Ministerul Educației Culturii și Cercetării al R.

Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Textile și poligrafie
Departamentul Design și Tehnologii în Textile și Poligeafie
Programul Design și Tehnologii Poligrafice

Proiect investițional de studiu

Disciplina: Teorie economică

Realizat de  :                                                                             St.gr. : Dtp 201. Cernei Corina

Verificat de   :                                                                          Conf. univ., Dr.  Grunzu Tatiana

Chișinău 2021
 Cuprins
Nota introductiva…………………………………………………………………….……..2
Capitolul 1.
1.1 Ce este economia………………………………………………….……….3
1.2 Componentele economiei mondiale………………………………….….6
1.3 Economii representative in economia mondiala….…………...……….9
Capitolul 2.
Caracteristica economiei Republicii Moldova…..…………..……………………..…...15
Capitolul 3.
1.1 Educatia financiara……………………………………………………....18
1.2 Sfaturi in gestionarea banilor…………………………………………...20
Capitolul 4.
1.1 Nevoile umane…………………………………………………………...23
1.2 Studiu de caz……………………………………………………………..25
Bibliografie…………………………………………………………………………………28
 Notă introductivă

Banii au un rol extrem de important în vieţile noastre, chiar dacă mulţi nu vor să
creadă acest aspect. Suntem fericiţi atunci când câştigăm bani, dar suntem şi foarte
trişti atuni când îi pierdem. În momentul în care ne întreabă cineva dacă banii sunt
importanţi, mulţi spun că nu. Sunt de părere că mai importantă este sănătatea sau
familia, însă pentru ambele este nevoie de bani. Familia, educaţia şi sănătatea
trebuie să fie pe primul loc în priorităţile tale, dar banii sunt cei care te ajută să le
întreţii. Dacă am ajuns la concluzia că sunt foarte importanţi pentru noi, de ce nu le
acordăm o mare atenţie.

-De ce nu învăţăm să-i organizăm cum trebuie şi să ştim cum putem face mai mulţi
bani?

-De ce nu avem un program în care să avem o evidenţă a lor aşa cum avem şi
programul de a merge la muncă sau de a ieşi în oraş?

-De ce nu învăţăm să economisim şi să investim aşa cum învăţăm să ne jucăm sau -

învăţăm o meserie pentru a merge la muncă?

-De ce nu ne oprim să cheltuim peste măsură aşa cum mulţi dintre noi ne oprim
atunci când mâncăm prea mult?

Sunt întrebări pe care toţi trebuie să ni le adresăm.

Iar pentru a cunoaste cum sa ne gestionam banii într-un mod eficient avem nevoie
de o educatie si planificare financiara.
Planificarea financiară presupune configurarea unor obiective care să-ți permită să-
ți gestionezi banii într-un mod eficient. Trebuie să ne gândim nu doar la prezent, ci
și la viitor. Timpul trece, iar banii se vor câștiga din ce în ce mai greu, cu cât
înaintezi în vârstă!
Lucrarea de fata este conceputa ca un material ajutator, menit sa orienteze pe
studenti in procesul de aprofundare a cunostintelor economice si in cunoasterea
modalitatilor de intretinere, economie si gestionare a banilor.
 Capitolul 1
1.1
 Ce este economia? 

Economia e simplu de înțeles! Ea este foarte veche și perfect actuală. A apărut când
primii oameni au început să ia decizii pentru a supraviețui. Și de atunci nu s-au
schimbat multe. E vorba de goana după hrană, apă, căldură, iubire, statut social etc.
În toată această fugă necontenită muncim, facem schimb, renunțăm, riscăm, trișăm,
pierdem și într-un târziu (preferabil, cât mai târziu…) părăsim această lume. De
când începem să comunicăm dorințe și nevoi, iar recepționarea lor are rezultate,
suntem parte a economiei. Mai întâi aparținem gospodăriei în care ne naștem,
pentru a sfârși bineînțeles hiperconectați la economia globală.

Circuitul economic este miezul societății. Oamenii sunt legați între ei de dragoste,
prietenie, idealuri, credințe, vise dar totdeauna relațiile vor fi și „pământești”.
Latura aceasta este de fapt un lanț imens de oameni care se închide undeva pe
planeta noastră. El a evoluat odată cu societatea. Este incredibil de complex și
oricine pretinde că-l cunoaște bine, minte. Există profesioniști care după ani buni de
carieră se pot lăuda că înțeleg foarte bine doar perceperea unor impozite sau
funcționarea unei piețe. Dar cât înseamnă acest lucru din economie? 1%? E prea
mult cu siguranță. Banii, băncile, piețele, prețurile, concurența, impozitele,
contabilitatea sunt părți ale circuitului economic și alături de alte, foarte multe,
„piese de puzzle”, alcătuiesc realitatea economică: supa în care ne petrecem viața.
A fost încă de la începuturile ei subordonată evoluției circuitului economic și mereu
influențată de mersul ideilor politice, chiar de interesele particulare ale
conducătorilor societății. Problema cea mai mare a acestei științe vine din
dificultatea experimentării. Este mai ușor să descrii, să studiezi, să testezi în
laborator aspecte legate de corpuri fizice, substanțe sau unde. Cum să faci însă așa
ceva cu deciziile din capetele oamenilor? Păi economia are în centrul ei tocmai
alegerile noastre.

