EDUCAŢIA ECONOMICĂ

ŞI ANTREPRENORIALĂ

ECONOMIA APLICATĂ
GHID pentru profesori și consultanți
cl. X

Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, master în Ştiinţe ale Educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master
în științe politice
Aurelia Tomșa Doctor în economie, conferențiar universitar, Academia
de Studii Economice a Moldovei
Natalia Iacob Profesoară, grad didactic superior, master în
management, Centrul de Excelență în Economie și
Finanțe, mun.Chișinău
Oxana Barbăneagră Doctor în economie, conferențiar universitar, Academia
de Studii Economice a Moldovei
Diana Ignatiuc Doctor în economie, conferențiar universitar, Academia
de Studii Economice a Moldovei

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Economia aplicată : cl. 10 : Ghid pentru profesori şi consultanţi / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, JA Moldova ; grupul
de lucru: Corina Lungu [et al.]. – [Chişinău] : S. n., 2020 (Tipogr. "Garomont-Studio"). – 35 p. : fig., tab. – (Educaţia economică şi
antreprenorială, ISBN 978-9975-3443-3-3).
Apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Intern. (USAID).
ISBN 978-9975-3446-2-3

373.5.015:33(072)
E 15
 
 

CUPRINS

Pagina

Introducere ......................................................................................................................................................5

UNITATEA I. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A DECIZIILOR..................................................................6

UNITATEA II. SISTEME DE ORGANIZARE A ECONOMIEI........................................................16

UNITATEA III. ACTORII ȘI CIRCUITUL ECONOMIC....................................................................20

UNITATEA IV. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI RAȚIONAL.............................26

UNITATEA V. COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI RAȚIONAL ................................31

 
 INTRODUCERE

„Economia a devenit regina ştiinţelor sociale.

Este unica direcţie a cercetărilor sociale,
căreia i se acordă Premiul Nobel.”
Robert Heilbroner

Economia încearcă să rezolve problema satisfacerii necesităților umane cu resurse puține și care se
pot utiliza alternativ. Oricât de mult însă ne-am strădui, nu vom fi în stare să satisfacem toate
dorinţele şi nevoile. Zi de zi milioane de oameni - inclusiv tu, familia ta şi prietenii tăi - fac alegeri
cu privire la utilizarea resurselor limitate. Cântărim costurile şi beneficiile diverselor opţiuni în
calitate de consumatori, angajaţi, muncitori, proprietari sau manageri de afaceri, oameni de stat.
Probabil nu putem identifica toate opţiunile existente, dar le putem grupa în câteva categorii. Să le
numim ce, cum şi cine - întrebările economice fundamentale. Răspunsul la aceste întrebări le vei
analiza în acest an de studiu.

5
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I.
ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A DECIZIILOR

Unități de competențe:
1. Identificarea problemelor economice fundamentale cu care se confruntă societatea umană.
2. Explicarea modului raţional de alegere şi renunţare prin prisma costului de oportunitate
pentru efectuarea alegerii corecte.
Unități de conținut:
1. Ce este economia?
2. Penuria.
3. Costul de oportunitate.
4. Întrebările fundamentale ale economiei.
5. Definiţia şi ramurile principale ale științei economice.
6. Fenomenele, procesele și legile economice.
Noțiuni-cheie: economia, piața, economia de piață, nevoi, penuria, costul de oportunitate, frontiera
posibilităților de producție, microeconomia, mezoeconomia, macroeconomia, mondoeconomia,
fenomen economic, proces economic, legea economică.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare schematic, abilitatea de a lua
decizii raționale
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să definească obiectul de studiu al economiei și importanța acestuia;
 să explice modul în care liberul schimb și piețele contribuie la organizarea producției și la
distribuirea mărfurilor și a serviciilor;
 să definească penuria și costul de oportunitate determinând rolul lor în economie și în viața
noastră de zi cu zi;
 să determine impactul costului marginal și a beneficiului marginal în procesul luării deciziei;
 să stabilească importanța cunoașterii fenomenelor și proceselor economice în scopul luării
deciziilor raționale;
 să enumere principalele probleme economice cu care se confruntă societatea.

CADRUL CONCEPTUAL
În procesul de creare a bunurilor şi serviciilor interacţionăm cu mulţi oameni pe care, de cele
mai multe ori, nici nu-i cunoaştem. Asemenea unei echipe enorme, oamenii îndeplinesc sarcini
specifice şi împreună realizează ceea ce o singură persoană nu ar putea-o face. Economiştii explică
modul în care se întâmplă toate aceste interacţiuni.
A face economie nu înseamnă nimic altceva decât alegerea continuă între diferitele
posibilităţi, iar economia nu este în fond decât ştiinţa alternativei. Economia devine astfel teoria
alegerii, alegere înfăptuită de subiectul economic din mai multe variante posibile.
Economia este un studiu al modului în care oamenii utilizează resursele rare de care dispun,
la un moment dat, în vederea unei cât mai bune satisfaceri a nevoilor existente în acel moment.
Pieţele facilitează liberul schimb care îi avantajează pe toţi participanţii la schimb. Înţelegerea

6
economiei înseamnă studierea conţinuturilor acesteia şi folosirea cunoştinţelor economice pentru a
gândi mai subtil. Unele dintre cele mai importante concepte ale economiei – nevoile și resursele
economice, penuria, costurile de oportunitate, frontiera posibilităților de producție, alegerea
rațională, fenomene, procese și legi economice au fost abordate în acest capitol. Fiecare dintre
aceste noţiuni ne ajută să cugetăm mai profund asupra deciziilor pe care trebuie să le luăm şi asupra
lumii din jur.
Penuria reprezintă incapacitatea de a satisface toate dorinţele. Nu pot fi satisfăcute toate
dorinţele deoarece resursele - de capital, umane, naturale - sunt limitate. Întrucât resursele sunt
limitate, trebuie să alegem modul cel mai raţional de folosire a acestora. Fiecare alegere are un cost
de oportunitate, cea mai bună alternativă la care renunţăm când decidem ceva. Economiştii îşi
concentrează atenţia în mod special asupra costurilor sau beneficiilor marginale ale oricărei
opţiuni. Fiind în situaţia unei opţiuni libere, consumatorii şi producătorii iau decizii raţionale,
renunţând la ceva pentru a obţine mai mult din altceva.
Economia studiază modul în care oamenii fac faţă resurselor limitate prin intermediul unei
multitudini de alegeri la care recurgem în calitate de consumatori, angajaţi, proprietari ai afacerilor
şi oficialităţi de stat. Toate aceste alegeri pot fi grupate în categorii mari: ce bunuri şi servicii să
producem, cum să fie ele produse şi cine să beneficieze de ele.
În ţările cu economie dezvoltată, pieţele reprezintă criteriul principal de alegere a răspunsului
la întrebările economice fundamentale ce?, cum? şi cine?. Un astfel de sistem este numit economie
de piaţă sau liberă iniţiativă.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

 Liberul Schimb, penuria, costuri de oportunitate și opțiuni-limită
 Cereți elevilor să cerceteze procesul de fabricare a unui produs pe care îl cumpără în mod
regulat, de exemplul – fulgii de porumb. Să facă o listă de indivizi care participă la fabricarea
acestui produs și lansarea lui pe piață. Să identifice elementele schimbului de-a lungul
procesului și să analizeze utilizarea unor alternative ale resurselor folosite în procesul de
fabricare a produsului. În ce mod piețele furnizează informațiile necesare producătorilor și
consumatorilor pentru alocarea resurselor. Cum nevoile devin motivul activității omenești.
Adaptarea resurselor limitate la nevoile nelimitate.
 Cereți elevilor clasei să scrie într-o coloană lucruri pe care le-ar putea cumpăra cu 100 lei
primiți în dar. Apoi rugați-i să scrie într-o a doua coloană lucruri pe care le-ar putea cumpăra
dacă, cumva, cei 100 lei ar „reapărea”. Astfel, puteți cita articolele din coloana a doua drept
cost de oportunitate a bunurilor din colana I.
 Alegeți o problemă cu care se confruntă comunitatea. Determinați posibilitățile de soluționare
a problemei date. Inițiați o discuție privind costurile de oportunitate și opțiunile-limită asociate
cu fiecare soluție. Alegerile raționale reieșind din penuria cu care se confruntă consumatorul și
producătorul.
 Folosiți curba posibilităților de producție (sau frontiera posibilităților de producție) pentru a
ilustra opțiunile limită asupra cărora elevii trebuie să decidă, în scopul unei alegeri optime.

