Ministerul Educației Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova

Facultatea Calculatoare,Informatică și Microelectronică

Proiect investițional
Disciplina : ,,Fundamente economice ale ramurii”

A elaborat : Pîntea Adina

Grupa: TI-202
A verificat : Grunzu Tatiana

Chișinău 2021

1
 Cuprins:
Introducere ………………………………………………………………… 3
Capitolul I
 Noțiuni generale ale economiei………………………………………….. 4
 Eficiența economiei ………………………………………………………5
 Economia circulară ……………………………………………………. 6
 Homo oeconomicus ……………………………………………………… 7
 Nivelul de trai al populaţiei ………………………………...……………. 8
Capitolul II
 Evaluarea cheltuielilor în calitate de student ……………………….…….11
 Semestrul I ………………………………………………………………. 11
 Cheltuieli Lunare pentru perioada semestrului I …………………………12
 Diagrama cheltuielilor pe semestrul I lunar conform legendei …………..13
 Semestrul II ….. …………………………………………………………..14
 Cheltuieli Lunare pentru perioada semestrului II ….. ……………………15
 Diagrama cheltuielilor pe semestrul II lunar conform legendei …. ……...16
 Total Anul I …… …………………………………………………………17
 Total pentru 4 ani de studii la Universitate ….. …………………………..18
 Concluzie ………………………………………………………………. 19
 Bibliografie ………………………………………………………….… 21

2
 Introducere
Majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii care vor să îşi extindă afacerea sau care vor să
demareze un proiect cu atragerea unor finanţări externe renunţă sau întâmpină probleme majore
chiar la etapa de elaborare a acestuia. Cauza principală fiind lipsa unei analize în domeniul dat.

Proiectul Investiţional este un document de bază în care se descrie necesitatea efectuării

investiţiilor, unde se descriu principalele caracteristici ale proiectului şi previziunea financiară a
acestuia.
Orice proces investiţional este însoţit de decizii de alocare a resurselor. Așadar, Proiectul
Investiţional este un instrument de cea mai mare utilitate în ajutarea atât a investitorului cât şi a
finanţatorului pentru luarea deciziilor opportune.

Odată luată decizia de investire, trebuie aleasă soluţia de finanţare. Aceasta poate fi una
nerambursabilă (prin instrumentele de subvenţionare), rambursabilă (bănci, împrumuturi
investiţionale, etc.) sau mixtă (împrumuturi şi credite cu opţiuni de grant). Indiferent de varianta
aleasă este nevoie de elaborarea unor Proiecte Investiţionale care să respecte cerinţele tuturor
instituţiilor care derulează finanţarea.

Componentele principale a Proiectului Investițional:

 Definire de obiective - se stabilesc beneficiile socio-economice care se obţin prin
implementarea proiectului investiţional;

 Identificare proiect – se va determina cu precizie proiectul investiţional (va fie evidenţiat

subiectul de analiză economică);

 Analiza funcţiunilor – proiectul investiţional nu înseamnă doar aspecte financiare, ci şi

aspecte inginereşti, de marketing, management, implementare, etc. Toate acestea sunt
subiecte pe care sunt incluse în lucrarea propriu-zisă într-un mod acurat şi profesionist;

 Analiza financiară - previziunea fluxului de numerar generat prin implementarea

proiectului ne ajută la calculul şi analiza diferitelor rate solicitate de finanţator, în special
cele ce ţin de valoarea netă actualizată, rentabilitatea investiţiei, rentabilitatea afacerii,
etc.;

 Analiza economică - costurile şi beneficiile sociale sunt elemente principale în analiza

unui proiect propus pentru finanţare;

 Analiza riscului şi a sensibilităţii - scopul acesteia este acela de a selecta variabilele

critice care pot determina abateri de la cea mai bună estimare. În urma identificării
acestora se pot lua şi măsuri pentru controlul acestor variabile. Punem un mare accent pe
această secţiune pentru că este un ghid foarte important pentru implementarea proiectului
fiind şi o condiţie definită de cerinţele oricărui investitor.

