, modernizate):
 metoda ABC (costul activităţii de bază);
 metoda ABM (managementul activităţii de bază);
 metoda target-costing (costurile ţintă).
Metoda pe comenzi este o metoda care poate fi pusă în aplicare doar acolo unde producţia este
separată pe comenzi individuale sau colective şi pe contracte având la bază un contract individual.
Aceasta metodă o vom regăsi în special în industria constructoare de maşini, utilaje, construcţii
civile şi industriale etc. În ceea ce privesc contractele de construcţii, perioada de execuţie este de
regulă mai mare, determinând aparaţia unor serii de probleme legate de calculul costurilor şi
rezultatelor.
Costul efectiv pe comandă se poate determina doar după ce comanda s-a finalizat, însumând toate
cheltuielile efectuate pentru comanda respectivă. Costul pe unitatea de produs se calculează prin
raportarea sumei totale a cheltuielilor de producţie la numărul unităţilor de produse fabricate.
În situaţia în care, la sfârşitul unei perioade de calcul ( spre exemplu o lună calendaristică), unele
comenzi nu au fost finalizate, cheltuielile care s-au efectuat cu comenzile respective sunt
considerate ca fiind în întregime producţie în curs de execuţie. În cazul unor comenzi cu un ciclu
lung de execuţie, din care rezultă, înainte de finalizarea comenzii, unele produse parţiale ce se
predau la depozit sau se expediază clienţilor, acestea vor fi evaluate şi înregistrate la costul
prestabilit; diferenţele, care rezultă la terminarea comenzii, între costul efectiv şi costul la care au
fost înregistrate piesele rezultate înaintea comenzii totale, afectează costul ultimului lot.
Metoda de calculaţie a costurilor globala este utilizată în unităţile productive sau unde există o
producţie omogeăa, obţinându-se un singur produs, lucrare, serviciu, fără a exista semifabricate sau
producţie în curs de execuţie la finalul unei perioade de gestiune.
Rolul aceste metode este acela de a colecta toate cheltuielile de producţie la nivel global într-un
singur cont de cheltuieli (sintetic si analitic), corespunzator unui loc de cheltuieli (sectie, atelier,
santier etc.) sau pe total intreprindere, urmand ulterior a determina costul produsului aplicand
procedeul diviziunii simple (cheltuielile colectate global, rapotate la productia obtinuta).
Aceasta metodă poate fi aplicată şi într-o producţie sorto-dimensională şi în cea cuplată, în cadrul
căruia, din aceaşi materie primă şi cu aceleaşi utilaje şi tehnologie se obţin mai multetipuri, feluri
sau dimensiuni de produse.
9
Avantajul acestei metode este acela că oferă posibilitatea combinării şi cu alte metode de
contabilitate şi de calculaţie a costurilor, în special cu metoda pe faze.
Cea mai importantă caracteristică a acestei metode este aceea că toate cheltuielile de producţie se
identifică nemijlocit pe procesul care le-a ocazionat, ele având un caracter direct.
Metoda pe faze este o metodă aplicată, în general, de societăţile cu producţie de masă sau de
serie mare, unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen, iar produsul finit se obţine din
prelucrarea în faze succesive a materiei prime ( industria alimentare, industria siderurgică etc.). În
cadrul acestei metode , toate cheltuielile de producţie ale secţiei de fabricaţie sunt programate şi
evidenţiate dupa structura de cheltuieli practicată de fiecare entitate, pe feluri de produse şi pe
fazele procesului tehnologic.
Metoda de calculaţie pe faze implică desfăşurarea lucrărilor privind determinarea acestuia potrivit
schemei de principiu specifice metodelor de calculaţie de tip absorbant.
Aplicând această metodă se urmăreşte identificarea unor soluţii de rezolvare a unor probleme
importante, cum ar fi:
 stabilirea fazelor de calculaţie a costurilor;
 reflectarea costurilor de producţie pe faze de fabricaţie;
 repartizarea cheltuielilor de producţie între produsele obţinute în aceeaşi fază.
Metoda tarif-ora-maşină evidenţiază suma cheltuielilor efectuate de întreprindere pentru
funcţionarea unui utilaj sau a unei maşini dintr-un anumit centru de producţie, pe o perioadă de o oră,
făcându-se abstracţie de costul materiilor prime şi materialelor directe. Metoda T.H.M cuprinde
cheltuielile cu manopera, cheltuielile comune de fabricaţie, cheltuielile de desfacere şi cheltuielile de
administraţie. Aceste cheltuieli sunt cunoscute şi sub denumirea de costuri de transfomare. Pentru a
se calcula T.H.M-ul pe fiecare centru de producţie este necesară raportarea cheltuielilor de
transformare (prelucrare) anuale aferente centrului respectiv la producţia anuala programată pentru
centrul respectiv.
Metoda Georges Perrin (G.P) este o metodă de calculaţie a costurilor de tip absorbant, care ţine
cont, pentru calularea costului pe unitatea de produs, de toate cheltuielile de prelucrare, precum şi de
cele referitoare la consumul de materiale directe şi materii prime.
Obiectivul principal al acestei metode este acela de a calcula cu exactitate costul pe unitate de
produs, utilizându-se coeficienţii de echivalenţă (denumiţi GP-uri), stabiliţi cu anticipaţie după o
metodologie deosebită.
Georges Perrin consideră că producţia unei întreprinderi poate fi examinată sub o formă simpăa şi
raţională , folosindu-se o unitate de măsura cu caracter general, o unitate care să ofere posibilitatea
10
unei omogenizări a producţiei rezultate, indiferent de modul de prezentare. Acest coeficient de

echivaleţă exprimă efortul de producţie.
Potrivit acestei metode, cheltuielile de prelucrare sunt clasificate în:
 cheltuieli imputabile sau repartizabile : sunt formate din totalitatea cheltuielilor de prelucrare,
pentru care se stabilesc, dupa principiul cauzalităţii, criterii de repartizare asupra operaţiilor sau
produselor fabricate;
 cheltuieli neimputabile sau nerepartizabile : sunt formate din acea parte a cheltuielilor de
prelucrare pentru care nu se găsesc criterii logice de repartizare asupra operaţiilor sau produselor
fabricate.
Metoda costurilor standard este o metodă prin care, se doreşte să se determine, cu anticipaţie
faţă de momentul de punere în fabricaţie a produselor, atât a cheltuielilor directe, cât şi a celor
indirecte (grupate în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe), care sunt cuprinse în costul de producţie,
sub forma unor antecalculaţii, şi se instituie un control operativ asupra respectării costurilor standard,
determinându-se şi înregistrându-se ulterior, în conturi distincte, abaterile corespunzătoare.
În determinarea costului standard pe produs este necesară determinarea standardelor referitoare la
costurile de producţie, pe fiecare articol de calculaţie specific acestei metode, şi anume:
 materii prime şi materiale directe;
 manoperă directă;
 cheltuieli de regie ale secţiei şi cheltuieli de regie ale întreprinderii;
 cheltuieli de desfacere.
1.4 Principiile calculaţiei costurilor
Calculaţia costurilor are la baza anumite principii care asigură un conţinut real şi exact costului
producţiei.
Calcularea cât mai exactă a costului producţiei are la bază următoarele principii teoretice şi
metodologice5:
- determinarea obiectului calculaţiei;

- alegerea metodei de calculaţie;
5
Albu, N., Albu, C., Instrumente de management al performanței, vol I, Contabilitate de gestiune, Editura
Economică, București, 2003
11
- organizarea calculaţiei contabile în concordanţă cu celelalte forme de calculaţie economică

(previzională, statistică);
- delimitarea pe feluri de activităţi a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculaţiei
costurilor;
- delimitarea în spaţiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor şi informaţiilor care stau la baza
calculării costurilor.
1. Determinarea obiectului calculaţiei reprezintă punctul de plecare în organizarea calculaţiei
costurilor şi este delimitată prin obiectul prin care se efectuează calculaţia. Astfel, în sectorul
apovizionării, obiectul calculaţiei este reprezentat de o materie primă, material consumabil sau
marfă pentru care se efectuează calculaţia. Cunoaşterea obiectului calculaţiei are o importanţă
deosebită în ceea ce priveşte determinarea volumului de cheltuieli efectuate de o întreprindere
pentru care se calculează costul.
2. Alegerea metodei de calculaţie reprezintă o problemă cu implicaţii deosebite în determinarea
conţinutului şi exactităţii indicatorului care costituie obiect de calculaţie. De exemplu, pentru
calculul producţiei fabricate, se pot aplica diverse metode, în funcţie de particularităţile
tehnologiei şi organizării producţiei, de obiectivele urmărite în activitatea de conducere a
procesului de producţie.
3. Organizarea calculaţiei contabile în concordanţă cu celelalte forme de calculaţie economică este
un principiu important asupra analizei şi controlului diferitilor indicatori economico-financiari,
asigurând comparabilitatea datelor previzionate cu cele furnizate de statistică şi de contabilitate.
Necesitatea aplicării acestui principiu în programarea, contabilizarea şi calcularea costurilor de
producţie este dictată de faptul că organizarea contabilităţii de gestiune şi obţinerea de informaţii
cu privire la consumurile materiale şi salariale, existente în cadrul unui proces de producţie şi a
căror expresie bănească reprezintă costul producţiei nu constituie un scop în sine, ci un mijloc
principal pentru furnizarea datelor necesare întocmirii, urmăririi şi analizei indicatorilor de costuri
prestabiliţi.
4. Delimitarea pe feluri de activitaţi a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul
calculaţiei costurilor. Potrivit acestui principiu, este necesară delimitarea datelor şi informaţiilor
furnizate de contabilitate pe feluri de activităţi, iar urmărirea şi determinarea indicatorilor
economici să se facă pe aceeaşi structură.
Respectarea acestui principiu este valabilă şi pentru celelalte componente ale sistemului
informaţional :previziunea şi statistica;
12
5. Delimitarea în timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează costurile. Potrivit