7
 Resursele
 Resursele pot fi explicate prin clasificarea celor cunoscute. Cereți clasei să identifice categorii
de resurse de producție similare cu cele identificate în continuare: manuale, clădirea școlii,
profesori, echipamente de multiplicare și teren de fotbal.
 Analizați resursele implicate în obținerea unor articole obișnuite: o carte, o prăjitură, un
tricou, etc. Luați în considerare și alegerile pe care le fac producătorii de producție care
contribuie la producerea și distribuția bunurilor, și serviciilor create de firma sa.
 Ce, cum și cine?
 Folosiți o variație la tema Robinson Crusoe în care se presupune că întreaga clasă a fost
debarcată la țărmul unei insule nelocuite. Puteți cere întregii clase sau împărțită în grupuri mai
mici, ca, folosind un număr limitat de unelte și arme ale civilizației, salvate de pe barca sau
avionul lor, să pregătească un plan de supraviețuire care ar răspunde la întrebările Ce? Cum?
și Cine?.
 Lectura “Supermarket” din caietul elevului se referă la băcănii, pentru a ilustra modul în care
piața alocă bunuri și servicii. Cereți clasei să analizeze altă categorie de comerț cu amănuntul
(ex. Magazin de mărfuri pentru menaj) din punct de vedere al modului în care societatea
noastră răspunde la întrebările Ce?, Cum? și Cine?.
 Ramurile principale ale științei economice, fenomenele, procesele și legile economice
 Știința economică poate fi abordată și cercetată la diferite niveluri: microeconomia (la nivel
de indivizi și întreprindere), mezoeconomia (la nivel de ramură, regiune), macroeconomia (la
nivel de economie națională), mondoeconomia (la nivel de economie națională).
 În literatura economică sunt larg utilizate noțiunile de fenomen economic (de exemplu:
privatizarea), proces economic (de exemplu: creșterea prețurilor, modificarea cererii sau a
ofertei) și legi economice (au un caracter istoric obiectiv și studierea lor stă la baza politicilor
economice).

STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor să elaboreze o schemă a factorilor de producție.
 Solicitații elevilor să țină un registru al deciziilor zilnice. Ei vor fi surprinși de numărul
efectiv de decizii luate de către fiecare în parte. Solicitați-le să efectueze o analiză marginală
a deciziilor selectate, după modul exercițiului din caietul elevului „Reflecții marginale”.

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Laborator de aplicații economice - 1
1. 8-5-1-3-9-4-2-7-10-6
2. Nimeni nu poate garanta că consumatorul va putea procura toate lucrurile pe care și le
dorește. La fel, nu există nici o garanție că consumatorul va vrea produsele oferite de
întreprinderi. Însă, comerțul liber face posibil ca întreprinderile și consumatorul să acționeze
în interesele unul altuia. Aceasta duce la faptul că, întreprinderile produc ceea ce solicită
consumatorul. Ele efectuează aceasta pentru a câștiga banii de care au nevoie.

8
Întrebări de verificare:
1. a. Ele duc evidența bunurilor procurate de oameni.
b. Faptul că pot vinde mai multe produse și câștiga mai mulți bani.
c. Da. Toate firmele au tendința de a spori vânzările, oferind bunurile și serviciile solicitate de
consumatori.
2. a. “Învingători” sunt produsele de care au nevoie consumatorii.
b. “Învinși” sunt bunurile pe care consumatorii nu vor să le cumpere.
c. Clienții.
3. Răspunsurile vor varia. Spre exemplu, automobilile în ziua de azi trebuie să consume cât
mai puțin combustibil, mașinile de dactilografiat au fost înlocuite de computer, și sosul
Salsa a înlocuit Ketchupul.

Laborator de aplicații economice - 2

Decizii referitoare la penurie
1.Răspunsurile pot varia.
A. Merg la competiții B. Distribui pliante C. Compromis
2.
Avantaje Mă distrez Câștig bani Economisesc bani
Stau cu prietenii Economisesc bani Câștig banii
______________ ___________________ Stau cu prietenii
Dezavantaje Cheltuiesc banii Nu mă distrez Renunț la distracție
economisiți
_____________ __________________ Cheltui niște bani
3. Răspunsurile vor varia.
4. Nu. Necesitatea pentru bani sau plăcerea de a urmări un meci de basket diferă de la un individ la
altul.

Laborator de aplicații economice - 3

Resurse naturale Resurse umane Resurse de capital
lecitină 6 persoane 15 mii euro
făină de grâu, de porumb utilaj pentru împachetare
cacao
zahăr
apă
sare

Laborator de aplicații economice - 4

Când costul de oportunitate bate la ușă. Concepte aplicate.
1. Răspunsurile vor varia, însă elevii trebuie să explice ce ar mai putea cumpăra cu cei 300 lei.
2. Răspunsurile vor varia.
3. Nu. Timpul are și el cost de oportunitate. Costul de oportunitate este cea mai bună alternativă
la care renunțăm pentru folosirea timpului liber al elevului/elevei.
Costurile de oportunitate poate fi exprimat cu cunoștințele pe care le pot obține dacă merg la
școală
9
 4. Costurile de oportunitate reprezintă câștigul la care renunță elevul mergând la facultate în
defavoarea unui loc de muncă permanent.
5. Da. Costul de oportunitate reprezintă studii (și un salariu înalt pe viitor) la care renunță elevul.
6. Plasând banii în cont de economii la bancă care generează o dobândă de 10% (10%x500 000
lei = 50 000 lei) întreprinzătorul obține venit de 50 000 lei. Investind în producerea
cuptoarelor cu microundă va obține un venit de 25 000 lei (Venit din vânzări – Costul
vânzărilor). Sumând acest cost de 500 000 lei cu 20 000 lei ale altor costuri de producție
obținem un cost anual total de 725 000 lei. Este mai rentabil să plaseze banii la bancă (50
000>25 000).
Costuri ale mediului ambiant
7. Va fi nevoie să se taie mai mulți copaci pentru producerea hârtiei.
8. Se vor folosi mai multe resurse pentru reciclarea materialelor, ceea ce include combustibil
pentru camioane, apă pentru curățare și prelucrare, timp, etc.
9. Nu deținem informații suficiente pentru a răspunde la această întrebare. Ar trebui să știm
prețul tuturor resurselor utilizate în ambele cazuri. Costuri de oportunitate, însă, există în
ambele cazuri.

Laborator de aplicații economice - 5

Interpretarea unei curbe producție-posibilități
1. a. Dacă Maria are 4 ore pe zi libere și lucrează 5 zile în decurs de o săptămână va lucra 20
ore. Salariul pe oră constituie 6 lei. Răspuns: 20*10=200 lei/săptămână.
b. Notați punctele pe grafic B și B+ 10 Salariul:*10 = 100 (ceea ce corespunde cu nota 8).
c. Să studieze mai mult.
d. Răspunsurile vor varia. Studiile sunt foarte importante în cazul în care Maria vrea să
devină farmacistă. Pe de altă parte, timpul lucrat într-un restaurant poate fi o investiție
bună, dacă ea planifică să facă carieră în acest domeniu.
2. a. 300 km de drum (magistrală) (600-300)/(2-1).
b. 1 avion.
c. Date despre tehnologia construcției și date despre condiția drumurilor naționale.

Laborator de aplicații economice - 6

Reflecții marginale. Interpretarea datelor
1. 15 lei; 1 leu.
2. 14 lei; 2 lei.
3. Da. Beneficiul marginal depășește costul marginal, astfel încât elevii pierd mai puțin decât câștigă.
4. Cel mult 8 minute. (răspunsul de 7 minute este corect, deoarece beneficiul marginal și costul
marginal sunt la același nivel de 8 lei)
5. Deoarece elevul/persoana nu poate obține un câștig net în cazul în care se află mai mult timp în
salonul de coafură/frizerie.
6. 8 minute.
7. Beneficiul total sau importanța mâncării este mai mare decât cel al distracțiilor, însă nu este
neapărat să alegem între mâncare și toate felurile de distracții. Alegerea este mai mult între o
porțiune mai mare de una și o porțiune mai mică decât cealaltă. Această alegere depinde de
beneficiul marginal care constă în cheltuirea unui leu suplimentar pentru fiecare dintre cele două
10
 opțiuni. Când beneficiul marginal al cheltuirii unui leu pentru distracții este mai mare, noi
cheltuim acel leu anume pe distracții și în nici un caz pentru mâncare.
8. a. Costul de oportunitate este lucrul asupra proiectelor de studiu pe care elevii nu reușesc să-l
efectueze. Beneficiul însă, este un atelier curat și îngrijit.
b. Întrucât elevii/elevele petrec mai mult timp aranjând atelierul, costul marginal al activității lor
sporește, iar beneficiul marginal scade. A utiliza timpul elevilor/elevelor în cel mai eficient
mod înseamnă a-i implica în curățarea atelierului o perioadă de timp egală cu costul marginal
și beneficiul marginal.
c. Răspunsurile vor varia, dar s-ar putea ca doamna Mirela să fie nevoită să încerce diferite
opțiuni.
9. Da. Atâta timp cât beneficiile marginale depășesc costul marginal, are rost să cheltuie pentru
îmbunătățirea mediului. Dar, când costul marginal depășește beneficiul marginal, cetățenii pierd
mai mult decât câștigă din eforturile pe care le depun. (Întrebați elevii dacă această decizie este
cumva similară lor despre timpul consacrat pieptănatului dimineața.)