Scopul implementării Proiectului Investițional ,de către noi – Studenții, este de a însuși încă din
pragul universității gestionarea eficientă a banilor. Acest proiect , de asemenea, ne va ajuta să
economisim sursele financiare în limita nevoilor și necesităților unui student!

3
 Capitolul I
 Noțiuni generale ale economiei
Economia este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de
bunuri și servicii. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o știință
socială.

Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii principale: microeconomia

și macroeconomia

Microeconimia Macroeconomia
- se ocupă de - ia în considerare
agenți economia ca pe
individuali, cum un întreg, cererea
și oferta agregată,
ar fi bugetele capitalul și
materiile prime.

O atenție deosebită se acordă și alocării resurselor, producției, desfacerii, comerțului și

concurenței. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul problemelor legate de opțiuni în
cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită valoarea economică. Preocuparea principală în
economie se centrează pe modul în care prețurile reflectă cererea și oferta, iar ecuațiile sunt
folosite pentru a prezice consecințele anumitor decizii.

 Fazele successive ale economiei

 Economia antică: aceasta se baza pe o agricultură de subzistență.
 Revoluția industrial - a micșorat rolul agriculturii de subzistență, schimbând agricultură
în ultimele trei secole într-una bazată pe monoculturi și agricultură extensivă. Creșterea
economică a avut loc cu precădere în minerit, construcții și industria manufacturieră.
 În economia modernă a societății de consum un rol tot mai important îl joacă serviciile,
finanțele și tehnologia.

Economia modernă constă din trei sectoare principale de activitate:

1. Sectorul primar - agricultura, implică extragerea și producerea de materii prime cum ar
fi cărbunele, lemnul, fierul etc.
2. Sectorul secundar - industria, implică transformarea materiilor prime în bunuri.
3. Sectorul terțiar - servicii, implică prestarea de servicii pentru consumatori sau companii,
de exemplu baby-sitting, cinematografele etc.

4
  Eficiența economiei
Bunăstarea noastră depinde de utilizarea resurselor naturale. Extragem resurse şi le transformăm
în alimente, clădiri, mobilă, aparate electronice, haine etc. Totuşi, ritmul în care exploatăm
resursele depăşeşte capacitatea mediului de a le regenera şi de a ne oferi ceea ce avem nevoie.
Cum putem asigura bunăstarea pe termen lung a societăţii noastre? Cu siguranţă, ecologizarea
economiei poate fi de ajutor.

Bunăstarea nu este uşor de definit sau de măsurat. Mulţi dintre noi am menţiona ca factori care
contribuie la bunăstarea noastră starea bună de sănătate, familia şi prietenii, securitatea
personală, traiul într-un mediu plăcut şi sănătos, satisfacţia la locul de muncă, un venit care să
asigure un nivel de trai decent.

Deşi pot varia de la o persoană la alta, preocupările de ordin economic – un loc de muncă, un
venit decent, condiţii bune de muncă – au un rol important în bunăstarea noastră. Considerente
precum siguranţa locului de muncă sau şomajul devin deosebit de importante în perioade de
criză economică şi pot afecta moralul şi bunăstarea societăţii în ansamblu.

Este evident că avem nevoie de o economie funcţională care să ne ofere nu doar produsele şi
serviciile de care avem nevoie, ci şi locuri de muncă şi venituri care să ne asigure un anumit
nivel de trai.

5
  Economia circulară

Procesele actuale de producţie şi de consum nu produc doar bunuri şi servicii. În egală măsură,
produc şi reziduuri. Acestea pot lua forma poluanţilor eliberaţi în mediu, a părţilor de materiale
neutilizate (lemn sau metal) sau a alimentelor care nu sunt consumate dintr-un motiv sau altul.

Acelaşi lucru este valabil pentru produsele aflate la sfârşitul perioadei de valabilitate. Unele ar
putea fi reciclate sau reutilizate parţial, dar altele ajung la gropile de gunoi, la depozitele de
deşeuri. Având în vedere că pentru aceste bunuri şi servicii s-au folosit resurse, orice parte care
nu este utilizată reprezintă în fapt o potenţială pierdere economică, precum şi o problemă de
mediu.