După mine, cea mai mare provocare a economistului repreznta : producția de

prognoze. Previziunile sunt expresia luptei omului laic cu incertitudinea, cu
necunoscutu. Lumea telurică ne domină spiritualitatea și foarte mulți oameni vor să
știe cât va fi cursul de schimb euro/dolar peste 6 luni, dacă apartamentele se vor
scumpi, dacă salariile vor crește, dacă petrolul se va ieftini și hei, ce va face bursa?
Pe cine să întrebe? Pe economist. Inginerul înțelege cât va rezista un pod,
meteorologul știe când vine ploaia și chiar un taximetrist ghicește în cât timp ajunge
pe o stradă anume. Diferența este că inginerul poate să testeze în liniște în laborator
betonul, imaginile din satelit arată unde se duc norii, iar punctualitatea
taximetristului depinde de abilitățile lui de pilotaj și curajul de a sfida reguli de
circulație. Dar cursul de schimb al valutelor depinde de deciziile a milioane de
oameni care vând sau cumpără, precum și cele ale câtorva figuri cu putere din
guverne sau bănci mari. De unde să știe săracul economist ce vor gândi laolaltă
oamenii obișnuiți și elitele politico-financiare? Cu toate acestea, prognozele trebuie
făcute și știința economică a preluat din matematică și fizică un aparat complex de
raționament și calcul.
 1.2
 Componentele economiei mondiale 

Economia mondiala este o entitate complexa. Ea este caracterizata de o multitudine

de elemente care apar in principal datorita dimensiunii sale internationale.
Incercand sa sintetizam aceste elemente, apreciem ca urmatoarele elemente compun
economia mondiala:
Economia modiala

economiile nationale

diviziunea
internationala a muncii

piata mondiala

Economiile nationale reprezinta componenta de baza a economiei mondiale. Ele

sunt celulele pe baza carora functioneaza economia mondiala. Economiile nationale
sunt centre autonome de decizie (statele nationale au independenta, inclusiv
economica), care in contextul economiei mondiale sunt legate prin niste legaturi
specifice, determinate de existenta relatiilor economice internationale. Economiile
nationale se manifesta in contextul global ca centre autonome de decizie, care
actioneaza in spiritul unor tendinte ce se manifesta global.

In economia mondiala exista peste 200 de economii nationale, diferentiate in mod

esential de potentialul economic si de nivelul de dezvoltare. Pentru a vedea modul
in care functioneaza economia mondiala,in ansamblul sau, consideram necesar a
caracteriza modul de organizare si functionare a economiei nationale.
Din punct de vedere metodologic, economia nationala se structureaza in sectoare, la
randul lor structurate in ramuri. Sectoarele unei economii nationale sunt:

Sectorul primar

(materii prime si materiale, agricultura)

Sectorul secundar

(produse manufacturate)

Sectorul tertiar

(servicii)

Sectorul cuaternar

(tehnologie informationala, idei)

Sectoarele se subdivizeaza in ramuri. Spre exemplu, sectorul industrial include

industria usoara, industria grea, s.a.m.d. Cu cat avansam spre un sector mai
complex, cu atat valoarea adaugata este mai mare.

Astfel, tarile cu sector primar preponderent in economie au un nivel de dezvoltare

mai redus, deoarece in comertul mondial vor furniza produse cu valoare adaugata
mai mica si, probabil vor importa produse cu valoare adaugata mai mare, ceea ce va
crea o presiune de deficit a balantei lor comerciale.

Locul si rolul unei economii nationale in economia mondiala depinde de mai multi
factori dintre care mai importanti sunt:

 inzestrarea cu factori de productie

Exista tari care sunt favorizate geografic, prin existenta unor mari cantitati de
resurse. Acest fapt favorizeaza un acces direct, mai rapid si mai putin costisitor la
acestea, ceea ce constituie un avantaj pentru tara respectiva.

Vorbim, spre exemplu, de cazul Rusiei, considerata un colos de reusre naturale, sau
de cazul Chinei, cu o mare reprezentativitate a factorului de productie munca, si
exemplele pot continua.
  dimensiunea pietei interne

Dimensiunea pietei interne este importanta prin prisma a doua puncte de vedere:
marimea populatiei, care indica potentialul de forta de munca al tarii respective si
consumul total, pietele de mare dimensiune fiind o atractie mai mare pentru
investitori straini atunci cand iau decizia de a penetra o noua piata.

 dinamismul economiei

Dinamismul economiei poate fi evidentiat prin rata de crestere economica. O rata de

crestere economica ridicata denota o dezvoltare mai mare a tarii respective,
dezvoltare care se va vedea si in implicarea ei in economia mondiala. Exista tari cu
un mare dinamism al economiei. Putem da ca exemple Japonia, care perioada 1955-
1972 a reutit cresteri economice si de 10%, sau tari in dezvoltare din Asia (Coreea de
Sud, Malaesya) care au cunoscut cresteri economice de 8%.

 nivelul de dezvoltare economica

Nivelul de dezvoltare economica poate fi evidentiat de indicatori precum PIB sau

PIB/loc, si evidentiaza capacitatea agentilor economici din tara respectiva de a
produce bunuri sau servicii.

 gradul de deschidere a economiei nationale spre exterior

Economia mondiala aduce in prim plan o noua dimensiune, cea internationala. Din
acest motiv gradul de deschidere a economiei spre exterior devine o modalitate de
evaluare a fortei economice a unei tari. Principalul indicator prin care poate fi
evaluata aceasta este ponderea exportului in PIB, acesta aratandu-ne gradul de
implicare a tarii in economia mondiala dpdv comercial.

