Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic i Comercial

Program Master Administrarea i Negocierea Afacerilor

LUCRARE DE DISERTATIE

Coordonator stiintific:
Conf. Univ. Dr. Daniel Stefan

Masterand:
Tuca Irina Violeta

BUCURETI
Iulie 2017
0
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comercial
Program Master Administrarea i Negocierea Afacerilor

Analiza mediului economic in contextul economiei

concurentiale - Principalii concurenti ai Logistic
East Food SRL

Coordonator stiintific:
Conf. Univ. Dr. Daniel Stefan

Masterand:
Tuca Irina Violeta

BUCURETI
Iulie 2017

1
 CUPRINS

INTRODUCERE .2
CAP.1 ECONOMIA CU PIATA CONCURENTIALA...3
1.1 Caracterizare generala a economiei ..3
1.2 Piata si concurenta ....4
1.3 Tipuri de piete .......8
1.4 Sistemul real al economiei cu piata concurentiala ..11

CAP.2 PREZENTAREA FIRMEI LOGISTIC EAST FOOD SRL ...13

2.1 Descriere activitate ..13
2.2 Organigrama LEF.16
2.3 Viziune companie ....16
2.4 Prezentare site si sistem informatic...17

CAP.3 PRINCIPALII CONCURENTI ai Logistic East Food SRL ....22

3.1 Rivalitatea intre firmele concurente in sector...22
3.2 Analiza SWOT .....23
3.3 Concurentii....24

CONCLUZII .31
BIBLIOGRAFIE ...

2
 Introducere

Concurena reprezint un fenomen deosebit de important pentru viaa economica, dar

si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaz, atat
afacerile, cat si existena oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste i pana moare, va
incerca sa se adapteze mediului natural, social i economic n care traieste, ceea ce
presupune c va trebui s cunoasca ce nseamna competitia. In primul rand, va concura cu
sine nsusi, pentru a-i depasi limitele i pentru a se situa ntr-o poziie favorabila n
societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite
abilitati, care vor permite situarea pe o poziie avantajoasa.
Potrivit Dictionarului explicative al limbii romane (DEX), concurenta presupune ,,
intrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate sau ,,rivalitate comerciala, lupta dusa
cu mijloace economice intre industriasi, comercianti, monopoluri,tari,etc. Pentru
acapararea pietei, desfacerea unor produse, pentru clientele si pentru obtinerea unor
castiguri cat mai mari .
Aceasta lucrare de dizertatie propune o analiz a pietei concurentiale din Italia si a
competitorilor companiei LOGISTIC EAST FOOD SRL. Dezbatuta din punctul de
vedere al mai multor factori, mai multor perspective, aceast tem se dovedeste a fi
importanta. Am ales aceasta tema deoarece toate acestea imi sunt necesare in stabilirea
unei noi strategii cu care companieva continua pe viitor.
Pentru evidentierea aspectelor specifice acestei lucrari, ea a fost structurata in trei
capitole, prezentand mediul economic in contextul economiei concurentiale.
Primul capitol prezinta o caracterizare a economieicu piata concurentiala, a pietei si a
concurentei si manifestarea acesteia, totul pentru a cunoaste cat mai bine mediul
economic.
Cel de-al doilea capitol este o descriere amanuntita a companiei LOGISTIC EAST
FOOD SRL si a evolutiei acesteia, precum si a produselor pe care le comercializeaza.
Capitolul trei vorbeste despre competitie si meninerea n alert a concurenilor.
Acetia vor cuta ntotdeauna s aduc noutate pentru clieni pentru ca afacerea s fie ct
mai profitabil i vor contribui la meninerea unui pre de echilibru. Pe o parte se creaz
creeaz locuri de munc. n acelai timp, apare orientarea ctre clientul care este pus n
centrul ateniei, oferindui-se servicii i produse de nalt calitate pentru satisfacerea
nevoilor sale, nevoi pe care, poate, nu le cunoate nc.
Deschiderea unei alte uniti in Germania poate fi considerat un plan pe termen lung
pentru companie. Punerea unui astfel de proiect n aplicare pune n eviden spiritul
antreprenorial prin: creativitate, pricepere, perseveren, ambiie, rigoare, pozitivitate, etc.
Am ales s vorbesc despre aceast tem deoarece compania acesta este un proiect de
suflet, la care am contribuit fizic si sufleteste. Fara prea multe cunostiinte teoretice am
reusit sa ridicam si sa dezvoltam aceasta companie.
Masterul Administrarea si Negocierea Afacerilor m-au ajutat sa invat lucruri noi pe
care le pot aplica in conducerea companiei LOGISTIC EAST FOOD, ne-a nvat s ne
dorim s fim primii, s credem n forele noastre, s fim creatori de valoare n sfera
oricrui domeniu de activitate i mai ales s ne cunoatem mai bine pentru a tii ti ceea
ce s ne dorim.
3
 CAPITOLUL I ECONOMIA CU PIATA CONCURENTIALA

1.1 CARACTERIZAREA GENERALA A ECONOMIEI CU PIATA CONCURENTIALA

Schimbul inseamna instrainarea rezultatelor propriei activitati, primind in compensatie

alte bunuri necesare, inclusiv moneda.
Satisfacerea trebuintelor prin autoconsum si satisfacerea lor prin intermediul schimbului
au coexistat si coexista, dar, in timp, raportul dintre ele s-a modificat in favoarea schimbului.
Celor doua modalitati de satisfacere a nevoilor le corespund doua forme diferite de organizare si
desfasurare a activitatii economice: economia naturala si economia de schimb.
Caracteristici ale economiei naturale
Satisfacerea nevoilor umane se realizeaza fie din productie proprie, prin autoconsum, fie
prin schimb, apeland la produsele altora .
Autoconsumul desemneaza procesul de utilizare a propriilor rezultate pentru satisfacerea
nevoilor. El apare ca autoconsum final (care permite satisfacerea directa a unor nevoi de viata ale
oamenilor) si autoconsum intermediar (cand bunurile pe care le obtine, producatorul le utilizeaza
pentru producerea altor bunuri). Un producator de legume realizeaza autoconsum final pe seama
legume lor consumate de el; autoconsumul intermediar consta in folosirea legumelor pentru
fabricarea de catre acesta a conservelor destinate propriului consum.
Pe baza unor evaluari, se poate aprecia ca economia naturala a fost preponderenta pana ia
Prima Revolutie industriala. Astfel, dupa Fernand Braudef, in secolul ai XIV-lea, din populatia
regiunii mediterane, de aproximativ 60-70 de milioane de oameni, circa 90% traia din munca,
pamantului, iar 60-70% din productia intregii regiuni nu ajungea pe piata (deci era destinata
autoconsumului). Preponderenta economiei naturale era evidenta deci in aceasta zona relativ
dezvoltata din punct de vedere economic, cu numeroase racordari la schimburile 'internationale'
ale vremii. Cat priveste alte regiuni ale Europei, dimensiunile economiei naturale erau si mai
extinse .
Economia naturala a fost dominanta in conditiile unui nivel scazut de dezvoltare
economica, cu o gama restransa de trebuinte, cele elementare (biologice) fiind preponderente.
Fiecare producator avea o activitate diversificata, producea o gama larga de bunuri (in
raport cu respectivul nivel de dezvoltare si cu sistemul de trebuinte) .
Fiecare producator este izolat din punct de vedere economic de ceilalti; nivelul
eficientei economice este foarte redus; 'pentru majoritatea oamenilor, productia si consumul erau
imbinate intr-o singura functie datatoare de viata'.

Caracteristici generale ale economiei de schimb

Realitatea economica nu poate fi delimitata rigid, in economie naturala si economie de schimb.
Aceste forme de economie au coexistat si s-au interconditionat.
Restrangerea economiei naturale a fost insotita de afirmarea si extinderea economiei de
schimb pe masura amplificarii nevoilor si mijloacelor de satisfacere a lor, ca urmare a extinderii
mestesugurilor si apoi a industriei, inaugurata de Prima Revolutie Industriala.
Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii
economice In care bunurile se produc In vederea vanzarii, obtinandu-se In schimb altele,
necesare satisfacerii trebuintelor. Toate economiile contemporane functioneaza ca economii de
4
schimb.

Caracteristici ale economiei de schimb, pot fi considerate:

- specializarea agentilor economici in obtinerea anumitor bunuri;

- autonomia si independenta economica a agentilor economici;
- piata este institutia economica centrala;
- monetarizarea economiei;
- legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale de
piata;
- bunurile economice imbraca forma de marfa.