Europenii au generat, în medie, aproximativ 4,5 tone de deşeuri pe cap de locuitor în 2010.
Aproximativ jumătate din această cantitate este reintrodusă în procesele de producţie.

Termenul de „economie circulară" presupune un sistem de producţie şi de consum care

generează o pierdere cât mai redusă cu putinţă. Într-o lume ideală, aproape orice lucru ar fi
reutilizat, reciclat sau recuperat pentru a obţine alte produse. Reproiectarea produselor şi a
proceselor de producţie ar putea contribui la minimizarea risipei şi ar transforma acea parte
neutilizată într-o resursă.

6
  Homo oeconomicus

Homo oeconomicus (în traducere omul economic) este conceptul teoriei economice conform căreia
individul acționează rațional și din interes propriu.

Homo oeconomicus este un termen folosit pentru o aproximare sau un model al lui Homo
sapiens care acționează pentru a obține bunăstare maximă pentru el însuși, dispunând de
informații despre oportunități și restricții, și naturale și instituționale, asupra abilităților sale de a-
și atinge scopuri dinainte hotărâte. Această concepție a fost formalizată în anumite modele ale
stiințelor sociale și în mod particular în economie.

Homo oeconomicus este considerat "rațional" în sensul că acea bunăstare, așa cum este definită
de funcția de utilitate, este optimizată, date fiind oportunitățile observate. Aceasta înseamnă că
individul caută să atingă scopuri foarte specifice și dinainte hotărâte, într-o mare măsură, cu
costurile cele mai reduse. Este de notat faptul că acest tip de raționalitate nu spune că scopurile
actuale ale individului sunt raționale într-un sens etic, social sau uman mai mare, doar că el
încearcă să le atingă la costul minim. Doar aplicațiile naive ale modelului Homo oeconomicus
sunt de părere că acest individ ipotetic cunoaște ceea ce este cel mai bine pentru această sănătate
fizică și mentală pe termen lung și se poate baza pe luarea întotdeauna a deciziei bune pentru
sine.

Așa cum se întâmplă în științele sociale în general, aceste supoziții sunt făcute la cele mai bune
aproximații. Termenul este adesea folosit derogativ în literatura academică, probabil cel mai
comun caz este cel al sociologilor, mulți dintre aceștia tinzând să prefere explicațiile structurale
în detrimentul explicațiilor bazate pe acțiunile raționale ale indivizilor.

7
  Nivelul de trai al populaţiei

 Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) este un studiu selectiv care

are drept scop determinarea multiaspectuală a nivelului de trai al populaţiei prin prisma
veniturilor, cheltuielilor, consumului, condiţiilor de trai şi a altor indicatori.

Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice se efectuează lunar, pe un eşantion reprezentativ la

nivel de ţară şi pe medii de reşedinţă. Anual sunt cercetate circa 5 mii gospodării (fără localităţile
din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender).

Rezultatele cercetării se elaborează trimestrial şi anual. Informaţia generală privind gospodăriile

cercetate se colectează în baza unui interviu „faţă în faţă”, iar pentru colectarea informaţiei
privind veniturile şi cheltuielile gospodăriei se utilizează registre de evidenţă zilnică a acestora.

 Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi în

natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu, de la realizarea producţiei agricole
din gospodăria auxiliară, venit din proprietate, pensii şi alte prestaţii sociale, şi alte transferuri
curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei).

 Veniturile disponibile după tip pot fi băneşti şi în natură:

 veniturile băneşti reprezintă mijloacele băneşti încasate de către populaţie din

diferite surse de provenienţă şi pentru care nu există obligaţia de restituire;
 veniturile în natură (evaluate în lei) reprezintă atât contravaloarea consumului din
resursele proprii ale gospodăriei (gospodăria auxiliară, stocuri, etc.), cât şi contravaloarea
veniturilor în natură obţinute de la locul de muncă, studii, persoane particulare, prestaţii sociale
etc. Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor în perioada de
referinţă.

