Teza

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................9
1. DETERMINAREA COSTULUI ÎN COSTRUCŢII ..........................................................................12

1.1. Determinarea costurilor în construcţii..............................................................................................12
1.2. Bazele normative pentru determinarea costului de deviz in construcţii............................................16
1.3 Elaborarea devizelor de cheltuieli constructie – montaj.............................................................19
2. FORMAREA PREŢURILOR RESURSELOR UTILIZATE ÎN EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DE CONSTRUCŢII – MONTAJ ............................................................................................................29
2.1. Calculul cheltuielilor de transport a materialelor de construcţii.......................................................29
2.2. Calculul preţurilor materialelor de construcţii..................................................................................34
2.3. Calculul preţurilor pentru salarizarea muncitorilor în construcţii....................................................37
2.4. Formarea preţurilor 1 ut – h a utilajelor de construcţii....................................................................39
2.5. Aplicarea normelor de cheltuieli de regie şi beneficiului de deviz......................................................47
3. FORMAREA COSTURILOR ŞI GESTIUNEA PREŢURILOR PRODUSULUI DE

CONSTRUCŢIE................................................................................................................................54
3.1 Compania de construcţii „VARINCOM” SRL............................................................................54
3.2 Analiza gestiunii costurilor obiectivelor relizate şi existente ........................................................................58
3.3 Modalităţi de calcul a volumelor de lucrări în construcţii.....................................................................62
3.4 Directii de dezvoltare a companiei „VARINCOM” SRL............................................................67
CONCLUZII...........................................................................................................................................72
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................74
ANEXA 1. Deviz local „Bloc locativ str. Albişoara 38”............................................................................76
ANEXA 2. Formular contract cu privire la investirea capitalului privat ....................................102
UTM 521.8.1 001 ME

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Agruci Mihai Litera Coala Coli
Conducător Albu Ion 8 75
Formarea costurilor şi
Consultant Albu Ion gestiunea produsului de
Contr. norm. construcţie UTM FCGC
Aprobat
Albu IMC - 1109
Svetlana
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 2
Mod Coala Nr. document Data
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 3
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 4
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 5
.
REZUMAT
Dezvoltarea pe larg a relaţiilor de piaţă în Republica Moldova a schimbat esenţial situaţia în
sfera costurilor în construcţii. În cadrul economiei de piaţă costurile reprezintă un mijloc de calculare a
salarizării muncitorilor, a materialelor şi utilajelor în construcţii.
Scopul cercetării constă în studierea şi modul de elaborare a devizelor de determinare a costului
în construcţii, formarea preţurilor resurselor utilizate în executarea lucrărilor de construcţii-montaj. Un
alt scop în fundamentarea metodei, cerinţelor şi bazelor metodice a costului, resurselor a companiilor
de construcţii, evidenţierea punctelor slabe în cadrul gestiunii acestora şi elaborarea unor propuneri
orientate spre îmbunătăţirea acestora, precum şi perfecţionarea activităţi companiilor de construcţii în
întregime.
În vederea atingerii scopului propus în lucrare sînt determinate de sarcinile cercetării care
constau în: calcularea şi formarea preţurilor, cercetarea documentaţiei de deviz, elaborarea devizelor
locale şi gestiunea produsului de construcţie.
Controlul operativ al costurilor poate să devină un instrument de conducere de cea mai mare
importanţă, cu ajutorul căruia să se concentreze toate activităţile din cadrul unităţii, contribuind nu
numai la realizarea sarcinilor de eficienţă, dar şi la verificarea gradului de fundamentare a planului şi a
normelor, al calităţii organizării în cadrul căruia se desfăşoară activitatea unităţii.
Introducere include argumentarea actualităţii temei de cercetare, scopul şi sarcinele cercetării,
obiectul cercetării, scurt rezumat al tezei.
Metoda resurselor de determinare a costului în construcţii autorul urmăreşte evoluţia costurilor,
studiază principiile formării conceptului preţurilor, clasificarea şi necesitatea costului.
Formarea preţurilor resurselor utilizate în executarea lucrărilor de construţii-montaj se
calculează din cheltuielile de transport, preţurile de materiale în construcţii, salarizarea muncitorilor în
construcţii, fond social şi asigurarea medicală, formarea preţurilor 1 h-ut, calculul normelor de regie şi
beneficiului de deviz, fiind la urmă taxate de valoare adăugată, aprobată de stat .
Elaborarea documentelor de deviz reprezintă modalităţi de calcul a volumelor, elaborarea
devizului local, devizului pe obiect, devizul general, devizul-ofertă.
În concluzii sunt evidenţiate şi recomandate anumite tendinţe şi legităţi prin care autorul
generalizează rezultatele obţinute pe parcursul cercetărilor proprii în baza sintezei teoretice a literaturii
de specialitate.
Drept bază informaţională pentru teză au servit actele normative şi datele statistice a
Inspectoratului de Stat în Construcţii din Republica Moldova, Biroul Naţional de Statistică şi
publicaţiile periodice în domeniu, manuale, broşuri, monografii şi documentaţia de deviz pusă la
dispoziţie de compania de construcţii „VARINCOM” SRL.
Teza de licenţă este structurată în trei capitole, are un volum de 75 pagini exclusiv anexele şi
conţine 12 tabele, 14 figuri, 20 formule de calcul.
ABSTRACT
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 6
.
The development of market relations extensively in Moldova has changed dramatically the
situation in the sphere of construction costs. In the market economy is a means of calculating the cost
of workers' wages, materials and construction machinery.
The aim of the research is to study and how to develop estimates of construction costing,
pricing resources used in the execution of construction and assembly. Another purpose of the basis of
the method, methodological requirements and cost bases, resources construction companies,
highlighting their weaknesses in the management and development of proposals aimed at improving
their companies and building improvement activities in its entirety.
In order to achieve its purpose in the work they are determined by research tasks which consist
of: calculation and pricing, research estimate documentation, development and management of local
currencies construction product.
Operational control of costs can become a management tool by most importance, with which to
concentrate all activities of the unit, contributing not only to the duties of efficiency, but also to check
the degree of substantiation of the plan and regulations , quality organization within which operates the
unit.
Introduction research theme include timeliness argument, goal and tasks of research, subject of
research brief summary of the thesis.
Method resources in construction costing author traces the evolution of cost price study
principles concept formation, classification and the need for cost.
Price formation resources used in the execution of works, construction and assembly is
calculated from the costs of transport, prices of construction materials, construction workers salaries,
social fund and medical insurance, pricing 1h-ut, directing and benefit calculation rules estimate and is
ultimately taxed added value, approved by the state.
Preparation of the estimate is for calculating volumes, developing local estimate, estimate the
object, the general estimate, the estimate-tender.
The conclusions also highlighted certain trends and laws recommended by the author
summarizes the results obtained during their own research based theoretical synthesis of the literature.
As a base for sentence served normative acts and statistical data of the State Construction Inspectorate
of the Republic of Moldova, the National Bureau of Statistics and periodicals in the field, manuals,
brochures, monographs and estimate documentation provided by the construction company
"VARINCOM "SRL.
Thesis is divided into three chapters, it has a volume of 75 pages excluding appendices and
contains 12 tables, 14 figures, 20 formulas.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 7
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 8
.
INTRODUCERE
Metoda resurselor de determinare a costului în construcţii reprezintă calcularea preţurilor