Laborator de aplicații economice – 7

Domeniile economiei
Titluri Domeniul
 Asigurarea echilibrului dintre cererea globală și oferta globală mondoeconomia
 Evoluția venitului național macroeconomia
 Prețul biletului la cinema microeconomia
 Creșterea economică macroeconomie
 Nivelul tehnologizării agriculturii mezoeconomia
 Diviziunea internaţională şi specializarea muncii mondoeconomia
 Evoluția ratei șomajului macroeconomia
 Procurarea unei biciclete noi sau a unui calculator microeconomia
 Salariul familiei microeocnomia
 Comerţul internaţional mondoeconomia
 Productivitatea muncii microeconomia
 Prețul celularului microeconomia
 Evoluția ratei inflației macroeconomia
 Sistemul valutar internațional mondoeconomia
 Ocuparea deplină a forței de muncă macroeconomia
 Concurența pe piața telefoniei mobile microeconomia
 Comportamentul consumatorului în actul său de consum microeconomia
 Migraţia capitalului şi a forţei de muncă mondoeconomia
 Veniturile și cheltuielile industriei constructoare de mașini mezoeconomia
 Stabilitatea prețurilor macroeconomia
 Internaţionalizarea vieţii economice mondoeconomia

11
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE
Schimb liber; oricând și oriunde oamenii fac schimb liber unii cu alții; resurse capitale;
resurse umane; resurse naturale; costuri de oportunitate; opțiuni-limită; ce bunuri și servicii să
producă; cum să le producă; cine va beneficia de aceste bunuri și servicii.

Recapitulare
Găsiți răspunsul
i-1, d-2, g-3, a-4, j-5, h-6, e-7, b-8, f-9, c-10.
Soluții multiple
b-1, a-2, d-3, a-5, c-6, d-7, b-8, d-9, b-10, a-11, c-12.

Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice

1. Dacă oamenii ar putea obține tot ce își doresc oricând doresc, atunci n-ar fi nevoie de
economie sau de studiul acesteia. Acesta e un adevăr, deoarece într-un atare caz n-ar exista
penurie. Fără penurie n-ar exista costuri de oportunitate și premise de a produce sau a
efectua schimbul.

2. Elevii trebuie să-și exprime opinia referitor la modul de folosire a terenului, reieșind din
rolul care le-a revenit. (Spre exemplu, proprietarii de magazine ar putea prefera parcarea,
părinții din cartierele învecinate ar putea prefera amenajarea terenului de joacă).

3. Răspunsurile vor varia, însă elevii trebuie să enumere câteva firme, etape de producție sau
indivizi încadrați în fabricarea și distribuirea unui produs. Ei trebuie să menționeze că liberul
schimb (piața) organizează și coordonează acești oameni și activitățile lor.

OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Economie. 2. Fenomen economic.

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. F. Alegerea rațională presupune principiul de renunțare la ceva pentru a obține mai
mult din altceva.
2. A. Costul de oportunitate reprezintă alternativa cea mai bună la care renunţăm atunci
când facem o alegere.

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. b; 2. E

IV. Ploblema: Un student/ă dispune lunar de o sumă de 200 lei. Din acești bani el/ea este
dispus/ă să procure manuale de economie și caiete. Prețul unui manual este 40 lei, iar al
unui caiet este de 20 lei. Calculați costul de oportunitate al unui manual. Reprezentați
grafic curba posibilităților de producție. Formulați concluzii.

12
 Y
Variante Caiete Manuale Cop al
10
(Curba Y) (Curba X) manualului
1 10 0 - 8

2 8 1 2 6
3 6 2 2
4
4 4 3 2
5 2 4 2 2
6 0 5 2
0
1 2 3 4 5 X
Pentru a identifica variantele de alegere a consumatorului este necesar de a forma
combinațiile posibile de achiziționare. Presupunem că, consumatorul a decis să procure un
număr maxim de caiete, renunțând la manuale, astfel încât suma de bani disponibilă să fie
cheltuită integral.
20*10+40*0 = 200 lei.
Deci în prima variantă de alegere se vor cumpăra 10 caiete și nici un manual.
În următoarea variantă de alegere, consumatorul va cumpăra un manual și 8 caiete.
20*8+40*1 = 200 lei.
Astfel se vor determina variantele posibile și se vor indica în tabel.
ΔY
Cop = − unde: ΔY –valoarea bunului la care se renunță; ΔX -valoarea bunului ales pentru
ΔX
consum.
Δcaiete 8−10
Cop1manual = = = −2 (𝑐𝑎𝑖𝑒𝑡𝑒) etc.
Δmanual 1−0
În baza rezultatelor obținute concluzionăm că, dacă consumatorul decide să cumpere cu
un manual mai mult, el va fi nevoit să renunțe la procurarea a două caiete, iar dacă va dori să
procure un număr maxim de manuale, atunci el va renunța în general la cumpărarea caietelor
în favoarea a 5 manuale.

V. Comentarii și raționamente
„Dacă printr-o simplă atingere a lămpii lui Aladin, toată lumea ar putea avea tot ce-și
dorește, n-ar mai fi nevoie să studiem economia”. Sunteți sau nu de acord cu această afirmație,
argumentați.
Răspuns: Dacă oamenii ar putea obține tot ce își doresc oricând doresc, atunci n-ar fi
nevoie de economie sau de studiul acesteia. Acesta e un adevăr, deoarece într-un atare caz n-
ar exista penurie. Fără penurie n-ar exista costuri de oportunitate și premise de a produce sau
a efectua schimbul.

OPȚIONAL
Ce e posibil și ce nu ?
Exercițiu de trasare a unei curbe Producție-Posibilități
O modalitate de a vizualiza alegerile făcute de noi ca societate o constituie reprezentarea grafică a
unor curbe producție-posibilități. Această activitate le va oferi posibilitatea de a trasa curba în baza
datelor generate de ei înșiși.

13
 Materiale
Veți avea nevoie de un capsator pentru grup și 200 coli de hârtie (poate fi hârtie folosită sau
reciclată), hârtie milimetrică pentru fiecare grup din cinci studenți din fiecare clasă, veți mai avea
nevoie de un șablon transparent al curbei producție-posibilități, pentru a ilustra datele activității.
 Grupuri cu resurse
Împărțiți clasa în grupuri a câte cinci persoane. Fiecare grup va afla câte bunuri și servicii
poate produce cu resursele disponibile.
Distribuiți fiecărui grup hârtia și capsatorul și explicați-le că echipele dispun de următoarele
resurse:
 Resurse umane – cinci persoane în grup.
 Resurse de capital – un capsator pentru fiecare grup.
 Resurse naturale – pentru început, 10 coli de hârtii.
E de dorit ca fiecare grup să utilizeze cât mai eficient posibil resursele disponibile în scopul
producerii de bunuri și servicii.
Pentru a produce un bun, elevii/elevele trebuie să rupă atent hârtia în jumătate (calitatea
contează!), apoi să aranjeze părțile în ordine, să le împăturească de două ori, apoi să le capseze la mijloc.
Pentru a produce un serviciu, elevii/elevele trebuie cu atenție să împăturească în jumătate
fiecare foaie de trei ori. (Aceasta e tot. Ei nu trebuie să le capseze).
Explicați fiecărui grup că ele își vor utiliza resursele pentru a face patru combinații diferite de
bunuri și servicii. Fixați o copie a tabelului de mai jos pe tablă.

Unități
Unități de Unități de Cantitatea de Unități de Cantitatea de
Runda de
capital muncă bunuri produse muncă servicii prestate
capital
A 1 5 ____________ 0 0 ___________
B 0 0 ____________ 1 5 ___________
C 1 2 ____________ 0 3 ___________
D 1 3 ____________ o 2 ___________

 La start, atenție, schițați!

Îndrumați elevii/elevele să împartă responsabilitățile în conformitate cu tabelul. De exemplu,
în runda A toți cei cinci elevi/eleve produc doar bunuri. În runda C, doi dintre ei/ele produc bunuri,
ceilalți/celelalte trei oferă servicii.
Din moment ce elevii/elevele își cunosc sarcinile, acordați-le circa 30 secunde pentru a
produce bunuri sau servicii. După 30 secunde, rugați-i să înregistreze cantitatea de bunuri și servicii
produse. Mai repartizați-le foi de hârtie și continuați procesul de producție a mărfurilor și serviciilor
de la runda B până la runda D.
Afișați folia transparentă sau o coală de format mare cu reprezentarea curbei producție-
posibilități și rugați-i pe elevi/eleve să traseze un grafic similar, indicând pe o axă bunurile și
serviciile pe alta- serviciile prestate. Pe baza graficului, desfășurați o discuție pentru a răspunde la
următoarele întrebări:
1. Care e costul de oportunitate pentru producerea mai multor bunuri sau servicii?
2. De ce apare costul de oportunitate atunci când producem mai multe articole de oricare fel?
3. Cum se schimbă capacitatea de producere a bunurilor și serviciilor, în cazul în care dispunem
de un capsator suplimentar și de o pereche de foarfece?
14
 Ghid pentru profesori
Bunuri