 Veniturile disponibile după sursa de formare se divizează în:

 venituri din activitatea salarială se consideră veniturile încasate ca salarii, sporuri,

prime, alte drepturi salariale prevăzute de lege sau prin contracte colective de muncă pentru
timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru şi în cel suplimentar, precum şi alte drepturi
salariale. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi contravaloarea produselor şi serviciilor
acordate în contul drepturilor salariale.
 venituri din activitatea individuală agricolă reprezintă venitul net din vânzarea
producţiei agricole proprii, precum şi contravaloarea consumului provenit din resursele agricole
proprii, ne comercializate.
 venituri din activitatea individuală neagricolă se consideră venitul net din diverse
tipuri de activităţi neagricole pe cont propriu. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi
sumele încasate de la realizarea produselor finite din activităţile individuale de muncă, precum şi
profitul obţinut de către populaţie în urma activităţilor de comerţ-intermediere.
 venituri din proprietate – mijloacele băneşti încasate de către populaţie în formă de
dobânzi din depunerile bancare şi de la creditele oferite persoanelor fizice; dividende şi vânzări
de acţiuni; rente de la darea în chirie a bunurilor, ce nu ţin de activitatea de producere (imobil,
mijloace de transport, bunuri de folosinţă îndelungată etc.).
 venituri din prestaţii de protecţie socială cuprind pensiile pentru limită de vârstă,
de invaliditate şi de urmaş; alocaţii sociale; indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă;
indemnizaţiile unice (pentru naşterea copilului, în caz de deces, pentru îngrijirea bolnavilor);

8
îngrijirea copilului în vârstă de până la 1,5/3,0 ani; ajutor social; indemnizaţii pentru veterani şi
văduve de război; burse; etc.
 alte venituri – pensii alimentare; mijloace băneşti şi mărfuri primite gratis,
mijloacele băneşti încasate de la asigurarea vieţii, averii personale, transferuri bănești din afara
țării etc.

 Cheltuielile de consum ale populaţiei corespund cheltuielilor în bani şi în natură pentru

necesităţile curente de consum ale gospodăriei: produse alimentare, procurarea mărfurilor
nealimentare şi plata serviciilor.

 Cheltuielile de consum ale populaţiei în funcţie de destinaţia acestora se divizează în:

 cheltuieli pentru produse alimentare – totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea

produselor alimentare consumate, precum şi contravaloarea consumului uman de produse
alimentare din resursele proprii ale gospodăriei.
 cheltuieli pentru băuturi alcoolice, articole de tutungerie – totalitatea cheltuielilor
pentru cumpărarea băuturilor alcoolice, a tutunului şi accesoriilor pentru fumat, precum şi
contravaloarea consumului de aceste produse din resursele proprii ale gospodăriei.
 cheltuieli pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – totalitatea cheltuielilor pentru
procurarea îmbrăcămintei şi a încălţămintei, precum şi cheltuielile efectuate pentru plata
serviciilor ce ţin de confecţionarea şi repararea acestora.
 cheltuieli pentru întreţinerea locuinţei – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
chirie, energie, apă şi alte servicii comunale, precum şi cheltuielile ce ţin de amenajare şi
reparaţie a locuinţei.
 cheltuieli pentru dotarea locuinţei – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru dotarea
şi înzestrarea locuinţei cu diverse mărfuri de folosinţă îndelungată, articole de menaj, precum şi
plata serviciilor ce ţin de întreţinerea acestora.
 cheltuieli pentru îngrijire medicală şi sănătate – totalitatea cheltuielilor effectuate
pentru procurarea medicamentelor, aparatelor medicale, obiectelor sanitare şi de igienă, plata
serviciilor medicale şi a tratamentului spitalizat.
 cheltuielile pentru transport – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea
mijloacelor de transport auto-moto, piese de schimb, servicii ce ţin de deservirea şi repararea
acestora, precum şi plata diverselor servicii de transport.
 cheltuieli pentru comunicaţii – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru achitarea
serviciilor poştale, de telecomunicaţie, precum şi cheltuielile ce ţin de deservirea aparatelor de
telecomunicaţie.
 cheltuieli pentru agrement – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea
obiectelor de menire social-culturală, pentru odihnă şi sport; a producţiei imprimate (manuale,
material didactic, ziare, articole de birotică etc.); inclusiv plata diferitor activităţi culturale şi a
serviciilor de turism, etc.
 cheltuieli pentru învățământ – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea
manualelor, rechizitelor şcolare, etc., precum şi plăţile pentru achitarea serviciilor de educaţie,
inclusiv activităţi extraşcolare şi servicii de mediere.
 cheltuieli pentru hoteluri, restaurante, cafenele etc. – totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru cazare şi alimentaţie în afara gospodăriei în diferite localuri specializate.
 alte cheltuieli – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea articolelor de
igienă şi cosmetică, articolelor de galanterie; achitarea serviciilor de asigurare a vieţii,
imobilului, mijloacelor de transport etc.; banii de buzunar; mijloacele băneşti oferite ca cadou
unor persoane particulare etc.