curente de deviz pentru producţia de construcţii şi tarife curente a elementelor de cheltuieli (a
resurselor) necesare pentru realizarea proiectului.
Odată cu trecerea la relaţii economice de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul de
formare a preţurilor în construcţii. Aceasta este legat de faptul că s-au modificat tipurile de proprietăţi
a participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţii, au apărut tipuri
noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea costului de execuţie a obiectelor de
construcţie.
Astăzi în economia construcţiilor Republicii Moldova, aceată metodă este cea mai efecientă din
punct de vederea modificării preţurilor în permanenţă, fiind ce-a mai aproape de costul real al
construcţiilor clădirilor şi edificiilor.
Scopul cercetării constă în studierea şi modul de elaborare a metodei resurselor de determinare
a costului în construcţii, formarea preţurilor resurselor utilizate în executarea lucrărilor de construcţii-
montaj. Un alt scop în fundamentarea metodei, cerinţelor şi bazelor metodice a costului, resurselor a
companiilor de construcţii, evidenţierea punctelor slabe în cadrul gestiunii acestora şi elaborarea unor
propuneri orientate spre îmbunătăţirea acestora, precum şi perfecţionarea activităţi companiilor de
construcţii în întregime.
Dezvoltarea pe larg a relaţiilor de piaţă în Republica Moldova a schimbat esenţial situaţia în
sfera costurilor în construcţii. În cadrul economiei de piaţă costurile reprezintă un mijloc de calculare a
salarizării muncitorilor, a materialelor şi utilajelor în construcţii.
În vederea atingerii scopului propus în lucrare sînt determinate de sarcinile cercetării care
constau în: calcularea şi formarea preţurilor, cercetarea documentaţiei de deviz, elaborarea devizelor
locale, deviz pe obiect şi deviz general.
Metoda resurselor de determinare a costului în construcţii reprezintă unica metodă de calculare
a costului construcţiilor în întregime, fiind cea mai eficietă. Astăzi piaţa în construcţii fiind foarte
instabilă, preţurile la materiale sunt în permanenţă în schimbare, soluţia finală fiind această metodă.
De menţionat că pînă în prezent în lectura autohtonă de specializtate, practic, nu au fost
abordate problemele examinate în această lucrare.
Practica şi teoria au demonstrat că o creştere economică nu este posibilă decât în condiţiile
îmbunătăţirii permanente a metodelor şi tehnicilor de conducere a unităţilor. S-a confirmat că o
conducere prosperă, viabilă, este acea care se bazează pe elementul cost.
Conducerea optimă trebuie să stăpânească ferm costurile producţiei, folosind în acest scop
metode adecvate; ea nu trebuie să lase la voia întâmplării desfăşurarea procesului economic şi mai ales
costurile ce le determină.
Conducerea trebuie să cunoască în permanenţă modul cum se desfăşoară acest proces, să
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 9
.
controleze şi să intervină operativ acolo unde apar abateri de la nivelul planificat.
Costul în faza operativă este un adevărat seismograf, care înregistrează fidel orice deviere
generatoare de modificări la nivelul costurilor prestabilite, iar controlul operativ scoate în evidenţă
cauzele care determină perturbaţii.
Controlul operativ al costurilor poate să devină un instrument de conducere de cea mai mare
importanţă, cu ajutorul căruia să se concentreze toate activităţile din cadrul unităţii, contribuind nu
numai la realizarea sarcinilor de eficienţă, dar şi la verificarea gradului de fundamentare a planului şi a
normelor, al calităţii organizării în cadrul căruia se desfăşoară activitatea unităţii.
Orice conducător, indiferent de treapta ierarhică pe care se află, pentru a se putea situa la
nivelul cerinţelor, trebuie să cunoască costul. În prezent mai mult ca oricând, procesul de conducere nu
poate fi conceput fără informaţii asupra costului de producţie, acesta ocupând un loc central, fiind
purtătorul de cuvânt al modului de conlucrare între toate activităţile din cadrul firmei.
Aceasta însă, presupune cunoaşterea în detaliu de către fiecare conducător a costurilor fiecărei
faze, operaţii, piesă sau produs, abaterile înregistrate, cauzele şi responsabilii. Analiza detaliată a
tuturor acestor elemente dă posibilitate decidenţilor să ia încă din faza incipientă măsuri, evitându-se
costurile inutile care apar în cazul aplicării metodelor tradiţionale de conducere.
Scopul calculaţiei costurilor fiind furnizarea informaţiilor din domeniul costurilor, rezultă că în
cadrul firmei, calculaţia costurilor trebuie în aşa fel organizată ca să asigure cât mai exact măsurarea
cantitativă şi calitativă a proceselor de producţie ce se desfăşoară în timp şi pe centre de costuri,
constituind în acelaşi timp şi un mijloc de control, orientare şi reglare prin decizii corespunzătore a
laturii valorice a acestuia, pe baza informaţiilor furnizate fiecărui nivel de conducere.
Importanţa costului pentru fiecare nivel organizatoric al unităţii rezidă în faptul că:
- în cadrul unităţii, costul apare peste tot, neexistând producţie fără costuri;
- calculaţia costurilor este singura în măsură să explice eficienţa activităţii economice, precum
şi eventualele abateri;
- informaţiile furnizate de calculaţia costurilor sunt informaţii de conducere pentru toate
locurile generatoare de costuri;
- răspunderea pentru nivelul costurilor include pe fiecare conducător din structura
organizatorică.
Conducerea prin costuri este o metodă cu foarte multe valenţe economice, situându-se astăzi
printre cele mai reprezentative, care are menirea de a realiza o îmbinare a elementelor sistemului
condus de aşa manieră încât să se atingă obiectivele propuse în limita unor costuri dinainte fixate. Ea
este o metodă de conducere cu un pronunţat caracter previzional şi de aceea este utilizată într-o măsură
importantă pentru conducerea activităţii economice.
Structura tezei, determinată de scopul şi problemele cercetate este formată din introducere,
trei capitole, concluzii, surse bibliografice şi anexe.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 10
.
Introducere include argumentarea actualităţii temei de cercetare, scopul şi sarcinele cercetării,
obiectul cercetării, scurt rezumat al tezei.
Metoda resurselor de determinare a costului în construcţii autorul urmăreşte evoluţia costurilor,
studiază principiile formării conceptului preţurilor, clasificarea şi necesitatea costului.
Formarea preţurilor resurselor utilizate în executarea lucrărilor de construţii-montaj se
calculează din cheltuielile de transport, preţurile de materiale în construcţii, salarizarea muncitorilor în
construcţii, fond social şi asigurarea medicală, formarea preţurilor 1 h-ut, calculul normelor de regie şi
beneficiului de deviz, fiind la urmă taxate de valoare adăugată, aprobată de stat .
Elaborarea documentelor de deviz reprezintă modalităţi de calcul a volumelor, elaborarea
devizului local, devizului pe obiect, devizul general, devizul-ofertă.
În concluzii sunt evidenţiate şi recomandate anumite tendinţe şi legităţi prin care autorul
generalizează rezultatele obţinute pe parcursul cercetărilor proprii în baza sintezei literaturii de
specialitate.
Drept bază informaţională pentru teză au servit actele normative şi datele statistice a
Inspectoratului de Stat în Construcţii din Republica Moldova, Biroul Naţional de Statistică şi
publicaţiile periodice în domeniu, manuale, broşuri, monografii şi documentaţia de deviz pusă la
dispoziţie de compania de construcţii „VARINCOM” SRL.
Teza de licenţă este structurată în trei capitole, are un volum de 75 pagini exclusiv anexele şi
conţine 12 tabele, 14 figuri, 20 formule de calcul.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 11
.
1. DETERMINAREA COSTULUI ÎN CONSTRUCŢII
1.1 Determinarea costurilor în construcţii
După cum se ştie, baza normativă de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinţelor
contemporane, deoarece nu ia în consideraţie noile tehnologii în construcţii, materiale şi articole,
maşini de construcţii şi utilaje etc.
Baza normativă de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactităţii calculelor la
determinarea preţurilor contractuale. Preţuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor cu
ajutorul coeficienţilor de trecere în preţuri curente: P c = P84 x K91 x Kcurent , K91 fiind coeficientul de
trecere din preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 şi K curent – coeficientul de recalculare în % faţă
de preţurile anului 1991 în preţuri curente.
Figura 1.1 Indicii preţurilor la lucrările de construcţii montaj

Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienţii de recalculare aveau valoarea
aproximativă (medie pe ramură), însă, în perioada respectivă această metodă a constituit unica ieşire
din situaţie.
Începând cu 1 ianuarie 2003, în ramura de construcţii a avut loc un eveniment de importanţă
considerabilă: s-a început procesul de trecere la norme şi metodici noi de elaborare a documentaţiei de
deviz. Metoda indicilor a fost înlocuită cu metoda utilizată din anii 70 în ţările europene – metoda de
resurse pentru întocmirea documentaţiei de deviz.
În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea
valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse evidenţiaţi în
documentaţia de proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii-montaj şi preţurilor de
livrare a acestor resurse. O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea dă posibilitate de a
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 12
.
determina cu mare exactitate, în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la
preţurile curente ale resurselor materiale, energetice şi de manoperă.
Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru
construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie.
Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi reparaţii
(reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor). Introducerea metodei de resurse este
reglementată prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.1570 din 09.12.2002 [6].
Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic, iar ratificarea acesteia s-a
aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz
pentru lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii.
Pentru a elabora devize în construcţii mai repede, mai corect şi mai uşor au fost elaborate
programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, în România au fost elaborate aşa sisteme
informaţionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar în Rusia: РИК, СВС-Net, WinSmeta, Багира,
Барс, Grand-Smeta WinDox etc. Pentru a uşura trecerea de la metoda veche la cea nouă, Ministerul
Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat.
Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de
resurse [19], precum şi Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în
construcţii, cheltuielilor de regie, cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor în construcţii şi
Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz – respectiv: [22, 23, 24].
În calitate de bază pentru întocmirea preţurilor unitare servesc:
o norme de deviz pentru toate categoriile de lucrări;
o valoarea 1 h-om de manoperă, determinată, pornind da la salariul mediu pe oră în ramura
construcţiilor. Pentru preţuri unitare ale întreprinderilor (firmelor) - salariul mediu pe oră
pentru muncitori pe profesiuni sau în mediu pe întreprindere;
o valoarea 1 h-ut. de funcţionare a utilajelor de construcţii, determinată după tipurile
maşinilor şi utilajelor folosite;
o preţurile de deviz pentru materiale de construcţii, articole şi elemente de construcţii.
Nivelul preţului final se determină sub influenţa pieţei în construcţie, în perioada efectuării
procesului contractual. De aceea rolul final în formarea preţului îl îndeplineşte necesitatea şi calitatea
produsului pe piaţa autohtonă, precum şi balanţa dintre cererea şi oferta pe piaţa construcţiilor.
În legătură cu condiţiile create de nivelul ridicat al inflaţiei şi nestabilitatea economică, se
modifică în permanenţă preţul la materialele de construcţie, la utilaj şi exploatarea mecanizmelor în
construcţii, nivelul de salarizare şi modul de plată, precum şi alte cheltuieli.
Se observă o tendiţă de creştere a producţiei materialelor de construcţii în perioada dată, ceea
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 13
.
ce înseamnă o cerere sporită faţă de materiale şi rezultă o creştere şi a preţurilor la materiale, aceasta
tendinţă se poate observa şi din fig.1.1., in baza evoluţiei indicelui preţurilor.
Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse
(materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii
organizatorice şi tehnologice bine determinate.
Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru construcţia obiectului se numeşte
costul de deviz sau investiţii capitale. La baza costului de deviz al construcţiilor se formulează preţul
de acord la producţia de construcţii.[26, p.42]
Costul de deviz se determină cu formula (1.1):
Cd = CD + CR + BD, (1.1)
unde CD – cheltuieli directe ;
CR – cheltuieli de regie;
BD – beneficiu de deviz.
1) Cheltuielile directe cuprind:
- costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc.;
- salariul muncitorilor;
- decontările pentru asigurare obligatorie;
- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii.
Componenţa cheltuielilor directe este prezentată în fig.1.2.
Figura 1.2. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj
Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procurarea materialelor, semifabricatelor,

elementelor de construcţii, articolelor, necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj,
precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de construcţii; dara, ambalaj,
rechizite; cheltuielile de achiziţionare-depozitare a materialelor.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 14
.
CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuielile pentru Decontari pentru Cheltuielile pentru Cheltuieli legate de

salariu muncitorilor asigurari obligatorii al materiale de exploatarea
muncitorilor constructii utilajului
Decontarile organelor Cheltuieli initiale