acestui principiu, datele şi informaţiile care stau la baza calculării costului producţiei trebuie să
provină numai din perioada la care se referă cheltuielile în cauză pentru a analiza cu exactitate
fenomenele la care se face referire. În contabilitatea de gestiune există unele cheltuieli care, deşi
sunt efectuate în perioada curentă, ele privesc producţia viitoare, cunoscute sub demirea de
cheltuieli înregistrate în avans, precum şi chetuieli care se vor efectua în perioadele viitoare de
gestiune, dar care privesc şi perioada curentă de calcul (provizionale).
6. Delimitarea în spaţiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor şi informaţiilor care stau la baza
calculării costurilor. Delimitarea în spaţiu pe principalele procese economice presupune
înregistrarea în mod separat pentru fiecare din ele a tuturor cheltuielilor şi veniturilor în vederea
calculării eficienţei activităţii acestora şi implicit efectuarea controlului activităţii respective în
aceeaşi structură.
1.5 ORGANIZAREA CONTROLULUI ÎN ÎNTREPRINDERE
Controlul este universal la nivelul unei întreprinderi, fiind aplicat la toate deciziile şi procesele
care se derulează, de unde rezultă vasta sa sferă de acţiune şi derulare. Ca urmare, este necesară o
restructurare a controlului pe nivele manageriale şi temporale.
Organizarea controlului se poate face pe trei nivele:
a) nivelul controlului strategic;
b) nivelul controlului de gestiune;
c) nivelul controlului operaţional (execuţie).
Cele trei forme de control sunt independente, dar şi distincte.

a) nivelul controlului strategic  procesul care constă în stabilirea şi schimbarea
obiectivelor organizaţiei, precum şi definirea resurselor
necesare pentru a atinge aceste obiective;
 operează cu decizii strategic;
 orientat către mediul extern.
13
b) controlul de gestiune  procesul prin care managerii se asigură că resursele sunt

obţinute şi utilizate în mod eficient şi eficace în
realizarea obiectivelor organizaţiei;
 face legătura dintre nivelul strategic şi cel operaţional
(de execuţie);
 operează cu decizii tactice.
c) controlul operaţional (de  procesul prin care se asigură că sarcinile specifice sunt
execuţie) efectuate în mod eficient;
 orientat către interiorul organizaţiei;
 operează cu decizii curente (de execuţie).
Fiecare tip de control este caracteristic unei anumite etape ale procesului de management, fiind
exercitat de manageri/ responsabili aflaţi pe diferite niveluri ierarhice.
Etape ale procesului de

management Responsabili Decizii Control
1. Finalizarea -managerii strategice strategic

(definirea strategiei) generali
2. Pilotaj -managerii tactice de

(implementarea strategiilor) specializaţi gestiune
-responsabili
operaţionali
3. Execuţie -personalul de curente de

(acţiune şi urmărirea execuţie execuţie
acţiunii)
Organizarea controlului de gestiune depinde de structura organizatorică a întreprinderii şi de

funcţiile sale:
 Cunoaşterea funcţiilor întreprinderii are un rol foarte important (funcţia de cercetare-

dezvoltare, funcţia comercială, funcţia de producţie, funcţia financiar-contabilă şi funcţia de
resurse umane). De exemplu, componenta vănzări a funcţiei comerciale este cea care influenţează
14
întreaga activitate a întreprinderi, controlul de gestiune avănd rolul de a face estimări ale
vânzărilor pornind de la datele perioadelor de referinţă corelate cu strategia conturată. Rezultatul
este întocmirea tuturor celorlalte bugete (la nivelul fiecărei funcţii);
 un control de gestiune eficient şi real presupune o bună corelaţie între structura organizatorică –
strategie-pilotaj. Dar structura organizatorică, diferă de la o intreprindere la alta, este influenţată
de numeroşi factori: mărimea întreprinderii, numărul de niveluri ierarhice, dragul de
centralizare/descentralizare;
În funcţie de structura organizatorică sunt delimitate centrele de responsabilitate (pe centre de

activitate). Acestea reprezintă segmente ale organizaţiei definite printr-un ansamblu de sarcini bine
stabilite de realizat, o persoană responsabilă şi proceduri de gestiune clar identificate.
Descentralizarea (segmentarea întreprinderii pe centre de responsabilitate) facilitează conducerea,
responsabilizând managerii de pe toate nivelurile ierarhice, în plus evidenţiind contribuuţia fiecărui
centru la performanţa de ansamblu a întreprinderii.
1.5 Conceptul de Cost de producţie şi Cost al perioadei
Cunoaşterea şi înregistrarea cheltuielilor în contabilitate cu scopul de a determina costul de

producţie determină clasificarea cheltuielilor astfel:
 cheltuieli care se include în costul producţiei;

 cheltuieli neîncorporabile în costul producţie.
Această clasificare pleacă de la premisa că nu toate cheltuielile înregistrare de contabilitatea

generală (financiară) sunt costuri de producţie. Termenul de cost se bazează ştiintific pe conţinutul
acestuia, legat nemijlocit de un consum al factorilor de producţie ocazionat de obţinerea unui bun.
Consumurile aferente factorilor de producţie, necesari obţinerii unei anumite producţii, poartă
denumirea de consumaţiuni de valori. În cazul în care consumaţiunile de valori afectează direct un
anumit produs, lot, comandă sau serie de produse (obiect de calculaţie), ele vor fi definite ca şi
cheltuieli de producţie sau costuri.
Cheltuielile care nu privesc desfăşurarea în condiţii normale activitatea de producţie se vor
considera ca fiind cheltuieli neutre sau accidentale.
Costul subactivităţii reprezintă echivalentul costurilor fixe aferente gradului de neutilizare a
capacităţii de producţie.
15
Costul perioadei cuprinde toate cheltuielile recunoscute de rezultatul exerciţiului în care au fost
angajate, fără a avea o legătură directă cu producţia obţinută şi vândută. În costul perioadei vom
regăsi:
 cheltuieli generale de administraţie;
 cheltuieli de desfacere;
 costul subactivităţii sau regia fixă nealocată costului;
 cheltuieli neproductive sau ineficiente;
 cheltuieli de cercetare-dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile includerii în categoria
imobilizărilor necorporale;
 alte cheltuieli de exploatare, care nu au legătură cu producţia obţinută;
 cheltuieli financiare;
 cheltuieli extraordinare.
Costul poate fi clasificat în funcţie de modalitatea de calcul şi conţinutul acestuia, astfel: costul de
producţie, costul complet comercial, costul variabil, costul direct evoluat etc.
Modelul recomandat costului complet specific unităţilor de comercializare a mărfurilor este :
Tabel nr. 16
Cheltuieli de circulaţie
Costul mărfurilor Ch. Ch. Ch. Privind
vândute directe indirecte dobânzile Ch. generale Ch. de
bancare de desfacere
COSTUL ACTIVITĂŢII COMERCIALE administraţie
COSTUL COMPLET SAU COMERCIAL
1.6 Particularități ale organizării contabilității de gestiune în

întreprinderile de comercializare cu ridicata a mărfurilor
Organizarea contabilității de gestiune în întreprinderile de comercializare a mărfurilor

oferă posibilitatea stabilirii unui sistem al conturilor de gestiune de sine stătător, potrivit
specificului și nevoilor proprii de informare. Aceste particularități sunt bazate pe principiul
nenormat al contabilității de gestiune.
6
Deju, M., Contabilitate managerială în comerțul cu ridicata, Suport de curs 2013-2014
16
Organizarea contabilității de gestiune este condiționată de:

 specificul activității de aprovizionare și desfacere a mărfurilor;
 structura organizatorică a întreprinderii de comerț cu ridicata;
 conceptual de cost utilizat în stabilirea rezultatelor și performanțelor centrelor de
responsabilitate
 sistemul de indicatori economici și financiari de analiză și control ai rentabilității
a) Specificul activității de aprovizionare și desfacere a mărfurilor