 Minimul de existenţă reprezintă volumul minimal de bunuri materiale şi servicii

9
necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii
viabilităţii omului.

 Gospodăria casnică (sau gospodăria) – un grup de două sau mai multe persoane care
locuiesc împreună în mod obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care au un buget
comun, participând integral sau parţial la formarea veniturilor şi la cheltuirea acestora, sau
persoana care locuieşte şi se gospodăreşte separat şi nu aparţine altei gospodării.

 Gospodărie cu copii se consideră gospodăriile în componenţa cărora sunt copii în

vârstă de până la 18 ani.

 Cupluri familiale – se consideră gospodăriile formate din cupluri cu sau fără copii
necăsătoriţi.

 Persoane solitare – gospodăriile formate dintr-o singură persoană care nu are rude,
precum şi cele care au rude, însă locuiesc permanent aparte de ele şi nu au un buget comun sau
legături materiale.

 Gospodării din mai multe nuclee familiale - se consideră gospodăriile formate din
mai multe cupluri cu sau fără copii necăsătoriţi, sau un părinte cu copii necăsătoriţi.

10
 Capitolul II
 Evaluarea cheltuielilor în calitate de student

 Studiul de caz
,,Eu, Pîntea Adina , studentă anului I, Grupa – TI-202, Universtatea Tehnică a
Moldovei, Facultatea de Calculatoare , Informatică și Microelectronică,
Specialitatea Tehnologii Informaționale.
Sunt admisă în cadrul universității începând cu data de 01.09.2020,la buget,
pentru a obține diploma ciclului de licență cu subnume de INGINER TEHNIC.
Voi absolvi cu succes facultatea la data de 30.06.2024.
Începând cu prima jumătate , mențin locul bugetar și bursa în sumă de - 717 lei.
Urmăresc obiectivele de a devein un inginer profesional pentru a avea un viitor
mai bun în domeniul IT.
În cele ce urmează voi generaliza cheltuielile mele pe parcursul a anilor de
studenție , și rambursarea acestor investiții din momentul când voi obține propriul
salariu.”
 Veniturile lunare/anuale

Sursa de venit Suma lunară (Lei) Suma anuală (Lei)

Bursa 717 7170
Susținerea părinților 1300 13000
Job (weekend) 400 4000
Venit din jobul de vară - 4000
Total 2417 28170

 Semestrul I
 Cheltuielile săptămânale

Cheltuieli Săptămânal /lei

Produse alimentare 100

Transport 12

Dezvoltare personală 40

Îngrijire medicală 50

Altele 150

Total 352

11
  Cheltuieli Lunare pentru perioada semestrului I

Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

Cheltuieli (Lei) (Lei) (Lei) (Lei) (Lei)
Locuința 350 350 350 350 1400

Produse 380 400 450 250 1480

alimentare
Transport 282 550 276 270 1378

Produse 236 146 136 86 604

igienice
Îngrijire - 125 - 30 155
medicală
Dezvoltare 150 - 70 - 220
personală
Vestimentație 250 - 900 - 1150

Comunicații 470 470 470 300 1710

Altele 100 120 225 - 445

Total 2218 2161 2877 1286 8542

Din motiv că căminul studențesc l-am achitat odată la jumătate de an, totalul
cheltuielilor pe prima jumătate este astfel :

Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

(Lei) (Lei) (Lei) (Lei)
Total 1868 1811 2527 936 7142

Conform Tabelului pot face o remarcă deosebită lunei noiembrie. Din motivul
timpului rece și schibmarea sezonului, am investit mai mulți bani în procurarea
vestimentației. De aceea am obținut o sumă cu mult mai mare decât în celelalte
luni.
Luna Decembrie a constat din mai puține cheltuieli, deoarece din cauza pandemiei
am stat mai mult acasă , și respectiv am cheltuit mai puțin.