Ce reprezinta PIB-ul?

PIB-ul este principalul indicator de măsurare a economiei naţionale şi este definit

ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea
acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor. O analiză a PIB-ului pe cap de
locuitor elimină influența dimensiunii absolute a populației, facilitând comparațiile
între diferite țări. PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator economic general al
nivelului de trai.
 1.3
 Economii reprezentative in economia mondiala
Pentru a avea o imagine mai elocventa asupra modului in care se manifesta
economiile nationale la nivelul economiei mondiale consideram utila o caracterizare
generala a unor economii nationale cu o mai mare reprezentativitate din perspectiva
studiului economiei mondiale.

STATELE UNITE ALE AMERICII

SUA este considerata cea mai mare putere economica a lumii. Datele ne arata un
potential fizic semnificativti un mare grad de dezvoltare economica. Se considera ca
acest nivel ridicat de dezvoltare este rezultanta unor factori dintre care mai
importanti sunt:

a) faptul ca nu a cunoscut feudalismul (considerat etapa de regres dpdv

economic), ceea ce a condus la organizarea societatii si economiei americane direct
pe principiile capitalismului

b) potentialul de resurse naturale crescut, potential completat (singurul caz din

economia mondiala) de cumpararea cu plata cash a unor tinuturi: Louisiana (1804),
Oregon (1846), California (1848), Alaska (1867)

c) potential de forta de munca ridicat, sporit si de ideea exceptionalismului

american si de un import masiv de forta de munca si inteligenta.
d) atitudinea SUA dupa cel de-al doilea razboi mondial cand, in principal
datorita puterii militare ridicate SUA a preluat pozitia de lider al lumii de la Marea
Britanie

Statisticile ne arata ca in perioada postbelica SUA au inregistrat perioade de avant

alternante cu perioade de regres, cu cresterii economice de cca 4% pe an pana in

1973, urmate de perioade de criza (1973-1975, 1981-1982, 1990-1991). Perioada 1990-
2000 este una de crestere economica, determinata in special de:

a) implicarea crescuta a SUA in context global, atat prin exporturi cat si prin
societati transnationale

b) revolutia din domeniul comunicatiilor si tehnologiei (prin investitii de peste

600 mld $ in anul 2000)

c) tertiarizarea economiei (in 2002 78% din economia americana era reprezentata
de servicii, iar SUA sunt recunoscute ca cel mai mare exportator mondial de
servicii), in 2003 in conditii de balanta comerciala negativa singura componenta
pozitiva fiind cea a serviciilor

d) o politica de incurajare a creditelor, in vederea dezvoltarii afacerilor

e) implicarea SUA in blocuri regionale semnificative (NAFTA si APEC), ceea ce a

condus la o imbunatatire a reprezentarii SUA in economia mondiala

JAPONIA

Spre deosebire de SUA, Japonia este exemplul de tara care, in ciuda feudalismului
intarziat, a cunoscut o dezvoltare deosebita. Perioada 1955-1972 a fost marcata de
cresteri economice record (si de 10% anual), cresteri care au dat nastere in literatura
de specialitate notiunii de „miracol japonez”.
Tot in aceasta perioada a avut loc o crestere semnificativa a industriei in totalul PIB,
industrie care pentru prima data a devansat agricultura. Mai mult decat atat, daca in
peioada 1970-1985 in tari considerate mari puteri cresterea productiei industriale a
fost spre exemplu de 48% (SUA) sau de 4% (Marea Britanie), in Japonia aceasta a
fost de 162%.

In anii 80 Japonia, tara fara resurse, inregistra o balanta comerciala excedentara,

fiind lider in lume in industria de constructii de nave maritime, automobile,
televizoare, si ocupand locul al doilea la productia de otel (dupa Rusia). Anii 90 ne
aduc in discutie rate ale somajului ridicate in tari dezvoltate – 13,5% in Marea
Britanie, 7,7% in SUA- , dar in Japonia aceasta era doar de 3,5%.

Desigur ca specialistii cauta explicatii pentru aceste rezultate macroeconomice

deosebite. Iata care ar fi cele mai importante:

a) o pozitionare geografica favorabila

b) o piata nationala larga, cu o infrastructura dezvoltata

c) organizarea industriei speciala (este vorba despre sistemul zaibatsu)

d) cooperarea eficienta guvern-industrie

e) investii straine dificile, directionate de catre stat, cu masuri de protectie fata de

SUA si UE, ceea ce a condus la o dezvoltare a firmelor autohtone, care au deschis
filiale in strainatate.

f) forta de munca bine pregatita, salarizata in raport cu vechimea (nenkosei),

forta de munca fiind utilizata intr-un sistem numit sushinkoyo (utilizarea
permanenta a fortei de munca)

Japonia joaca si rolul unui lider regional in regiunea asiatica, fiind si tara care a
ajutat la dezvoltarea rapida a unor tari in dezvoltare din regiune. Astfel, firmele din
Japonia a renuntat la asamblarea si prelucrarea unor produse autuhtone intensive in
munca, transferand aceste operatiuni in state precum Thailanda, Malaesya, Coreea,
eliberand, astfel, rezerve de forta de munca pentru productia altor bunuri, de regula
cu valoare adaugata mai mare. Cu alte cuvinte, Japonia joaca rolul creierului, iar
celelalte state asiatice ofera bratele.
GERMANIA

Germania reprezinta cea mai puternica economie europeana. Forta sa economica s-a
evidentiat in mod deosebit dupa ce de-al doilea razboi mondial, cand, desi distrusa
in urma acestuia, Germania a reusit sa redevina o mare putere economica. Acest
fapt se datoreaza unui potential economic semnificativ. Germania este o tara
reprezentativa in industrie (industria constructoare de masini), dar dispune si de un
sector dezvoltat al serviciilor (peste 50% din din populatia apta de munca este
ocupata in sfera serviciilor), ceea ce ii confera statutul de tara dezvoltata. Germania
reprezinta si motorul integrarii europene, multe din deciziile fundamentale pentru
UE fiind sustinute de catre Germania.