Existența grosiștilor este evidențiată prin serviciile pe care aceștia le fac pentru clientele lor și
riscurile asumate, dintre care enumerăm:
 achiziționarea fizică a mărfurilor în scopul stocării cu anticipație;
 grosiștii percep la livrare o cotă de adaos rezonabilă, în scopul acoperirii costurilor de
aprovizionare și desfacere;
 finanțarea stocurilor achiziționate, în sensul că aceștia apelează la fonduri împrumutate
precum și fonduri proprii;
 creditarea de cele mai multe ori a clientelei, prin vânzarea pe credit comercial;
 asumarea riscului de a rămâne cu un anumit fond de marfă nevândut.
Putem constata că, în cadrul întreprinderilor de comerț cu ridicata nu sunt activități de
producție care să necesite colectarea și repartizarea cheltuielilor cu scopul de a determina costul pe
produs, ceea ce face ca obiectul contabilității de gestiune să fie centrat în a determina costul
activității comerciale pe centre de responsabilitate. Categoriile de cheltuieli care privesc activitatea
de comerț se referă în principal la:
- cheltuieli de depozitare și păstrare:
- cheltuieli salariale;
- cheltuieli de desfacere a mărfurilor;
- cheltuieli privind activitățile auxiliare;
- cheltuieli generale de administrație;
b) Structura organizatorică a întreprinderilor de comerț cu ridicata
Structura organizatorică a unei întreprinderi comerciale cu ridicata este asemănătoare ca și

oricare altă unitate patrimonială cu activitate lucrativă, generatoare de profit, cuprinzând o structură
de exploatare (de producție sau operațională) și o structură manageriale.
17
Structura de exploatare vizează activitățile desfășurate în subdiviziunile operaționale,

organizate ca gestiuni , specializate în aprovizionarea și desfacerea anumitor grupe de produse.
Gestiunile la rândul lor, sunt organizate în funcție de anumite criteria tehnico-economice, în
structuri organizatorice numite depozite. Tot în cadrul structurii de exploatare vom regăsi și
activitățile auxiliare, al căror obiect de activitate este acela de a executa lucrări sau prestări de servii
cu scopul de a desfășura normal activitățile principale de exploatare.
Structura funcțională este reprezentată de acele compartimente de activitate în care se
realizează funcțiile generale ale unei întreprinderi de comerț cu ridicata, respective: funcția de
conducere, comercială, financiar-contabilă, de finanțare, marketing etc.
În vederea localizării și urmărirea diminuării cheltuielilor ocazionate de verigile operațional-
funcționale, propunem organizarea acestora în centre de responsabilitate (de analiză) care, funcție
de contribuția direct la obținerea cifrei de afaceri și a profitului se pot diviza în centre de profit în
care se realizează cifre de afaceri și rezultate financiare, și centre de costuri, atunci când cheltuielile
ocazionate de aceste structure nu li se pot asocial venituri.
Gruparea activităților pe centre de responsabilitate se prezintă astfel:
 centre de profit, divizate la rândul lor astfel:
 gestiuni – specializate în comercializarea unor grupe de mărfuri cu caracteristici sau
destinație de consum identică, grupate în structure organizatorice la nivel de depozit;
 activitatea de transport – atât pentru activitatea principală cât și către terți;
 centre de costuri, structurate :
 pe structura activităților auxiliare
 pe structura activităților generale de administrație.
c) Conceptul de cost utilizat în stabilirea rezultatelor

Contabilitatea de gestiune colectează cheltuielile din contabilitatea financiară cu scopul de a
determina costul activității comerciale și costul complet comercial pe centre de profit.
d) Indicatorii utilizați pentru determinarea și analiza rentabilității în comerțul cu ridicata sunt:
marja brută (adaosul comercial), costul activității comerciale pe centre de profit, costul
activității comerciale pe centre de profit, costul complet comercial pe centre de profit, rezultatul
pe centre de profit, ratele rentabilității aferente resurselor consumate.
18
CAPITOLUL II
SC TEXTURA RO SRL – CADRU ORGANIZATORIC AL CONTABILITĂŢII

DE GESTIUNE
2.1 Scurt istoric
În momentul de faţă, grupul TEXTURA este leader pe piaţa ţesăturilor pentru echipamente de
lucru în Ungaria, Slovacia, Cehia. Începând din anul 2008 au pătruns şi pe piaţa din România ,
deschizând spaţii de desfacere en gros. Producătorii importanţi de echipamente de lucru germane,
bulgari, greci, sârbi şi azerieni lucrează frecvent cu produsele acestora, fiind foarte mândri de faptul
că ţesăturile sunt solictate şi peste ocean. Ca multe alte firme din Europa de Est, după schimbarea de
regim, Textura Ro şi-a început activitatea ca întreprinzători mici, dar ceea ce i-a diferenţiat de ceilalţi
în aceşti 20 de ani a fost faptul că au considerat profitul ca o urmare plăcută a succesului, şi nu ca un
scop în sine.
Scopul societăţii a fost întotdeauna de a fi cei mai buni, cei mai populari dintre companiile de pe
piaţă, de a fi văzuţi ca o întreprindere profesionistă, competitivă, care se situează printer cei mai buni.
Firesc, reţeta era una destul de complicată. O combinaţie deosebită a fost necesară pentru ca ei sa
devină o alegere evidentă din rândul clienţilor. Mulţumită acesteia, până astăzi au devenit o companie
internaţională, care a obţinut succesul în primul rând datorită accentului pus pe oameni, şi nu în
ultimul rând prin cunoştinţele accumulate.
Menţinerea continuă a calităţii superioare a produselor a fost o problem de prestigiu. Menţinerea
continuităţii este de asemenea o cerinţă firească a cumpărătorilor, care poate fi asigurată cel mai
simplu printr-un control al procesului de fabricaţie. În acest sens, Textura Ro a standardizat procesele
cheie, au analizat punctele slabe ale lor, şi au utilizat oate mijloacele posibile pentru a le adduce
îmbunătăţiri. De la alegerea firului, maşinilor folosite în procesul de obţinere a ţesăurii, până la
comunicarea cu clientul, fiecare pas este studiat, pentru ca acestea să poate fi repetate fără greşeli în
cadrul fiecărui ciclu. Astfel, în final aceştia vor fi capabili să asigure clientului la fiecare transport
aceeaşi calitate.
19
În cazul ţesăturilor pentru echipamentele de lucru, multe aspect contribuie la obţinerea calităţii.
Stabilitatea culorii este la fel de importantă ca şi finisajele impecabile, ambalarea sau transportul în
timp util al mărfii. Pentru Textura Ro este foarte important să deţină cele mai actuale şi cele mai
precise informaţii referitoare la produse, sau dacă este necesar, în cazul în care produsele au fost déjà
procesate, să localizeze produsele finite.
Produsele pe care le comercializează Textura Ro SRL sunt:
- ţesături din bumbac;
- ţesături din fire amestecate;
- ţesături pentru halate;
- ţesături special;
- ţesături de căptuşeală.
2.2 Evoluţia în timp TEXTURA RO SRL
Evoluţia pe o perioadă de 4 ani a societăţii TEXTURA RO SRL este una favorabilă, acest aspect
evidenţiindu-se în tabelele nr. 1 şi nr. 2
Tabel nr. 2 Evoluţia în timp a indicatorilor economici în RON

RON
2011 2012 2013 2014
Cifra de 12.364.173 17.603.682 20.566.760 21.976.523
afaceri
Profit net 126.267 362.769 266.058 300.503
Marjă Profit 1,02% 2,06% 1,29% 1,37%
Net
Număr 8 9 10 12
angajaţi
Tabel nr. 3 Evoluţia în timp a indicatorilor economici în EURO

EURO
2011 2012 2013 2014
Cifra de 2.885.589 4.075.209 4.643.972 4.900.333
afaceri
Profit net 29.469 83.980 60.076 67.006
20
Marjă Profit 1,02% 2,06% 1,29% 1,37%

Net
Număr 8 9 10 12
angajaţi
2.3 Organizarea compartimentului financiar contabil
În cadrul compartimentului financiar contabil lucrează 2 persoane subordonate directorului

economic. Compartimentul cuprinde următoarele servicii:
 Contabilitate;
 Analize economice;
 Financiar;
 Preţuri.
Compartimentul financiar-contabil este condus de către un director economic, care are
următoarele atribuţii, competenţe şi răspunderi:
o Organizează, verifică şi asigură conducerea evidenţei contabile a elementelor patrimoniale şi a
rezultatelor obţinute care se raportează prin bilanţ contabil şi raportările contabile periodice;
21
o Organizează, verifică şi asigură conducerea evidenţei interne de gestiune privind veniturile,

cheltuielile şi rezultatele obţinute pe feluri de activităţi, obiective şi elemente de cheltuieli şi
articole de calculaţie;
o Organizează, verifică şi asigură constituirea fondurilor financiare pe destinaţiile legale aprobate şi
urmăreşte angajarea şi consumul acestora în condiţiile prevederilor legale;
o Organizează şi asigură prezentarea rapoartelor rezultate din evidenţa internă de gestiune în
vederea adaptării deciziilor;
o Organizează, verifică şi asigură întocmirea bilanţului contabil cu formularea anexă a balanţei de
verificare a conturilor contabile, cu respectarea corelaţiilor prevăzute de Normele metodologice
emise de Ministerul Finanţelor;
o Verifică şi asigură analiza soldurilor şi a rulajelor operaţiunilo economice înregistrate în conturile
contabile reflectate în balanţele de verificare şi bilanţ contabil;
o Organizează şi urmăreşte constituirea şi plata obligaţiilor fiscal (impozite, taxe, majorări,
penalităţi, etc) către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale;
o Organizează şi verifică asigurarea arhivării documentelor justificative de evidenţă a raporturilor
contabile periodice şi a bilanţurilor contabile;
o Oragnizează şi urmăreşte efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale raportate prin
bilanţ contabil, face propuneri pentru valorificarea rezultatelor inventarierii, asigură înregistrarea
rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă şi în bilanţul contabil.
Principalele obiective a celor două servicii
Serviciul financiar Serviciul contabilitate
a) Asigurarea la timp şi în cuantumul a) Păstrarea integrităţii patrimoniului şi

necesar a resurselor băneşti necesare gospodăria judicioasă a tuturor mijloacelor
desfăşurării unei activităţi eficiente materiale şi financiare ale religiei;
b) Păstrarea integrităţii patrimoniului şi b) Păstrarea unor posibile pagube din
a gospodăriei judicioase, prevenirea patrimonial regiei, prin efectuarea
unor posibile pagube prin efectuarea permanentă a controlului reventiv şi al
permanent a controlului preventive şi inventarierii;
inventarierii conturilor c) Oglindirea fidelă a fenomenelor economic-
c) Armonizarea eficientă şi operativă a financiare şi de producţie
încasărilor şi plăţilor în vederea d) Instruirea, perfecţionarea şi îmbunătăţirea
asigurării echilibrului financiar şi a nivelului de pregătire profesională a
capacităţii de plată. personalului pentru cunoaşterea, aplicarea şi
respectarea prevederilor de protecţia muncii.
22
Atribuţii, sarcini, competenţe şi răspunderi
Serviciu contabilitate Serviciul financiar
1. Răspunde de organizarea şi aplicarea 1. Răspunde de fundamentarea indicatorilor