Salariul tarifar
asigurarilor sociale (23 % Materiale de baza si
din fondul social de salariu) auxiliare
Plati suplimentare cu Uzura utilajului
caracter de stimulare Elemente de
Decontarile organelor constructii
si compensare Cheltuieli de
asigurarii medicale (3,5%
din fondul de salariu) exploatare
Premii s.a. Articole, detalii
Semifabricate
Figura 1.3. Componenţa cheltuielilor directe
Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul

de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii
nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii etc.
Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-
ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde:
- cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier,
montarea şi demontarea lor, amenajarea construcţiilor provizorii etc.);
- cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizări, reparaţii capitale);
- cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul, combustibil,
lubrifianţi, carburanţi, energia electrică, piese de schimb, reparaţii curente etc.).
2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru
execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.
Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.
Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu privire
la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”. [21]
Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de
cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprobă de către
conducerea întreprinderii de construcţii.
În devizele investitorului normativul de cheltuieli de regie se aplică în mărime medie pe ramură
“Construcţii”.
Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole:
- cheltuielile generale şi administrative;
- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 15
.
- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier;
- alte cheltuieli generale şi de antrepriză.
3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli
generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie
partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea producţiei,
modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, stimularea materială a
lucrătorilor etc).
Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin [23] „Instrucţiuni privind determinarea
valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”.
În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe
ramură.
Producerea bunurilor materiale, comercializarea de mărfuri, precum şi prestări de servicii este
legată de consumarea resurselor materiale, financiare şi umane. Consumurile care se atribuie
produsului finit şi serviciilor prestate formează costul acestora.
Prin costuri se înţelege totalitatea consumurilor şi cheltuielilor efectuate de o firmă în vederea
realizării de produse sau prestării de servicii, exprimate în formă bănească.
Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii se reglementează de Standardul
Naţional de Contabilitate 3 [10].
Acest standard se extinde asupra persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi de
producţie, de comerţ şi de prestări servicii.
1.2 Bazele normative pentru determinarea costului de deviz in construcţii
La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de

proiectare întocmeşte şi predă în mod obligatoriu Listele cu cantităţile de lucrări.
În funcţie de particularităţile unor categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de
construcţii – montaj, de structura documentaţiei de proiect, listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc
aparte:
- pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii speciale, lucrările tehnico-sanitare
interioare, iluminatul electric interior, instalaţiile electrice de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de
utilaje, aparatele de măsură şi control şi mijloacele de automatică, instalaţiile de curenţi slabi
(telecomunicaţii, semnalizări etc.),procurarea mobilierului, inventarului şi pentru alte lucrări;
- pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea
reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici etc.
În cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe
capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări:
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 16
.
- lista cu cantităţile de lucrări de construcţie trebuie să cuprindă următoarele capitole:
1. lucrări de terasamente;
2. fundaţii şi pereţi la subsol;
3. pereţi, schelet, pereţi despărţitori;
4. pardoseli;
5. acoperiri şi învelitori;
6. ferestre, uşi;
7. scări şi podeşte;
8. lucrări de finisaj la interior;
9. lucrări de finisaj la exterior;
10. diferite lucrări ş.a.;
- lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale:
1. fundaţii pentru utilaje;
2. paturi pentru fundaţii speciale;
3. căptuşeli şi izolaţii etc;
- lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare:
1. conducte de apă;
2. canalizare;
3. încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului etc.
La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrări pe capitole poate să nu se
efectueze.
PENTRU LUCRARI DE
40 PENTRU LUCRARI DE 9
CONSRUCTII: MONTARE A UTILAJULUI
C, Ac, Ts, TF, TR, I, Iz, IF, H, D, P, G, TEHNOLOGIC:
F, Fj, S, V, H, RD, 07m, 08m, 10m, 11m,
33m, 34m, 40m, 39, 40, 41, 42, 47v. M1, M2, M3, M4, M5, M6, M7, M8, M9.
PENTRU LUCRARI DE
RESTAURARI, CONSOLIDARI,
REPARATII:
RCs, RpC, RpI, RpIz, RpAr, RpD,
RpS, RpV, RpE, RpAC, RpG. 11
DEVIZ al Investitorului DEVIZ al Antreprenorului
Reesite
Aprobate Norme de Deviz Baza normativa proprie a
orientative 01.01.01 utilizatorului
Organul National de Conditiile reale de

dirijare in constructii activitate
Figura 1.4. Baza normativă de deviz

Categoriile de lucrări, codurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ în
lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor şi cu unităţile
de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi
reparaţii care sunt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 17
.
La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect (de exemplu,
pentru reparaţia curentă a unei clădiri, în valoare de până la 100 mii lei), listele cu cantităţile de lucrări
pe categorii, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau, la
rugămintea lui, de către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar.
Evidenţierea resurselor se efectuează în conformitate cu normele de deviz în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova. În Republica Moldova se utilizează două tipuri de norme de deviz:
a) normele de deviz orientative, care figurează ca Norme de deviz pentru lucrări şi reparaţii
puse în aplicare de la 1 ianuarie 2001 prin ordinul Ministrului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului Nr.137 din 23.11.2001. Normele de deviz orientative se utilizează pentru întocmirea
devizului investitorului, de asemenea, pot fi utilizate de către întreprinderile de construcţii;
b) baza normativă proprie a utilizatorului, din care fac parte normativele de deviz individuale
care ţin cont de condiţiile reale de activitate a întreprinderii executante de lucrări. De regulă, această
bază normativă se bazează pe normele de deviz orientative. Baza normativă proprie a utilizatorului se
utilizează şi pentru întocmirea devizelor antreprenorului (determinarea valorii ofertelor).
Dacă indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de consumurile resurselor
reale mai mult decât cu 5%, normele de deviz sunt supuse modificărilor necesare. Pentru tipurile de
lucrări, care lipsesc în Indicatoare, se elaborează normele de deviz suplimentare, care se supun avizării
şi aprobării de către Organul Naţional de dirijare în Construcţii, cu înregistrare în Registrul
documentelor normative al ONC. Normele de deviz suplimentare aprobate sunt publicate în revista
Monitorul Construcţiilor.
Fiecare categorie de lucrări se reprezintă sub forma de indici de resurse: manopera (h-om),
necesarul de utilaje de construcţii (h-ut.), necesarul de resurse materiale (în unităţi de măsură adoptate:
m3 ; m2 ; t; buc. etc.).
Pentru evidenţierea resurselor se întocmesc borderourile de consumuri de resurse, conform
Formularului nr.2 din [19] sau se întocmeşte catalogul preţurilor unitare, conform Formularului nr.5
din [19].
Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrativ-
teritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează în mod
obligatoriu ca parte componentă a documentaţiei de proiect. Pentru obiectivele finanţate din alte surse,
borderourile de resurse, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează la cererea
beneficiarului.
Pentru evaluarea valorică a ofertelor sau a contractelor de construcţii, întreprinderea de
antrepriză întocmeşte cataloagele de preţuri unitare şi devizele-oferte. Contractantul-câştigător
prezintă, în mod obligatoriu, investitorului cataloagele de preţuri unitare, în a căror bază au fost
evaluate devizele-oferte.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 18
.
Volumele şi preţurile în devizul-ofertă rămân constante pe parcursul întregii perioade de
construcţii, dacă altfel nu prevăd condiţiile speciale stipulate în contractul de antrepriză.
Pentru fiecare categorie de lucrări se efectuează evaluarea resurselor şi însumarea valorii lor,
adică se formează preţurile unitare.
Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare.
După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele “inclusiv: salariul muncitorilor constructori”.
1.3 Elaborarea devizelor de cheltuieli constructie - montaj
La baza costului de deviz în construcţii este formarea preţului de acord la producţia de

construcţie. Reieşind din aceasta nivelul preţului final se determină sub influenţa dictaturii peţii, în
procesul efectuării cumpărării, vînzării. De aceea rolul final în formarea preţului îl îndeplineşte
necesitatea şi calitatea producţiei de construcţii, balanţa dintre cererea şi oferta de pe piaţa
construcţiilor.
Pentru elaborarea devizului şi determinarea costului de deviz a clădirilor şi edificiilor în faza de
proiectare, întreprinderea elaborează documentaţia de deviz, formată din devize-locale şi calculul
devizelor locale, deviz pe obiect şi calculul devizelor la anumite tipuri de cheltuieli, devizul general.
În elaborarea documentaţiei de proiectare intră borderoul de resurse sau catalogul preţurilor
unitare şi devizele se prezintă în ordinea prin consecutivitatea pentru obiecte, cu finanţarea din bugetul
de stat şi bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Pentru obiecte cu o finanţare din alte surse,
borderoul de resurse, catalogul preţurilor unitare şi devizele se prezintă după dorinţa beneficiarului.
Documentaţia de deviz se elaborează după o consecutivitate, după principiul de la privat la
comun: de la calcularea costului de deviz pe anumite lucrări pînă la determinarea costului de deviz în
întregime. În componenţa documentaţiei de deviz-proiect formele de deviz se adoptă în sens contrar,
astfel la început – deviz general, după care - deviz pe obiect şi în continuare – deviz local.
Scrisoarea de explicaţie este un document important şi folositor pentru investitor, antreprenor
general, în procesul de vînzare - cumpărare, convorbirilor directe şi expertiză.
La documentaţia de deviz în mod obligatoriu trebuie să fie elaborată şi prezentată memoriu
explicativ, în care se conţine:
- locul de aflare a construcţiei;
- informaţie despre lotul de pămînt (arendat, cumpărat e.t.c.) – dreptul de proprietate;
- indicaţie, lista indicatoarelor normelor de deviz şi preţuri e elaborată documentaţia de deviz
– normele aprobate în R.M din indicatoarele de deviz „Ts, C, RpC, V, I, RpI, Iz, S, Ac, D,
08, 10, 11„ în preţurile curente – trimestru I an. 2015;
- denumirea organizaţiei de antreprenor general – antreprenorul general;
- norma de cheltuieli de regie – 14,5 %;
- norma beneficiului de deviz – 6 %;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 19
.
- enumerarea catalogul normelor de deviz pentru lucrările de construcţii-montaj;
- modul de determinare a costului de deviz, lucrărilor de construcţii – costul de deviz a
resurselor fără TVA;
- modul de determinare a costului de deviz, utilajului şi montarea lui – preţurile pentru
utilajul folosit pentru construcţii sunt curente, elaborate de întreprindere de transport.
- modul de determinare a resurselor pentru construcţia dată pentru capitolul 8-12 devizului
general – se calculează în procente, sunt suportate de beneficiar;
- alte informaţii de determinare a costului de deviz, formarea preţurilor şi reducerii
caracteristice pentru construcţia dată – toate preţurile sunt aprobate de beneficiar, procurate
de antreprenorul general, materialele sunt procurate în preţuri curente avînd reduceri
diferite în dependenţă de volumul lor.
Valoare de deviz a construcţiei – suma mijloacelor băneşti necesare pentru realizarea
obiectivelor de investiţii în conformitate cu proiectul.
Devize locale – documente de deviz primare, care se întocmesc pe categorii de lucrări şi
cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor pe baza listelor cu cantităţile de lucrări,
care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde
cheltuielile directe, cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz (Formularul nr.7 din CP L.01.01-2001).
Valoarea determinată de devizele locale include cheltuieli directe, cheltuieli de regie şi
beneficiul de deviz, precum şi cheltuielile de depozitare a materialelor.
Devizele locale se elaborează aparte:
- Pentru clădiri şi edificii : la lucrările de construcţii, lucrări speciale de construcţii, lucrări
tehnico-sanitare, lucrări interioare de electricitate, reţele de electricitate, utilaj tehnologic,
automatizarea, sisteme de tensiune joase, mobila ş.a.;
- Lucrări pentru suprafeţe comune: pe planificare verticală, reţele inginereşti, drumuri şi
trotuare, amenajarea teritoriului, forme mici arhitecturale, ş.a.;
În afară de aceasta, devizele-interioare în concordanţă cu tehnologiile urmate pe şantier, se
produce o grupare după tipul de lucru aparte pe compartimente:
- lucrările de construcţii trebuie să cuprindă compartimente: lucrări de terasament, fundaţii şi
pereţii subsolului, pereţii portanţi, carcasul, planşeele, pereţii despărţitori, pardoseli, învelitori şi
acoperişuri, ferestre, uşi, scări, finisări interioare, finisări exterioare, lucrări diverse.
- lucrări speciale de construcţii – fundaţii sub utilajul de construcţii, pregătiri speciale sub
fundaţii, canale, izolare;
- lucrări tehnico-sanitare interioare, canalizare, încălzire, ventilare, condiţionare a aerului;
- montarea utilajului poate avea compartimente: costul utilajului şi montarea utilajului
tehnologic, instalarea reţelelor de ţevilor tehnologice, construcţii metalice (pentru instalarea utilajului);
pentru obiectele simple gruparea tipurilor de lucrări în compartimente se poate să nu fie făcută.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 20
.
Documentatia de Proiect, Normativele de Deviz
(Informatia de iesire)
Calcularea volumului lucrarilor
Clacularea Cheltuielilor de
Clacularea Costului de Clacularea Costului de
Transport a Materialelor de
Deviz a Materialului Deviz la 1 h-ut
Constructi
Formarea catalogului
preturilor unitare
Formarea Devizului Local