ELVETIA
Am dori sa evidentiem faptul ca nu este neaparata nevoie de o tara mare ca
dimensiune si potential pentru a fi o economie reprezentativa pe plan mondial.
Elvetia este un stat mic si fara un potential de resurse alimentare. Cu toate acestea,
este unul din cei mai mari producatori din industria alimentara. Deasemenea, mai
este cunoscuta pentru industria farmaceutica, mecanica fina, si pentru sectorul
serviciilor (afaceri bancare si turism).

OLANDA

Olanda reprezinta un alt model de tara cu potential economic redus si rezultate

macroeconomice semnificative. Exemplul cel mai elocvent il cinstituie modelul
agriculturii inalt intensive al Olandei in conditiile in care acest stat dispune de
resurse agricole reduse.

CHINA
Nu trebuie sa ramanem cu impresia ca doar tarile cu economie de piata sunt
reprezentative in economia mondiala. Exemplul cel mai bun in acest sens il
reprezinta China. China este economia cu cel mai important potential de resurse
umane din economia mondiala. Economia chineza reprezinta un model unic in
economia globala, avand un sistem de organizare a activitatii economice mixt, in
special dupa revenirea Hong Kong-ului.

Astfel, China practica o politica de deschidere (am putea aprecia-nespecifica

economiilor centralizate), fiind considerata un miracol de crestere economica.

RUSIA

Rusia este o tara in tranzitie care isi mentine locul intre cele mai puternice tari ale
lumii, desi, dupa prabusirea sistemului comunist multi ar fi sustinut contrariul.
Explicatia acestui fenomen consta in cel putin doua argumente:

a) Rusia reprezinta un mare colos de resurse, in special resurse naturale

b) Rusia ramane una din marile puteri militare ale lumii

Prezentarea tarilor mai sus mentionate este realizata pentru a avea o imagine de
ansamblu asupra importantei cunoasterii aspectelor specifice economiilor nationale
in incercarea de a le incadra in economia mondiala.
 Capitolul 2
 Caracteristica economiei Republicii Moldova 
Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil.
Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse
moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima
perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice
pentru automobile.

Anul 2020 a fost marcat de suprapunerea a două crize majore (pandemia Covid-19
și seceta), cauzând cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern
Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de
repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a

economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine,
România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul
situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și
afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17
procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.

Sectoarele economiei
Industria
Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era
dezvoltată în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici
sovietice.
Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la
momentul destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei
agricole, construcția de mașini-unelte, materiale de construcție, microelectronică,
tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice
industriale, industrii agroalimentare.

Agricultură
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 -
13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din
veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în
proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica
Moldova este ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o productivitate scăzută,
investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea
sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană.

Comerț exterior

Comerțul exterior de mărfuri cuprinde totalitatea bunurilor materiale care se

adaugă la stocul de resurse materiale ale țării (importuri) sau se scad din acesta
(exporturi), prin intrarea pe teritoriul țării sau prin părăsirea acestuia.
Se disting trei tipuri de bunuri importate:
 Bunuri străine (altele decât produsele de compensare rezultate din prelucrări în
afara țării);
 Bunuri străine care reprezintă produse de compensare rezultate în urma
prelucrării în afara țării;
 Bunuri autohtone în aceeași stare cum au fost exportate anterior. 1 Se disting trei
tipuri de bunuri exportate:
 Bunuri autohtone, originare din zona de circulație liberă sau zonele
antreprenoriatului liber;
 Bunuri autohtone, constînd din produse de compensare după prelucrare în
interiorul ţării;
 Bunuri străine în aceeaşi stare cum au fost importate anterior.
În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești
(17,56%), pentru prima dată depășind Rusia (17,34%)
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil.
dolari SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu
41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au
fost Ucraina, România și Rusia.
În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost
de 449 milioane dolari.
În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia -
980 milioane dolari, România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari,
Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari, Iran - 4,1 milioane
dolari.
 Economia și finanțele publice în 2021

Restricțiile impuse în perioada pandemiei au cauzat reducerea bruscă a vânzărilor,