unitară a normelor metodologice privind economico-financiari privind veniturile, alte
contabilizarea operaţiunilor economice în resurse de finanţare, provizioane, cheltuieli;
conturile de evidenţă; 2. Stabileşte în colaborare cu alte compartimente
2. Ţine evidenţa analitică/sintetică a ale regiei normativul de mijloace circulante
materialelor, mijloacelor fixe, obiectelor finanţate şi îl supune aprobării Consiliului de
de inventar; Administraţie;
3. Răspunde de calculul corect al amortizării; 3. Răspunde împreună cu compartimentele de
4. Ţine evidenţa analitică/sintetică a producţie de asigurarea acoperirii cheltuielilor
furnizorilor şi clienţilor; de exploatare, prin veniturile proprii şi prin alte
5. Înregistrează în conturi analitice şi resurse precum şi pentru realizarea unui anumit
sintetice cheltuielile de exploatare; prag de profit;
6. Răspunde de respectarea prevederilor 4. Urmăreşte utilizarea eficientă a creditelor luând
legale privind evidenţa bunurilor pe care măsuri de rambursare în termen a ratelor şi de
le are regia în gestiune şi ia măsuri de plată a dobânzilor;
recuperare a pagubelor; 5. Răspunde de realizarea integrală şi la timp a
7. Întocmesc balanţele analitice pe conturi şi indicatorilor financiari;
note contabile aferente; 6. Calculează TVA în funcţie de producţia vândută
8. Întocmeşte balanţe sintetice de conturi şi face corelare cu TVA aferentă intrărilor;
contabile şi urmăreşte concordanţa dintre 7. Răspunde de plata la termen a sumelor ce
acestea şi evidenţa primară; constituie obligaţiile rregiei faţă de buget, faţă de
9. Efectuează analize periodice privind salariaţi şi faţă de terţi;
cheltuielile de exploatare şi costurile de 8. Asigură efectuarea ritmică a operaţiunilor de
producţie precum şi privind modul de decontare cu furnizorii şi beneficiarii şi
utilizare a mijloacelor existente stabileşte măsuri pentru încasarea în termenele
comparativ cu realizările perioadelor stabilite prin contracte, a contravalorii serviciilor
anterioare, analizează abaterile neggative, şi lucărilor prestate;
cauzele de depăşire a unor cheltuiei 9. Pregăteşte în colaborare cu compartimentul
şipropune măsuri de eliminare a acestor juridic documentaţiilor pentru acţionarea în
cauze; judecată şi obţinerea titlurilor executorii privind
10. Prezintă organelor de control documentele încasarea datoriilor de orice fel de la debitori,
de evidenţă solicitate şi dă explicaţii persoane fizice sau juridice;
cuvenite privind înregistrarea 10. Calculează şi ţine evidenţa drepturilor salariale,
documentelor contabile; reţinerilor, decontărilor salariale şi a altor
11. Răspunde de inventarierea periodică a obligaţii privind personalul;
tuturor valorilor materiale şi reglează 11. Organizează şi conduce evidenţa sintetică şi
23
Serviciu contabilitate Serviciul financiar

d.p.d.v contabil plusurile şi minusurilor de analitică a conturilor financiare reflectate în
inventar şi se îngrijeşte de recuperarea activul şi în pasibul bilanţului contabil;
pagubelor; 12. Efectuează inventarierea anuală şi de câte ori
12. Asigură păstrarea şi arhivarea tuturor este cazul a mijloacelor băneşti şi a altor valori;
documentelor intrate şi generate în 13. Evidenţa analitică şi sintetică a plăţilor/
compartimente; încasărilor prin cont curent, CEC şi casa (în lei
13. Organizează şi exercită controlul financiar sau valută)
contabil preventiv;
14. Întocmeşte situaţiile financiare anuale.
2.4 Structura tehnico-organizațională a unei întreprinderi comerciale cu

ridicata
Organigrama nu are caracter pur descriptiv, ci explicativ datorită rolului important în analiza
funcționării întreprinderii. Informarea furnizată de către organigrama se adresează nu numai
ansamblului personalului întreprinderii (fiecare subordonat putând astfel să știe de cine depinde și
să cunoască aria de control și decizie a superiorului ierarhic), ci și a tuturor terților: clienți,
furnizori, administrații care știu cui să i se adreseze pentru a intra în contact direct cu întreprinderea.
Organigrama permite de asemenea să se constate dacă toate funcțiile întreprinderii sunt bine
asigurate și dacă nu există dubla utilizare printre responsabili. În plus, atunci când se are în vedere
stabilirea bugetelor fiecărui serviciu, este indispensabilă cunoașterea decupajului în unități de
responsabilitate în scopul de a avea o idee asupra naturii sarcinilor și responsabilităților exercitate
de către fiecare.
Structura tehnico-funcțională a unei întreprinderi comerciale se prezintă ca în figura nr. 37
7
Deju, M., Contabilitate managerială în comerțul cu ridicata, Suport de curs 2013-2014
24
Fig. nr. 3 Structura tehnico-organizațională a unei întreprinderi de comeț cu ridicata
25
CAPITOLUL III
ANALIZA ŞI CONTROLUL COSTURILOR PE CENTRE DE

RESPONSABILITATE ÎN ÎNTREPRINDERILE DE COMERŢ CU
RIDICATA
3.1 Analiza şi controlul cheltuielilor pe baza informaţiilor furnizate de

contabilitate
Informaţiile care stau la baza unei analize şi a unui control a cheltuielilor sunt furnizate prin
intermediul contabilităţii financiare prin intermediul situaţiilor financiare întocmite de societate, cât
şi cu ajutorul contabilităţii de gestiune.
Într-o întreprindere care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor, situaţiile financiare
oferă informaţiile necesare stabilirii costurilor aferente cifrei de afaceri realizate din vânzarea
mărfurilor, oferind astfel posibilitatea de a controla îndeplinirea nivelului programat al cheltuielilor,
marjei brute şi a rezultatului din exploatare.
Diversificarea şi creşterea volumului informaţiilor legate de procesele interne, de transformare a
resurselor în rezultate, ale complexităţii şi diversităţii activităţilor desfăşurate, fac tot mai necesară
utilizarea informaţiilor contabilităţii de gestiune. Aceasta presupune contruirea şi utilizarea unui
sistem propriu de cunoaştere a costurilor activităţilor desfăşurate, care să permită stabilirea
preţurilor de vânzare în concordanţă cu cerinţele pieţei şi cu realizarea unor marje previzionate.
Informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utilizate de către toate treptele
organizatorice. Se constituie astfel pemisele fundamentării procesului decizional, indiferent de
gradul delegării responsabilităţii, în activitatea de planificare, orientare strategică, selectarea şi
alegerea soluţiilor optime. În activitatea de previzionare a întreprinderii se presupune că la baza
fundamentării costurilor viitoare stau informţiile furnizate de costurile trecute, sub aspectul
nivelului şi structurii, cu luarea în considerare a factorilor de influenţă în dinamica previzională a
evoluţiei lor.
Utilizarea cât mai bună a resurselor disponibile pentru atingerea obiectivelor prognozate
determină o adminstrare eficientă a întreprinderii. Astfel că, managementul se preocupă în mod
permanent să compare periodic costurile realizate cu cele previzionate în vederea stabilirii
abaterilor, indetificării factorilor perturbatori şi adoptarea măsurilor corective.
26
Acest proces de reglare permanentă a proceselor consumatoare de resurse, necesită efectuare

următoarelor procese:
 Stabilirea previziunilor bugetare;
 Calculul periodic al costurilor şi stabilirea rezultatelor;
 Calculul şi analiza abaterilor între previziuni şi realizări.
Un rol important îl are ontabilitatea de gestiune în analiza formării rezultatului global prin
cuatificarea contribuţiei diferitelor activităţi sau produse la obţinerea acestui rezultat. Analizarea
eficienţa consumului de resurse de către respectivele sectoare de activitate se face prin
descompunerea rezultatului global pe activităţi sau produse.
3.2 Sursele informaţionale utilizate pentru analiza si controlul costurilor
Sursele de informaţii pricipale ale contabilităţii generale sunt situaţiile financiare, respectiv contul
de profit şi pierdere, tabloul soldurilor intermediare de gestiune şi conturile de cheltuieli.
În cadrul întreprinderilor de comerţ cu ridicata care au un sistem propriu de conturi, sunt furnizate
integral informaţiile necesare calculării costului activităţii comerciale potrivit metodei de calculaţie
folosit de întreprindere.
Sursa infomaţiilor privind costurile aferente activităţii comerciale o constituie sistemul conturilor
de calculaţie şi rezultate, specific activitaţii privind comercializarea cu ridicata a mărfurilor.
Conturile de calculaţie din grupa 92 asigură prelucrarea şi colectarea cheltuielilor din
contabilitatea financiară, cu scopul de a calcula costul şi de a măsura performanţa financiară a
fiecărui centru de responsabilitate.
Contul 921 Cheltuielile activităţilor principale oferă posibilitatea colectării şi prelucrării
infomaţiilor în vederea determinării costului aferent zonelor de responsabilitate, organizate ca
centre de profit, respectiv gestiuni în cazul întreprinderilor de comerţ cu ridicata. Acest cont este
structurat pe trei paliere analitice, și anume:
 primul palier oferă posibilitatea colectării cheltuielilor pe centre de profit de nivel I,
respective depozite, care regrupreazămai multe gestiuni cu profil de mărfuri asemănătoare;
 al doilea palier aprobă colectarea cheltuielilor indirect și prelucrarea celor indirect în urma
calculelor de repartizare, la nivel de centru de profit de nivelul II (gestiuni);
 al treilea palier permite colectarea cheltuielilor pe articole de calculație specific costului
calculate.
27
Pentru a exemplifica, este exemplificat în tabelul numărul 3 , conținutul de informații furnizate de

contul 921 Cheltuielile activităților principale aferent centrului de profit G 16, după încheierea
procesului de colectare a cheltuielilor directe și repartizare a cheltuielilor indirecte:
Tabel nr. 3 Fișa de cont analitică 921.01.16- anul 2014
Centru de profit de nivel I –Depozit 01