1.2. PIATA SI CONCURENTA

Piata a aparut cu mult inaintea economiei de piata, ea fiind trasatura, celula de baza a acesteia.
Ca importanta e considerata pentru agentii economici ca fiind locul de unde vin si pleaca
informatiile economice care stau la baza deciziilor acestora.
Piata are legile, relatiile si institutiile ei si se defineste ca fiind mecanismul economico-social
prin care se orienteaza activitatile economice, e un sistem complex si coerent de relatii, legi si
mecanisme care se intrepatrund si care contin in esenta cererea, oferta, preturile si institutiile
organizatorice.
In esenta, ea este o retea de tranzactii de acte de vanzare - cumparare de bunuri, servicii,
informatii, titluri de valoare. Piata nu se rezuma la un spatiu geografic, un teritoriu, desi il
include (targuri, expozitii, centre regionale, burse de marfuri sau valori), inclusiv la spatiul
virtual (piata online), ci ea e apreciata ca un spatiu economic cu legi, relatii, mecanisme si
institutii legate intre ele.
Principalul rol/functie a pietei consta in aceea de reglator al activitatii la nivel macroeconomic,
de asigurare a echilibrului macroeconomic. In mod practic, piata asigura formarea preturilor pe
baza propriilor legi, indeosebi a legii cererii si ofertei. Cele mai importante componente
economice ale pietei, fiecare avand mecanismele sale, sunt: oferta, cererea, preturile si
concurenta.
Concurenta (C) reprezinta o componenta a pietei, trasatura de baza a economiei de piata, cea
care dinamizeaza intreaga activitate economica. Specialistii apreciaza C drept cuvantul de ordine
intr-o economie, fiind tratata metaforic in dictionarele de economie (1852) astfel : 'C reprezinta
pentru lumea industriala ceea ce reprezinta Soarele pentru lumea fizica'.
Doctrina capitalismului e cea a liberalismului economic bazat pe principiul 'laissez faire, laissez
paser, le monde va de lui mme'. Inseamna C tratata ca o lege naturala, suverana, intocmai ca
legea gravitatiei. Neoliberalii considera ca nu trebuie exagerata C, ci tratata rigid ca pe un model
de comportament al agentilor economici care se consfrunta intre ei printr-un raport de forte pe
piata, invingand cel care a lucrat cel mai bine, fiind calea cea mai buna de satisfacere a tuturor
intereselor, de asigurare in final a echilibrului macroeconomic.
Concurenta se defneste ca fiind rivalitatea, lupta, competitia dintre participantii la actul de
vanzare - cumparare atat pe piata profactorilor (factori de productie) cat si pe piata satisfactorilor
(a bunurilor si serviciilor bancare, totul pentru cresterea profitabilitatii afacerii lor)
Aceasta esenta formeaza continultul legii concurentei, cea care exprima relatia de opozitie dintre
producatori pe de-o parte, si cumparatori pe de alta parte, in vederea asigurarii unor conditii mai
favorabile de ambele parti.

5
 Care e deci ratiunea de a fi a competitiei ? Este instaurarea dominatiei 'consumatorului rege',
adica de a subordona productia consumului, de a produce doar ce e necesar la un momnet dat pe
piata, in conditii stabilite de pret si de calitate.

Concluzie :
- C se detaseaza ca importanta prin urmatoarele elemente : acorda fiecarui agent
economic libertatea sa produca si sa vanda ceea ce il avantajeaza, si sa cumpere ceea ce ii e
foarte necesar, si in conditii de maxima satisfactie si calitate.
- C acorda acentilor economici posibilitatea sa isi desfasoare operatiunile economice in
conditiile cele mai avantajoase pentru el, dar tinand cont ca de pe urma acestor conditii si
operatiuni, cel mai avantajat va fi cumparatorul, care alege ofertantul cu produsul cel mai bun
pentru el cu pretul cel mai mic.
- C stimuleaza pe de-o parte oferta iar pe de alta parte cererea consumatorului pentru un produs
de calitate la preturi cat mai mici
- C confera economiei de piata functionalitate si maxima eficienta economica intrucat ea
realizeaza o severa selectie economica, adica selecteaza activitatile eficiente de cele neeficiente,
promovand eficienta in afaceri.

Baza mediului economic o reprezint sistemul de proprietate asupra bunurilor economice,

modul de repartizare a rezultatelor i de adoptare a soluiilor privind problema fundamental a
economiei. Aa cum s-a artat ntr-o tem anterioar, majoritatea economiilor de schimb
contemporane funcioneaz ca sisteme cu pia concurenial. Izvornd din filosofia proprietii
private, ele au doi stlpi de rezisten: piaa i concurena. De modul n care acestea i
ndeplinesc funciile de care dispun n mod potenial, depinde calitatea mediului de afaceri
concurenial.

Notiunea de concurenta
Alturi de cerere, ofert i pre, concurena este una dintre variabilele definitorii ale
pieei, o trstur esenial a pieei.
Concurena reprezint un comportament specific interesat al unor subieci de
proprietate, care, pentru a-i atinge obiectivele, intr n raporturi de cooperare i
confruntare cu ceilali, fiind expresia liberei iniiative.
Concurena reprezint att o confruntare, ct i o cooperare ntre ageni economici, n vederea
obinerii unor condiii mai bune de producie, de vnzare, de achiziie a bunurilor de consum, de
efectuare a operaiunilor bneti, valutare, financiare .a.m.d. Este o ntrecere pentru a obine
avantaje (sau mcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor).
n concuren, fiecare acioneaz din interes. De exemplu, cumprtorul alearg
pentru a gsi vnztorii cu preul cel mai mic, calitatea cea mai bun, condiiile cele mai
favorabile de livrare a bunurilor de consum i factorilor de producie etc. Vnztorii se ntrec
ntre ei pentru banul clientului, pentru a atrage cumprtori ct mai muli, cu for economic
ridicat, stabili n achiziii, receptivi la pre i alte favorabiliti. Din aceast competiie, n mod
normal i ca regul, ies nvingtorii cei mai buni.
Condiiile concurenei sunt: libertatea formrii preului i existena proprietii
private, iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate i garantate.
Concurena a evoluat n timp i spaiu, iar amploarea ei este influenat de:
numrul i puterea economic a agenilor cererii i ofertei;
gradul de difereniere a ofertei i preferinelor;
gradul de transparen a pieei;
msura n care societatea, mediul economic, social, politic, cultural sunt capabile s stimuleze
iniiativa, creativitatea, riscul, spiritul de competiie, dar i de cooperare;
6
 reglementrile privind intrarea/ieirea de pe o anumit pia;
gradul de substituibilitate i complementaritate a bunurilor economice;
mrimea veniturilor i mecanismele prin care acestea se obin;
nivelul de dezvoltare economic, cultural-spiritual i moral a membrilor societii;

natura politicilor economice;

amploarea tipologia i plaja practicilor anticoncureniale;
nivelul de instruire a agenilor economici.

O pia este cu att mai competitiv cu ct este mai redus capacitatea fiecrei
firme de a o influena prin preuri, cantitate i mod de comercializare. Teoretic,
competitivitatea este maxim cnd fiecare firm are o putere nul de a influena piaa. De
exemplu, dac firma A mrete cu 10% preul bunului X pe care-l comercializeaz, iar cererea
pieei se reduce cu 0,1%, nseamn c piaa bunului X este o pia competitiv. Din contr,
dac prin respectiva msur cererea pieei se contract cu 4%, nseamn c respectiva pia este
puin concurenial.
Ca orice competiie, i concurena se desfoar pe baza anumitor reguli, ea fiind, ca
i piaa, o creaie social contient.
n toate rile cu economie cu pia concurenial exist reglementri juridice privind regulile
desfurrii concurenei, sanciunile care se aplic celor care le ncalc, organismele abilitate s o
supravegheze i s aplice msuri punitive. n lipsa supravegherii i reglementrii, concurena se
poate autodistruge, poate duce la monopol i alte anomalii economice.

Politica concurenial
Reprezint ansamblul de reglementri, obiective i organisme care urmresc asigurarea
unui climat concurenial normal, prevenirea i sancionarea practicilor anticoncureniale, menite
s distorsioneze concurena, s-i altereze funciile i capacitatea de a impulsiona progresul
economic.
Practicile anticoncureniale sunt numeroase, precum:
- abuzul de poziie dominant;
- msurile discriminatorii, inclusiv n funcie de cetenie;
7
- realizarea unor nelegeri de tip cartel (privind preul, volumul produciei i desfacerii,
mprirea pieelor) i promovarea altor practici restrictive;
- intervenii publice care pot deforma concurena dintre firme (prin anumite ajutoare de stat,
drepturi/avantaje speciale acordate unor ntreprinderi);
- realizarea de concentrri (fuziuni) interne i internaionale etc., care altereaz competiia.
n cadrul Uniunii Europene s-a elaborat i promovat Politica Comun n domeniul
concurenei, menit s asigure o concuren liber, nedistorsionat, cel mai bun stimulent al
eficienei tehnice i inovrii de ctre firme i cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii
muncii i a unei specializri la nivelul UE, benefice pentru participanii la comunitate.