Servicii

15
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II.
SISTEME DE ORGANIZARE A ECONOMIEI

Unități de competențe:
1. Analiza critică a conceptelor şi valorilor care stau la baza sistemului economiei naturale şi
de schimb.
2. Stabilirea modului în care proprietatea şi banii stimulează activitatea antreprenorială.
3. Investigarea principalelor sisteme contemporane de organizare a economiei.
Unități de conținut:
1. Sistemele economice.
2. Sistemul economic tradițional.
3. Sistemul economic descentralizat.
4. Sistemul economic centralizat.
5. Sisteme contemporane de organizarea a economiei.
Noțiuni-cheie: sistem economic, sistem economic tradițional, descentralizat, centralizat, marfa,
moneda, proprietatea privată, prețul, concurența, profit, antreprenor, economia mixtă.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare schematic.
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să explice de ce proprietatea privată, sistemul de prețuri, concurența de piață și
antreprenoriatul, constituie pilonii liberei inițiative;
 să compare modul în care economia tradițională, cea de comandă și economia de piață alocă
resurse în scopul producerii și distribuirii bunurilor și a serviciilor;
 să descrie modul în care liberul schimb între gospodăriile de consumatori și firme creează
fluxul circular de bani, produse și resurse;
 să explice modul în care banii facilitează schimbul și să explice cele trei funcții fundamentale
ale banilor;
 să descrie contribuția antreprenoriatului la creșterea economică.

CADRUL CONCEPTUAL
Modalitatea de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a procesului de producție
și de trecere a bunurilor create de la producător la consumator se efectuează diferit, în funcție de
tipul de sistem economic. Modelele sistemelor economice (tradițional, descentralizat, centralizat)
studiate în acest capitol, în „stare pură”, în realitate nu există. În lumea contemporană, majoritatea
economiilor naţionale se bazează pe economia de piaţă.
Proprietatea privată, sistemul de preţuri, concurenţa şi antreprenoriatul - sunt cheile succesului
pentru sistemul economiei de piaţă. În funcţie de gradul de îndeplinire a fiecărei condiţii, se relevă
nivelul de performanţă a sistemului economic.
Dreptul de a deţine proprietatea şi de a o gestiona pentru a obţine profit stimulează indivizii şi
afacerile să-şi folosească resursele în mod raţional. Preţurile oferă consumatorilor şi producătorilor

16
informaţii importante pentru luarea deciziilor optime. Şi, concurenţa stimulează utilizarea raţională a
resurselor şi crearea bunurilor şi serviciilor, solicitate şi accesibile consumatorilor.
Antreprenoriatul contribuie la creşterea economică. Antreprenoriatul este dorinţa şi
capacitatea de a identifica posibilităţi şi de a le dezvolta în produse noi pentru piaţă. El mai
înseamnă şi risc, spirit de iniţiativă, dar şi management chibzuit.
Banii simplifică schimbul, îndeplinind principalele funcţii: mijloc de schimb, de tezaurizare şi
măsură a valorii. Pe parcursul istoriei oamenii au folosit multe obiecte în calitate de bani, de la sare
şi scoici, aur şi tutun până la banii de hârtie şi cei scripturali.
Totodată, sistemul economiei de piaţă nu este ideal. El nu poate proteja societatea de crize
economice, şomaj, procese inflaţioniste. Economia reală, reprezintă combinarea elementelor
din diferite modele.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

 Pilonii liberei inițiative
La fiecare sfârșit de vară, rafturile magazinelor abundă în rechizite școlare, care în scurt timp
sunt înlocuite de hârtie De ambalaj și ornamentații pentru sărbători. Folosiți pilonii liberei inițiative
pentru a explica de ce magazinele oferă anume ceea ce doresc și anume atunci când doresc oamenii.
Solicitații elevilor/elevelor să explice de ce profiturile au fost numite „luminițe verzi” ale vieții
economice, pe când pierderile au fost numite „luminile roșii”. Puteți accentua faptul că profiturile (ori
prețul sau salariile) sporite atrag resursele, în timp ce pierderile mari au fost efect contrar.
Repartizați elevilor/elevelor câteva subiecte nu prea ample de cercetare, referitor la economia
altor state. Țările est-europene ca Rusia, Polonia, Ungaria, Republica Cehă reprezintă interes pentru
studiu, precum și „tigrii” din bazinul Pacificului-Singapore, Coreea de Sud, Taiwan. Germania,
Suedia și Japonia ilustrează alte tipuri de economii de piață. Sunt oare „pilonii” acestor economii
aceeași ca și în Statele Unite?
Rugați elevii/elevele să intervieveze proprietari-managerii a unor mici firme din localitate
pentru a determina recompensele și problemele posturii de antreprenor/antreprenoară.
 Profitul
Obţinerea profitului nu este simplă. Producătorii/producătoarele ştiu că dacă o firmă nu
satisface cererea consumatorului, o vor face concurenţii. Producătorii/productoarele concurează
între ei pentru a produce mai eficient folosind resurse limitate, mărind volumul producţiei şi
reducând costurile şi preţurile. Astfel, economia liberei iniţiative foloseşte concurenţa pentru a
transforma rivalitatea între oameni în activităţi care contribuie la creşterea producţiei, a locurilor de
muncă şi la sporirea veniturilor.
 Antreprenoriatul sau spiritul întreprinzător
Antreprenorii/antreprenoarele asigură energia şi imaginaţia care contribuie la creşterea
economică. Solicitați elevilor/elevelor să identifice istorii de succes a antreprenorilor/ antreprenoarelor
din localitate. Faceți o asociere a acestor istorioare cu teoria studiată în acest paragraf.

STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor/elevelor să elaboreze o schemă a sistemelor economice și caracteristica lor.
 Solicitați-le să efectueze o analiză a sistemelor contemporane de organizare a activității
economice.

17
RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI
Laborator de aplicații economice - 1
Interpretarea desenelor:
1. Pilonii liberei inițiative.
2. Economia liberei inițiative.
3. „Pizza antreprenoriatului liber” sau altceva de acest gen.
4. Desenele vor varia.
Noutăți din economie
1. Ambele implică rivalitatea și încurajează concurenții/concurentele să facă încă un pas înainte.
2. Companiile au implicat atleți/atlete renumiți/te care le-au promovat produsele și au creat
încălțăminte sportivă pentru noile piețe de consum, adică adidașii pentru femei.
3. Consumatorii/consumatoarele obțin încălțămintea dorită, la prețul dorit.
Noutăți din economie
1. Cineva care implementează idei noi cu scopul lansării noilor produse pe piață.
Antreprenorii/antreprenoarele riscă investind timp și bani în noi idei și produse.
2. Alexandru Machedon a încurajat compania sa să creeze servicii noi care se bucurau de
popularitate pe piață.
3. Compania își vinde serviciile consumatorilor în piața bunurilor și serviciilor.
4. Echipa contribuie la creșterea companiei pe piață.
5. Răspunsurile vor varia.

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Proprietatea privată, sistemul de prețuri, concurența pe piață și antreprenoriatul; stimulente,
tradițional, de descentralizat, și centralizat; economia mixtă; un mijloc de schimb, un mijloc de
tezaurizare a valorii, o măsură a valorii. Antreprenoriatul crează noi produse și locuri de muncă,
ceea ce accelerează dezvoltarea economică. Răspunsurile vor varia.
Găsiți răspunsul
b-1, d-2, i-3, a-4, e-5, j-6, f-7, h-8 c-9, g-10
Soluții multiple
c-1, a-2, c-3, b-4, d-5, c-6, a-7, a-8, a-9, c-10, a-11, c-12, c-13, b-14.

Răspunsuri la întrebări pentru discuții și raționamente economice

1. Răspunsurile vor varia.
2. Da. Dacă firma prosperă, ea produce o cantitate mai mare de bunuri și servicii pentru
gospodării și angajează mai multe persoane, ca urmare cresc și veniturile gospodăriilor.
Dacă acestea din urmă prosperă, ele vor achiziționa mai multe mărfuri și servicii, ceea ce
face să crească veniturile firmelor.
3. Răspunsurile vor varia, dar elevii/elevele trebuie să înțeleagă că piețele permit indivizilor
efectuarea schimbului de drepturi asupra proprietății private la prețuri negociabile. Deci,
dacă oamenii n-ar deține proprietăți, ei n-ar avea cu ce efectua schimbul. Într-un atare caz n-
ar exista piețe și nici prețuri de piață, iar bunurile și serviciile ar fi în deficit, și în nici un caz
nu ar fi gratuite sau din abundență. Într-adevăr, mărfurile și serviciile ar lipsi și într-o mai
mare măsură, dacă producția n-ar fi gestionată de piață.
4. Sistemul economiei de piață.
18
 OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Sistem economic.
2. Banii.

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. A;
2. F (În sistemul economiei de piață confruntarea cererii și a ofertei de bunuri și servicii
este determinată de sistemul de prețuri).

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. b;
2. a.