Centru de profit de nivel II Gestiunea 16 Electrice
Nr. Articole de calculație Simbol Sume

Crt cont analitic Precedente Curente Cumulate
1. Costul mărfurilor 921.01.16.01 2.225.362
2. Salarii directe 921.01.16.02 12.029
3. CAS-PS 921.01.16.03 9.286
4. TOTAL CH. 2.246.677
DIRECTE
5. Cheltuieli indirecte 921.01.16.04 201.250
6. Dobânzi bancare 921.01.16.05 20.415
7. COSTUL ACTV. 2.468.342
COMERCIALE
8. Cheltuieli generale de 921.01.16.06 210.563
administrație
9. COST COMPLET 2.678.905
10. Valoarea mărfurilor 2.866.374
vândute
11. Rezultat financiar 187.469
Contul 922 Cheltuielile activităţilor auxiliare oferă informaţii necesare determinării costului
activităţilor auxiliare, organizate în cadrul întreprinderilor de comeţ cu ridicata, sub forma centrelor
de costuri.
Tabel nr. 3 Fișa de cont analitică 922.01- anul 2014
Centrul de cost Transport mărfuri

Nr. Elemente de Simbol Sume
Crt cheltuieli cont analitic Precedente Curente Cumulate
1. Materiale consumabile 922.01.01 130.039
2. Obiecte de inventar 922.01.02 3.144
3. Energie și apă 922.01.05 5.000
4. Ch.de întreținere și 922.01.11 675
reparații
5. Cheltuieli cu primele 922.01.13 5.613
28
Nr. Elemente de Simbol Sume

Crt cheltuieli cont analitic Precedente Curente Cumulate
de asigurare
6. Cheltuieli deplasări 922.01.25 9.500
7. Alte ch.cu serviciile 922.01.28 3.000
terți
8. Cheltuieli cu salariile 922.01.41 96.220
9. CAS-PS 922.01.45 55.436
10. Amortizare 922.01.81 3.750
TOTAL 312.377
Contul 924 Cheltuieli generale de administraţie furnizează informaţiile privind costul ocazionat
de structura funcţională (administraţie, marketing, comercial, etc), informaţii care ofeă posibilitatea
de a controla încadrarea în nivelul costurilor bugetate, stabilirea abaterilor şi adoptarea măsurilor
corective care sunt necesare.
Contul 902 Decontări interne privind veniturile activităţii comerciale urmăreşte colectarea din
contabilitatea financiară a veniturilor realizate din vânzarea mărfurilor de către fiecare centru de
profit şi punerea în practică a principiului conectării cheltuielilor la venituri prin operaţiunea de
decontare a costurilor aferente veniturilor realizate de centrele de profit respective.
3.3 Analiza şi controlul costurilor pe centre de responsabilitate la SC

TEXTURA RO SRL
Produsele pe care le comercializează Textura Ro SRL sunt:

- ţesături din bumbac;
- ţesături din fire amestecate;
- ţesături pentru halate;
- ţesături special;
- ţesături de căptuşeală.
Centrele de profit, respectiv gestiunile de mărfuri din cadrul întreprinderii Textura Ro SRL au ca
obiect de activitate aprovizionarea cu mărfuri, în vederea comercializării acestora şi obţinerea unei
rentabilităţi.
Costul determinat la nivel de gestiune este un cost complet al activităţii comerciale, calculat
princolectarea cheltuielilor directe şi alocarea ulterioară a cheltuielilor indirecte, dobânzilor bancare şi
cheltuielilor generale de administraţie. Acest cost corespunde unui volum de mărfuri vândute, care
reprezintă cifra de afaceri aferentă acestei structuri organizatorice.
29
Organizarea calculaţieie costului după acest model permite analiza factorială a Cheltuielilor la
1000 lei desfacere la nivelul gestiunilor organizate ca centre de profit conform relaţiei:
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 Unde:

∆𝑐ℎ1000 = ∗ 1000 − ∗ 1000 Ch- cheltuieli totale (costul complet al activităţii
𝑑1 𝑑0
comerciale);
d- volumul desfacerilor pe centre de profit
∆𝑐ℎ1000
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 𝑐ℎ1 𝑐ℎ0
∆𝑑 = ∗ 1000 − ∗ 1000 ∆𝑐ℎ = ∗ 1000 − ∗ 1000
𝑑1 𝑑0 𝑑1 𝑑1
Pentru a efectua analiza, vom apela la datele furnizate de contabilitatea de gestiune, respectiv
contul 902 Decontări interne privind veniturile activităţii comerciale, care ne furnizează costurile
complete şi veniturile aferente, analitic pe centre de profit de nivelul II – gestiuni şi centre de nivelu
I –depozite (tabel nr. 6).
Tabel nr. 5 Fişa de cont analitic Cont 902 Decontări interne privind veniturile activităţii
comerciale, anul 2014
Centre Simbol Debit: costuri complete Credit: venituri Rezultate
de cont precedente curente cumulate precedente curente cumulate precedente curente cumulate
profit
G-14 902.01.14 xxx xxx 1.043.478 xxx xxx 1.065.471 xxx xxx 21.993
G-18 902.01.18 xxx xxx 488.539 xxx xxx 497.042 xxx xxx 8.503
Depozit 901.01.00 xxx 9.657.008 xxx 10.016.363 xxx 359.355

01
G-32 902.02.32 xxx 1.195.104 xxx 1.255.834 xxx 60.730
G-33 902.02.33 xxx 1.187.150 xxx 1.202.398 xxx 15.248
G-34 902.02.34 xxx 1.177.191 xxx 1.245.049 xxx 67.858
G-35 902.02.35 2.072.315 2.111.609 39.294

G-37 902.02.37 2.357.932 2.418.934 61.002
30

de cont precedente curente cumulate precedente curente cumulate precedente curente cumulate
profit
G-38 902.02.38 1.377.750 1.416.906 39.156
Depozit 902.02.00 9.367.442 9.650.730 283.288
02
Bufet 902.03.00 51.820 40.360 -11.460
TOTAL 902.00.00 19.076.270 19.707.453 631.183
Tabel nr. 6 Fişa de cont analitic Cont 902 Decontări interne privind veniturile activităţii
comerciale, anul 2013
de profit cont precedente curente cumulate precedente curente cumulate precedente curente cumulate
G-14 902.01.14 xxx xxx 975.000 xxx xxx 1.012.500 xxx xxx 37.500
G-18 902.01.18 xxx xxx 550.000 xxx xxx 562.500 xxx xxx 12.500
Depozit 901.01.00 xxx 9.150.000 xxx 9.512.500 xxx 362.500

01
G-32 902.02.32 xxx 935.000 xxx 989.000 xxx 54.000
G-33 902.02.33 xxx 965.000 xxx 1.051.000 xxx 86.000
G-34 902.02.34 xxx 863.000 xxx 987.000 xxx 124.000
G-35 902.02.35 1.800.000 2.081.000 281.000
G-37 902.02.37 2.020.000 2.342.000 322.000
G-38 902.02.38 1.012.000 1.420.000 408.000
Depozit 902.02.00 7.595.000 8.870.000 1.275.000

02
Bufet 902.03.00 48.420 48.990 570
TOTAL 902.00.00 16.793.420 18.431.490 1.638.070
31
Tabel nr. 7 Analiza centrelor de profit

Centre D. Cost complet Abateri Venituri Abateri
de C1-C0 D1-D0
C0 C1 D0 D1
profit
G-14 975.000 1.043.478 68.478 1.012.500 1.065.471 52.971
G-16 2.625.000 2.774.118 149.118 2.725.000 2.866.374 141.374
G-17 3.750.000 4.085.998 335.998 3.900.000 4.264.752 364.752
G-18 550.000 488.539 -61.461 562.500 497.042 -65.458

G-19 1.250.000 1.264.875 14.875 1.312.500 1.322.724 10.224
TOTAL 9.150.000 9.657.008 507.008 9.512.500 10.016.363 503.863
Depozit
I
Unde:
C0- costul complet aferent anului 2013(precedent);
C1- costul complet aferent anului 2014(curent);
D0- veniturile aferente anului 2013(precedent);
D1- veniturile aferente anului 2014 (curent).
∆C-14 = C1- C0 = 1.043.478- 975.000= 68.478 lei