Lucrari Retele electrice
Lucrari de Lucrari speciale de Montarea
interioare si sisteme de
Constructi constructii utilajelor
tehnico-sanitare tensiune joasa
Deviz local �3 Deviz local �3 Deviz local �3
Deviz pe Obiect � 1 Deviz pe Obiect �2
Cheltuieli limitate
Alte Cheltuieli
DEVIZ GENERAL
Figura 1.5 Algoritmul elaborare a devizelor de cheltuieli

Devizele locale pentru diferite tipuri de lucrări de construcţii şi construcţii-montaj, se
elaborează după următoarele date:
- parametrii clădirii şi edificiilor, părţi componente ale lor şi elemente constructive, primite în
baza proiectelor de execuţie;
- volumele de lucru luate din borderoul volumelor lucrărilor de construcţii şi construcţii-
montaj, determinate după proiectul de execuţie;
- nomenclatura şi cantitatea utilajului, mobilei, inventarului luate din specificaţie, evidenţă şi
proiectele de execuţie.
- normativ de deviz de cheltuielilor de resurse actualizat şi preţ de deviz din trecut pentru
resurse (catalogul individual al preţurilor unitare).
Se propun două procedee de întocmire a devizelor locale prin metoda de resurse:
a) procedeul 1 – pe baza resurselor evidenţiate în total conform listelor respective cu
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 21
.
cantităţile de lucrări, pe obiecte sau pentru obiectivul în ansamblu. Se recomandă pentru întocmirea
devizelor investitorilor;
b) procedeul 2 – prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de
lucrări, inclusă în lista cu cantităţile de lucrări. Se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor.
Deviz pe obiect – deviz, care în componenţa sa pentru obiect în întregime centralizează datele
din devizele locale. Deviz pe obiect se efectuează conform Formularului nr.8 din CP L.01.01-2001 prin
însumarea datelor din devizele locale. [19]
El se elaborează la obiect prin însumarea datelor din devizele locale şi reprezentînd următoarele
coloane: lucrări de construcţii (coloana 4); lucrări de montare (coloana 5); utilajul, mobila, inventarul
(coloana 6); alte cheltuieli (coloana 7); total cheltuieli (coloana 8).
În coloana 9 la devizul pe obiect în totalmente se include preţul pe unitatea de măsură 1m 3 de
volum, 1m2 de suprafaţă a clădirii şi edificiilor, 1m de reţele ş.a.
Devizul pe obiect se elaborează în următoarea consecutivitate:
1. La început se formează partea de bază a devizului – se introduce costul de deviz al
lucrărilor de construcţii, lucrările speciale de construcţii, lucrări interioare tehnice-sanitare, lucrări
interioare de electromontaj, montarea echipamentului electric de forţă, utilaje tehnice şi de alte tipuri,
automatizarea, sistemelor de tensiune joase, procurarea mobilei şi alte lucrări.
2. Se înscriu datele de cheltuieli pe volumul unităţii de măsură, indicat în deviz se scrie
data elaborării de întocmire a devizului.
3. Se înregistrează şi semnează persoanele responsabile ce au întocmit şi verificat
devizul, inginerul şef de proiect, şeful secţiei.
În cazul, cînd în clădirile de locuit se implică întreprinderile de construcţii sau reconstrucţii, de
alimentaţie publică şi deservire uz-casnic, devizele pe obiect se elaborează aparte pentru clădiri de
locuit şi implicarea în ele a întreprinderilor.
Se permite iarăşi, să se elaboreze un singur deviz pe obiect, însă suma să fie scoasă în afara
costului total, acelei părţi a clădirii de locuit în construcţie sau edificiilor de reconstrucţie.
Deviz general pentru execuţia obiectivelor de investiţii (sau a tranşelor lor) – deviz care se
întocmeşte pe baza devizelor pe obiect şi a devizelor pe categorii de cheltuieli.
Deviz general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor – se întocmeşte conform Formularului
nr.9 din CP L.01.01-2001. În devizul general se includ, prin rînduri aparte, totalurile pe devizele pe
obiecte şi calculele pe tipuri de cheltuieli, precum şi se evidenţiază structura tehnologică a investiţiilor.
Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi
neproductive.
În devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se
repartizează pe următoarele capitole:
1. Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului.
2. Obiectivul investiţii de bază.
3. Obiecte auxiliare şi de deservire.
4. Obiecte energetice.
5. Obiecte de comunicaţii şi transport.
6. Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă, canalizare, termice, gaze).
7. Amenajarea terenului.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 22
.
8. Organizarea de şantier.
9. Alte cheltuieli.
10. Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie.
11. Pregătirea personalului de exploatare.
12. Lucrări de proiectări, prosperări, controlul de autor.
Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă:
- nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru, an);
- normele cheltuielilor de regie şi a beneficiului de deviz;
- lista Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-
construcţii;
- alte date privind modul de determinare a valorii, caracteristice pentru obiectivul dat: existenţa
proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun, documentelor privind includerea mijloacelor pentru
construcţie în obiectele de uz comun, proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun
etc.
După totalul capitolelor 1 – 12 în devizul general printr-un rând aparte se include rezerva de
mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de
construcţie. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1 – 12, în mărime de 2 % - pentru
obiectivele din sfera socială şi de 3 % - pentru obiectivele productive.
În conformitate cu Regulamentul „Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor
fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii”
aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.216 din 20.03.2001, după totalul care cuprinde rezerva
pentru cheltuielile neprevăzute, se include rândul „Defalcările în fondul bazei normative în
construcţii”.
Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din bugetele de stat sau locale au fost
stabilite în mărime de 0,3 %; defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din alte surse au
fost stabilite în mărime de 0,5 %.
Din total se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA), conform modului şi mărimii stabilite.
Conform art.103 (4) din capitolul III al Codului fiscal, din 01.07.1998 lucrările de construcţii
ale clădirilor de locuit, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare şi a fondurilor extrabugetare
speciale, sunt scutite de plata TVA, cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40 % din
valoarea lucrărilor. În acest caz materialele, articolele, elementele de construcţii, resursele energe-tice,
serviciile de transport, alte servicii se includ în devizele locale luînd în considerare TVA.
În capitolul 1 “Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului” se includ mijloacele pentru
lucrările şi cheltuielile legate de obţinerea şi amenajarea terenului de construcţii. Valoarea lucrărilor
pregătitoare se determină pe baza volumelor prevăzute în proiect şi a preţurilor în vigoare.
În capitolele 2-7 se includ obiectele, a căror denumire corespunde cu cea a capitolelor.
În capitolul 8 “Organizarea de şantier” se includ mijloacele pentru:
- execuţia şi demontarea clădirilor şi construcţiilor provizorii, prevăzute în lista de titluri,
conform [15] – în coloanele 4, 5 şi 8;
- plata autorizaţiilor de conectare la reţelele provizorii sau permanente de telecomunicaţii,
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 23
.
de alimentare cu apă, energie electrică, termice, gaze, plata autorizaţiilor necesare pentru executarea
lucrărilor de construcţii, montaj, speciale, în cazuri admise de legislaţie: cheltuieli suplimentare pentru
transportul muncitorilor care execută lucrări cu caracter mobil sau ambulant, cheltuieli de deplasare,
metoda de schimb etc. În devizele învestitorului aceste cheltuieli se includ în mărime de 0,3%
(valoarea medie pe ramura) din lucrările de construcţii-montaj (col.4 plus col.5) conform totalului
capitolelor 1-7, în coloanele 7 şi 8.
În devizele-oferte cheltuielile pentru organizarea şantierului se includ conform calculelor
întreprinderii de antrepriză.
În capitolul 9 “Alte cheltuieli” se includ mijloacele pentru:
- cheltuielile suplimentare la realizarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros,
conform normativului NCM L.01.04-2001 “Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de
construcţii-montaj pe timp friguros” – în coloanele 4, 5 şi 8; [14]
- plata pentru energia electrică.
La întocmirea devizului general plata pentru energia electrică se determină în baza Normelor de
consum de energie electrică, prezentate în Anexa B, din col. 4 plus col. 5 conform totalului capitolelor
1-8, utilizîndu-se tarifele energiei electrice în vigoare la data întocmirii devizului general, se înscrie în
coloanele 4, 5, 8.;
- alte cheltuieli neluate în considerare în capitolele anterioare.
În capitolul 10 “Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în
construcţie” se includ mijloacele pentru întreţinerea serviciului beneficiarului.
Pentru obiectivele care se execută pe contul mijloacelor din bugetul de stat sau din bugetul
unităţilor administrativ-teritoriale, mijloacele pentru întreţinerea serviciilor beneficiarului se determină
prin aplicarea limitelor de cheltuieli. Limitele de cheltuieli se aplică la totalul capitolelor 1-9 ale
devizului general şi se înscriu în coloanele 7 şi 8.
Pentru obiectivele care se execută pe contul mijloacelor proprii ale persoanelor juridice sau
fizice, mijloacele pentru întreţinerea serviciilor beneficiarului se determină prin înţelegerea între
beneficiar (ordonatorul de credite) şi titular (investitor) în conformitate cu Indicaţiile metodice cu
privire la modul determinării cheltuielilor pentru întreţinerea serviciului beneficiarului, aprobate de
Colegiul Departamentului Arhitecturii şi Construcţiilor prin Hotărîrea nr. 4 din 10 martie 1995
(Monitorul construcţiilor, 1995, nr. 1 (7));
În capitolul 11 “Pregătirea personalului de exploatare” se includ mijloacele pentru pregătirea
personalului de exploatare pentru întreprinderile în construcţie sau în reconstrucţie, care se determină
prin calcule pornind de la numărul şi structura pe calificări, termenele de instruire, cheltuielile
pentru instruirea teoretică şi în producţie, salariile (bursele) muncitorilor care se instruiesc, costul
călătoriei pînă la locul de studii, tur-retur etc.
În capitolul 12 “ Lucrări de proiectări, prospectări, controlul de autor” (în coloanele 7 şi 8) se
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 24
.
includ mijloacele pentru:
- executarea lucrărilor de cercetări si prospectări – aparte pentru lucrările de cercetări şi cele de