Funciile concurenei
a) Stimuleaz progresul economic: ea incit la inovaie i creativitate, care favorizeaz
creterea eficienei, economisia resurselor, satisfacerea mai bun a nevoilor (vezi figura 1);
b) Difereniaz agenii economici: i favorizeaz pe cei creativi, abili, ntreprinztori; ea i
elimin sau i reorienteaz spre alte domenii pe agenii imobili, conservatori; salubrizeaz viaa
economic;
c) Uneori duce la diferenierea i diversificarea ofertei, la reducerea costurilor i chiar a
preurilor de vnzare;
d) Permite cumprtorului s gseasc furnizorul cu marfa cea mai bun i mai ieftin i
i stimuleaz sau constrnge pe productori s gseasc soluii pentru a lrgi piaa i a-i
ameliora activitatea;
e) Concurena i proprietatea privat favorizeaz formarea unor comportamente raionale,
dezvoltarea responsabilitii pentru deciziile adoptate, asumarea ctigurilor dar i a riscurilor
care rezult pentru agenii economici;
f) Favorizeaz ajustarea reciproc a cererii i a ofertei prin decizii autonome ale
productorilor, vnztorilor, distribuitorilor i cumprtorilor;
g) Cnd este necorespunztor reglementat i supravegheat concurena se poate
transforma n contrariul su: genereaz risip de resurse; conduce la concentrarea exagerat a
forei economice; poate deprecia calitatea bunurilor mrfare; l defavorizeaz pe consumator etc.

Figura 1. Interdependena concuren-eficien-progres economic

8
 n cadrul concurenei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odat cu piaa i
concurena. Cu titlu general i sintetic, ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice
i extraeconomice.
Dintre mijloacele economice se remarc: reducerea costurilor, creterea calitii,
diversificarea i rennoirea sortimentului, publicitatea, acordarea unor avantaje cumprtorilor,
iar n unele situaii chiar reducerea preurilor sub cele ale concurenilor. Printre instrumentele
extraeconomice folosite n cadrul concurenei sunt frecvente: obinerea de informaii privind
concurenii, sponsorizarea unor activiti social-culturale, spionajul economic, iar, n cazuri
limit, corupia, antajul, boicotul sau chiar violena deschis.

1.3. TIPURI DE PIETE CONCURENTIALE

n rile cu economie de pia consolidat s-au impus urmtoarele tipuri de piee concureniale:
Piaa cu concurena perfect sau pur (adic purificat de orice intervenie cu tent
monopolist) presupune asemenea raporturi de pia nct toi vnztorii (productorii) sunt
capabili s-i vnd toat producia, toate mrfurile oferite la preul pieei, fr a-l putea
determina hotrtor, iar cumprtorii (consumatorii) pot s cumpere tot ceea ce au nevoie i ct
doresc la acelai pre al pieei, de asemenea, fr a-l influena dup bunul lor plac.
Premisele, respectiv, trsturile unei asemenea piee sunt urmtoarele:
- atomicitate perfect, adic existena unui mare numr de participani sau putere economic
mic, egal sau apropiat, care acioneaz independent nct nici unul dintre ei nu poate influena
hotrtor n favoarea sa volumul produciei i nivelul preului;
- omogenitatea produsului ce face obiectul tranzaciei, motiv pentru care agenilor cumprtori le
este aproape indiferent de la care dintre vnztori vor cumpra bunurile de care au nevoie;
- accesibilitatea n ramur libera intrare pe pia a noilor vnztori i cumprtori (productori i
consumatori);
- fluiditatea, respectiv adaptarea ofertei la cerere, fr piedici de natur monopolist sau
puternic dirijist i invers, libera alegere a consumatorilor (consumatorul suveran)
- transparena deplin a informaiilor n ceea ce privete preurile i dinamica lor, ca i n legtur
cu cantitile cerute i oferite dintr-un bun; cunoaterea perfect a pieei, informaii complete i
reale privind piaa prezent i viitoare a unui produs;
- mobilitatea liber a resurselor i factorilor de producie, existena unor astfel de condiii nct s
se poat deplasa liber factorul munc, factorul capital dintr-o ramur n alta, dintr-o zon n alta.
Unii specialiti consider c piaa cu concuren pur este cea care asigur funcionarea cea mai
bun a economiei de pia, ea fiind corolarul suveranitii consumatorului i al echilibrului ideal.
n realitate, o asemenea pia concurenial reprezint ndeosebi un model teoretic de analiz.
La polul opus al acestei piee se afl piaa de monopol, caracterizat prin faptul c un singur
productor (vnztor), respectiv un singur consumator (cumprtor), impune condiiile sale n
raportul cu partenerii de pia.
Piaa cu concuren imperfect desemneaz acea situaie de pia cnd agenii economici, n
calitatea lor de vnztori sau de cumprtori, pot s influeneze prin aciuni unilaterale raportul
dintre cererea i oferta de mrfuri i nivelurile i dinamicile preurilor.
Concurena imperfect este forma concurenei care exist n realitate i n care participanii au
for economic diferit(dispun de informaii mai ample, sau mai restrnse, de importan
diferit sau se difereniaz intre ei.)
n cazul pieei cu concuren imperfect, una sau mai multe dintre premisele concurenei pure
sunt nclcate, nlocuite cu alte relaii i stri.
Unele din condiiile concurenei imperfecte sunt urmtoarele:
- exist fie puini vnztori relativ puternici i muli cumprtori mici i dispersai (oligopolul);
- fie puini cumprtori i muli vnztori (oligopsonul);
- produsele sunt difereniate real sau doar imaginar, chiar i prin falsificri;

9
- exist condiii pentru ca diferiii ageni economici s exercite un control efectiv asupra
preurilor;
- apariia de noi dificulti n ceea ce privete intrarea noilor productori n ramuri i sectoare;
- rivaliti vizibile n relaia cu publicul privind calitatea produselor, frustrarea pe diferite ci a
consumatorilor etc.
Modalitile de desfurare a concurenei imperfecte se reduce la urmtoarele: politici specifice
de vnzare, promovate de firme cu ajutorul statului; provocarea prin publicitate a diferenierii
produselor i exacerbarea falselor diferene; acordarea de prime vnztorilor; folosirea unor
mrci i slogane persuasive de vnzare.
Concurena efectiv, loial i legal are ca efect general dezvoltarea cercetrii tiinifice, a
tehnicii i tehnologiilor, creterea productivitii, reducerea costurilor, diversificarea produselor.
n acelai timp, concurena genereaz i confruntri neloiale ntre parteneri, sacrificarea
intereselor unor consumatori, stimularea unor consumuri neraionale de resurse etc.
Statul modern, lund n considerare restriciile impuse de mprejurrile istorice prin care trece
fiecare ar, adopt legi corespunztoare pentru a asigura i menine condiii normale de
desfurare a concurenei. Totodat, administraia public ia msuri pentru a preveni tendinele
monopoliste n economie i a controla activitile monopolurilor, oligopolurilor, oligopsonurilor,
dac acestea exist.
Concurena efectiv rezult din ntreptrunderea tuturor formelor de piee concureniale
menionate. n rile cu economie de pia nu exist nici doar concuren pur i nici monopol
absolut, ci de dominaie de concuren imperfect i de monopol controlat.
Concurena imperfect se realizeaz n mai multe variante :
- monopolistic ;
- oligopolist
- concuren de monopol

a. Piaa cu concuren monopolistic pstreaz toate trsturile concurenei perfecte, cu

excepia omogenitii produselor, care este nlocuit cu diferenierea acestora. Intr-o asemenea
situaie, cumprtorii au posibilitatea s aleag produsul pe care i-l doresc, iar vnztorii pot s-
i impun preul i chiar cantitatea prin politica noilor sortimente de produse, deosebite de cele
vechi. Acest tip de concuren presupune coexistena a dou condiii :
- un numr mare de vnztori aflai n faa a numeroi cumprtori ;
- diferenierea produselor.
Concurena monopolistic are i alte particulariti:
a) dimensiunile mici ale firmelor;
b) capitalul necesar unor noi firme este redus, dar ele se confrunt cu restricii determinate
de mrcile de fabric;
c) costul firmelor este mai mare(dect n condiiile concurenei perfecte)datorit
cheltuielilor suplimentare impus de diferenierea produselor;
d) preul este mai mare (dect n condiiile concurenei perfecte)datorit costului mai mare;
e) numrul firmelor atrase de existena profitului face ca fiecare firm s nu poat utiliza
optim toat capacitatea de producie(i s aib o anumit capacitate excedentar).

b. Piaa cu concuren oligopol

Oligopolul reprezint acea form a concurenei n cadrul creia exist un numr limitat de
productori, ce ofer produse difereniate sau nu, dein o parte important din pia, unde sunt
dificulti la intrarea n ramur i de control general asupra preurilor.
Elementele caracteristice pieei oligopolistice se ntlnesc n proporii diferite n sectoarele i
ramurile dominate de oligopoluri.
Bunurile care formeaz obiectul vnzrii-cumprrii pe pieele oligopoliste sunt urmtoarele:
oelul, automobilele, aluminiul, aparatele electrice, mainile-unelte universale, spunurile,
buturile alcoolice i nealcoolice, igrile etc.