12
  Diagrama cheltuielilor pe semestrul I lunar conform
legendei

Altele

Comunicații

Vestimentaț
ie
D.
Personală Decembrie
În. Noiembrie
Medicală
Octombrie
P. Igienice
Septembrie

Transport

P.
Alimentare

Locuința

0 200 400 600 800 1000

Cheltuieli total pentru semestrul I

Locuința
P. Alimentare
Transport
P. Igienice
În. Medicală
D. Personală
Vestimentație
Comunicații
Altele

Diagrama de mai sus accentuează cheltuielile totale pentru semestrul întâi

clasificată după fiecare necesitate persoanală în parte.
Cele mai mari cheltuieli constituie departamentul ,,Comunicații”, deoarece taxa
abonamentului telefonic și a internetului este în mediu de 427 lei/lună.

13
  Total Semestrul I

Venit 9668 lei

Cheltuieli 7142 lei

Rămas SOLD 2526 lei

Tabelul de mai sus reprezintă cheltuielile mele semestrului I , fără taxa căminului .
Căminul a fost achitat din suma venitului din jobul de vară.
Conform tabelului se observă că în semestrul I am rămas cu bani în sold în sumă
de 2526 lei , ceea ce înseamnă că nu am datorii de întors, adică bilanțul meu
economic este pozitiv.

 Semestrul II
 Cheltuielile săptămânale

Cheltuieli Săptămânal /lei

Produse alimentare 100

Transport 12

Dezvoltare personală 40

Îngrijire medicală 50

Altele 175

Total 377

14
  Cheltuieli Lunare pentru perioada semestrului II
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Total
Cheltuieli (Lei) (Lei) (Lei) (Lei) (Lei) (Lei)
Locuința - 400 400 400 400 400 2000

Produse - 200 - - 380 400 980

Alimentare
Transport - 270 - - 280 282 832

Produse igienice - 236 - - 236 - 472

Îngrijire 50 - - 20 - - 70
medicală
Dezvoltare 50 30 20 35 40 45 220
personală
Vestimentație 1100 - 900 - 200 450 2650

Comunicații 300 300 300 300 300 300 1800

Altele - 340 150 100 300 200 1090

Total 1500 1776 1770 855 2136 2077 10114

Din motiv că căminul studențesc l-am achitat odată la jumătate de an, totalul
cheltuielilor pe a doua jumătate este astfel :

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Total

(Lei) (Lei) (Lei) (Lei) (Lei) (Lei)
Total 1500 1376 1370 455 1736 1677 8114

Conform tabelul remarchez : Din cauza pandemiei semestrul II , am învățat mai

mult online, de aceea sumele sunt mai mici.
O atenție deosebită o accord lunei martie , deoarece în totalitate am stat acasă și nu
am cheltuit bani.
În conformitate cu sezonul rece și cald al anului , am procurat de-asemenea
vestimentații și respective suma totală s-a majorat.
Având în vedere că anul de studii încă nu a luat sfârșit, sumele din lunele Mai și
Iunie , preconizez să le cheltui. În table am scris sume aproimativ ca în celelalte
luni.

15
  Diagrama cheltuielilor pe semestrul II lunar conform
legendei

Altele

Comunicații

Vestimentaț
ie
D. Iunie
Personală
Mai
În. Aprilie
Medicală
Martie
P. Igienice Februarie
Ianuarie
Transport

P.
Alimentare

Locuința

0 200 400 600 800 1000 1200

Cheltuieli total pentru semestrul I

Locuința
P. Alimentare
Transport
P. Igienice
În. Medicală
D. Personală
Vestimentație
Comunicații
Altele

În semestrul II cea mai mare parte a anilor a fost investită în procurarea

vestimentației , deoarece acest semstru a cumprins atât seonul rece cât și cel cald.