determinând firmele să stopeze/amâne investițiile și să reducă costurile legate de
personal (reducerea orelor de lucru, salariilor, șomaj tehnic și, într-o măsură mai
mică, disponibilizări de personal). Aceasta, împreună cu creșterea incertitudinii, a
dus la comprimarea consumului, fapt ce a cauzat efectul de bumerang asupra
sectorului privat prin scăderea cererii, dar și a lovit în bugetul public național, prin
neîncasarea veniturilor din impozite indirecte conform nivelelor planificate. Cel mai
mult au fost afectate întreprinderile micro și mici, în special cele care nu au reușit să-
și diversifice piața și să acceadă pe piețele externe. În rândul angajaților, cel mai
mult au fost afectați cei cu salarii medii și mai ales mici, preponderent femei,
precum și cei de vârste înaintată și tinerii.
Pentru anul 2021, prognozăm o creștere economică relativ înaltă (+5,4%), având în
vedere anul agricol mai favorabil, reanimarea consumului intern, dar mai ales
extern, precum și baza scăzută de comparație. În mod evident, prognoza depinde și
de evoluția pandemiei, fiind bazată pe ipoteza unei temperări a crizei și eliminarea
graduală a restricțiilor de circulație și activitate economică. Practic, principalii
factori de creștere în 2021 sunt agricultura, unde valoarea adăugată brută este
prognozată să crească cu 14,5%, care va impulsiona exporturile de produse
agroalimentare, veniturile și, respectiv, consumul final (+8%), iar relansarea
economică anticipată în regiune va stimula și creșterea exporturilor cu circa 10%
(ritm superior creșterii importurilor – cu circa 7%).
 Capitolul 3
1.1
 Educatia financiara 

Educația financiară implică cunoștințe și abilități ce ne ajută să luăm decizii mai

bune în privința gestionării resurselor financiare de care beneficiem și ne învață cum
să gestionăm veniturile și să cheltuim mai puțin, dar și cum să facem economii
pentru situații neprevăzute sau investiții care să ne aducă beneficii.

Educația financiară utilă în timp de pandemie:

De ce este importantă educația financiară când vine vorba de o criză, cum este cea
cauzată de COVID-19? Într-o astfel de situație presărată cu provocări medicale, dar
și emoționale, este important să nu neglijăm sănătatea finanțelor noastre. Mulți
dintre noi am fost nevoiți să lucrăm de acasă. Alții și-au pierdut locul de muncă sau
sunt în șomaj tehnic și nu știu cum își vor plăti facturile și ratele la bancă. Unora li s-
au diminuat veniturile, iar economiile par să devină o resursă tot mai prețioasă.

Putem să rămânem blocați în frică și panică sau putem privi în jur, să căutăm soluții.
Putem învăța, putem crește personal și profesiona.

Formarea unui buget personal ne poate crea o nouă impresie a posibilităților și a

finanțelor noastre, ba mai mult aceasta ne poate îndrepta spre investirea banilor în
arii care necesită mai multă atenție . Odată cu constituirea bugetului mulţi oameni
realizează că aruncă banii pe multe chestii banale care nu merită efortul financiar.

De ce este nevoie de educație financiară?

Stabilirea modului de gestionare a banilor ne permite să:

 Gestionăm fluxul de bani în mod corect – atât veniturile, cât și cheltuielile.

Echilibrarea modului de consum ne va oferi șansa de a face economii. Acestea vor
constitui rezerva noastră de siguranță pentru viitor.
 Ne stabilim o rutină financiară – felul în care ne cheltuim banii poate fie educat.
Obținerea unei rutine financiare echivalează cu oprirea oricărei cheltuieli fără un
scop util a banilor câștigați.
 Stabilim un scop precis banilor pe care îi câștigăm – în acest fel știm exact pe ce
trebuie să ne cheltuim banii, unde putem face economii și cum putem folosi în
mod eficient economiile obținute.
 Ne păstrăm banii în mod inteligent – banii economisiți pot produce alți bani sau
pot rămâne o sursă de siguranță. Planificarea financiară corectă ne permite să
identificăm modalitățile prin care putem folosi o parte din economii pentru a
obține profit (de exemplu, achiziționarea de titluri de stat cu o maturitate pe
termen mediu și cu un nivel de siguranță garantat).
 Setăm în mod corect așteptările în viață – nu de puține ori oamenii se lasă pradă
exaltării și nu-și mai iau niciun fel de măsuri financiare de precauție. Iar crizele
economice sunt din ce în ce mai des vehiculate pe piața monetară internațională.
O astfel de măsură își dovedește utilitatea pe termen lung.
 Utilizăm banii atunci când este momentul oportun – iar acest lucru este posibil
tocmai pentru că ești o persoană informată și știi ce ai de făcut pentru a fi în
siguranță din punct de vedere financiar.

Ce înseamnă planificarea financiară?

Acest demers simplu și la îndemâna fiecăruia dintre noi presupune o serie de

obiective:

 Setarea unor scopuri realiste pentru a căror îndeplinire se realizează această

planificare;
 Colectarea de informații și analizarea acestora – venitul lunar și anual, cheltuielile
efectuate în mod periodic, valoarea unei potențiale creditări și altele;
 Configurarea planului de acțiune financiară – pe baza obiectivelor și a analizei
datelor colectate se vor stabili linii pe care se va acționa pe termen mediu și lung;
 Executarea planului de acțiune – de exemplu, scăderea nivelului de cheltuieli,
accesarea unor noi surse de câștiguri, folosirea inteligentă a economiilor realizate;
 Monitorizarea și ajustarea planului în funcție de situație – niciun plan nu este
infailibil, mai ales atunci când este vorba de bani.
 1.2
 Sfaturi in gestionarea banilor

Așadar, pentru a vă gestiona corect finanțele Dvs. vă voi prezenta 10 sfaturi de care
să țineți cont.