10
Indiferent dac bunurile oferite sunt standardizate, omogene sau difereniate, o firm oligopolist
poate adopta unul din cele dou comportamente posibile pe o asemenea pia: cooperant i
necooperant.
Comportamentul cooperant genereaz acorduri cu caracter de cartel, firmele coopernd n
avantaj reciproc. Ele i calculeaz costurile ca i cum ar fi o singur entitate economic mare,
realizeaz cantitatea total care maximizeaz profitul oligopolului i mpart ctigurile dup
modul convenit.

Se cunosc mai multe tipuri de oligopol:

a) n funcie de diferenierea produselor:

oligopoluri omogene care nu ofer produse difereniate(ex. industria automobilului);
oligopoluri difereniate care ofer bunuri difereniate(industria automobilului)
b) dup numrul de productori ce se afl n concuren:
duopol (2 productori);
oligopol propriu zis(cu mai muli productori);
Oligopolurile propriu-zise se prezint ca:
- oligopoluri cooperante(cartelul, trustul, concernul, conglomeratul)
- oligopoluri antagoniste(necooperante)- fiecare firm ncearc pe cont propriu s-i
maximizeze profitul.

c. Piaa cu concuren de monopol

O pia de monopol este definit, n genere, prin acel raport de fore, n care oferta unui bun este
asigurat de ctre un singur vnztor (productor), respectiv cererea pentru un anume bun este
exprimat de un cumprtor (consumator). Deci, dup caz, pe o astfel de pia se manifest fie
dominaia productorului, fie a consumatorului. n cazul dominaiei vnztorului, este vorba de
monopol, n cel al dominaiei cumprtorului, se spune c exist pia de monopson.
ntr-un anume sistem de gndire, se susine c monopolul exist atunci cnd un ofertant este n
msur s furnizeze singur un anume bun pe o pia oarecare. Specialitii au concluzionat ns c
dominaia absolut a unei firme, a unui productor asupra unei piee este doar o situaie
vremelnic.
Muli specialiti susin c monopolul este o simpl abstracie tiinific, un model teoretic de
analiz. n teoria microeconomic, s-a impus ns idea c monopolul, ca i piaa cu concuren
pur, reprezint o situaie reper, prin analiza creia se faciliteaz nelegerea anumitor aspecte
concrete de pia.
Cazuri de piee monopol
Exist numeroase situaii particulare de pia care pot fi asimilate modelului pieei de monopol.
De pild, este posibil ca, ntr-o anume arie geografic, o firm, chiar de dimensiuni medii, s se
comporte fa de consumatori ca un adevrat monopol. De asemenea, ntr-un orizont de timp, o
firm mare sau mic poate s monopolizeze o inovaie tehnologic sau comercial , i s impun
condiiile sale pe piaa noului produs. n plus, reglementrile i dispoziiile instituionale ale unei
ri cu privire la mecanismele unor piee pot genera situaii neconcureniale; dup cum exist i
cazuri cnd monopolul se realizeaz la nivel de marc, chiar dac produsele se schimb pe baze
concureniale.
Deoarece monopolul simplu este singurul furnizor, analiza formrii preului se face doar la
nivelul ramurii (firma acapareaz toat ramura). Deci, cererea pentru bunul unei firme
mononopoliste este egal cu cererea pieei. Acest aspect are o importan principial. Controlnd
att oferta, ct i cererea, monopolul acioneaz n interesul su egoist i n detrimentul
consumatorului. n acest caz, elasticitatea cererii, n raport de pre, este imperfect, iar curba
cererii normale are pant negativ. n aceast situaie, venitul marginal este mai mic dect preul
de vnzare fixat de monopol (invers, preul de monopol este mai mare dect venitul marginal). n
funcie de elasticitatea cererii se face alegerea monopolului.

11
 Caracteristic
Numrul i
mrimea Natura produsului Condiiile de
firmelor intrare i ieire
Structur

Concurena Multe firme mici Produse omogene Nu exist bariere

perfect

Concurena Multe firme, toate

monopolistic mici Produse difereniate Nu exist bariere

Puine firme, Produse difereniate Pot exista bariere la

Oligopol dintre care cteva sau omogene intrarea pe pia
sunt mari

Protecie total fa
Monopol O singur firm Un singur produs de intrarea rivalilor
pe pia

Figura 2. Trsturile caracteristice ale tipurilor de concuren pe pia

12
 Cea mai raspandita forma dintre ele e cea de oligopol, adica cativa producatori
influenteaza piata prin diferentiere, calitatea produsului si prin podenre in oferta totala, stabilind
si dictand preturile si conditiile (dar nu pot dicta in totalitate piata)
Cea mai nedorita forma de C e cea de monopol, adica singur producator ocupa piata, dicteaza
conditiile si preturile si intra in rivalitate cu publicul, e contestat prin legile anti-trust ale statului.

1.4. SISTEMUL REAL AL ECONOMIEI CU PIAA CONCURENIAL

n orice economie contemporan se ntreptrund, n proporii diferite, elemente, caracteristici i

mecanisme ale sistemului de pia liber cu cele dirijiste.
Economia mixt se poate aprecia ca economia de schimb contemporan, aa cum funcioneaz n
fiecare ar, se prezint ca un sistem economic mixt, n care se mbin n proporii diferite
elemente ale sistemului de pia liber cu implicarea statului n economie.

Sistemul de economie mixt se bazeaz pe dou axiome:

a) n numele eficienei i libertii este recunoscut i pstrat rolul
reglator al pieei n alocarea resurselor i n asigurarea cadrului
pentru confruntarea i armonizarea diferitelor categorii de interese
b) compensarea, completarea, contracararea i corectarea unor excese

TRSTURI:

Pluralismul formelor de proprietate, egale n faa legii, n cadrul crora ponderea principal o
deine cea particular. Subiecii fiecrei forme de proprietate i asum n mod autonom i pe
deplin dreptul de a decide n condiii de risc i incertitudine, suportnd integral consecinele
acestora.
Economia este descentralizat, funcionarea ei fiind consecina aciunilor, opiunilor
(alegerilor) individuale a cror conexiune se realizeaz pe baza pieei, cadrului legislativ i a
unor prghii economico-financiare.
Interesul personal i raporturile de pia bilaterale reprezint baza activitii economice,
impulsul su, sintetizat n maximizarea profitului pentru vnztor i a utilitii (satisfaciei)
pentru cumprator (consumator), ca mobiluri primordiale ale aciunii economice.
Piaa concurenial este regulatorul principal al activitii economice. Pentru majoritatea
domeniilor i aciunilor ntreprinse de agenii economici, piaa transmite ce, ct, cum i pentru
cine se produce, ce ct i cine consum din diferite categorii de bunuri economice necesare.
Alocarea resurselor, fundamentarea tehnologiilor i modalitatilor de combinare, ca i atestarea
calitii deciziilor, a concordanei ofertei cu nevoia sociala se fac de ctre pia prin
mecanismul preurilor. Acest lucru este posibil n masura n care:
- exist un sistem de piee: piaa bunurilor de consum, piaa factorilor de producie
(inclusiv a resurselor naturale i n primul rnd a pmntului), piaa monetar, piaa
financiar, piaa schimburilor monetare etc., n care se confrunt deschis cererea i
oferta de bunuri specifice determinnd niveluri i evoluii adecvate ale preurilor;
- este realizat un sistem de comunicare ntre componentele sistemului de piee, astfel
c situaia specific pe o anumit pia s determine reacii adecvate i la momentul
oportun pe celelalte.

Pentru majoritatea bunurilor economice (bunuri de consum i de investiii, for de munc,

moned, titluri, valute, preurile se formeaz liber prin negocieri ntre vnztori i cumprtori,
fr intervenii administrative ale statului i fr practici monopoliste;
Concurena loial, conform reglementrilor legale, pe toate categoriile de piee, i favorizeaz
pe cei puternici, ntreprinztori, nlturndu-i pe cei slabi i inadaptabili;

13
 Existena unui sistem financiar-bancar ramificat, modern echipat, care-i asum reglarea
operativ a masei monetare i orientarea aciunilor celorlali agenti economici furnizndu-le
servicii i informaii necesare adoptrii deciziilor.
structur tehnico-economic modern (factori de producie, nivel calitativ, mod de combinare,
etc.) care reprezint componenta substaniala a unei nalte eficiene economice, premisa
satisfacerii decente a nevoilor fundamentale pentru toi cetenii - condiie material a libertii
economice i democraiei;
Statul democratic vegheaz respectarea regulilor pieei, completeaz i corecteaz mecanismul
su, folosind cadrul legislativ i prghiile economico-financiare;
atitudini i comportamente specifice: prevederea, iniiativa, responsabilitatea, asumarea
riscului, spirit de competiie, inhibarea atitudinii paternaliste din partea statului sau a
colectivitii.

Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea

multiplelor trebuinte individuale si sociale, regleaza si stimuleaza productia astfel incat
comportamentul producatorilor, orientat catre maximizarea profitului, devine mijloc de realizare
a scopului sistemului economic, respectiv optimizarea consumului, maximizarea satisfacerii
trebuintei consumatorilor. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului
tehnic, scaderea costurilor si a preturilor, cresterea cantitatii, calitatii si diversitatii bunurilor
economice, imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora.
Sistemul real al economiei cu pia concurenial, care funcioneaz n economiile
contemporane, se prezint ntr-o mare diversitate de situaii, de experiene i de practici
nationale, concret istorice, adecvate diferitelor niveluri de dezvoltare.

Capitolul II PREZENTAREA FIRMEI LOGISTIC EAST FOOD

SRL

2.1 DESCRIERE ACTIVITATE

Firma LOGISTIC EAST FOOD SRL a fost infiintata in anul 2009 fiind societate comerciala cu
raspundere limitata cu capital integral privat romanesc, oferind si completand treptat o gama de
produse si servicii in domeniul comertului en-gross.
LOGISTIC EAST FOOD SRL a desfurat o activitate fr ntrerupere, rentabilA si a cunoscut o
dezvoltare constant.
Sediul social al Logistic East Food Srl este in Italia, in Via Dell'Industria, Snc, Casaletto Vaprio
(CR).
Numrul angajaiilor este de 30 persoane la 31. 12. 2016. Firma detine 12 vehicule, din care 2
camioane, 6 furgoane si 4 autoturisme pentru agenti, adaugand vehiculele conducerii.
Firma distribuie produse romanesti la 850 de clienti, magazine romanesti pe tot teritoriul Italiei,
accesand lunar 600 de magazine prin cele 2 depozite situate la Milano si Roma.
Pornind de la infiintare cu intentia promovarii calitatii, politica firmei este orientata catre gasirea
si promovarea celor mai bune produse si servicii, care permit satisfacerea cerintelor clientiilor.
Astfel, in decurs de 7 ani a reusit sa aduca pe piata italiana produse romanesti pentru romanii din
diaspora, a promovat si comercializat produse fabricate in Romania sub diferite licente.
Toate produsele sunt achizitionate prin intermediul a 2 depozite situate in Romania, unul in
Oradea si unul in Bacau, acestea trimit marfa saptamanal catre cele doua depozite din Roma si
Casaletto Vaprio.

14
LOGISTIC EAST FOOD SRL colaboreaza ,in vederea comercializarii produselor, cu firmele
Caroli, Cristim, European Drinks, European Foods, Dabis, Pambac, Conserv Fruct.

15
Firma comercializeaza si doua game de mezeluri proprii La Costache, cu vanzari de 350.000
Euro pe an si Decebal, cu vanzari de 150.000 Euro pe an.

Cifra de afaceri a inregistrat un progres constant de-a lungul anilor, astfel c n anul 2016 a fost
de 5.500.000 Euro.

16
 Intreaga activitate a firmei este subordonata scopului major al asigurarii unor castiguri
corecte si echitabile ale partenerilor sai, prin desfasurarea unei activitati profitabile i prin
dezvoltarea unei organizari eficiente orientata spre reducerea continu a costurilor. aceea de
perfectionare continua i de vanzare a produselor.

Firma intelege sa fructifice toate oportunitatile ce se ivesc pentru satisfacerea, in cat mai mare
masura, a clientilor ei, pentru mbunatatirea situatiei ei economice si a climatului de afaceri in
industria de profil si pe pietele pe care le serveste. n acest sens firma va intreprinde actiuni
adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilitatile sale socio-economice, astfel
incat sa serveasca cat mai bine interesele clienilor si salariatilor. O directie primordiala de
actiune va fi aceea de perfectionare continua i de vanzare a produselor.
Exercitiul financiar al societatii incepe de la 1 Ianuarie si se incheie la 31 Decembrie a fiecarui
an. Evidenta contabila a firmei se organizeaza si se conduce potrivit reglementarilor italiene in
vigoare.

2.2 ORGANIGRAMA LOGISTIC EAST FOOD

17
2.3.VIZIUNE

Managementul performant, pragmatismul cu care patronatul a condus afacerile societatii, au

favorizat luarea celor mai importante si indraznete hotarari, astfel incat firma a cunoscut o
evolutie favorabila a cifrei de afaceri, firma isi realizeaza continuu obiectivul principal si anume
cresterea continua a satisfactiei clientilor, concomitent cu imbunatatirea continua a serviciilor si
produselor pe care le ofera.
Firma in demersul sau de a se dezvolta, se bazeaza pe atuurile sale- tehnologie, personalul
calificat, calitatea buna a produselor, experienta indelungata in domeniu etc.
Logistic East Food Srl se angajeaza sa faca fata urmatoarelor constrangeri din mediul sau
scaderea puterii de cumparare a clientilor, modificarea gusturilor cumparatorilor, obiceiurile de
consum ale clientilor, existenta concurentilor directi si indirecti.

Valorile in care credem

Ambitia de a fi campioni
Cu spirit de fair-play fata de toti partenerii nostri, dar si fata de concurenta, vom fi mereu primii. Privind
cu admiratie performantele competitorilor nostri, ne mobilizam si mai mult pentru a ne mentine in frunte,
iar pentru a ne depasi suntem "mereu in miscare".
Integritate
Suntem integri atat moral, cat si social. Pastram un comportament profesional cu toti cei cu care intram in
contact. Cinstea, corectitudinea si incoruptibilitatea sunt calitatile noastre, ale tuturor angajatilor.
Respect
Avem si promovam o atitudine bazata pe respect atat fata de clientul nostru, cat si fata de toti cei cu care
colaboram.
Curaj
Credem ca ceea ce ne face sa fim unici este forta morala si curajul cu care rezolvam cele mai
provocatoare sarcini.
Responsabilitate
Ne asumam cu demnitate toate deciziile si actiunile noastre, suntem constienti de consecintele acestora si
ne straduim in permanenta sa gasim solutii optime la problemele existente.
Independenta
Ne perfectionam in permanenta si devenim, o data cu trecerea timpului, din ce in ce mai buni.

2.4 SITE-ul LOGISTIC EAST FOOD SRL

18
 n scurt timp, datorit activitii complexe n plin proces de extindere, a numrului mare
de clieni i cereri, se impunea se impunea crearea unei variante virtuale, ca un rspuns firesc la
situaia existent, ia fiin http://www.eastfood.it/ .

n pagina principala exista un meniu cu legaturi catre paginile secundare ale site-ului,
link-uri catre produse, o descriere a companiei si o pagina de contact. Ca strategie viitoare,
echipa LEF va lrgi domeniul de activitate prin promovarea i derularea unor proiecte inovatoare
de vnzare on-line.
Site-ul se afla intr-un proces de imbunatatire, unul din obiectivele firmei fiind
transformarea sa dezvolte o platforma de comenzi online. Magazinul va fi foarte bine organizat
i va dispune de numeroase funcionaliti care fac navigarea foarte uoar: cutare simpl i
cutare avansat, ordonarea produselor pe categorii de interes, sugestii de produse, top vnzri,
produsele cele mai des afiate, concursuri i promoii.

DREPTURI DE AUTOR (COPYRIGHT) - Intregul continut al site-ului www.eastfood.it,

incluzand, enumerativ, texte, imagini, grafice, butoane, programe, elemente de grafica web,
scripturi si orice alte date, este proprietatea Logistic East Food si/sau a asociatilor sai, si/sau a
partenerilor sai, si/sau a furnizorilor sai, si este protejat conform Legii drepturilor de autor si
legilor privind dreptul de proprietate intelectuala si industriala. Combinarea acestora (design-ul
site-ului) este proprietatea exclusiva a societatii Logistic East Food Srl si este protejata de Legea
drepturilor de autor si de legile privind proprietatea intelectuala si industriala. Folosirea fara
acordul scris a site-ului sau a oricaror elemente enumerate mai sus se pedepseste conform legilor
in vigoare.
Toate programele folosite pe acest site sunt proprietatea Logistic East Food Srl, sau a
furnizorilor sai de programe si sunt protejate de Legea drepturilor de autor.