16
  Total Semestrul II

Venit 14502 lei

Cheltuieli 8114 lei

Rămas SOLD 6388 lei

Tabelul de mai sus reprezintă cheltuielile mele semestrului II , fără taxa căminului .
După cum am menționat mai sus, căminul a fost achitat din suma venitului din
jobul de vară.
Conform tabelului se observă că în semestrul II am rămas cu bani în sold în sumă
de 6388 lei , ceea ce înseamnă că nu am datorii de întors, adică bilanțul meu
economic este pozitiv.

 Total Anul I
Totalul anului I , va fi diferit de cele din semestrul I și semestrul II, deoarece aici
voi include venitul total anual, voi scade cheltuielile anuale inclusiv și taxa
căminului , și voi obține soldul rămas sau poate și datorii.
Suma totală de venit pentru semestrul I și II , o voi calcula astfel :
28170 lei : 10 luni = 2817( lei/lună)
2817 lei * 4 luni = 11268 (lei/sem I)
2817 lei * 6 luni = 16902 (lei/sem II)

Semestrul I Semestrul II Total

Venit 11268 16902 28170
Cheltuieli 8542 10114 18656
Rămas 2726 6788 9514

Conform rezultatelor din tabelul de mai sus , trag concluzia că sumele rămase din
semestrul I și semestrul II sunt toatal diferite.
Situația pandemică ne-a dat cheltuielile peste cap . Sunt sigură că învățând ilnic la
Universitate , cheltuielile vor fi mult mai mari. Însă cu toate acestea partea bună e
că am economisit cât de mult posibil ca să obțin la final o sumă de 9514 lei rămași.

Nu cu precizie 100%, dar aproximativ , aș putea spune cât voi investi în următorii
4 ani , ce venit voi avea, câte cheltuieli și cu ce voi rămâne sau ce datorii voi avea.
28170*4=112680 (lei/4 ani)
18656*4=74624 (lei/4 ani)

17
  Total pentru 4 ani de studii la Universitate

Lei/4ani
Venituri 112680
Cheltuieli 74624
Rămas 38056

În cazul în care voi pierde locul bugetar cu bursa , și voi trece la contractul anual
de 9500 lei , atunci totalul va arăta așa :
9500*3=28500 lei – costul contractului pentru 3 ani
74624+28500=103154 lei – cheltuieli totale

Lei/4ani
Venituri 112680
Cheltuieli 103154
Rămas 9526

După ce voi obține diploma de licență, preconize să mă angaje în câmpul muncii.

Cu toate că , rămân cu venit ci nu cu datorii, cred că oricum voi fi nevoietă să
întorc părinților 52000 lei , care mi i-au oferit ca investiții pentru un viitor de
success.
În anul 2024 , mă voi angaja în orice companie private sau de stat, cu salariu
minim de 8000 lei în domeniul IT.
Acești 8000 lei va trebui să-mi ajungă pentru întreținerea locuinței, produse
alimentare, transport, vestimentație, îngrijire medicală și alte cheltuieli.
Cunoscând prețurile per lună , locuințelor din Chișinău , va trebuie ± 3000 lei
pentru întreținerea locuinței , 1000 lei p/u alimentație , 750 lei p/u vestimentație , și
cred că 1000 lei va reveni pentru restituirea banilor.

Cheltuielile mele conform salariului de 8000 lei

Locuință
Alimentație
Vestimentație
Datorie
Altele

18
Menționez că din suma totală investită pentru universitate , am rămas cu 9526 lei.

52000-9526=42474 lei – trebuie să întorc părinților

42474:1000=42,5 luni – va trebui să lucrez pentru a rambursa datoria
42,5 : 12 = 3,5 ani – voi lucra pentru a rambursa suma de bani

Dar din caz că salariul meu va fi majorat până la 10000 lei , timpul de rambursare
va fi mai mic.