 Stabiliţi ţelurile de lungă şi scurtă durată

Înainte de a trece la calcularea veniturilor şi cheltuielilor stabiliţi-vă ţeluri pe care

doriţi să le realizaţi. Acestea trebuie să fie de lungă şi scurtă durată. Ţelul de scurtă
durată trebuie să includă ce sumă de bani doriţi să economisiţi lunar, iar ţelul de
lungă durată ar fi trebuit să conţină următoarele plăţi pe care le veți efectua - acestea
pot include cumpărarea unei maşini, al unui imobil sau al unei foi de odihnă pentru
următoarea vacanţă.
Pentru a vă crea bugetul personal trebuie să faceţi o listă cu veniturile şi cheltuielile
pe care le veţi avea într-o perioadă anumită. Unele programe software vă pot crea o
imagine mai detaliată a bugetului Dvs. sau vă pot ajuta în completarea datelor din
buget. Dacă nu sunteţi un adept al tehnologiei moderne, puteţi face lista cu
tradiţionalul pix şi carnet.
 Calculaţi veniturile

În primul rând pentru a putea gestiona bugetul personal trebuie să fiţi cinstit cu sine
însuşi şi să calculaţi fără gafe suplimentare suma de care dispuneţi pe parcursul
unei perioade, spre exemplu pe parcursul unei luni. Nu trebuie să vă minţiţi cu
faptul că dispuneţi de mai mulţi bani decât în realitate pentru că până la urmă tot
Dvs. veţi avea de suferit. Fiţi realişti şi nu vă măriţi artificial bugetul. Unele venituri
mici nu au o rată de întoarcere constantă sau variază foarte mult de la lună la lună,
deci ar fi mai bine să nu introduceţi acest venit în listă pentru că Dvs. aveţi nevoie
de o cifră concretă pentru a vă construi bugetul. Nu includeţi şi bonusurile salariale
pentru că nici acestea nu sunt considerate surse sigure de venit.
Partea grea în calcularea veniturilor pe care le aveţi este faptul că acestea se pot
schimba în mod haotic. Această partea grea are un avantaj în cazul în care Dvs. deja
duceţi o evidenţă în bugetul personal, pentru că odată cu schimbările veniturilor
veţi fi apţi să acţionaţi corect începând cu prima secundă.
 Nu trişaţi la calcularea cheltuielilor

După ce deja v-aţi scris pe listă care sunt veniturile Dvs., a venit şi rândul tuturor
cheltuielilor. Când vine vorba de cheltuieli oamenii se mint cel mai des în privința
valorii reale ale cumpărăturilor.
În primul rând notați cele mai importante cheltuieli care le veţi întâlni lunar, iar
doar mai apoi scrieţi ce aţi dori să cumpăraţi. Lucrurile de primă necesitate, cum ar
fi chiria, serviciile comunale - aceste cheltuieli trebuie să fie primele de pe lista Dvs..
Faceţi diferenţă între obiecte de primă necesitate şi din cele de lux. Gândiţi-vă nu la
ce vreţi să cumpăraţi, ci la ce trebuie de cumpărat.

După ce aţi redus toate cheltuielile obligatorii vă puteţi face şi lista cu cumpărături.
În cazul în care veniturile Dvs. sunt egale cu cheltuielile sau pur şi simplu vreţi să vă
rămână mai mulţi bani pentru o cumpărătură mai scumpă, puteţi folosi strategiile
de mai jos.
 Închiriaţi în loc să cumpăraţi

Mulţi oameni preferă să cumpere în loc să închirieze unele lucruri pe care le vor
folosi o singură dată. Acesta este doar un factor psihologic prin care Dvs. doriţi să
deveniţi proprietarul unic al bunul dat, însă în unele cazuri acele bunuri devin
uitate sau chiar inutile. Încercaţi să închiriaţi DVD-urile cu filme sau jocuri, cărţile,
revistele, echipamentul atletic precum şi alte obiecte şi astfel nu doar veţi economisi
un pumn de bani, dar şi veţi păstră mai mult spaţiu pe rafturile din casă.
 Reduceţi cheltuielile mari

Deşi reducerea unor plăţi vă poate crea disconfort, aceasta este una din cele mai
sigure metode în salvarea banilor Dvs.. Dacă aţi decis să economisiți şi doriţi să
plecaţi în vacanţă, consideraţi să rămâneţi acasă anul acesta. Dacă fumaţi şi doriţi să
economisiţi bani - căutaţi metode să vă lăsaţi.
 Plătiţi mai mult cu cardul

Plătiţi mai mult cu cardul bancar decât prin numerar. Majoritatea băncilor
comerciale emit carduri bancare care pe lângă faptul că sunt nişte instrumente de
plată, acestea au capacitatea de a face reduceri la multe întreprinderi parteneriate cu
banca emitentă a cardului. În plus odată ce veți plăti cu cardul bancar nu veți plăti
diverse comisioane ce țin de retragerea numerarului de pe card.
 Feriţi-vă de credite

Creditele la oricare din instituţiile financiare sau chiar împrumuturile fără dobândă
de la prieteni sau rude vă pot disbalansa bugetul Dvs. pentru o perioadă lungă de
timp. Principala regulă al banului este: cheltuiţi doar banii pe care îi aveţi, iar
numai în cazul unei urgenţe apelaţi la împrumuturi. În aşa mod vă veţi feri de
datorii şi vă veţi crea un plan de viitor rezistent. În cazul creditelor bancare feriţi-vă
cel mai mult de cardurile de credit, pentru că aceste credite în caz de nerambursare
vă vor lovi dur buzunarul Dvs.
Conform unor studii, persoanele care deţin un card de credit cheltuie în mediu cu
18% mai mulţi bani decât persoanele care deţin un card de debit sau decât
persoanele care plătesc cu numerar.