prospectări;
- efectuarea controlului de autor a lucrărilor de construcţii de către organizaţiile de proiectare;
- efectuarea expertizei documentaţiei de fezabilitate, documentaţiei de proiect şi deviz;
- efectuarea avizărilor cu plată, obţinerea prescripţiilor tehnice şi a autorizaţiilor cu plată;
- organizarea licitaţiilor (tenderelor) pentru proiectarea sau executarea lucrărilor de antrepriză;
- plata pentru obţinerea certificatului de urbanism şi prelungirea lui, pentru autorizaţia de
construire sau desfiinţare a obiectului;
- încercarea piloţilor executată de organizaţia de antrepriză de construcţii-montaj conform
sarcinii tehnice a beneficiarului.
Valoarea lucrărilor de cercetări şi prospectări se determină în conformitate cu documentele
normative în vigoare la momentul încheierii contractului de executare a lucrărilor de proiectări şi
prospectări, se include în coloanele 7 şi 8.
Pentru obiectivele care se finanţează din bugetul de stat sau din bugete unităţilor administrativ-
teritoriale, valoarea de bază a lucrărilor de proiectări şi prospectări se determină conform Cataloagelor
de preţuri pentru lucrările de proiectări şi prospectări, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
Recalcularea în preţuri curente se face cu ajutorul unui coeficient care pentru acest tip de lucrări
periodic se aprobă de către Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi Ministerul
Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. În preţul contractual se include suplimentar
rentabilitatea planificată.
Mijloacele pentru efectuarea controlului de autor de către organizaţiile de proiectare privind
execuţia lucrărilor de construcţii se determină prin calculul întocmit pe bază de contract.
Cheltuielile pentru expertiza documentaţiei de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect şi deviz
se determină în conformitate cu documentele normative în vigoare la data întocmirii devizului general,
se înscriu în coloanele 7 şi 8.
Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale cheltuielile pentru expertiza documentaţiei de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect şi
deviz se determină în conformitate cu Recomandările metodice provizorii cu privire la modul
determinării preţurilor contractuale pentru lucrările de proiectare şi prospecţiuni pentru construcţii şi
expertiza documentaţiei de proiect şi deviz în condiţiile liberalizării preţurilor (Monitorul
Construcţiilor, 1995, nr. 2 (8)).
Cheltuielile pentru avizarea cu plată, obţinerea prescripţiilor tehnice şi autorizaţiilor cu plată se
determină pe baza tarifelor serviciilor care emit avize, PT sau autorizaţii.
Cheltuielile privind plata pentru obţinerea certificatului de urbanism, şi prelungirea lui pentru
obţinerea autorizaţiei de construire sau desfiinţare a obiectului se determină în conformitate cu Anexa
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 25
.
nr.12 la Regulamentul “Privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării
construcţiilor şi amenajărilor”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, nr. 360 din
18 aprilie 1997 (Monitorul Construcţiilor nr. 1 (15) ; nr. 2 (16), 1997);
Cheltuielile privind organizarea licitaţiilor (tenderelor) pentru proiectarea şi executarea
lucrărilor de antrepriză (dacă licitaţiile au fost ţinute sau vor fi ţinute) se determină în
conformitate cu pct. 2.2 din Normele metodologice privind conţinutul-cadru al documentelor de
licitaţie, ofertelor şi al contractelor privind execuţia investiţiilor publice.
Mijloacele ce ţin de încercarea piloţilor, efectuată de întreprinderea de antrepriză de construcţii-
montaj conform sarcinii tehnice a beneficiarului (achiziţionarea piloţilor, transportarea lor şi înfigerea
în terenul de fundare, amenajarea dispozitivelor de încărcare, încercarea piloţilor în teren cu sarcini
dinamice şi statice, realizarea conducerii şi observării în perioade de încercare, prelucrarea datelor de
la încercări etc.) se determină prin calcul, pe baza datelor din proiect şi a normelor de deviz pentru
lucrări de construcţii cu calcularea cheltuielilor de regie şi a beneficiului de deviz. Aceste mijloace
se includ în coloanele 4 şi 8 ale devizului general.
După totalul capitolelor 1-12 în devizul general printr-un rînd aparte se include rezerva de
mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de
elaborare a documentaţiei de execuţie sau în procesul de construcţie ca rezultat al precizării soluţiilor
de proiect sau a condiţiilor de construcţie pe obiecte (pe categorii de lucrări), prevăzute în proiectul
aprobat. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1-12, în mărime de 2% pentru obiectivele
din sfera socială şi de 3% pentru obiectivele de producere şi se includ în coloanele 4-8.
O parte din rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, prevăzută în devizul general, în
mărime convenită de beneficiar şi antreprenor, poate fi inclusă în structura preţului contractual fix.
Dacă preţul contractual este deschis şi decontările între beneficiar şi antreprenor se efectuează
pentru volumele de lucrări efectiv executate, această parte din rezervă nu se transmite antreprenorului,
ea rămîne la beneficiar.
În conformitate cu Regulamentul “Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor
fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii”,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 216 din 20 martie 2001, după totalul care
cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevăzute, se include rîndul : “Defalcările în fondul bazei
normative în construcţii (fondul BNC)”. Suma defalcărilor, în funcţie de sursa de finanţare, se
determină în conformitate cu prevederile literelor a) şi b) ale punctului 5 din Regulamentul privind
fondul BNC şi se include în coloanele 4, 5, 6, 7, 8.
Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din bugetele de stat sau locale au fost
stabilite în mărime de 0,3%.
Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din alte surse sunt stabilite în mărime de
0,5%.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 26
.
Investiţiile capitale cuprind: valoarea lucrărilor de construcţii-montaj (construcţie nouă,
reconstrucţie, extindere, reutilare tehnică a întreprinderilor în funcţiune), cheltuieli pentru utilaje şi
inventar, lucrări de proiectări şi prospectări, lucrări de expertiză a documentaţiei de proiect şi deviz,
supravegherea tehnică şi de autor a lucrărilor de construcţii, precum şi alte cheltuieli prevăzute în
devizul general.
Cheltuielile cuprinse în capitolele 1-12 ale devizului general se determină fără aplicarea taxei
pe valoarea adăugată.
Din totalul care ia în considerare defalcările pentru fondul BNC se calculează, taxa pe valoarea
adăugată, conform modului şi mărimii stabilite şi se include în coloanele 4, 5, 6, 7, 8 .
Se supune aprobării suma totalului “Total deviz general”.
După totalul devizului general se indică:
- sumele rambursate, care se formează din sumele rambursate indicate în devizele pe obiecte;
- valoarea de bilanţ (valoarea reziduală) a utilajelor demontate sau reamplasate în limitele
întreprinderii de reconstruit sau de reutilat tehnic în funcţiune. (În acest caz indicatorii tehnico-
economici ai proiectului se determină ţinînd cont de valoarea totală a obiectivului, care cuprinde şi
valoarea utilajelor reamplasate);
- datele privind cotele de participare a întreprinderilor şi organizaţiilor la execuţia
obiectivelor de uz comun;
- datele-totaluri privind repartizarea valorii totale de deviz a obiectivului de execuţie a unui
complex de clădiri de locuit şi sociale pe direcţii de investiţii capitale, în cazul în care în componenţa
acestui obiectiv se prevăd clădiri şi construcţii încorporate, anexate sau izolate care fac parte din
diferite direcţii de investiţii capitale (comerţ şi alimentaţie publică, întreprinderi de deservire socială,
gospodărie comunală etc.)
Pentru a include mijloacele ce ţin de infrastructura întreprinderilor de antrepriză în capitolul
“Alte cheltuieli” al devizului general, se determină valoarea acestora în raport cu valoarea lucrărilor de
antrepriză, în procente. (Valoarea lucrărilor de antrepriză este preţul de cost de deviz plus beneficiul de
deviz).
Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie se precizează în conformitate cu devizele-oferte
de contractantului-cîştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către
investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru deschiderea finanţării investiţiilor capitale.
Deviz al antreprenorului (deviz-ofertă) – denumire generalizată a setului de documente
valorice întocmite de antreprenor pe baza documentaţiei de licitaţie anunţate (expediate) de către
investitor. În această documentaţie se prezintă valoarea lucrărilor şi cheltuielilor, propuse de
antreprenor pentru execuţie (valoarea ofertei).
Ofertant (contractant) – orice persoană juridică sau fizică – partener real sau potenţial al
investitorului în contractul de executare a lucrărilor de realizare a obiectivului de investiţii.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 27
.
Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize-ofertă.
Pentru alcătuirea devizului - ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale:
1) caracteristica obiectului;
2) lista cu cantităţile de lucrări;
3) norme de deviz al consumului de resurse;
4) norma decontărilor pentru asigurări obligatorii;
5) norma cheltuielilor de regie;
6) norma beneficiului de deviz;
7) norma cheltuielilor pentru clădiri şi edificii provizorii;
8) norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă;
9) norma cheltuielilor neprevăzute;
10) norma defacărilor în fondul bazei normative în construcţii.
Pentru alcătuirea devizului local obişnuit sunt necesare doar primele 6 puncte.
Documentaţia de deviz pe obiectele de construcţii începute, eliberată până la punerea în
aplicarea a Instrucţiunii CP L.01.01-2001, nu se reîntocmeşte şi nu se recalculează. [19]
Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizele-
oferte contractantului-câştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către
investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale.
La întocmirea devizelor-oferte antreprenorul include plata pentru energia electrică în
conformitate cu Normele de consum sau conform calculelor proprii bazate pe consumurile reale
înregistrate la obiectele analogice
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 28
.
2. FORMAREA PREŢURILOR RESURSELOR UTILIZATE ÎN EXECUTAREA LUCRĂRILOR
DE CONSTRUCŢII – MONTAJ
2.1. Calculul cheltuielilor de transport a materialelor de construcţii
Pentru funcţionarea neîntreruptă a întreprinderii are loc procesul de aprovizionare cu mijloacele