∆C-16= C1- C0= 2.774.118- 2.625.000= 149.118 lei
∆C-17= C1- C0= 4.085.998- 3.750.000= 335.998 lei
∆C-18= C1-C0= 488.539- 550.000= -61.461 lei
∆C-19= C1- C0= 1.264.875- 1.250.000= 14.875 lei
∆C total = C1- C0= 9.657.008- 9.150.000= 507.008 lei
∆D-14 = D1- D0= 1.065.471- 1.012.500= 52.971 lei

∆D-16= D1- D0= 2.866.374- 2.725.000= 141.374 lei
∆D- 17= D1- D0= 4.264.752- 3.900.000= 364.752 lei
∆D- 18= D1- D0= 497.042- 562.500= -65.458 lei
∆D- 19= D1- D0= 1.322.724- 1.312.500= 10.224 lei
32
∆D total= D1- D0= 10.016.363- 9.512.500= 503.863 lei
Pe total centru de profit de nivel I- respectiv Depozit 01, costul complet al activităţii comerciale a
înregistrat o creştere în sumă absolută de 503.863 lei, localizată pe centre de profit de nivel II- ca în
tabelul de mai sus.
Indicatorul Cheltuieli la 1000 lei desfacere ( 𝐶ℎ1000 ) pe total depozit I, a înregistrat următoarele
niveluri:
Termeni de analiză Cost complet Venituri Cheltuieli la 1000

lei venituri
Efectiv 9.757.008 10.016.363 974,11
Programat 9.150.000 9.512.500 961,89
𝑐ℎ1 9.757.008
𝐶ℎ1000 ≡ ∗ 1000= ∗ 1000 =974,11 ‰
𝑑1 10.016.363
𝑐ℎ0 9.150.000
𝐶ℎ1000 ≡ ∗ 1000= ∗ 1000 =961,89 lei ‰
𝑑0 9.512.500
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0
∆𝐶ℎ1000 = ∗ 1000- ∗ 1000 = 974,11 ‰ – 961,89‰ =12,22 lei
𝑑1 𝑑0
Factorii care au condus la depăşirea nivelului Cheltuielilor la 1000 lei desfacere , sunt:
 creşterea volumului desfacerilor;
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 9.150.000 9.150.000
∆ch (∆d) = ∗ 1000 − ∗ 1000 = 10.016.363 ∗ 1000 − 9.512.500 ∗ 1000 = 913,50‰ −
𝑑1 𝑑0
961,89‰ = −48,39 𝑙𝑒𝑖
 modificarea costului complet al activităţii comerciale

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 9.757.008 9.150.000
∆ch (∆C) = ∗ 1000 − ∗ 1000 = 10.016.363 ∗ 1000 − 10.016.363 ∗ 1000 = 974,11- 913,50=
𝑑1 𝑑1
+60,61 lei
Interpretare:
Rezultă că Cheltuielile la 1000 lei desfacere au fost influenţate pozitiv de creşterea volumului
desfacerilor şi în mod negativ de costul activităţii comerciale, în cifre absolute, a crescut cu 503.863
lei faţă de volumul anului precedent.
33
Pentru stabilirea cauzelor care au condus la creşterea cheltuielilor, analiza trebuie să coboare la
nivel de centru de profit de nivel II, respectiv gestiuni, pentru a se determina contribuţia fiecăruia la
creşterea sau descreşterea nivelului cheltuielilor.
Datele din tabelul numărul 7 permit determinarea acestui indicator la nivelul fiecărei gestiuni,
după cum urmează:
1. La nivelul centrului de profit G-14

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.043.478 975.000
∆𝐶ℎ1000 = 𝑑11 ∗ 1000- ∗ 1000= 1.065.471 ∗ 1000 − 1.012.500 ∗ 1000 = 979,36‰ − 962,96‰ =
𝑑0
+16,4𝑙𝑒𝑖
Factorii de influenţă sunt:
 Creşterea volumului desfacerilor
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 975.000 975.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 1.012.500 ∗ 1000 = 915,09‰ −
𝑑1 𝑑0 1.065.471
962,96‰ = −47,87𝑙𝑒𝑖
 Modificarea costului complet al activităţii comerciale
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.043.478 975.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 1.065.471 ∗ 1000 = 979,36‰ −
𝑑1 𝑑1 1.065.471
915,09‰ = +64,27𝑙𝑒𝑖
Interpretare:
Cheltuieli la 1000 lei desfacere a înregistrat o creştere, de la 962,96‰ la 979,36‰, respectiv cu
+16,40 lei, fiind o situaţie nefavorabilă determinată de următorii factori:
o Au fost influenţate în mod pozitiv de creştere volumului desfacerilor, respectiv cu -47,87 lei;
situaţie favorabilă;
o Au fost influenţate în mod negativ de modificarea costului complet al activităţii comerciale,
respectiv cu +64,27 lei, situaţie nefavorabilă.

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 2.774.118 2.625.000
𝐶ℎ1000 = 𝑑11 ∗ 1000- ∗ 1000=2.866.374 ∗ 1000 − 2.725.000 ∗ 1000 = 967,81 − 963,30 = 4,51
𝑑0

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 2.774.118 2.625.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.866.374 ∗ 1000 − 2.725.000 ∗ 1000 = 967,81 − 963,30 =
𝑑0
+4,51
34
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 2.625.000 2.625.000

𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.866.374 ∗ 1000 − 2.725.000 ∗ 1000 = 915,79 − 963,30 =
𝑑1 𝑑1
−47,51
Interpretare:

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 4.085.998 3.750.000
𝐶ℎ1000 = 𝑑11 ∗ 1000- ∗ 1000=4.264.752 ∗ 1000 − 3.900.000 ∗ 1000 = 958,09 − 961,54 = −3,45
𝑑0

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 3.750.000 3.750.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 4.264.752 ∗ 1000 − 3.900.000 ∗ 1000 = 879,30 − 961,54 =
𝑑0
−82,24
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 4.085.998 3.750.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 4.264.752 ∗ 1000 − 4.264.752 ∗ 1000 = 958,09 − 879,30 =
𝑑1 𝑑1
+78,79
Interpretare:
Cheltuieli la 1000 lei desfacere a înregistrat o scădere, de la 961,54‰ la 879,30‰, respectiv cu-
3,45 lei , fiind o situaţie favorabilă determinată de următorii factori:

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 488.539 550.000
𝐶ℎ1000 = 𝑑11 ∗ 1000- ∗ 1000=497.042 ∗ 1000 − 562.500 ∗ 1000 = 982,89 − 977,78 = +5,11
𝑑0
35

𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 550.000 550.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 497.042 ∗ 1000 − 562.500 ∗ 1000 = 1.106,55 − 977,78 =
𝑑1 𝑑0
+128,77
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 488.539 550.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 497.042 ∗ 1000 − 497.042 ∗ 1000 = 982,89 − 1.106,55 =
𝑑1 𝑑1
−123,66
Interpretare:
o Au fost influenţate în mod negativ de scăderea volumului desfacerilor, respectiv cu +128,77 lei;
situaţie nefavorabilă;
o Au fost influenţate în mod pozitiv de modificarea costului complet al activităţii comerciale,
respectiv cu -123,66 lei, situaţie favorabilă.

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.264.875 1.250.000
𝐶ℎ1000 = 𝑑11 ∗ 1000- ∗ 1000=1.322.724 ∗ 1000 − 1.312.500 ∗ 1000 = 956,27 − 952,38 = +3,89
𝑑0

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.250.000 1.250.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.322.724 ∗ 1000 − 1.312.500 ∗ 1000 = 945,02 − 952,38 =
𝑑0
−7,36
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.264.875 1.250.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.322.724 ∗ 1000 − 1.322.724 ∗ 1000 = 956,27 − 945,02 =
𝑑1 𝑑1
+11,25
Interpretare:
3,89 lei, fiind o situaţie nefavorabilă determinată de următorii factori:
36
În continuare vom analiza influenţele depozitului nr. 2 pentru a stabili influenţa acestuia în
realizarea performanţei întreprinderii:
Tabel nr. 8 Analiza centrelor de profit

Centre de D. Cost complet Abateri Venituri Abateri
profit C0 C1 C1-C0 D0 D1 D1-D0
G-32 935.000 1.195.104 260.104 989.000 1.255.834 266.834
G-33 965.000 1.187.150 222.150 1.051.000 1.202.398 151.398
G-34 863.000 1.177.191 314.191 987.000 1.245.049 258.049
G-35 1.800.000 2.072.315 272.315 2.081.000 2.111.609 30.609
G-37 2.020.000 2.357.932 337.932 2.342.000 2.418.934 76.934
G-38 1.012.000 1.377.750 365.750 1.420.000 1.416.906 -3.094
TOTAL 7.595.000 9.367.442 1.772.442 8.870.000 9.650.730 780.730
Depozit II
Unde:
C0- costul complet aferent anului 2013 (precedent);
C1- costul complet aferent anului 2014 (curent);
D0- veniturile aferente anului 2013 (precedent);
D1- veniturile aferente anului 2014 (curent).
∆C-32 = C1- C0 = 1.195.104- 935.000= 260.104 lei

∆C-33= C1- C0= 1.187.150- 965.000= 222.150 lei
∆C-34= C1- C0= 1.177.191- 863.000= 314.191 lei
∆C-35= C1-C0= 2.072.315- 1.800.000= 272.315 lei
∆C-37= C1- C0= 2.375.932- 2.020.000= 337.932 lei
∆C-38= C1- C0= 1.377.750- 1.012.000= 365.750 lei
∆C total = C1- C0= 9.367.442- 7.595.000= 1.772.442 lei
∆D-32 = D1- D0= 1.255.834- 989.000= 266.834 lei