 Calculați creșterea reală a salariului Dvs.

Dacă salariul Dvs. s-a mărit pe perioada unui an, nu vă grăbiţi să plecaţi direct la
cumpărături. Verificați care este creșterea reală a salariului Dvs. prin excluderea
inflației. Doar astfel veți putea afla dacă veniturile au avut parte de o creștere reală.

Majoritatea companiilor preferă să mărească salariul angajaților săi în concordanță

cu devalorizarea valutei în acel an.
 Nu ţineţi banii sub saltea

În cazul în care Dvs. posedați mai multe finanţe decât aveţi nevoie, ar fi bine să le
investiţi pentru a le ridica valoarea şi pentru a evita riscul inflaţionist. Dacă nu aveţi
posibilitatea sau nu aveţi idei de investire a banilor Dvs. cea mai sigură şi inteligentă
mişcare ar fi crearea unui depozit bancar la termen.
 Limitaţi banii pe care îî aveţi la mână

Mulţi oameni nu se pot abţine să nu cheltuie toţi banii pe care îi au la mână.

Încercaţi mereu să aveţi doar banii de care aveţi strictă nevoie, astfel veţi evita plăţi
imprevizibile. Spre exemplu, retrageţi de la bancomate doar suma de bani de care
aveţi nevoie pentru următoarea săptămână. În cazul în care aţi cheltuit toţi banii din
acea săptămână, până la sfârşitul acesteia nu retrageţi alţi bani. Doar astfel vă veţi
învăţa să economisiți. Nu luaţi mereu cu Dvs cardul bancar, în special atunci când
vă duceţi într-un local sau într-o discotecă. Astfel veţi fi predispuşi să cheltuiţi mai
mulţi bani decât iniţial aţi preconizat.
Banul are valoare, iar valoare lui trebuie apreciată corect.
 Capitolul 4
1.1
 Nevoile umane 
Definirea ştiinţei economice şi a rolului ei în pregătirea profesională are drept punct
de plecare studierea nevoilor (trebuinţelor) şi resurselor, a activităţii economice, a
fenomenelor şi proceselor economice. Impulsul şi motivaţia oricărei activităţi umane
sunt reprezentate de nevoi sau trebuinţe.
În sens economic, nevoile umane reprezintă cerinţe materiale şi spirituale, de bunuri
şi servicii, de mediu ecologic etc. ale vieţii şi activităţii oamenilor. Satisfacerea lor
înseamnă consum de bunuri şi servicii şi asigură existenţa şi dezvoltarea
purtătorilor acestor nevoi – indivizi, grupuri sociale, naţiuni, societatea în ansamblul
ei.
Nevoile umane au următoarele trăsături:
1) Nevoile umane sunt nelimitate în număr (creşterea în continuu a nevoilor
umane în baza progresului tehnico - ştiinţific constituie o lege economica generală);
2) Nevoile umane sunt limitate în volum;
3) Nevoile umane sunt concurenţiale şi substituibile (cafeaua – ceaiul - compotul);
4) Nevoile umane sunt complementare şi deseori realizarea lor este
interdependentă (legătura între anumite lucruri);
5) Nevoile umane au caracter reproductibil şi repetabil (proces de repetare).
Nevoile umane pot fi grupate în:
a) Nevoi inferioare (apa, pâine) şi superioare (cunoştinţe, ştiinţe);
b) Nevoi directe de consum (îmbrăcămintea, încălţămintea, mâncare) şi nevoi
indirecte de producţie (materie primă);
c) Nevoi absolute (apa, aer) şi nevoi relative (vizitarea teatrelor,
cinematografelor);
d) Nevoi actuale (de a poseda locuinţă) şi nevoi viitoare (de a zbura pe lună).
În literatura economică toate nevoile sunt clasificate în 3 grupe:
1. Nevoile naturale (fiziologice, biologice);
2. Nevoile sociale (convieţuire, comunicare);
3. Nevoile spirituale (de instruire, de perfecţionare profesională, culturală).

2. Resursele şi clasificarea lor

Orice activitate umană presupune utilizarea anumitor resurse economice.
Resurse economice – totalitatea elementelor, condiţiilor, premizelor directe şi
indirecte, reale şi monetare, care sunt utilizabile şi pot fi atrase în procesul de
producere a bunurilor economice si serviciilor necesare pentru satisfacerea nevoilor
umane.

Resursele economice pot fi divizate în:

1. Resursele materiale, care la rândul lor se împart în:
a) resurse primare (fondul funciar, silvic, bogăţiile subterane, flora, fauna);
b) resursele derivate (utilajul, maşinile, instalaţiile, clădirile).
2. Resursele umane, care la rândul lor se împart:
a) resursele primare (populaţia);
b) resursele derivate (stocul de cunoştinţe, descoperirile ştiinţifice, brevetele etc.)
Resursele economice au caracter limitat, de aceea apare problema fundamentală de
utilizare raţională a resurselor economice. Raritatea resurselor reflectă legea
economică generală.
Legea economică generală – volumul, structura si calitatea resurselor evoluează mai
încet decât volumul, structura nevoilor umane.
Raritatea resurselor economice înaintează problema alegerii raţionale şi
determinarea costului acestei alegeri.
 1.2
 Studiul de caz 
Pentru analiza cazului, voi lua la cercetare un student care invata la Universitatea
Tehnica a Moldovei, Facultatea Textile si Poligrafie, perioada 2020-2021 in regim
mixt (3 zile fizic, 2 online) . Luam in considerare faptul ca acesta traieste cu parintii,
de unde rezulta ca este scutit de o mare parte de cheltuieli casnice ca: achitarea
facturilor, procurarea a majoritatea produselor alimentare si a hainelor, ingrijiarea
medicala, cheltuieli pentru traansport etc.
Analizand veniturile si cheltuielile personale timp de 2 luni voi obtine
urmatoarele sume(aproximat):
Sursele de venit:
Bursa-740 lei/luna=1480 lei
Lucru part-time- 5000 lei/luna=10000 lei
Ajutor de la familie-1000 lei/luna=2000 lei
Total=13480 lei