IV. Comentarii și raționamente

Toate modelele reprezentate sunt ideale.
A- Economie descentralizată bazată pe economia de piață (sistemul economiei de piaţă
nu este ideal); fiecare unitate urmărește propriile interese.
B- Economia tradițională.
C- Economie centralizată unde statul decide ce, cum și pentru cine.

19
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III.
ACTORII ȘI CIRCUITUL ECONOMIC

Unități de competențe:
1. Aprecierea rolului agenţilor economici în circuitul economic pentru bunăstarea şi
prosperitatea participanţilor.
2. Descrierea modului în care banii, bunurile şi serviciile leagă afacerile într-o economie de piaţă.
3. Explicarea rolului statului în economia de piaţă pentru dezvoltarea personală.
Unități de conținut:
1. Circuitul economic.
2. Agenții economici: scopuri și funcții.
3. Activitatea economică și componentele ei de bază.
Noțiuni-cheie: circuitul economic, fluxul economic, agentul economic, activitatea economică.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare schematic.
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să explice cum se desfășoară un circuit economic;
 să identifice tipurile de fluxuri ce se întâlnesc în economie;
 să determine rolul și scopul actorilor economici în circuitul economic;
 să enumere componentele activității economice și importanța lor.

CADRUL CONCEPTUAL
Activitatea economică presupune procese economice complexe, comportament al oamenilor,
obiective şi decizii economice, măsuri şi acţiuni, motivaţii economice, criteriul de eficienţă în alocarea şi
utilizarea resurselor limitate în scopul satisfacerii cerinţelor umane şi intereselor.
Polii activităţii economice sunt: producţia şi consumul, astfel consumul dă sens şi scop
activităţii economice, iar producţia este un mijloc de realizare a scopului.
Într-o economie de piață există o varietate de agenți economici care, urmărind propriile
scopuri, realizează funcții specifice.
Economiştii folosesc modelul circuitului economic pentru a ilustra cum se creează fluxul
banilor, al produselor şi resurselor, precum şi modul în care schimbul liber între producători şi
consumatori răspunde la întrebările ce, cum şi cine? Modelul fluxurilor circulare permite a
înțelege modul în care agenții economici interacționează între ei pe diferite tipuri de piețe.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

 Circuitul economic
 Împreună cu copiii stabiliți ”călătoria” pe care o parcurge făina-pâinea până a ajunge la
consumator (producerea, fabricarea-prelucrarea, ambalarea, transportarea). Accentuați faptul
că, activitatea economică este determinată de nevoile umane prin care trebuie să se producă
bunurile și serviciile solicitate, menite să satisfacă trebuințele, dorințele și aspirațiile.
 Urmăriți fluxul în cadrul economiei pentru o cumpărătură obișnuită de 100 lei la care recurg
în mod curent elevii/elevele clasei (îmbrăcăminte, reparația echipamentului stereo, etc.) la
20
 început, orice diagramă pe care o desenați este posibil să arate mai mult ca un copac decât ca
fluxul circular simplu din text, întrucât banii sunt împărțiți între vânzători en-gros, fabricanții
și producătorii de materie prime. Oricum, în ultima instanță, banii se întorc la gospodari sau la
consumatori, încheind fluxul circular.
 Folosiți un eveniment economic recent din comunitatea dvs. și analizați impactul acestuia
asupra economiei locale. De exemplu, urmăriți efectul unei reduceri cu 10 % în volumul
noilor construcții de locuințe în economia Dvs. locală.
 Dezvoltați un model al fluxului circular pentru firmele și gospodăriile din localitate.
 Agenții economici: scopuri și funcții. Intensificarea circuitului economic.
 Cu ajutorul circuitului economic elaborat identificați principalele categorii de agenți
economici care participă în cadrul circuitului.
 Itensificarea circuitului economic presupune sporirea producției, a numărului locurilor de
muncă și venitului.
 Provocați elevii/eelevele să reflecte cu privire la însemnătatea unor bunuri și activități în viața
lor, aceștia trebuie să le încadreze la una din cele 2 categorii: nevoie sau o dorință. Faceți
exercițiul dat în câteva etape și analizați cum oamenii au diferite interpretări asupra nevoilor
sau dorințelor și cum afectează acest lucru finanțele și calitatea mediului în care trăim.

STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor/elevelor să elaboreze o hartă a mediului de afaceri din localitate sau din
cartier și să analizeze tipurile de firme prezente aici. De exemplu:
- Ce bunuri și servicii furnizează firmele?
- Cine sunt potențialii consumatori/consumatoare?
- De ce proprietarii/proprietarele au ales anume acest amplasament, localitate, în această zonă?
- Care sunt avantajele și dezavantajele amplasării în zona dată.
 Solicitații elevilor/elevelor să ia interviu de la un antreprenor/antreprenoare din localiate.
 Rugați elevii/elevele să elaboreze schema unui flux circular de bani, bunuri și servicii între
gospodării, firme și Guvern.

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Laborator de aplicații economice - 1
Înțelegerea modelului fluxului circular. Interpretarea diagramelor.
1. Întreprinderile primesc banii pentru bunuri și servicii și-i folosesc pentru achitarea
cheltuielilor pentru munca folosită în procesul de producție a bunurilor și serviciilor.
2. Întreprinderile achită salariile. Angajații/angajatele folosesc salariile pentru a procura bunuri
și servicii. Întreprinderile care produc aceste bunuri și servicii primesc acești bani drept venit.
3. a. Întreprinderile existente și cele noi produc mai mult pentru consumatorii/consumatoarele pe
piața bunurilor și serviciilor, și asigură un venit mai mare pentru piața resurselor.
Fluxul circular se intensifică.
b. Întreprinderile pot produce mai mult pentru consumatori/consumatoare pe piața bunurilor și
serviciilor. Ele plătesc mai multe salarii atunci când angajează mai mulți lucrători/
lucrătoare sau când le măresc salariile.
c. Cantitatea de bani în circuit se reduce.
21
Noutăți din economie
1. Ansamblul trebuințelor, cerințelor obiectiv necesare vieții umane, doleanțelor, așteptărilor,
preferințelor care se manifestă și care pot fi satisfăcute prin consum. Nevoile sunt nelimitate
ca număr, limitate în capacitate, sunt concurente și complementare.
2. Nevoile au o latură obiectivă (conștientizarea lor de către oameni și corelarea lor cu
posibilitățile pe care indivizii le au la o anumită etapă istorică) și subiectivă (sunt resimțite
întotdeauna, într-o formă sau alta, de fiecare persoană). Textul ilustrează faptul că deseori
dorințele sunt înțelese de oameni ca nevoi.
3. O nevoie reprezintă o necesitate sau un bun absolut necesar pentru a trăi, precum mâncare,
apă și adăpost. O dorință este reprezentată de un bun care nu este util, dar este dorit sau de
un lucru care doar crește calitatea vieții (de ex. radioul pentru mașină).
4. Înțelegerea diferenței dintre nevoi și dorințe influențează propriile alegeri de consum.
Raționalizarea actului de consum.
5. Nevoile sau trebuințele sunt motorul oricărei activități umane (artă, politică, justiție,
economie, etc.). Astfel oamenii produc bunuri și servicii pentru că au nevoie să le consume.
Nevoile depășesc însă posibilitățile de satisfacere a lor, resursele nefiind niciodată
disponibile în cantități nelimitate. Din această cauză deciziile pe care oamenii le adoptă
trebuie să fie întotdeauna raționale.

Laborator de aplicații economice - 2

Fluxul real și monetar
Banii (cheltuieli pentru procurarea bunurilor) circulă după acele ceasornicului, resursele
circulă împotriva acelor ceasornicului.

1. Modelul circuitului economic este mişcarea bunurilor economice şi a banilor de la un grup de

agenţi la altul în decursul unei perioade de timp determinate. Săgeţile ce corespund cu sensul
acelor de ceasornic reprezintă fluxul circular al banilor (flux monetar). Săgeţile cu acele de
ceasornic în contrasens ilustrează fluxul circular al resurselor și al bunurilor/serviciilor (flux
real). Banii circula într-o direcţie, iar resursele și bunurile în sens opus.
22
 2. Într-un circuit economic se crează două fluxuri: fluxul monetar (1-cheltuielile menajelor
pentru procurarea bunurilor și serviciilor, 7-venitul întreprinderilor,10 – cheltuielile pentru
procurarea resurselor, 4 – venituri salariale și alte venituri factoriale) și fluxul real (2,8 –
bunuri și servicii, 3,9 – resurse materiale,naturale,umane)
3. a) întreprinderile (firmele) care produc bunuri și servicii;
b) menajele care consumă bunuri și servicii și sunt proprietari de resurse;
c) statul consumă bunuri și servicii, și oferă ordine publică, apărare națională, asistență
socială,etc.;
d) instituții financiare care concentrează resursele monetare disponibile în scopul finanțării
economiei (bănci, instituții de asigurări).
4. Încetinirea intensificării circuitului economic, investițiile se rețin din cauza apariției stocurilor
de bunuri și servicii, reducerea locurilor de muncă, reducerea veniturilor.
Noutăți din economie
1. a. Menajele sunt proprietari/proprietare de resurse pe care le oferă pe piața de resurse și
consumă bunuri și servicii.
b. Firmele procură resursele de pe piața de resurse pentru a produce bunuri și servicii cu
scopul obținerii profitului.
c. Statul consumă bunuri și servicii și oferă bunuri și servicii publice (apărare națională,
ordine publică, educație, sănătate).
d. Instituțiile financiare concentrează resursele disponibile în scopul finanțării economiei.
2. De la menaje către Guvern: 1) prestări servicii;
2) plăți în bani (taxe și impozite, plăți pentru servicii publice).
De la firme către Guvern: 1) bunuri și servicii oferite;
2) plăți în bani (taxe și impozite plătite pentru servicii publice).
De la Guvern către menaje: 1) servicii publice oferite de stat (de ex. grădinițe, rețele de
drumuri, parcuri);
2) venituri bănești și plăți prin transferuri.
De la Guvern către firme: 1) serviciile publice oferite de stat;
2) plăți în bani pentru diferite bunuri și servicii procurate.