SISTEMUL INFORMATIC
Revoluionarea tehnologiei informaionale i a comunicaiilor are un rol esenial n
producerea revoluiei cunotinelor.
Noile tehnologii informatice i de comunicaii schimb radical activitile economice i
sociale, concomitent cu modalitile de achiziionare, creare, diseminare i folosire a
cunotinelor. Noile tehnologii informatice i de comunicaii determin modificri substaniale n
organizarea i n modalitile n care productorii de bunuri, furnizorii de servicii i guvernele i
realizeaz funciile. Pe un plan mai larg, proliferarea noilor tehnologii informaionale i de
19
comunicaii, schimbrile n rolul i funciile cunotinelor cauzeaz modificri profunde n
modul n care oamenii muncesc.
Ca un corolar - n plan economic - al transformrilor menionate, cunotinele devin
elementul esenial al obinerii unei productiviti nalte i al competitivitii pentru firme, ramuri
economice, economii naionale i economia mondial n ansamblul su.
Sistemul informatic reprezinta o parte a sistemului informational care permite realizarea
operatiilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor si difuzare a informatiilor astfel
obtinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informatiei (IT) si a personalului specializat n
prelucrarea automata a datelor.

Sistemul informatic este structurat astfel nct sa corespunda cerintelor diferitelor grupuri de
utilizatori:
factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice si operative;
personalul implicat n procesul culegerii si prelucrarii datelor;
personalul implicat n procesul cercetarii si comercializarii de noi produse.
Software-ul utilizat de Logistic East Food Srl este Aladata , program de gestiune cu mai multe
module pentru vanzari, achizitii, gestiune stocuri, contabilitate primara, facturare,etc.
Software-ul automatizeaza procesele in cadrul companiei. Ele sunt n principal, mprite n
grupuri macro:
Program de contabilitate
Software-ul de depozit
Software-ul de bugetare
Software-ul de analiza financiar

1.Saldare facturi

20
 2.Ordin

3.Total ordin

21
4.Clienti

5.Articole

22
 Obiectivele strategice ale Logistic East Food:

n economia de pia cumprtorii pot s aleag ce, cnd i de unde s cumpere ori dac s
cumpere sau nu un produs. Astfel, pentru a avea succes n atragerea consumatorilor, punctul de
plecare logic pentru orice firm este s identifice ceea ce vor clienii i apoi s ncerce s
ndeplineasc aceste cerine ntr-un mod mai eficient dect concurena. Pe termen lung, o
companie trebuie s satisfac cerinele consumatorilor i s scoat bani din aceasta. Cu ct oferta
firmei se sincronizeaz mai bine cu cerinele, preferinele i dorinele consumatorilor, cu att
acetia sunt dispui s plteasc mai mult, genernd profit pentru ntreprindere. Ca urmare,
managementul ca filozofie a afacerii poate fi definit ca abilitatea de a crea i pstra consumatori
profitabili.
Crearea de clieni presupune pentru o firm monitorizarea mediului de afaceri pentru a reaciona
la schimbrile ce survin n nevoile potenialilor consumatori, astfel nct acetia s devin clieni
fideli.
Pstrarea clienilor este abilitatea cu care firma reduce la minimum sau evit ameninrile la
adresa bazei de clieni, fie din cauza schimbrilor aprute n nevoile acestora, fie din cauza
schimbrilor aprute n rndul concurenei. Clienii profitabili ai firmei sunt cei care aduc
venituri ce depesc costurile de producie ale acesteia. Firma trebuie s-i axeze, concentreze
activitatea pe afaceri profitabile, i nu pe atragerea de clieni cu orice pre.

In vedere atingerii obiectivelor, firma v-a opta pentru urmatoarele modalitati strategice:
Reproiectarea sistemului organizatoric;
Patrunderea pe noi piete
Satisfacerea cerinelor clienilor s fie realizat i meninut constant;
Desfurarea armonioas a tuturor activitilor din interiorul organizaiei care s determine
atingerea unui nalt nivel de eficien;
Dezvoltarea continua a sistemelor informatice si a unei platform on-line;
mbuntirea performanelor de mediu prin controlul i reducerea impacturilor asupra mediului
i prin adoptarea unui comportament preventiv fa de poluarea mediului;

23
 CAPITOLUL 3 PRINCIPALII CONCURENTI AI LOGISTIC EAST
FOOD SRL

Concurena reprezint confruntarea, rivalitatea economic ntre industriasi, bancheri,

comercianti, prestatori de servicii pentru a atrage de partea lor clientela consumatoare prin
preturi mai convenabile, prin calitatea mai buna a marfurilor, in vederea obtinerii unor profituri
cat mai mari i mai sigure.
n viata reala nici unul dintre modelele teoretice de organizare a economiei de schimb nu
funcioneaza n forma pura. Modelul european de economie de piata este inspirat din filosofia
liberalismului si se bazeaza pe cateva principii de baza: mecanismul economic trebuie sa se
sprijine pe piata, careia trebuie sa i se asigure o cat mai mare libertate de functionare, in principal
in ceea ce priveste preturile si salariile; mecanismele pietei nu pot insa sa determine singure
ansamblul vietii sociale, si ele trebuie echilibrate, contrabalansate de un imperativ social postulat
a priori, al carui girant trebuie sa fie statul; statul este aparatorul protectiei sociale si al liberei
negocieri intre partenerii sociali interventionismul statal si dirijismul sunt compatibile doar in
masura in care nu provoaca distorsiuni concurentei si asigura depasirea unor momente dificile de
restructurare economica.
Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea
si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii
guvernamentale sau neguvernamentale, care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. In
Uniunea Europeana, art.85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile ce au drept
obiectiv sau drept efect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei. Legile anti-monopol
din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla legislatie de protectie a concurentei, vizand
in ultima instanta protectia consumatorului.
Economia mixt se poate aprecia ca economia de schimb contemporan, aa cum
funcioneaz n fiecare ar, se prezint ca un sistem economic mixt, n care se mbin n
proporii diferite elemente ale sistemului de pia liber cu implicarea statului n economie.
Marile firme comerciale isi elaboreaza propriile strategii prin care incearca sa isi apere
profitul de concurentii de pe diferite piete, prin care vor sa castige cat mai multi clienti, vor sa
castige piata unui produs si sa se impuna.
Avantajul concurential se defineste ca fiind valoarea suplimentara pe care o firma o
poate crea pentru clientii sai in raport cu costurile aferente produsului.
Pentru crearea avantajului concurential compania poate sa adopte urmatoarele strategii:
impunere prin costuri
impunere prin produse mai performante
dominarea doar a unui segment de piata;

1.1 RIVALITATEA INTRE FIRMELE CONCURENTE IN SECTOR

Rivalitatea se materializeza prin manevre in vederea ocuparii unei pozitii privilegiate pe
paita folosind o tactica bazata pe concurenta la nivelul preturilor, publicitate, lansarea de produse
noi, ameliorarea activitatilor, garantii oferite clientele.
Rivalitatea este determinata de:
- ritmul de crestere al sectorului;
- gradul de diferentiere intre produsele diferitelor firme;
- raportul intre puterea firmelor concurente;
- strategii diferite ale firmelor;

Intensitatea rivalitii dintre agenii economici existeni n cadrul unei ramuri industriale depinde
de o serie ntreag de elemente, ntre care:

24
 structura sectorului, respectiv numrul de ageni economici, mrimea i specificul
lor, puterea lor economic;
absena diferenierii produselor, situaie care conduce la ascuirea concurenei prin
preuri;
rata sczut a creterii, fapt ce determin agenii economici s-i intensifice
eforturile pentru a ocupa un segment ct mai important de pia.

Concurena este mai mare atunci cnd:

exist multe firme mici sau cnd nu exist o firm dominant care s fixeze standarde
pentru concureni;
ieirea din ramur este dificil;
exist supracapacitate economic, costuri fixe mari, produse perisabile;
ramurile au o producie nedifereniat. Cnd preul este singurul element de difereniere
pentru cumprtor, exist dorina de a ctiga segmentul de pia prin scderea preului,
determinnd un rzboi al preurilor.
Mentinerea avantajelor competitive depinde, deci de abilitatea firmelor de a crea bariere in calea
imitari acestora de catre concurenta. Depinde, de asemenea, de intelegerea modului in care se pot
realiza investitii pentru crearea de noi avantaje competitive, pe masura ce se erodeaza cele vechi.
In acest fel, ciclul avantajelor competitive este sustinut.
In ultima instanta, toate strategiile se dovedesc viabile sau nu prin capacitatea lor de a oferi in
mod constant o satisfactie superioara unui segment distinct de consumatori. Studii recente au
relevat existenta a trei tipuri de strategii, fiecare cu caracteristici specifice. Premisa de la care s-a
pornit a fost aceea ca nu este posibil sa oferi acelasi produs tuturor clientilor, intrucat nevoile
sunt variate. Un segment de clienti prefera performante ridicate ale produsului, un altul doreste
preturi scazute, un al treilea poate dori o calitate mai buna a serviciilor oferite de furnizori, o
relatie mai personalizata cu acestia.

n cadrul pieei, firmele pot avea n vedere satisfacerea acelorai nevoi de consum sau a unor
nevoi diferite, ele adresnd acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemntoare.