Cheltuieli:
Transport- 11 lei (in mediu)/zi= 660 lei
Mancare- 50 lei/zi=3000 lei
Procurarea hainelor- 500 lei/1 luna= 1000 lei
Abonamentul la telefon= 150/1 luna= 300 lei
Ingrijirea personala(procurarea produselor cosmetice, manichiura, frezura) =1000 lei
Distractii (iesiri in oras/la cafenea, excursii etc.) -2000 lei
Cadouri la zile de nastere= 700 lei
Procurarea materialelor didactice= 800
Total =8660 lei
Bugetul ramas : 13480 – 8660 = 4820 lei

Luand in considerare ca vara nu am bursa si nevoile ( iesirile in oras, plecarea la

mare etc.) cresc, pot considera ca tot bugetul ramas se cheltuie si eu incep anul cu
0 lei.
Pentru a putea calcula aproximativ perioada de rambursare a cheltuielilor voi
presupune ca, dupa finisarea facultatii ma voi angaja la munca ca web-designer.
Salariul acestuia in zilele noastre presupune in jur la 10000-15000 lei/1 luna
Luand in considerare ca la momentul angajarii voi trai singura, se vor adauga
urmatoarele cheltuieli:
Chiria- 4500 lei/1 luna= 9000 lei
Facturi-1000 lei/1 luna=2000 lei
Procurarea produselor alimentare= 9000 lei
Total= 20000 lei

Totalul cheltuielilor timp de 4 ani de studii:

8660*4= 207840 lei
+ perioada in care voi trai singura: 207840+20000= 227.840 lei
Calculam perioada de rambursare a banilor:
227840:13000= 17.5 luni sau 1 an si 5 luni .
 Sa urmarim cateva sfaturi care sunt utile pentru un student:

 Încearcă să stai cât mai aproape de facultatea ta, ca să poți să mergi inclusiv
pe jos în caz că pierzi metroul și trebuie să ajungi rapid. Dacă vei locui mai
departe probabil va trebui să apelezi la taxi sau la sistemele de ridesharing,
iar costurile vor fi mai ridicate. Ia în considerare campusurile universităților.
De regulă acestea sunt amplasate în zone centrale (iar chiria va fi la rândul ei
mai mică).
 Fă liste de cumpărături când mergi la supermarket și alege cu grijă firmele de
la care cumperi. Nu trebuie să faci rabat de la calitate, însă există multe
alternative la prețuri accesibile. Aruncă un ochi în perioadele de reduceri
pentru că atunci îți poți acoperi multe dintre nevoi la prețuri foarte bune.
 Folosește cu încredere cardurile studențești care îți oferă promoții inclusiv la
transport, cinema, dar și la cărțile de care ai nevoie. Nu uita că există și foarte
multe grupuri cu studenți din anii mai mari care vând cărți. Poți apela la ele!
 Fă un grafic cu facturile și alte plăți pe care trebuie să le faci și achită
lunar. Restanțele și datoriile nu vor face decât să pună presiune pe bugetul
tău, așa că evită-le cât de mult poți.
 Pune bani deoparte. Oricât de mică ar fi suma pe care o pui deoparte lună de
lună, ea va face la un moment dat diferența. Stabilește un procent din suma
totală pe care o ai lunar și economisește!

Poți să mai economisești bani dacă alegi să gătești mâncare acasă și să mergi doar
ocazional la restaurantele din oraș. Poți face din asta o activitate cu totul și cu totul
frumoasă alături de prietenii tăi care sunt sau nu studenți internaționali. Momentele
din studenție sunt cele de care îți vei aduce aminte toată viața!

Pe lângă toate acestea, este foarte util să verifici frecvent câți bani mai ai și care ți-au
fost cheltuielile. Există multe aplicații care te pot ajuta să faci asta sau poți avea un
carnețel unde să notezi frecvent. După prima lună vei putea avea o evidență și vei
putea chiar să vezi de unde mai poți economisi.

Probabil ți-ai dat seama deja: punctul-cheie în gestionarea banilor este

responsabilitatea.
 Bibliografia
https://hellofins.com/ro/cum-iti-gestionezi-banii-ca-student-in-europa/
https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2021/02/Ghid-de-educatie-financiara-
SiEuReusesc_asoc-ALEG.pdf
https://www.bistriteanul.ro/planificarea-financiara-si-importanta-acesteia-pentru-
siguranta-banilor-tai/
https://tbibank.ro/en/about-tbi-group/blog/top-greseli-frecvente-in-gestionarea-
banilor-si-cum-sa-le-eviti
https://www.pauzadestiri.ro/2021/11/educatia-financiara-si-cea-juridica-devin-
materii-obligatorii-la-
scoala/?fbclid=IwAR0WpUj1y5sffaunR3LnKJ5E9jyrzrYP0RidQhlKB_hMzrNVG-
4WsA8fOx0