Laborator de aplicații economice - 3

1. a. Producția (imaginea 1-6) reprezintă momentul inițial al mișcării economice.
b. Circulația (imaginea 7) deplasarea în spațiu a bunurilor materiale și trecerea lor de la o
persoană la alta prin vânzare - cumpărare.
c. Distribuția (imaginea 8) orientarea bunurilor spre destinațiile lor.
d. Consumul – ca moment final al mișcării economice.
2. Să identifice măsurile de creștere a productivității.
3. Bunăstarea noastră depinde de utilizarea resurselor naturale. Extragem resurse şi le transformăm
în alimente, clădiri, mobilă, aparate electronice, haine, etc. În cazul nostru – mierea. Totuşi,
ritmul în care exploatăm resursele depăşeşte capacitatea mediului de a le regenera şi de a ne oferi
ceea ce avem nevoie.
4. Răspunsurile vor varia.

23
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE
Menajelor; muncă, resurse naturale, alți factori de producție; bunuri; servicii; bunuri; servicii,
întreprinderilor; profit; Statul; colective; apărare națională; ordine publică; instituțiile financiare;
productive; finanțării economiei.
Găsiți răspunsul
i-1,b-2, g-3, e-4, f-5, h-6, j-7, a-8 c-9, d-10
Soluții multiple
d-1, a-2, c-3, a-4, b-5, d-6, d-7, c-8, c-9, d-10.

Subiecte pentru discuții și raționamente economice

1. Sporirea producţiei, a numărului de locuri de muncă şi a venitului sunt printre puținele
consecințe ale intensificării circuitului economic care pot fi resimțite în economie.

2. Orice activitate economică reiese din dorința de a satisface o nevoie cu utilizarea rațională a
resurselor.

3. Utilizarea rațională a resurselor în activitatea economică reprezintă un element esențial.

Deoarece nevoile noastre cresc cu o intensitate mai mare decât resursele.

OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Model economic;

2. Flux economic.

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. F- Piața factorilor de producție reprezintă spațiul unde firmele își schimbă banii contra
resurselor oferite de menaj; sau spațiul unde menajele își schimbă banii pe bunuri și
servicii oferite de firme reprezintă piața bunurilor și serviciilor.

2. A

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. b;
2. d.

24
IV. Comentarii și raționamente

25
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI RAȚIONAL

Unități de competențe:
1. Utilizarea conceptelor economice pentru explicarea comportamentelor individuale şi
colective a consumatorilor/consumatoarelor.
2. Stabilirea programului de consum ce maximizează utilitatea consumatorului/ consumatoarei
în baza legii utilităţii marginale descrescânde.
3. Utilizarea, interpretarea tabelelor, graficelor în analiza, soluţionarea situaţiilor economice.
Unități de conținut:
1. Bunurile și serviciile – obiect al consumului.
2. Consumatorul/consumatoarea și raționalitatea în consum.
3. Utilitatea totală și marginală. Legea utilității marginale descrescânde.
Noțiuni-cheie: Consumator/consumatoare, utilitate totală, utilitate marginală, legea utilității
marginale descrescânde.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare schematic.
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să explice deosebirea dintre bunuri libere și bunuri economice;
 să determine criteriile de clasificare a bunurilor economice;
 să definească noțiunea de consumator/consumatoare și interesele ce le urmăresc;
 să identifice principalele surse de venit ale consumatorului/consumatoarei rațional/ă;
 să stabilească etapele de elaborare a bugetului și importanța acestuia.

CADRUL CONCEPTUAL
Comportamentul consumatorului/consumatoarei se subordonează unor cerințe de raționalitate și
eficiență. Existenţa umană este condiţionată de consumul unor elemente numite bunuri. Bunurile pot fi
rezultatul unor activități economice (bunuri economice) sau pot fi întâlnite în natură (bunuri libere).
Se consideră că comportamentul rațional al consumatorului/consumatoarei este acela care asigură
un maximum de satisfacție în consum cu un minimum de cheltuieli, acesta ghidându-se după criteriul
eficienței economice. În economie satisfacţia aşteptată a se obţine prin consum este caracterizată prin
termenul de utilitate.
Cea mai mare parte din venit oamenii o obţin din munca salarizată, însă şi proprietatea poate
genera venit şi poate mări patrimoniul. Averea sau patrimoniul reprezintă banii şi proprietatea
personală. În timp oamenii îşi pot mări averea prin economii. Este necesar să cunoaştem opţiunile şi
riscurile economiilor, optând pentru cele care oferă siguranţă.
Bugetul ajută consumatorii/consumatoarele să-şi folosească cât mai chibzuit venitul. Etapele
principale în elaborarea bugetului sunt: stabilirea obiectivelor, estimarea venitului şi planificarea
cheltuielilor şi a economiilor.
Economia de piaţă, prin natura sa, este o sursă vitală de protecţie a consumatorului/
consumatoarei, întrucât concurenţa stimulează satisfacerea optimă a dorinţelor şi necesităţilor.
Agenţiile de stat reglementează legal protecţia consumatorilor/consumatoarelor.

26
STRATEGII POSIBILE DE PREDARE
 Bunurile și serviciile - obiect al consumului
Solicitați elevilor/elevelor să lucreze în grup. Elaborați o listă de bunuri și servicii, rugați
fiecare grup să le separe în două categorii: libere și economice. Confruntați răspunsurile.
 Consumatorul/consumatoarea și raționalitatea în consum
Cereți elevilor/elevelor să pregătească bugete personale. Atrageți atenția asupra obiectivelor
financiare pe termen scurt cum ar fi economiile pentru serata de absolvire sau pentru achiziționarea
unui nou celular, cât și asupra celor pe termen lung cum ar fi economiile pentru procurarea unui
automobil sau studiile la universitate. Desfășurați discuții asupra etapelor procesului de planificare,
stabilirea obiectivelor financiare, estimarea venitului și elaborarea planului de cheltuieli.
Cereți elevilor/elevelor să elaboreze bugetul familiei. Împărțiți clasa în grupuri și pentru
fiecare dintre ele descrieți o anumită situație financiară a familiei. Permiteți fiecărui grup să
analizeze situația în discuții de grup, iar apoi solicitați fiecărui grup să elaboreze un buget lunar.
Solicitați elevilor/elevelor să efectueze un studiu al costurilor pe care le suportă familia: chiria,
consumabile, ”coșul de bunuri” pe care familia le procură de obicei într-o lună – benzină, produse
alimentare asigurări, etc. Lista cheltuielilor tipice din exercițiu ”Elaborarea unui buget” în caietul
elevului este un bun punct de plecare.
Pentru a aduce exercițiul cât mai aproape de realitate cereți elevilor/elevelor să cerceteze
profesiile distribuite sau cele alese de ei înșiși pentru a determina eventualele venituri. Această
cerință oferă posibilități largi de educație în vederea edificării carierei în clasă și pentru desfășurarea
unor discuții despre avantajele studiilor.
Pe baza comparării bugetelor de familie cu diverse resurse și obiective puteți desfășura
discuții interesante. Utilizați secvențe publicitare recente care ilustrează diverse planuri de efectuare
a economiilor la instituțiile de economii și societățile de brokeraj locale în scopul evaluării acestor
planuri. Invitați un agent de bursă sau un planificator financiar să dezvăluie tema în clasă.
Solicitați elevilor/elevelor să lucrezi în grup pentru elaborarea planurilor de economisire
pentru indivizii sau pentru familii cu diferite obiective financiare. De exemplu, o tânără familie care
face economii pentru ca copiii să poată obține studii universitare, o tânără necăsătorită care se
gândește să iasă mai devreme la odihna binemeritată, un cuplu la 40 de ani care nu au depus eforturi
pentru a economisi pentru pensie. Cereți elevilor/elevelor să elaboreze un portofoliu imaginar de
instrumente pentru a face investiții și apoi rugații să-și argumenteze opțiunile.
Cereți elevilor/elevelor să relateze despre activitățile unor agenții publice sau private de
protecția consumatorului.
Încurajați elevii/elevele să consulte site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor
și Supravegherea Pieței. (http://consumator.gov.md/)

STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor/elevelor să țină un registru al propriilor cheltuieli și pe baza lui să elaboreze
un plan al bugetului.
 Solicitații elevilor/elevelor să decupeze diferite colaje din reviste pentru a ilustra diferite
strategii publicitare.