1.2. ANALIZA SWOT

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor

strategice i a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului carematerializeaz
strategia respectiv, se bazeaz pe un amplu proces de analiz i evaluare amediului de aciune a
firmei, a situaiei competitivitii ei n acest mediu i a situaiei firmei, a capacitii acesteia de a
nfrunta schimbrile produse n mediu.
Analiza SWOT este o tehnic pe care o firma o poate folosi att pentru aevalua n detaliu
mediul su intern, identificnd punctele sale tari i punctele slabe, ct i mediul extern,
identificnd oportunitile i ameninrile venite din exterior. Analiza SWOT urmrete
identificarea acestor factori critici pentru activitatea ntreprinderii. Dup identificarea acestor
factori critici, firma trebuie s urmreasc, s ntreasc punctele forte existente, s corecteze
punctele slabe existente, s valorificeoportunitile semnificative i s evite ameninrile ce pot
duce la dezastru. Modelul SWOT permite s se identifice cteva strategii generice circumscrise
aa-numitelor Grand Strategies, rezultate din combinaiile dintre factorii interni, catalogarea
punctelor forte i punctelor slabe i factorii de mediu externi oportuniti i pericole. Soluiile
concrete din cele patru cadrane SWOT au la baz considerente sinergetice.
Metoda de analiz a mediului, a competitivitii i a firmei LOGISTIC EAST FOOD SRL pe
care o prezint ncontinuare, este analiza SWOT:

25
PUNCTE FORTE: SLABICIUNI:

Portofoliu de produse variat; schimbarea legislaiei, care va

Private label;
Logistica de calitate(depozite
FRIG, spatii de peste 2500 MP);
negocierea cu furnizorii, ce permite
diminuarea costurilor;
preocuparea pentru intretinerea
unor relati de colaborare cu clienti
si respectarea conditiilor
contractuale;
existenta unui sistem bine
organizat de planificare strategica;
standarde riguroase de siguranta
alimentara;
OPORTUNITATI:
retragerea concurentilor;
Previziunile de dezvoltare pot duce
la cresteri salariale;
Obligativitatea companiilorde a
respecta standardele si legislatia in
domeniu;
manifestarea unei stari de stagnare
sau regres la firmele concurente;
posibilitati de incheiere a unor
aliante, acorduri etc. avantajoase;
determina o predictibilitate sczut a
mediului de afaceri;
introducerea sau modificarea unor
taxe i impozite i, eventual, anunate
cu foarte puin timp nainte de
aplicarea lor, astfel c societatea nu
i-a conturat un buget de venituri i
cheltuieli adecvat;
existena unui canal de distribuie
prea lung, cu muli intermediari ntre
productor i client;
dificultate in recrutarea si pastrarea
angajatilor;
AMENINTARI:
intrarea pe pia a unor competitori
noi sau puternici, care vor
distorsiona piaa;
adoptarea unor reglementari
legislative sau normative restrictive
cu impact nefavorabil;
intrarea intr-o perioada de recesiune
economica la nivel national sau
international;
schimbari demografice nefavorabile;
puterea crescnda de negociere a
furnizorilor si/sau a clientilor;

1.3 CONCURENTI

Deoarece LOGISTIC EAST FOOD SRL distribuie produse romanesti la 850 de clienti, magazine
romanesti in toata Italia, are concurenti pe tot teritoriul tarii. Cativa dintre ei fiind:

Zona nord: TORINO BUSSINES, AUTHENTIC, ROMANIAN FOOD, DANUBIANA,

GHITA , BERES DAN, AGRO QUALITA IT

Zona centrala: ROMA..NIA , CTC , ROMFOOD.

1.3.1. Roma..nia este un competitor strans al LOGISTIC EAST FOOD, avand 7 ani de
experienta, o varietate mare de 3500 de produse, cu o cota de piata semnificativa. Principalele
activitati intreprinse de Roma..nia sunt importul exportul si distributia de produse alimentare si
bauturi, ce ofera:

Preluarea telefonica a comenzilor

Livrarea produselor - livram produsele pe tot cuprinsul Italiei si in insule prin curieri

Asistenta in deschiderea unui magazin romanesc-

26
 Livrare expres de produse congelate - Serviciul este disponibil momentan pentru zona
Roma - Lazio.

Intre cele doua companii se intalneste concurenta la nivel de industrie, ea are loc ntre firme ce
ofer produse similare care satisfac diferit aceeasi nevoie. Gamele de produse ale celor doua
companii sunt asemanatoare cu cateva diferente. Roma..nia distributie in Italia marca de
mezeluri ELITE, iar LOGISTIC EAST FOOD comercializeaza alte marci de mezeluri de pe
piata romaneasca si produse proprii asupra carora detine monopol.

27
Livrarea produselor la cele doua firme se face diferit. LOGISTIC EAST FOOD livreaza marfa
cu camioane proprii iar Roma..nia livreaza prin curierat.
In ceea ce priveste preturile practicate, cele doua companii au politici diferite. LOGISTIC EAST
FOOD a reusit inca de la inceput sa comercializeze produsele la preturi mai mici decat
Roma..nia acoperind costurile si avand profit.

1.3.2 Firma Agro Qualita-IT a deschis un magazin cu specific romanesc "Bunatati din
Romania" in Torino, Italia, in data de 17 martie 2012 pentru a satisface nevoile romanilor
stabiliti aici. Magazinul de prezentare si desfacere a produselor firmei Ghitta este situat in una
dintre cele mai mari piete agro alimentare din Italia, in concurenta cu peste 150 de firme. O larga
gama de produse diverse, preparate din carne facute dupa retete proprii.
Pe langa produsele si preparatele produse, firma Agro Qualita IT mai distribuie si alte produse
romanesti cum ar fi bauturi alcoolice, racoritoare, conserve, dulciuri, lactate, etc.
In afara de magazinul din Torino, mai distribuie produse si prin intermediul depozitelor de la
Torino,Roma si Verona.

28
Concurenta reprezentata de AGRO QUALITA IT este de mai multe feluri:

concuren de marc ce are loc ntre firme ce ofer aceleai bunuri i servicii destinate
satisfacerii acelorai nevoi

concuren la nivel de industrie ce are loc ntre firme ce ofer produse similare care
satisfac diferit aceeai nevoie.

concuren generic ce se ntlnete la nivelul ntregii piee, firmele disputndu-si de

fapt venituri ale cumprtorilor, care sunt obligai s i ierarhizeze nevoile.

LOGISTIC EAST FOOD SRL detine doua marci proprii prin care incearca sa mentina calitatea
la produsele din carne la cele mai inalte niveluri.
AGRO QUALITA IT este competitor prin comercializarea a doua game de produse din carne
GHITTA si CRIST-MAR, realizate dupa reteta proprie.
Un avantaj al competitorului LOGISTIC EAST FOOD este insa faptul ca are gama de
produse mai complexa, datorita volumului mai mare. Piata de desfacere a AGRO QUALITA IT
este restransa in comparatie cu cea a LOGISTIC EAST FOOD SRL.

1.3.3. Danubiana este un alt competitor pe zonele de est si nord est a Italiei, fiind intr-un
continuu proces de imbunatatire atat a distributiei ca si a produselor oferite. Compania ia nastere
in anul 2005, incepand activitatea printr-un mic magazin cu produse alimentare romanesti in
regiunea Toscana Italia. In prezent Danubiana comercializeaza marfa in cele 16 magazine
proprii, cat si prin depozitul en-gros din Ravenna alimentant regiunile Veneto, Lombardia,
Emilia Romagna, Toscana, Marche, Umbria. Depozitul este situat in zona industrial a Ravennei,
zona Basseti, intins pe o suprafata de 2000 mp.

29
Ca si in cazul celorlalti competitori, intre LOGISTIC EAST FOOD si DANUBIANA exista:

concuren la nivel de industrie ce are loc ntre firme ce ofer produse similare care
satisfac diferit aceeai nevoie.

30
 concuren generic ce se ntlnete la nivelul ntregii piee, firmele disputndu-si de
fapt venituri ale cumprtorilor, care sunt obligai s i ierarhizeze nevoile.
Se deosebeste de alti competitori ai LOGISTIC EAST FOOD prin oportunitatea de a
distribui marfa in magazinele proprii.

Danubiana a realizat o integrare n aval si firma s-a extins nainte, avansnd pe circuitul actual al
produsului. Acesta reprezinta un atuu al acestui competitor distribuindu-si marfa in magazinele
proprii astfel tot adaosul comercial ramane competitorului.
Insa LOGISTIC EAST FOOD are un volum de marfa mult mai complex si mai variat ce este
distribuit pe tot teritoriul Italiei.