Concluzie
Odată cu finisarea a 12 ani de liceu , ne punem scopul să avem diploma de studii
superioare. Acel moment de alegerea drumului este unul foarte complicat , pentru
că te gândești pe ce domeniu să te axezi ca la final să obții rezultate maxime cu
cheltuieli minime.
Alegerea potrivită este acea care te regăsești nu doar în jobul pe care preconizezi
că-l vei avea , dar și în efortul pe care-l vei depune timp de 4 ani pentru a obține
cunoștințe.
Învăţămîntul superior reprezintă partea componentă a sistemului de învăţămînt care
are drept scop:
 formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea,
perfecţionarea şi recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor
ştiinţifice în diverse domenii;
 asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile;
 promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea rezultatelor ei;
 păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic
şi cultural.
Acest proiect ne-a ajutat să aprofundăm cunoștințele noastre cu privire la rolul și
funcțile banilor , coșului minim de consum și transformarea nevoilor nesolvabile
în solvabile . Suntem tineri , și vrem din nimic să facem totul , dar nu-i posibil.
Trebuie să ne învățăm să prețuim banii și să depunem efort pentru a ne deprinde să
economisim. Pentru aceasta este nevoie să renunțăm la plăcerile noastre și să ne
axăm doar pe strictul necesar . Da, sunt de accord că oricum este nevoie de a
investi bani în studiul de licență , dar niciodată nu vom obține nimic fără pic de
efort.
Pentru a evolua profesional indiferent de job, și a ajunge la o carieră de succes ,
trebuie să dezvoltăm câteva abilități profesionale , ca exemplu :
1.Abilitățile de comunicare
Comunicarea reprezintă una dintre componentele fundamentale ale relaționării
interumane atât în plan personal, cât și profesional. Este esential sa avem
capacitatea de a transmite intr-un mod asertiv informațiile și de a înțelege întocmai
mesajele care ni se transmit.

19
2.Respectarea deadline-urilor
Stabilirea termenelor limită reprezintă o abordare care ne ajută să ne atingem
obiectivele setate într-un timp optim, ajutându-ne în același timp, să fim organizați
și să ne dezvoltăm capacitatea de prioritizare a sarcinilor.

3.Punctualitatea
Respectarea coordonatelor stabilite pentru întâlniri reprezintă un aspect care are
legatură cu zona de conduită profesională. O persoană punctuală transmite o
imagine profesionistă, care inspiră încredere.

4.Asumarea responsabilității
Asumarea responsabilității pentru activitatea desfășurată și rezultatele obținute,
precum și pentru felul în care gestionăm relațiile la locul de muncă reprezintă o
abordare matură, care ne ajută să fim percepuți într-un mod pozitiv de către
persoanele cu care interacționăm în mediul profesional.

5.Spiritul de inițiativă
Implicarea în activitatea proprie și în cea de la nivelul echipei din care facem parte,
precum și atitudinea proactivă, în timp ne ajută să ne construim un statut
profesional puternic.

6.Capacitatea de automotivare
Motivarea angajaților este în egală măsură atât responsabilitatea organizației, cât și
a angajaților înșiși.

În ceea ce privește automotivarea, se recomandă să fim conștienți de plusurile

noastre profesionale, precum și de rezultatele pozitive pe care le obținem, pentru ca
autovalorizarea și încrederea în sine, ne vor ajuta să avem un nivel bun al
motivației la locul de muncă.

Conform calculelor investițiilor , efectuate mai sus, aș putea spune că mă mândresc

cu cheltuielile care le fac pentru că sunt în sumă medie, și de-asemenea rămân cu
bani în SOLD.

Concluzia mea finală este că : informațiile obținute în timpul a 4 ani de studii

valorează mai mult decât orice sumă de bani . Ceea ce investim acum , o să
obținem îndoit când ne vom angaja la muncă.

PS- Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii.

20
 Bibliografie
http://www.econsulting.md/pages_do/Consultanta/proiecte-investitionale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie

https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/articole/economia-eficienta-din-
punctul-de

https://ro.wikipedia.org/wiki/Homo_oeconomicus

https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=302&id=2272

21