27
RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI
Laborator de aplicații economice - 1
1. a) floare, nectar, albine.
b) stupi, rame din lemn, costum de protecție, afumător și alte unelte.
2. Nu. Albina este o insectă care are nevoie ca și omul de bunuri libere precum: oxigen,
lumină, apă și alte bunuri libere.
3. Bunurile economice au caracter limitat, consumul lor trebuie să fie rațional.

Laborator de aplicații economice - 2

Elaborarea unui buget
1. Răspunsurile vor varia.
2. Costul de oportunitate este cantitatea din cel mai bun articol la care renunță elevul/eleva.
Pentru ca cheltuielile să nu depășească veniturile elevul/eleva poate renunța la cumpărarea
acestor lucruri care au un cost de oportunitate mai mare.
3. Răspunsurile vor varia.
4. Răspunsurile pot varia, însă ratele dobânzilor mai mari vor asigura o răsplată mai mare
pentru economii.
5. Răspunsurile pot varia, însă elevii/elevele vor avea un imbold mai mare de a economisi în
prezent.

Laborator de aplicații economice - 3

Răspunsurile vor varia.

Laborator de aplicații economice - 4

28
 În baza utilității totale determinați utilitatea marginală a bunului A și B
Examinați tabelele pentru a trasa curbele utilității marginale.

Utilitatea marginală Curba utilității marginale a bunului A și B

1. Legea utilității marginale în diminuare (intensitatea unei plăceri suplimentare se reduce pe

măsură ce bunul este consumat).
2. De la bunul 4 utilitatea totală începe să scadă. Pentru bunul A cantitatea maximă este 5
3. A- 5 unități; B -4 unități.
𝑀𝑈𝑎 𝑀𝑈𝑏
4. Condiția optimă de maximizare se realizează atunci când =
𝑃𝑎 𝑃𝑏
MUA 20
De exemplu: = = 0,02
Q MUA/PA MUB/PB PA 1000
10
MUB
0 - - == 0,01
1 0,02 0,01 PB 1000
Dacă venitul consumatorului este 3000 combinația optimă ce
2 0,01 0,005
maximizează utilitatea constituie 2 unități din bunul A și o unitate
3 0,005 0,003 𝑀𝑈𝑎 𝑀𝑈𝑏
4 0,002 0 din bunul B. = = 0,01
𝑃𝑎 𝑃𝑏
5 0 -0,003

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Salariu regie; muncă; proprietate/economii; buget; stabilirea scopului; estimarea venitului;
planificarea cheltuielilor; satisfacerea nevoilor fundamentale; la siguranță; a fi informat. (a alege, a
fi ascultat, la despăgubire, educare, mediul ambiant sănătos).
Găsiți răspunsul
h-1, e-2, j-3, i-4, f-5, c-6, g-7, a-8, d-9, b-10.
Adevărat sau fals
1-A; 2-F(egalează); 3-A; 4-F (salarii); 5-A; 6-F (bunuri cu acces liber); 7-F (rațional); 8-F
(bunuri de producție); 9-F (consumul); 10-A.

29
Subiecte de discuţii şi raţionamente economice
1. Dispunând de 225 lei pe lună, cel mai rezonabilă ar fi, probabil, folosirea unui cont de
depozit. Instituțiile de economii (băncile comerciale) acceptă și sume mici. În timp
economiile vor crește.
2. Răspunsurile vor varia, însă elevii/elevele trebuie să știe că firmele prosperă numai dacă
consumatorii/consumatoarele doresc să procure un produs, acceptă calitatea lui și încrederea
pe care acesta o inspiră.
3. Guvernul ar trebui să protejeze consumatorii/consumatoarele împotriva fraudelor și a publicității
eronate. Astfel, există legi care ar proteja drepturile consumatorului/consumatoarei de presiunea
prețurilor înalte impuse de vânzători/vânzătoare, de distribuirea produselor periculoase, etc.
4. Satisfacerea nevoilor fundamentale; la siguranță; de a fi informat; de a alege, de a fi ascultat,
la despăgubire, educare, mediul ambiant sănătos.
5. Se consideră că comportamentul rațional al consumatorului/consumatoarei este acela care
asigură un maximum de satisfacție în consum cu un minimum de cheltuieli, acesta
ghidându-se după criteriul eficienței economice. În economie satisfacţia aşteptată a se obţine
prin consum este caracterizată prin termenul de utilitate.

OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Utilitate marginală; 2. Legea utilității marginale descrescânde.
II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.
1. F- Utilitatea totală este maximă când utilitatea marginală devine egală cu zero.
2. F - Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum care
îi aduce o utilitate maximă în limita bugetului disponibil.
III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.
1. c; 2. c.
IV. Comentarii și raționamente. Starea de echilibru care reprezintă și combinația optimă – este
formată din combinația de bunuri care îi aduc consumatorului o utilitate maximală.
V. Problema
Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm,
iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1.
Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt și pâine
consumate în echilibru de către consumatorul dat.

Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1; 40-5Qm=5(20-3Qx); 40-5Qm=100-15Qx.

Totodată trebuie să ne încadrăm în valoarea venitului disponibil, deci trebuie să aibă loc relaţia:
Venit disponibil=Qx*Px+Qy*Py; 20=Qm*5+Qx*1

20= 5Qm+Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm Qx=5

60=15Qx-5Qm 60=15(20-5Qm)-5Qm 60-300= -75Qm-5Qm 240=80Qm Qm=3

20=3*5+5*1=20 Echilibrul consumatorului: 3 pâini şi 5 unităţi de unt.

30
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V.
COMPORTAMENTUL PRODUCĂTORULUI RAȚIONAL

Unități de competențe:
5.1. Descrierea rolului, funcţiilor producătorului/întreprinzătorului în sistemul relaţiilor de piaţă.
5.2. Determinarea combinației optime de factori de producție.
5.3. Aprecierea activităţii antreprenoriale în Republica Moldova ca perspectivă de angajare în
câmpul muncii.
Unități de conținut:
1. Factorii de producție.
2. Întreprinzătorul – caracteristica și funcțiile lui în sistemul relațiilor de piață.
3. Rolul economic al micilor afaceri.
4. Formele de organizare a afacerilor.
5. Activitatea de antreprenoriat în economia Republicii Moldova.
Noțiuni-cheie: factori de producție, capital fix, capital circulant, uzura, amortizarea, antreprenoriat,
întreprindere individuală, societate pe acțiuni, SRL, organizații non-profit, cooperative, francize.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare schematic, de calcul matematic, de
luare a deciziilor raționale.
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să enumere factorii de producție utilizați în procesul de producere;
 să enumere punctele forte și cele slabe ale micilor afaceri;
 să descrie importanța micului business în economia de piață;
 să enumere avantajele și dezavantajele întreprinderilor individuale, SRL-urilor și altor forme
organizatorico-juridice existente în Republica Moldova.

CADRUL CONCEPTUAL
Întreprinzătorul este actorul principal din orice economie de piață. Activitatea acestuia este
cea care permite indivizilor să țină pasul cu schimbările permanente în evoluția pieței. Termenul de
întreprinzător a fost folosit pentru prima dată de Richard Cantillon (anul 1723), dar analizat (pentru
prima dată) de economistul J. B. Say.
Economia este în permanentă schimbare, însă nu toate evoluţiile sunt percepute în viaţa
cotidiană. Antreprenorii/antreprenoarele influenţează aceste schimbări prin crearea de firme,
produse noi, metode noi de producţie şi distribuţie. Antreprenorii sunt oamenii care identifică căile
de folosire eficientă a resurselor pentru satisfacerea cât mai deplină a nevoilor consumatorilor.
Posibilitatea obţinerii profitului motivează antreprenorii să accepte riscul de a-şi pierde banii în
cazul în care afacerea lor nu va avea succes.
Calea spre succes poate fi foarte diferită pentru antreprenori - de la începerea activităţii la o
vârstă fragedă şi acumularea treptată de experienţă prin muncă, până la punerea în aplicare a unor
idei neordinare, care i-au frământat ani de zile. Strategiile la care recurg antreprenorii pentru a
obţine succes includ perfecţionarea produsului sau a procesului, valorificarea unor posibilităţi
neaşteptate şi schimbarea condiţiilor de piaţă, oferirea unui produs sau serviciu de alternativă,