In piata comercializarii produselor romanesti pe teritoriul Italiei exista si alti competori mai mici
ca dimensiuni si putere economica. Ei ofera preturi mai bune decat LOGISTIC EAST FOOD si
ceilalti competitori mai mari dar nu se ridica la standardele lor. Nu au o gama variata de produse
si nici puterea logistica necesara.
Firmele mici i mijlocii lupt pentru meninerea segmentelor lor de pia i pentru atragerea de
noi clieni.

LOGISTIC EAST FOOD SRL are si competitori neloiali reprezentati de indivizi care aduc marfa
cu furgoanele din Romania pentru a vinde la diferite magazine din Italia.
Nu se cunoaste daca platesc taxe sau accize.

Crearea avantajelor concurentiale pentru LOGISTIC EAST FOOD SRL

Alegerea strategiei optime inseamna, in fapt, gasirea unei solutii prin care sa se reuseasca, in
timp, devansarea concurentilor si mentinerea avantajelor prezente. Identificarea elementelor care
aduc avantaje si modul in care acestea pot fi mentinute pe o perioada mai indelungata de timp a
capatat o importanta cruciala in formularea strategiilor competitive

Faze ale demersului strategic urmarit, n nlnuirealor logic sunt:

analiza contextului concurenial, de manier static (pentru explicarea situaiei prezente) i

dinamic, proiectat spre viitor.

decizia strategic, concretizat n definirea obiectivelor dedezvoltare a ntreprinderii i

formularea unor alternative strategice pentru atingerea lor.

etapa crucial a procesului este cea de alegere astrategiei potrivite i de implementare a acesteia
prin decuparea sa n sub ansambluri strategice menite s constituie platforme de aciune pe
fiecare nivel ierarhic. Aceast etap este considerat smburele ntregului proces att datorit
faptului c ea constituie trecerea de la planificare la aciune, ct i datorit gradului mare de risc
pe care l presupune execuia sa.

faza final este cea de evaluare, de comparare a rezultatelor obinute cu obiectivele stabilite i
de ajustare a liniei strategice adoptate, n funcie de gradul derealizare a obiectivelor i de
reaciile strategice ale co-participanilor la mediul deafaceri.

Cercetatorii si managerii au emis mai multe ipoteze cu privire la factorii care determina
diferente in profitabilitatea intreprinderilor care actioneaza in aceeasi industrie. Cele mai
intalnite afirma ca avantajele rezulta in principal:

din modul in care isi folosesc resursele;

31
 din strategia aplicata de intreprindere pe piata.

Crearea si sustinerea avantajelor competitive devine un proces indelungat, iterativ, care necesita
investitii financiare importante si un management superior dupa cum releva figura 3.4.

Fig. Ciclul edificarii avantajelor competitive

Pentru a sustine si a reinnoi avantajele competitive intr-un mediu dinamic, managerii trebuie sa
inteleaga mai intai modul in care acestea pot fi create, precum si modul in care se erodeaza.

LOGISTIC EAST FOOD SRL are ca strategii de viitor pentru filialele sale din Italia:
Consolidarea pozitiei companiei pe piata din Italia
Furnizarea unor produse si servicii de inalta calitate, inovative, adaptate cerintelor pietei.
Pozitionarea clientului in centrul gandirii si preocuparilor noastre si oferirea unor solutii
adaptate nevoilor si dorintelor sale.

32
 CONCLUZII I PROPUNERI

Magazinele online domina paginile de rezultate pentru cautarile din Internet. Asa arata
un studiu efectuat in SUA, numit Retail Search Presence. Studiul a analizat rezultatele platite
- PPC pentru cautare in 10 categorii de produse, de-a lungul ultimelor 3 perioade de Sarbatori.
Rezultatele au aratat ca magazinele online au o prezenta foarte puternica, reprezentand
peste 30% din rezultatele afisate, in timp ce retailerii clasici au avut in mod concsecvent cea mai
slaba prezenta din orice categorie, cu 12% din afisari.
Un studiu Nielsen din 2008 continea intrebarea: Daca ar trebui sa folositi doar o
singura sursa de informare penru urmaToarea dvs. achizitie de produse electronice, pe care ati
alege-o?.
S-au primit urmatoarele raspunsuri:
Internet 58%
Vizita in magazinele clasice 25%
Recenzii din ziare/reviste 8%
Prieteni si familie 8%
Altele 1%
Europenii folosesc Internetul pentru informare, conform unui studiu EIAA- Online
Shoppers 2008 (surse de informare pentru decizia de cumparare):
Motoare de cautare 76%
Recomandari personale 72%
Comparatoare de pret 61%
Paginile de internet ale brandurilor cunoscute 59%
Informatii despre produs gasite in magazine clasice 58%
Ziare/reviste 58%
Recenzii pe siteuri expert 57%
Recenzii pe siteuri de consumatori 57%
Paginile de internet ale magazinelor 56%
Vanzatorii din magazin 50%
Continut furnizat de ISP 38%
Se observa ca, in SUA, la fel ca si in Europa, Internetul devine din ce in ce mai mult
suport informational pentru decizia de cumparare online, dar si offline. Iar daca luam in calcul
obisnuinta de a obtine informatia online folosind ca punct de start un motor de cautare, devine
foarte importanta pozitionarea magazinelor online in rezultatele acelei cautari.
Este evident pentru orice companie ca trebuie sa maximizeze promovarea pe Internet a
produsului sau (date, informatii, opinii, suport). La fel de adevarat este ca, pentru un comerciant,
prezenta pe prima pagina in rezultatele motoarelor de poate creste substantial cifra de afaceri.
Pentru rezultate sigure, majoritatea comerciantilor imbina SEO (Search Engine optimization) cu
afisarile platite (PPC - Adwords in ceea ce priveste Google), pe cand producatorii folosesc mai
mult SEO.
LOGISTIC EAST FOOD SRL a neles importana Internetului ca suport media nou care
nseamn o ans n plus de a transmite mesajul publicitar ctre consumatori. Iar Internetul poate
fi considerat cu siguran un suport nou pentru publicitate.

33
 Este un mijloc foarte bun de a atinge un alt segment de populaie reprezentat de tineri
(care acceseaz Internetul cel mai frecvent). Deoarece nu sunt multe campanii pe Internet ale
celorlalte firme competitoare, o astfel de campanie contribuie foarte mult la imaginea promovata.
Ofer posibiliti foarte bune de segmentare a publicului evitnd cheltuirea unor bani
pentru a transmite mesajul ctre oameni pe care nu i intereseaz acesta. Permite personalizarea
mesajelor n funcie de interesele celor care vor fi expui. Cantitatea de informaii pusa la
dispoziia consumatorilor poate fi foarte mare. Este o media captiv, cei care acceseaz
Internetul concentrndu-se asupra monitorului. Ofer o interactivitate ridicat. Oportuniti
creative nelimitate (putnd fi combinate imaginea, sunetul i micarea). Exista mai multe forme
ale publicitii pe Internet pornind de la clasicele bannere i web siteuri i trecnd la newslettere,
motoare de cutare, liste de discuii, pop-up-uri.
Exist know-how dezvoltat la nivel internaional i care poate fi adoptat i companiei
noastre.
Publicitatea este domeniul marketingului pe Internet care nate cele mai numeroase
controverse. Multe companii cred ca publicitatea online pltita este mijlocul cel mai puin
eficient de transmitere a mesajului unei firme. n schimb, managerii LOGISTIC EAST FOOD
cred ca este cruciala pentru supravieuirea pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE
34
1. Dobrota, N. Dictionar de Economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999
2. Curs MICROECONOMIE - Conf. univ. dr. Carmen NASTASE, Lector univ dr. Mihai
POPESCU

3. Marin, D., Stancu, S.Roman, M.,Microconomie, Aplicaii, Editura ASE, Bucureti, 2000

4. Marin, D., Hartulari, C., Albu, C., Galupa, A., Microeconomie. Teorie i aplicaii.
Consumatorul i productorul, Editura. ASE, Bucuresti, 2000

5. Sava, Sorica Economia de piata, Institutul Nationa de Cercetri Economice, Bucuresti

6. Michel, Albert Capitalism contra Capitalism, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999

7. Arrow, K., Debreu, G. - Existance of echilibrium for competitive economy, Econometric,

nr. 22/1957

8. Mises, Ludwig von - Capitalismul i dumanii si, Editura Nemira, Bucureti,1998

9. Popper, Karl - Societatea deschis i dumanii ei, vol.I i vol.II, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1993

10. Rugina, Anghel - Principia Oeconomica, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1993

11. Michel Didier - Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994.

12. Porter M .- Competitive Strategy, Free Press, New York, 1980

13. S .Oreal Management strategique de lentreprise, Economica, Paris, 1993

14. E. Dinu Strategia ntreprinderii, Ed.Economic, 2000

15. Branz Aurel, Distribuia i Logistica Mrfurilor, Editura Junimea, Iai, 2005

16. Haig Matt, Manual de E-Marketing, Editura Rentrop & Straton, Bucureti 2005

35