∆D-33= D1- D0= 1.202.398- 1.051.000= 151.398 lei
∆D- 34= D1- D0= 1.245.049- 987.000= 258.049 lei
∆D- 35= D1- D0= 2.111.609- 2.081.000= 30.609 lei
∆D- 37= D1- D0= 2.418.934- 2.342.000= 76.934 lei
37
∆D- 38= D1- D0= 1.416.906- 1.420.000= -3.094 lei

∆D total= D1- D0= 9.650.730- 8.870.000= 780.730 lei
Pe total centru de profit de nivel I- respectiv Depozit 02, costul complet al activităţii comerciale a
înregistrat o creştere în sumă absolută de 780.730 lei, localizată pe centre de profit de nivel II- ca în
tabelul de mai sus.
Indicatorul Cheltuieli la 1000 lei desfacere ( 𝐶ℎ1000 ) pe total depozit II, a înregistrat următoarele
niveluri:
Termeni de analiză Cost complet Venituri Cheltuieli la 1000

lei venituri
Efectiv 9.367.442 9.650.730 970,65
Programat 7.595.000 8.870.000 856,26
𝑐ℎ1 9.367.442
𝐶ℎ1000 ≡ ∗ 1000= ∗ 1000 =970,65 ‰
𝑑1 9.650.730
𝑐ℎ0 7.595.000
𝐶ℎ1000 ≡ ∗ 1000= ∗ 1000 =856,26 lei ‰
𝑑0 8.870.000
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0
∆𝐶ℎ1000 = ∗ 1000- ∗ 1000 = 970,65 ‰ – 856,26‰ =+114,39 lei
𝑑1 𝑑0

 creşterea volumului desfacerilor;
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 7.595.000 7.595.000
∆ch (∆d) = ∗ 1000 − ∗ 1000 = 9.650.730 ∗ 1000 − 8.870.000 ∗ 1000 = 786,99‰ −
𝑑1 𝑑0
856,26‰ = −69,27 𝑙𝑒𝑖
 modificarea costului complet al activităţii comerciale

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 9.367.442 7.959.000
∆ch (∆C) = ∗ 1000 − ∗ 1000 = 9.650.730 ∗ 1000 − 9.650.730 ∗ 1000 = 970,65- 786,99=
𝑑1 𝑑1
+183,66 lei
Interpretare:
114,39 lei , fiind o situaţie favorabilă determinată de următorii factori:
38

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.195.104 935.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 989.000 ∗ 1000 = 951,64 − 945,40 =
𝑑1 𝑑0 1.255.834
+6,24 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 935.000 935.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.255.834 ∗ 1000 − 989.000 ∗ 1000 = 744,53 − 945,40 =
𝑑1 𝑑0
−200,87 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.195.104 935.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.255.834 ∗ 1000 − 1.255.834 ∗ 1000 = 951,64 − 744,53 =
𝑑1 𝑑1
+207,11 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:
+6,24 lei , fiind o situaţie nefavorabilă determinată de următorii factori:

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.187.150 965.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − ∗ 1000 = 987,32 − 918,17 =
𝑑1 𝑑0 1.202.398 1.051.000
+69,15 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ 𝑐ℎ0 965.000 965.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.202.398 ∗ 1000 − 1.051.000 ∗ 1000 = 802,56 − 918,17 =
𝑑0
−115,61 𝑙𝑒𝑖
39
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.187.150 965.000

𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.202.398 ∗ 1000 − 1.202.398 ∗ 1000 = 987,32 − 802,56 =
𝑑1 𝑑1
+184,76 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:
Cheltuieli la 1000 lei desfacere a înregistrat o creştere, de la 918,17‰ la 987,32‰, respectiv cu-
69,15 lei , fiind o situaţie nefavorabilă determinată de următorii factori:

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.177.191 863.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 987.000 ∗ 1000 = 945,50 − 874,37 =
𝑑1 𝑑0 1.245.049
+71,13 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ0 𝑐ℎ0 863.000 863.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.245.049 ∗ 1000 − 987.000 ∗ 1000 = 693,15 − 874,37 =
𝑑1 𝑑0
−115,61 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.177.191 863.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.245.049 ∗ 1000 − 1.245.049 ∗ 1000 = 945,50 − 693,15 =
𝑑1 𝑑1
+252,35 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 2.072.315 1.800.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 2.081.000 ∗ 1000 = 981,39 − 864,97 =
𝑑1 𝑑0 2.111.609
+116,42 𝑙𝑒𝑖
40

𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.800.000 1.800.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.111.609 ∗ 1000 − 2.081.000 ∗ 1000 = 852,43 − 864,97 =
𝑑0
−12,54 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 2.072.315 1.800.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.111.609 ∗ 1000 − 2.111.609 ∗ 1000 = 981,39 − 852,43 =
𝑑1 𝑑1
+128,96 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:

𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 2.357.932 2.020.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 2.342.000 ∗ 1000 = 974,78 − 862,51 =
𝑑1 𝑑0 2.418.934
+112,27𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ 𝑐ℎ0 2.020.000 2.020.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.418.934 ∗ 1000 − 2.342.000 ∗ 1000 = 835,08 − 862,51 =
𝑑0
−27,43 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 2.357.932 2.020.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = ∗ 1000 - ∗ 1000 = 2.418.934 ∗ 1000 − 2.418.934 ∗ 1000 = 974,78 − 835,08 =
𝑑1 𝑑1
+139,7 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:
Cheltuieli la 1000 lei desfacere a înregistrat o creştere, de la 862,51‰ la 974,78 ‰, respectiv cu
41


𝑐ℎ1 𝑐ℎ0 1.377.750 1.012.000
𝐶ℎ1000 = ∗ 1000 - ∗ 1000 = ∗ 1000 − 1.420.000 ∗ 1000 = 972,37 − 712,68 =
𝑑1 𝑑0 1.416.906
+259,69 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.012.000 1.012.000
𝐶ℎ1000 (∆𝑑) = 𝑑10 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1.416.906 ∗ 1000 − 1.420.000 ∗ 1000 = 714,23 − 712,68 =
𝑑0
+1,55 𝑙𝑒𝑖
𝑐ℎ 𝑐ℎ0 1.377.750 1.012.000
𝐶ℎ1000 (∆𝐶) = 𝑑11 ∗ 1000 - ∗ 1000 = 1..416.906 ∗ 1000 − 1.416.906 ∗ 1000 = 972,37 − 714,14 =
𝑑1
+258,14 𝑙𝑒𝑖
Interpretare:
o Au fost influenţate în mod pozitiv de scădere a volumului desfacerilor, respectiv cu +1,55 lei;
situaţie nefavorabilă;
42
CONCLUZII
În lucrarea de față am încercat să scoatem în evidență caracteristicile costurilor, cât și

importanța acestora în diagnosticarea și evaluarea performanțelor întreprinderii.
Pentru exemplificarea modului de analiză și control a costurilor am ales societatea
TEXTURA RO SRL, motivată de următoarele:
 este o firmă cu o activitate comercială susținută și foarte diversificată concretizată
prin comercializarea diferitelor țesături;
 evoluția în timp a principalilor indicatori economici este una favorabilă.
Societatea este organizată din punct de vedere juridic în societate cu răspundere
limitată. Din punct de vedere funcțional unitatea economic este bine organizată în sensul că
activitățile sunt structurate în funcție de natura activității desfășurate și cuprind toate
aspectele tehnice, economice și juridice necesare unei activități economice rentabile.
Pe baza fișei de cont analitic 902 Decontări interne privind veniturile activității
comerciale s-a realizat o analiza a cheltuielilor la o mie lei desfacere, atât asupra anului
2013 (an precedent), cât și asupra anului 2014 (an curent).
Rezultatele înregistrate în anul 2014 față de cele din 2013 sunt unele nefavorabile,
înregistrându-se o scădere a profitului, în mărime relativă cu 61,47%, respectiv în mărime
absolută cu 1.006.887 lei. Efectele care au condus la acest rezultat sunt cele legate de
creșterea substanțială a mărfurilor, precum și de creșterea cheltuielilor cu salariile.
Creșterea mărfurilor a fost determinată de principal de variația lei-euro, precum și
de creșterea inflațiilor.
În vederea adoptării unor măsuri de soluționare, a fost necesară efectuarea unor
analize a costurilor pe centre de profit nivel II –gestiuni și centre de profit de nivelul I –
depozite.
În cadrul depozitului 1, veniturile înregistrează o creștere în anul 2014 față de anul
2013 de 503.863 lei, de la 9.512.500 lei la 10.016.363 lei, respectiv cu 5,30%, fiind o
situație favorabilă. Însă, analizând costurile complete putem afirma că se înregistrează o
creștere de 507.008 lei, de la 9.150.000 lei la 9.657.008 lei, respectiv cu 5.55%, diminuând
astfel rezultatul înregistrat de depozitul 1. Ritmul de creștere a costurilor este mai mare
43
față de ritmul de creștere a veniturilor, fiind o situație nefavorabilă pentru întreprindere. În

cadrul centrului de profit G-17 este identificată creșterea cea mai mare a costurilor, și
anume de 335.998 lei, respectiv cu 8,96%. Această evoluție este datorată în special de
creșterea mărfurilor.
În cadrul depozitului 2, veniturile înregistrează o creștere de 780.730 lei, de la
8.870.000 lei la 9.650.730 lei, respective cu 8,80%, fiind o situație favorabilă. În urma
analizei costurilor complete, putem afirma că este înregistrată o creștere substanțială a
acestora, cu 1.772.442 lei, de la 7.595.000 lei la 9.367.442 lei, respectiv de 23,34%,
diminuând rezultatul aferent depozitul 2. Ritmul de creștere a costurilor este mai mare
decât ritmul de creștere a veniturilor. Toate centrele de profit din cadrul acestui depozit au
condus la rezultatul înregistrat, în special G-38 ,cu 23,33 %, creșteri determinate de
creșterea mărfurilor.
În anul 2014, bufetul înregistrează o pierdere de 11.460 lei, generând o diminuare
a rezultatului total cumulate. Acest fapt se datorează, atât a scăderii veniturilor,
concomitant cu o creștere a costurilor complete. Față de anul 2013, costurile au crescut cu
7,02%, respectiv cu 3.400 lei, de la 48.420 lei la 51.820 lei, iar veniturile au scăzut cu
8.630 lei, de la 48.990 lei la 40.360 lei, fiind o situație nefavorabilă pentru întreprindere.
44
BIBLIOGRAFIE
1. Albu., N., Albu C. Instrumente de management al performanței, vol I,

Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2003;
2. Baciu, T. A., Costurile- organizare, planificare, contabilitate, calculație,
control și analiză, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001;
3. Bouquin, H., Contabilitate de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004,
traducere de N. Tabără;
4. Cojocaru C., Gestiune și analiza costurilor, Editura Moldavia, Bacău, 1999;
5. Caraiani C., Dumitrana M., Contabilitate de gestiune și control de gestiune, Ediția a-II-a ,
Editura Universitară, București, 2008;
6. Călin O., Contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Editura
Tribuna Economică, București, 2005;
7. Călin O., Cârstea Gh., Contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Editura
Genicod, București, 2002;
8. Deju M. Contabilitate aprofundată, Contabilitate aprofundată: concepte,
modele, studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău, 2008
9. Deju M. Contabilitate managerială în comerțul cu ridicata, Note de
curs 2013-2014
10. Deju M. Contabilitatea și performanța financiară în comerțul cu
ridicata , Editura Junimea, Iași, 2004
11. Deju M., Solomon D., Cu privire la funcțiile costului în economia întreprinderii
moderne, în Studii și cercetări economice, Seria Științe
economice, nr.8/2003
12. Drăgan C.M Calculația costurilor, Editura Academiei, 1980
13. Dumitru C., Ioanăs C., Contabilitatea de gestiune și Evaluarea performanțelor,
(coordonatori) Editura Universitară, București, 2005
14. Dumitru M., Calu D., Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor, Editura
ContaPlus, Ploiești, 2008
15. Dubruelle L. Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2002
16. Dumitrean E., Scorțescu Gh., Contabilitate financiară I, vol.I, Editura Sedcom Libris, Iași,
Toma C., Berheci I., Mardiros 2002
D.N.,
17. Ebbeken K., Possler L., Ristea Calculația
M., și managementul costurilor, Editura Teora,
București, 2000
18. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C.Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică,
București, 1999
45
19. Hlaciuc E. Metode moderne de calculație a costurilor, Editura Polirom,

Iași, 1999
20. Horomnea E. Bazele contabilității. Concepte. Aplicații,Editura Sedcom

Libris, Iași, 2004
21. Horomnea E. Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde,
aplicații, Vol. II, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003
22. Iacob C. și colaboratorii Costurile, Calculație, Contabilizare, Previziune, Editura
Fundației României de Mâine, 2002
23. Ionașcu I., Filip A.T., Mihai S. Control de gestiune, Editura Economică, București, 2003
24. Petcu M. Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura
Economică, București, 2003;
25. Ristea M. Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Editura Tribuna
Economică, București, 1995;
26. Ristea M., Dima M. Contabilitatea societăților comerciale, Ediție revizuită și
îmbunătățită, Editura universitară, București, 2003;
27. Rusu D. Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică,
București,
28. Stancu I. Gestiune financiară, Editura Economică,1994
29. Ministerul Finanțe Publice, Ghid practic de punere în aplicare a
Standardelor Internaționale de Contabilitate, Editura
Economică, București, 2001
30. Ministerul Finanțelor Publice, Precizări privind unele măsuri
de organizare și conducere a contabilității de gestiune, aprobate
prin Ordinul 1826/22.12.2003, publicat în Monitorul Oficial nr.
23/12.01.2004
31. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în temeiul art. II
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 689 din 10
octombrie 2007, aprobată cu modificări prin Legea 86/2008
publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.
292/15.04.2008
32. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2869/2010, pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat în MO nr. 766 bis din 10.11.2009
33. Cadrul general pentruîntocmirea și prezentarea situațiilor
financiare , în Standardele Internaționale de Contabilitate 2002,
Editura Economică, București, 2002
34. Standardele Internaționale de Raportare Financiară-IFRS:
norme oficiale emise la 01.01.2011, București, Editura
CECCAR, 2011
35. NACE- Nomenclatorul de Activități Economice din
46
Comunitatea Europeană, aprobat prin Regulamentul

Consiliului CEE nr. 3037/9.10.1990
36. http://contabilul.manager.ro/
37. http://mfinante.ro
47

Lucrare de Disertatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Disertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza și controlul costurilor pe centre de responsabilitate în întreprinderile de comerț cu ridicata

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI COSTURILE

1.1 CATEGORII DE CHELTUIELI SI COSTURI

Fig. nr. 1 Structuri de costuri

Obiectul calculaţiei costurilor este reprezentat de totalitatea activităţilor derulate în cadrul

Dupa momentul Dupa intervalul de

Fig. nr. 2 Clasificarea calculaţiei

Antecalculții  se elaborează înainte de a începe producţia la care se face referire,

2. Dupa intevalul de timp care conditioneaza repetarea lor, vom regasi:

Calculaţii  sunt efectuate la interval de timp egale. În acest caz se regăsesc

Calculaţii  sunt cele elaborate la interval de timp inegale, fiind în strânsî

1.2 CLASIFICAREA COSTURILOR

Cunoaşterea criteriilor de clasificare a cheltuielilor are o importanţă destul de mare în ceea ce

După  costuri directe: reprezintă acele cheltuieli care se încorporează

baza unor chei de alocare (de repartizare), pentru ca împreuna

După  costuri fixe: reprezintă costuri care încorporează cheltuielile

În funcţie de  Costuri controlabile: reprezintă acele elemente de cost

de a influenţa asupra cărora managerul nu poate interveni (costul generat de

Criteriul timp  costuri efective: sunt calculate după consumarea proceselor,

1.3 DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA METODELOR DE CONTABILITATE DE

 metoda THM (tarif-ora-masina);

unei omogenizări a producţiei rezultate, indiferent de modul de prezentare. Acest coeficient de

1.4 Principiile calculaţiei costurilor

- determinarea obiectului calculaţiei;

- organizarea calculaţiei contabile în concordanţă cu celelalte forme de calculaţie economică

5. Delimitarea în timp a datelor şi informaţiilor pe baza cărora se calculează costurile. Potrivit

1.5 ORGANIZAREA CONTROLULUI ÎN ÎNTREPRINDERE

Cele trei forme de control sunt independente, dar şi distincte.

b) controlul de gestiune  procesul prin care managerii se asigură că resursele sunt

Etape ale procesului de

1. Finalizarea -managerii strategice strategic

2. Pilotaj -managerii tactice de

3. Execuţie -personalul de curente de

Organizarea controlului de gestiune depinde de structura organizatorică a întreprinderii şi de

 Cunoaşterea funcţiilor întreprinderii are un rol foarte important (funcţia de cercetare-

În funcţie de structura organizatorică sunt delimitate centrele de responsabilitate (pe centre de

1.5 Conceptul de Cost de producţie şi Cost al perioadei

Cunoaşterea şi înregistrarea cheltuielilor în contabilitate cu scopul de a determina costul de

 cheltuieli care se include în costul producţiei;

Această clasificare pleacă de la premisa că nu toate cheltuielile înregistrare de contabilitatea

1.6 Particularități ale organizării contabilității de gestiune în

Organizarea contabilității de gestiune în întreprinderile de comercializare a mărfurilor

Organizarea contabilității de gestiune este condiționată de:

a) Specificul activității de aprovizionare și desfacere a mărfurilor

Structura organizatorică a unei întreprinderi comerciale cu ridicata este asemănătoare ca și

Structura de exploatare vizează activitățile desfășurate în subdiviziunile operaționale,

c) Conceptul de cost utilizat în stabilirea rezultatelor

SC TEXTURA RO SRL – CADRU ORGANIZATORIC AL CONTABILITĂŢII

2.1 Scurt istoric

2.2 Evoluţia în timp TEXTURA RO SRL

Tabel nr. 2 Evoluţia în timp a indicatorilor economici în RON

Tabel nr. 3 Evoluţia în timp a indicatorilor economici în EURO

Marjă Profit 1,02% 2,06% 1,29% 1,37%

2.3 Organizarea compartimentului financiar contabil

În cadrul compartimentului financiar contabil lucrează 2 persoane subordonate directorului

o Organizează, verifică şi asigură conducerea evidenţei interne de gestiune privind veniturile,

Principalele obiective a celor două servicii

Serviciul financiar Serviciul contabilitate

a) Asigurarea la timp şi în cuantumul a) Păstrarea integrităţii patrimoniului şi

Atribuţii, sarcini, competenţe şi răspunderi

Serviciu contabilitate Serviciul financiar

1. Răspunde de organizarea şi aplicarea 1. Răspunde de fundamentarea indicatorilor

Serviciu contabilitate Serviciul financiar

2.4 Structura tehnico-organizațională a unei întreprinderi comerciale cu