necesare. Aceste mijloace cuprind: active nemateriale, active materiale pe termen lung, stocuri de
mărfuri şi materiale etc. Modul de determinare şi evidenta a costului efectiv a activelor diferă de natura
acestora, modul de achiziţionare şi de includere a valorii lor în consumuri şi cheltuieli.
Operaţiile legate de procurarea activelor necesită reflectarea intrării acestora la valoarea de
intrare (valoarea de procurare sau valoarea istorică), care se determină în conformitate cu cerinţele
standardelor naţionale de contabilitate, ce reglementează contabilitatea activelor respective procurate
(mărfuri, materiale, clădiri, terenuri ş.a.).
Procurarea materialelor este însoţită de cheltuieli suplimentare cum sînt: cheltuieli de
transport, cheltuieli de încărcare-descărcare, cheltuieli privind asigurările, taxele vamale etc. Aceste
cheltuieli poartă denumirea de cheltuieli de transport - aprovizionare (CTA).
Aceste cheltuieli includ:
 cheltuielile de transportare, încărcare, descărcare, asigurare;
 taxele vamale şi alte impozite prevăzute de legislaţia în vigoare, cu excepţia celor ce se restituie
ori se trec în cont;
 alte cheltuieli, nemijlocit legate de procurarea activelor.
Calcularea costului efectiv al materialelor poate fi efectuată pe fiecare lot (ori pe grupe) de
materiale procurate la momentul achiziţiei numai atunci cînd CTA se referă în mod direct la acest lot
de materiale. Însă CTA pot fi efectuate concomitent la procurarea a multor loturi de materiale, ceea ce
nu permite includerea CTA în mod direct în costul efectiv al materialelor procurate.
De aceea în timpul lunii calcularea costului efectiv al materialelor procurate este dificilă,
necătînd la posibilităţile tehnicii de calcul. În legătură cu aceasta materialele se transmit în producţie în
perioada de gestiune la preţuri de evidenţă pînă la calcularea costului efectiv al materialelor care are
loc, de regulă, în următoarea perioadă de gestiune.
Preţurile de evidenţă pot fi:
1. Preţurile de procurare (contractuale);
2. Preţurile fixe (planificate, costuri efective din luna precedentă ş.a.).
În dependenţă de preţurile utilizate, costul efectiv se va determină în modul următor:
Costul efectiv = Preţ de procurare + CTA, (2.1)
Costul efectiv = Preţul fix ± devieri de la preţul fix, (2.2)
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 29
.
La aplicarea primei metode pentru repartizarea CTA între loturile de materiale procurate este
nevoie de a determina CTA, care urmează a fi incluse la consumuri şi cheltuieli în care anterior a fost
inclusă valoarea materialelor la preţuri de evidenţă. În aşa mod valoarea materialelor consumate în
producţie se aduce la costul efectiv.
Pentru a determina costul efectiv al materialelor calculele se efectuează în două etape:
1 etapă – Determinarea coeficientului CTA
2 etapă – Calcularea sumei CTA
Coeficientul CTA (KCTA) se determină prin următoarea formulă:
KCTA = CTA1 +CTAp/ (V1 + Vi), (2.3)
Unde: CTA1 - suma CTA referitoare la soldul materialelor de la începutul lunii;
CTAp - suma CTA aferentă materialelor procurate în timpul lunii;
V1 - valoarea materialelor la începutul lunii la valoarea de procurare;
Vi - valoarea materialelor intrate în timpul lunii la valoarea de procurare.
Suma cheltuielilor de transport - aprovizionare ce urmează a fi inclusă în acele consumuri şi
cheltuieli în care au fost incluse materialele la preţul de evidenţă se determină prin înmulţirea
coeficientului de repartizare cu valoarea de procurare a activului respectiv prin formula:
 CTA1 = KCTA x Vc, (2.4)
Vc - valoarea materialelor la preţ de procurare consumate în producţie.
Pentru determinarea şi formarea cheltuielilor de transport a materialelor de construcţii,
construcţiilor şi prefabricatelor se ia în calcul, distanţa de la locul lor de predare a producătorului pînă
la depozitul şantierului. Aceste date se folosesc în determinarea costului devizului.
Producătorul (uzina producătoare, baza angro sau magazin) poate să suporte unele cheltuieli de
transport şi să includă în preţul final al materialului. De aceea calculul preţului de transport este direct
legat de modul de determinarea a tipului de preţ de ieşire, expus pentru materialul dat. Preţul final se
poate de caracterizat după tipul folosit comercial „Franko”:
- Franko – depozit uzina producătoare;
- Franko – transportarea pe teritoriul producătorului;
- Franko – vagon-staţie punct de pornire (destinaţie);
- Franko – staţie punct de pornire (destinaţie);
În calcule se determină doar acea parte a cheltuielilor de transport care se caracterizează tipului
franko, ce nu a fost folosit la preţul final de ieşire a materialului.
Preţul de deviz pentru materialele de construcţii are la bază tipul: Franko – depozit la şantierul
suprafeţei de construcţie.
Costul de transport a materialelor de la depozitul obiectului pînă la zona de lucru se ia în calcul
în elementele de norme a devizului.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 30
.
Transportul materialelor de la depozitul şantierului pînă la frontul de lucru se include în norme
de deviz şi în preţurile unitare pentru lucrări de construcţii-montaj.
Cheltuieli pentru transportul materialelor se determină la masa „bruto”.
Note - - „neto” – masa mărfii fără ambalaj;
- „bruto” – masa mărfii cu ambalaj.
Costul transportării materialelor se determină la preţuri curente, actuale la moment, pentru
diferite categorii de transport (auto, căi ferate, fluviale, cu tractorul ş.a.).
Tabelul 2.1 Date pentru calcularea cheltuielilor de transport şi costului de deviz a
materialului.
№ Denumirea Tipul Transportarea feroviară Transportarea auto
materialului preţului Staţia Distanţa G/F la staţie, km Pînă la Pînă la
de ieşire de de destinaţie saţia şantier
pornire pornire pornire
destinaţie
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Ciment M400 Franko Rezina 175 1,2 1,0 9 8
-depozit Chişinău
№ Denumirea U.M. Transportarea feroviară Transportarea auto

materialului Coeficient de Schema Norma de
trecere de la masa de tarif descărcare a Clasa încărcăii
neto la cea bruto vagonului
1 2 3 4 5 6 7
1 Ciment M400 kg 1,0 48 64 1
Tabelul 2.2 Calcularea cheltuielilor de transport la 1 t ciment M400
№ Denumirea operaţiunii Denumirea punctelor Distanţa, Costul pentru 1 t, lei
de pornire – plecare km MDL
(de la – pînă la) Formula de Total
calcul
1 2 3 4 5 6
1 Transportarea auto pînă la gara Uzina – staţia pornire 9 9x2 18
feroviară staţia pornire
2 Darea vagoanelor la staţia Staţia Rezina, rampa 1,2 1,2x236,8x2/64 8,88
pornire si transportrea la de încărcare
magistrala
3 Descărcarea auto transportului Staţia pornire - - 12
4 Încărcarea în vagoane Staţia pornire - - 12
5 Transportarea pe cale feroviară Rezina - Chişinău 175 12,5
6 Darea vagoanelor la staţia Chişinău 1,0 1,0x236,8x2/64 7,4
sosire
7 Descărcarea din vagoane Staţia Chişinău - - 12
8 Încărcarea transportului auto Staţia Chişinău - - 12
9 Transportarea auto pînă la Staţia Chişinău - 8 8x2 16
şantier Şantierul
10 Descărcarea din transportul auto Şantierul - - 12
11 Total 148,42
12 Coeficientul de trecere de la - - 1,0x122,78 122,78
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 31
.
masa neto la bruto
13 Total pentru 1 t 122,78
Uzina Producatoare Statia Pornire
Distanta parcursa de la uzina la

statia pornire - transport auto
Figura 2.1. Schema de transportare a materialului de construcţii

de la Uzina Producătoare la gara feroviară staţia pornire.
Statia Sosire
Incarcarea
descarcarea
materialului
la statia
pornire
Transportarea
materialelor pe cale
feroviara
Distanta parcursa de la
statia de pornire la sosire
Figura 2.2. Schema de transportare a materialului de construcţii pe cale feroviară
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 32
.
Santierul de constructii
Incarcarea
descarcarea
materialului
la statia
sosire
Transportarea
auto a materialului
la santierul de constructii
Figura 2.3. Schema de transportare a materialului de construcţii de la gara feroviară