31
sesizarea tendinţelor în evoluţia populaţiei. Cei care au de gând să lanseze o afacere trebuie să
acumuleze cunoştinţe care le vor mări şansele de succes.
În toate ţările dezvoltate, micile afaceri sunt suportul liberei iniţiative, asigurând întregii
economii viabilitate, flexibilitate şi dezvoltare ascendentă. Majoritatea firmelor sunt organizate sub
formă de întreprinderi individuale, SRL-uri sau societăţi pe acţiuni. Firmele mici organizate sub
formă de întreprinderi individuale şi SRL-uri, de regulă, depăşesc de câteva ori numărul marilor
întreprinderi şi ale societăţilor pe acţiuni. Ele reprezintă sursa principală de idei noi şi locuri de
muncă în economia de piaţă. Marile întreprinderi, societăţi pe acţiuni, datorită unor avantaje (durată
nelimitată şi responsabilitate limitată), operează cu sume mult mai considerabile decât
întreprinderile individuale şi SRL-urile, producând mai multe bunuri şi servicii.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

Antreprenorii
 Întrebați elevii dacă cineva dintre ei a administrat vreodată o firmă proprie. Accentuați faptul că,
mulți adolescenți inițiază o afacere proprie, chiar dacă nu sunt siguri că știu cum să facă acest
lucru, sunt siguri de puterile lor (de exemplu, muncind la îngrijirea răzoarelor sau în calitate de
dădacă pentru copii, sau producând/vânzând produse). Rugați-i pe cei care deja au experiență în
acest domeniu să-și expună opinia, pentru a compara avantajele și dezavantajele situației de
angajat al unei corporații și la posturi de conducere a unei afaceri individuale.
 Creați o comisie din doi sau trei elevi care ar intervieva comercianții locali pentru a determina:
- Cum și-au creat firma.
- Studiile, instruirea sau experiența de care au avut nevoie pentru a putea iniția propria afacere.
- Sfaturi pentru tineri/tinere care ar vrea într-o bună zi să inițieze o afacere individuală.
 Invitați antreprenori din localitate pentru discuții cu elevii. Dacă consultantul nu este un
antreprenor local, ar putea să sugereze eventuali vorbitori de la Camera de Comerț, un centru de
business sau alte organizații similare.
 Antreprenorii sunt considerați persoane care își asumă riscuri mari, dar când sunt întrebați despre
afacerea pe care o conduc, rar cine consideră că principalul risc pe care ei și-l asumă de fapt este
organizarea firmei.
Discutați de ce acest fapt ar putea totuși fi adevărat. Ce calități personale ale antreprenorului
sunt puse în evidență?

Formele de organizare a afacerilor

 Este necesar să se accentueze rolul major al societăților pe acțiuni în cadrul economiei. Rugați
unul sau doi elevi să studieze în detalii subiectul și să prezinte informația acumulată celorlalți
colegi.
 Societățile publice mari se confruntă cu probleme manageriale specifice și merită să fie studiate
ca un subiect separat. Identificați drepturile și responsabilitățile acționarilor. Ce s-ar întâmpla
dacă acționarii unei societăți pe acțiuni mari ar putea influența considerabil deciziile privind
politica companiei? Care sunt punctele comune și deosebirile între societățile pe acțiuni și
autoritățile locale?

32
STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor în grupuri mici să identifice diferite oportunități antreprenoriale în cadrul școlii
și în localitate și să elaboreze un plan de acțiuni.
 Solicitații elevilor să caute în diferite surse (internet, reviste, ziare) istorii a antreprenorilor de
succes din trecut și din prezent.

Răspunsuri la exercițiile din caietul elevului

Laborator de aplicații economice – 1
Factori naturali Factori umani Factori de capital Neofactori
Lecitină 6 persoane 15 mii euro Angela Sobol
făină de grâu, de porumb utilaj pentru împachetare
Cacao
Zahăr
Apă
Sare

Laborator de aplicații economice - 2

Clasificarea firmelor din localitate:
1. Acestea tind să fie companii mai mici care oferă servicii specializate.
2. Acestea tind să fie firme mai mari, însă ele există în toate tipurile de industrii.
3. Francizele sunt deținute și operează în mod independent. Proprietarii/proprietarele lor își
asumă riscurile succesului sau ale eșecului.
4. Ele tind să ofere servicii sociale sau educaționale.
5. Răspunsurile vor varia.
6. Răspunsurile vor varia.

Laborator de aplicații economice - 3

Caracteristicile antreprenorilor – Analiza calităților personale
1. Întreprinzătorii descoperă noi prilejuri favorabile pe piață și își asumă riscuri pentru a le
dezvolta.

Laborator de aplicații economice - 4

Inițierea unei afaceri – de la proiectare la acțiune
1. Răspunsurile vor varia.
2. Răspunsurile vor varia însă elevii pot studia potențialii clienți/cliente, pot verifica vânzările
firmelor similare, pot oferi eșantioane de produse și pot accepta comenzi în avans.
3. Răspunsurile vor varia.
4. Răspunsurile vor varia, însă elevii trebuie să se gândească la diferite resurse de capital.
5. Răspunsurile vor varia.
6. Răspunsurile vor varia, însă puteți să distribuiți eșantioane de produse, să vă faceți steaguri
pentru reclamă sau carduri de business, să dați un anunț în ziarul local, etc.

33
Laborator de aplicații economice - 5
Compararea formelor de organizare a afacerilor
Întreprindere individuală SRL Societăți pe acțiuni
Avantaje 3, 11, 16 2, 6, 16 2,6,7,10,12,14,15
Dezavantaje 1, 8, 13 9, 13 4,5,7.

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Antreprenor; risc; să satisfacă o piață anume; 1. Proprietate și control asupra profiturilor. 2.
Autoritatea de a lua toate deciziile manageriale și satisfacția realizării personale. 3. Puține restricții
legale și puține impozite, clienți/cliente, cunoștințe specializate sau idei noi; limitată; societate pe
acțiuni; francize; acționarilor; adunarea generală a acționarilor; capacitatea de a acumula capital
suplimentar; sau răspunderea limitată și dividende care vin odată cu deținerea acțiunilor.
Găsiți răspunsul
j – 1, e – 2, a – 3, g – 4, i – 5, c – 6, b – 7, d – 8, f – 9, h – 10.
Soluții multiple
d – 1, a – 2, c – 3, b – 4, a – 5, b – 6, d – 7, c – 8, d – 9, d – 10.

Răspunsuri la întrebări pentru discuții și raționamente economice

1. Dezvoltarea întreprinderii într-o economie de piață depinde de capacitatea indivizilor de a utiliza
resursele limitate. Antreprenorii/antreprenoarele, care administrează afacerile proprii, găsesc căi
mult mai eficiente de folosire a resurselor și contribuie la asigurarea succesului sistemelor de
liberă inițiativă.
2. Răspunsurile vor varia.
3. a. Aceasta le permite proprietarilor exercitarea unui control mai amplu asupra calității produselor și
asigură funcționarea economiilor de scară. De exemplu, se poate recurge la același aspect
arhitectural, la organizarea unei instruiri centralizate a managerilor, etc.
b. Franciza oferă multe avantaje de deținere a proprietății de către firma centrală, fără a exista vreun
risc financiar pentru corporație. Dimpotrivă, riscul e împărțit între francize luate aparte, care sunt
cointeresate mai mult de succesul afacerilor locale proprii decât managerii marilor corporații.
c. A administra un restaurant dintr-un sediu central necesită un capital mai mare și este mult mai
greu să asiguri managementul la distanță. În cazul francizei riscul constă în impunerea controlului
asupra unor francize cu pronunțate abilități de autoadministrare.
d. Răspunsurile vor varia. În administrarea unui restaurant ambele tipuri de afaceri pot avea succes.
4. Societățile de asigurare pot estima riscul unui incendiu, unui furt sau a prejudiciilor cauzate de
uragan, dar ele nu te pot asigura împotriva falimentării întreprinderii. Firma poate da faliment
din mai multe cauze.
5. a. Întrebările care ar putea include:
- Este nevoie de un asemenea serviciu?
- Ar putea oare agenția de angajare a dădăcilor să ofere locuri de muncă?
- La ce cheltuieli ne putem aștepta?
- Cât vom cere pentru serviciile noastre?
b. Răspunsurile vor varia.

34
 c. Succesul în propria lor localitate ar putea probabil impulsiona și interesul desfășurării unei
activități similare în alte cariere în vecinătate. Totuși, va fi nevoie să identifice metodele de
control al calității.

OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Amortizarea
2. Capital circulant

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. F. După modul în care se folosește, capitalul se grupează în: capital fix și capital circulant.
2. F. Pământul sau natura reprezintă, de asemenea, un factor original, primar al producției.

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. d
2. b

IV. Comentarii și raționamente

Libera inițiativă încurajează antreprenoriatul, iar antreprenoriatul – creșterea economică.
Argumentați.
Răspunsurile vor varia.

Dezvoltarea întreprinderii într-o economie de piață depinde de capacitatea indivizilor de a

utiliza resursele limitate. Antreprenorii, care administrează afacerile proprii, găsesc căi mult mai
eficiente de folosire a resurselor și contribuie la asigurarea succesului sistemelor de liberă
inițiativă. Dezvoltarea antreprenoriatului determină creșterea economică (crearea locurilor de
muncă, creșterea veniturilor, etc.).

35