staţia sosire pînă la destinaţia finală – şantierul de construcţii.
Tarifele pentru transportarea materialelor cu auto transport se ia din datele auto transportarea
întreprinderilor din mun. Chişinău şi alte oraşe ale Republicii Moldova. Costul de încărcare-descărcare
a materialului în aceste tarife nu se include.
Tarifele de transportare pe cale feroviară a materialelor, depinde de distanţa transportării,
schemele de tarif şi normele de încărcare a vagoanelor, reglementate şi aprobate după datele calei
ferate din Moldova.
Coeficientul de trecere de la masa neto la masa bruto se întăresc în urma constatării
cheltuielilor transportări pe cale feroviară şi auto transportul tuturor materialelor, confecţiilor şi
construcţiilor. Abaterea de la regulă, face construcţiile din beton şi beton prefabricat, la care
coeficientul se confirmă numai la transportarea pe cale feroviară.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 33
.
2.2. Calculul preţurilor materialelor de construcţii
Valoarea resurselor materiale se determină reieşind din informaţia de care dispune elaboratorul
privind preţurile pe acest tip de cheltuieli. La întreprinderile de antrepriză datele medii privind
valoarea efectivă a materialelor, articolelor şi elementelor de construcţii (ţinând cont de cheltuielile de
transport de la locul de procurare până la depozitul şantierului, inclusiv lucrările de încărcare-
descărcare şi cheltuielile întreprinderii pentru achiziţionare-depozitare), determinate în baza preţurilor
de piaţă, tarifelor individuale ale întreprinderilor furnizoare şi datelor din evidenţa contabilă.
Preţurile de deviz pentru materiale, articole şi elemente de construcţii includ următoarele
elemente:
- preţul de procurare, inclusiv preţul ambalajului şi adaosurile comerciale ale intermediarilor,
plăţile pentru serviciile burselor de mărfuri (inclusiv de broker), tarifele şi taxele vamale;
- costul transportării şi lucrărilor de încărcare-descărcare;
- cheltuieli de achiziţionare-depozitare, inclusiv cheltuielile pentru completarea materialelor.
În calitate de depozit de şantier pentru determinarea valorii de deviz a obiectivului de
construcţii conform proiectului „Organizarea de şantier” se consideră:
- pentru materialele depozitate în aer liber – terenul folosit pentru amplasarea lor pe
teritoriul şantierului de construcţii;
- pentru alte materiale – depozitul (locul de depozitare şi păstrare) de şantier.
Preţurile de deviz pentru materiale sînt destinate determinării valorii de deviz a lucrărilor de
construcţii-montaj şi se aplică la nivel de preţuri curente, utilizînd informaţia de la furnizorii din ţară şi
de peste hotare şi de la destinatarii materialelor, precum şi informaţia privind preţurile pentru
transportarea încărcăturilor.
În preţurile de deviz ale materialelor se include valoarea ambalajelor şi rechizitelor, ţinînd cont
de utilizarea repetată a ambalajelor, containerelor, paletelor şi pachetelor la transportarea cărămizilor şi
a altor materiale.
Preţurile de deviz pentru ambalaje şi rechizite trebuie să includă şi cheltuielile ce ţin de
reparaţia ambalajelor, returnarea containerelor, paletelor ş. a. către furnizor şi amortismentul acestora,
iar în cazul cînd ambalajele sînt comercializate de către destinatar, trebuie să se ţină cont de valoarea
lor de returnare. Valoarea ambalajelor şi rechizitelor se calculează conform datelor de la producători şi
furnizori.
Preţul de deviz pe unitate de măsură a materialului de construcţii se determină după formula:
Pm = Pangro + Chtransportare x m + TA + PDCh, (2.5)
Pangro – preţul angro pentru o unitate de măsură a materialului, lei MDL;
Chtransportare – cheltuieli de transportare a materialului calculate din preţul angro, lei;
m – masa bruto pentru o unitate de măsură a materialului, kg;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 34
.
TA – cheltuieli pentru tara, împachetarea şi rechizite, lei;
PDCh – cheltuieli de depozitare a producătorului, lei.
Pangro = 0, 938 lei – preţul angro pentru o unitate de măsură a materialului ciment M400;
Chtransportare = 0,123 lei – cheltuieli de transportare a materialului ciment M400;
m = 1kg masa bruto pentru o unitate de măsură a materialului ciment M400, kg;
TA = 0,04 lei – cheltuieli pentru tara, împachetarea şi rechizite, lei;
PDCh = 0,02 lei cheltuieli de depozitare-producere, lei.
Pm = 1,047 + 0,123x1 + 0,04 + 0,02 = 1,23 lei.
Informaţia privind preţurile curente la resursele materiale folosite în construcţii poate fi
obţinută de la organele de statistică, din diferite materiale informative publicate sau de la producătorii
materialelor. Cheltuielile de achiziţionare-depozitare se includ în calcule sub formă de cotă procentuală
din valoarea materialelor şi cheltuielilor de transport. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi
aprobă cote individuale pentru cheltuieli de achiziţionare-depozitare, folosind datele din evidenţa
contabilă. În caz de necesitate cotele pot fi revăzute şi reaprobate (de regulă, o dată în an).
Transportul se calculează şi se includ în calcule conform datelor de fato sau medii pentru
unitatea de măsură adoptată pentru materialul transportat (la m³, t, m², ş.a.) sau în procente din
valoarea materialelor pentru 1 t-km de încărcătură. În devizele investitorului, precum şi la obiecte cu
finanţare bugetară, cheltuielile de transport a materialelor, de la costul procurat, fără TVA, se hotărăşte
de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al R.M. în următoarele procente:
- pentru obiecte, amplasate în mun. Chişinău – 7 %;
- pentru obiecte, amplasate în mun. Bălţi – 8 %;
- pentru obiecte, amplasate în alte localităţi – 10 %;
Cheltuieli de achiziţionare-depozitare sînt cheltuielile întreprinderilor de antrepriză pentru
întreţinerea personalului de achiziţionare şi aprovizionare, întreţinerea birourilor şi depozitelor de
obiect şi pentru compensarea valorii materialelor în legătură cu pierderile sau deteriorările parţiale în
timpul transportării sau la depozite (pentru unele materiale folosite în construcţii sînt stabilite norme de
pierderi naturale).
În documentaţia de deviz şi de licitaţie, elaborată la comanda investitorului (devizele
investitorului), valoarea resurselor materiale se determină în baza preţurilor de piaţă la materiale,
articole şi elemente de construcţii, a tarifelor medii pentru transportarea încărcăturilor şi a cheltuielilor
de achiziţionare-depozitare. Cotele pentru cheltuielile de achiziţionare-depozitare se calculează în
procente din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport până la depozitul şantierului:
a) pentru materiale de construcţii şi tehnico-sanitare – 2%;
b) pentru utilaje – 1,2%;
c) pentru construcţii metalice – 0,75%.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 35
.
Procesul de producţie cuprinde totalitatea operaţiilor legate de fabricarea produselor, prestarea
serviciilor, executarea lucrărilor de constructie montaj.
Consumurile reprezintă resurse consumate pentru edificarea constructiilor, finisari, reparatii şi
prestarea serviciilor în scopul obţinerii de venit. Consumurile sînt nemijlocit legate de procesul de
producţie, se includ în costul producţiei fabricate, la sfîrşitul perioadei de gestiune se raportează la
producţia finită şi producţia în curs de execuţie şi nu se iau în vedere la determinarea rezultatului
financiar.
Exemplu. De determinat urmatorii indicatori: Coeficientul însuşirii capacităţii de producţie,
cheltuieli de productie si repartizati consumurile de producţie între produsele „Ferestre” şi „Usi”.
Nota: Consumurile de producţie se repartizează între produsele “Ferestre” şi “Usi”
proporţional consumurilor directe privind retribuirea muncii.
Consumurile de producţie în atelierul de timplarie în luna octombrie 2012 constituie 120000
lei, din care: cele constante – 50 000 lei, iar variabile – 70 000 lei. Capacitatea de producţie pe lună
constituie 100 unităţi de producţie (usi, ferestre), efectiv – 70 unităţi. Salariul muncitorilor de baza este
de 30481 lei, din care pentru producerea “Ferestre” 20118 lei şi “Usi” 10363 lei. Consumurie
constante aferente activitatii de baza constituie 60%.
1. Coeficientul însuşirii capacităţii de producţie:
KICP =CPef. / CP = 70 / 100 = 0,7, (2.6)
2. Cheltuieli de productie = [70000 + (50000 lei x 0,6)] = 100000 lei,
La celelalte cheltuieli operaţionale (50 000 lei – 30 000 lei) = 20 000 lei.
3. Coeficientii de repartizare a cheltuielilor de productie vor constitui:
Kf = 20118 / 30481= 0,66;
Ku= 10363 / 30481= 0,34;
4. Utilizînd coeficientii obţinuti efectuăm repartizarea consumurilor de producţie între produsele
„Ferestre” şi „Usi”, care constituie:
„Ferestre” 100000 x 0,66 = 66000 lei;
„Usi” 100000 x 0,34 = 34000 lei.
Cheltuielile reprezintă totalitatea mijloacelor utilizate de întreprindere pe parcursul perioadei de
gestiune care nu sînt legate nemijlocit de procesul de producţie şi suma cărora se scade din venituri la
determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.
Cheltuielile se clasifică pe tipuri de activităţi:
 cheltuieli ale activităţii operaţionale
 cheltuieli ale activităţii investiţionale
 cheltuieli ale activităţii financiară
 pierderi excepţionale
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 36
.
La cheltuielile întreprinderii se referă şi cheltuielile privind impozitul pe venit, însă acestea nu
se includ în nici una din tipurile de activităţi enumerate anterior şi în rapoartele financiare se reflectă
distinct.
În componenţa cheltuielilor din activitatea operaţională intră:
 costul vînzărilor
 cheltuielile comerciale
 cheltuielile generale şi administrative
 alte cheltuieli operaţionale
Costul vînzărilor reprezintă costul efectiv al produselor, mărfurilor vîndute sau serviciilor
prestate. El este egal cu suma consumurilor efectuate de întreprindere pentru obţinerea acestor produse
şi servicii. [10]
Astfel costul vînzărilor este egal cu suma consumurilor, care se referă la produsele, mărfurile şi
serviciile vîndute.
2.3. Calculul preţurilor pentru salarizarea muncitorilor în construcţii
La întocmirea documentaţiei de deviz pentru construirea obiectivelor şi determinarea valorii

contractelor de construcţii (contractelor de antrepriză) apare necesitatea de a determina cheltuielile de
salarizare. În conformitate cu S.N.C. 11 cheltuielile (consumurile) de salarizare constituie o parte din
preţul de cost al contractelor de construcţii şi se includ în cheltuielile directe. [12]
Conform legislaţiei în vigoare antreprenorul şi beneficiarul stabilesc, independent, conform
calculelor convenite, valoarea contractelor de construcţii, inclusiv valoarea mijloacelor de salarizare a
lucrătorilor din activitatea de bază.
Metoda de calculare a valorii mijloacelor de salarizare pentru includerea în devize şi
contractele de construcţii depinde de metoda de determinare a valorii de deviz a lucrărilor de
construcţii-montaj.
La aplicarea metodei de resurse în procesul de întocmire a devizelor, preţurilor contractuale şi
proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor executate se evidenţiază indicatorul - manopera normativă.
Valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare în preţuri curente se face pe baza indicatorului
manoperei de lucru, exprimată în h-om. Valoarea 1 h-om se determină în conformitate cu prevederile
din compartimentul 4.2 al documentului normativ CP L.01.02-2000. Conform instrucţiunilor
nominalizate valoarea 1 h-om se determină reieşind din salariul mediu lunar al unui muncitor
constructor în întreprinderea de antrepriză sau salariul inclus în preţul contractual (coordonat cu
beneficiarul) pentru construirea obiectului dat, în corespundere cu pct. 20 b) din S.N.C. 11
„Contractele de construcţii”. [12]
Formula:
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 37
.
S lunar (2.7)
SM* ;
t
în care:
S - valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare a muncitorilor-constructori în preţuri curente,
inclusă în componenţa cheltuielilor directe ale devizelor locale, preţurilor contractuale şi
proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor executate, lei sau mii lei;
M - manopera lucrărilor în componenţa cheltuielilor directe (consumul de muncă al
muncitorilor-constructori) care se determină conform normelor de deviz pentru lucrări de construcţii,
montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova sau normelor folosite în
organizaţiile de antrepriză, h-om.
Slunar.- salariu mediu lunar al unui muncitor-constructor în organizaţia de antrepriză sau inclus
(convenit cu beneficiarul) în componenţa preţului contractual pentru construirea obiectului concret, în
conformitate cu pct. 20 b) al S.N.C. 11 “Contractele de construcţii”.[12]
t - numărul mediu lunar de ore de lucru, aplicat la determinarea salariului tarifar orar din salariu
tarifar lunar stabilit. (Pentru săptămîna de 40 ore lucrătoare - 169 h/lună).
În conformitate cu datele din contabilitatea întreprinderii:
Slunar = 4225 lei/lună; M = 10 619,58 h-om, t = 169 h/lună
Sh-om = 4225 lei/lună / 169 h/lună = 25 lei/h-om
La elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz, pentru licitaţii (tendere) la comanda
investitorului (beneficiarului) în devizele investitorului cheltuielile pentru salarizare se recomandă să
se determine în baza salariului mediu lunar din ramura “Construcţii”.
Modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare din documentaţia de deviz, preţurile
contractuale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate, indicele de modificare a salariului
de bază de deviz sau mărimea salariului mediu lunar (orar) al muncitorilor angajaţi la lucrările de
construcţii-montaj se stabileşte prin înţelegerea dintre părţi (beneficiar şi antreprenor).
Pentru calcularea preţului unitar se foloseşte în mod obligatoriu formularul desfăşurat nr. 5,
prevăzut de [19].
În afară de valoarea pe unitate de măsură pentru fiecare preţ unitar se include indicativul:
„inclusiv, salariul muncitorilor constructori”. Determinarea salariului mediu lunar al muncitorilor se
execută diferenţiat pe profesiuni în conformitate cu normele în vigoare.
Datele privind salariul mediu lunar calculate pentru 1 h-om sînt difuzate de către ONC prin
scrisori informativ-normative şi se publică în revista „Monitorul construcţiilor”.
Începînd cu 1 octombrie 2007, indiferent de sursa de finanţare a obiectivului de construcţii şi de
tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, determinarea valorii de deviz şi a preţurilor
contractuale (devizelor-oferte) prin metoda de resurse sau conform modului stabilit pînă la 1 ianuarie 2003, se
efectuează cu includerea mijloacelor pentru salarizare in conformitate cu CP L.01.02-2000 „Instrucţiuni
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 38
.
pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea in construcţii", dar nu mai puţin de cuantumul
minim stabilit in lei/oră, pentru obiective cu finanţare bugetară aceste norme sînt maxime.[20]
În conformitate cu S.N.C.11 cheltuielile, defalcările pentru fondul sociale şi asigurarea
medicală constituie o parte din preţul de cost al contractelor de construcţii şi se includ în cheltuielile
directe.
Decontările pentru asigurări sociale şi medicale se calculează de contabilitate, din cheltuieli
directe pentru salarizarea muncitorilor, în baza salariului lunar oferit pentru fiecare muncitor aparte. În
fiecare an se calculează în procente defalcările pentru fondul social şi asigurarea medicală.
Conform legii prima de asigurare de asistentă medicală calculată în mărime procentuală la
salariu şi la alte recompense se stabileşte în mărime de 7%, 3,5% pentru angajator şi 3,5% pentru
salariat. Angajatorul achită 23% la fondul de salarizare şi alte recompense pentru persoanele angajate
prin contract individual de muncă stabilite la anexa nr.3 a legii. [3], [4], [13].
2.4. Formarea preţurilor 1 h – ut a utilajelor de construcţii
Normele de deviz pentru montarea utilajelor sînt destinate pentru determinarea valorii de deviz
a lucrărilor de montare a utilajelor tehnologice.
La elaborarea normelor de deviz pentru montarea utilajelor trebuie luate în considerare:
- regulile şi instrucţiunile pentru organizarea, executarea şi recepţia lucrărilor de montare a
utilajelor, precum şi, de asemenea, instrucţiunile ramurii şi de uzină pentru montarea utilajelor;
- standardele, prescripţiile tehnice şi alte documente normative care stabilesc condiţiile de
livrare a utilajelor;
- fişele tehnologice şi proiectele de execuţie a lucrărilor pentru montarea utilajelor de mare
tonaj şi a utilajelor de unicat, şi soluţiile tehnice-tip pentru montarea altor categorii de utilaj;
- normele de manoperă în vigoare în construcţii;
- indicatorii normativi pentru consumul de materiale.
Preţurile unitare pentru montarea utilajelor se elaborează în baza normelor de deviz şi a
preţurilor pentru resurse, incluse în normele de deviz.
La elaborarea tarifelor pentru montarea utilajelor se includ:
- valoarea 1 h-om de manoperă a muncitorilor;
- tarifele pentru energia electrică şi termică;
- preţurile pentru funcţionarea utilajelor de construcţii;
- preţurile la materiale.
În norme şi preţuri unitare trebuie să se prevadă că utilajul pentru montare este livrat în stare
completă şi vopsit:
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 39
.
- cel gabaritic (de gabarit normal) – în stare asamblată cu acoperire de protecţie şi pe
garnituri permanente;
- cel agabaritic – în stare demontată sau în blocuri ce nu necesită operaţii de ajustare, rodare,
încercări în conformitate cu condiţiile tehnice de executare şi livrare, avînd echilibrarea
statică şi dinamică a pieselor rotitoare.
În norme şi preţuri unitare trebuie să fie incluse următoarele lucrări:
- recepţia utilajelor pentru montare;
- deplasarea utilajelor pe orizontală şi verticală, inclusiv încărcarea şi descărcarea;
- despachetarea utilajelor şi îndepărtarea ambalajului;
- curăţirea utilajelor de unsoare şi acoperiri;
- examinarea tehnică a utilajelor;
- asamblarea comasată a utilajelor livrate din piese sau subansambluri separate în vederea
montării în blocuri maximal comasate în limitele capacităţii de ridicare a utilajelor de
montare şi mijloacelor de tachelaj;
- recepţia şi verificarea fundaţiilor şi a altor suporturi pentru utilaj, trasarea locului pentru
instalarea utilajelor, instalarea buloanelor de ancorare şi a pieselor de înglobare în puţurile
fundaţiilor;
- pregătirea pentru funcţionare a utilajelor şi a mijloacelor de tachelaj;
- instalarea utilajelor, verificarea şi fixarea lor pe fundaţii sau pe alte suporturi, inclusiv
instalarea unor mecanisme, dispozitive, aparate care fac parte din utilaj sau din completul
de livrare, ventilatoare, pompe, acţionări, aparataj de reglare-demarare, capacităţi,
construcţii metalice, conducte etc., prevăzute în desenele tehnice a utilajelor;
- lucrări de sudare, inclusiv pregătirea marginilor pentru sudare;
- umplerea cu lubrifianţi şi cu alte materiale a dispozitivelor utilajelor;
- verificarea calităţii montării, inclusiv încercările individuale ale utilajelor.
În norme şi preţuri unitare nu trebuie să fie incluse:
- lucrări de construcţii ce ţin de montarea utilajelor (turnarea stratului de egalizare pentru
plăcile de fundaţii, umplerea buloanelor şi a pieselor înglobate în fundaţie, căptuşirea
utilajelor, zidirea sobelor şi focarelor ş.a.);
- lucrările referitoare la costul utilajelor (revizia şi finisarea utilajelor înainte de montaj);
- transportarea utilajelor pînă la depozitul de şantier;
- lucrările de reglare-demarare şi încercări complexe.
În calitate de unităţi de măsură în norme, de regulă, se folosesc 1 buc. (complet) sau 1 t masă
utilaj (complet). Masa unităţii se prevede „neto”.
În procesul elaborării normelor trebuie să se prevadă posibilitatea de a le corecta în dependenţă
de tehnica şi tehnologia aplicată, de organizarea lucrărilor de montare în corespundere cu proiectul de
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 40
.
executare a lucrărilor la obiect concret.
Normele de deviz pentru montarea utilajelor se unifică în cataloage speciale în corespundere cu
Sistemul de formare a preţurilor în construcţii.
Urmărind instrucţiunele potrivit [22] valoarea de deviz pentru funcţionarea utilajelor
(maşinilor) antrenate în construcţii se determină pe baza timpului normat de lucru al utilajelor
(numărului de ore efectiv lucrate), necesar pentru executarea volumului stabilit de lucrări de
construcţii, montaj, reparaţii-construcţii şi al altor lucrări, şi pe baza preţului de deviz individual pentru
funcţionarea utilajelor de construcţii, calculat pe unitate de timp - 1 oră-utilaj (1 h-ut.) în preţuri
curente.
Drept norme de determinare a necesarului de utilaje de construcţii se utilizează datele din
Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare
pe teritoriul Republicii Moldova.
Preţurile de deviz individuale (preţul pentru 1 h-ut.) se stabilesc de către organizaţiile de
antrepriză deţinătoare de tehnică de construcţii, prin calculare a cheltuielilor (pentru combustibil,
lubrifianţi, piese de schimb, amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea şi reamplasarea
utilajelor etc.).
Conform CP L.01.04-2000 de deviz pentru 1 h-ut. de funcţionare a utilajelor de construcţii se
calculează cu formula:[22]
Put .  A  S  C  L  H  R  Re am; (2.8)
Put = 3,95 + 105,24 + 75,57 + 3,3 + 8,71 + 22,02 + 9,97 = 228,76 lei / h-ut
în care :
Put - preţul pentru 1 h-ut. de funcţionare a utilajului de construcţii, lei;
A - normativul de amortismente pentru restabilirea utilajului, lei/h-ut.;
S - normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de
construcţii), inclusiv contribuţii la asigurarea socială, lei/h-ut.;
C - normativul de cheltuieli pentru carburanţi, lei/h-ut.;
L – normativul de cheltuieli pentru lubrifianţi, lei/h-ut.;
H - normativul de cheltuieli pentru lichidul hidraulic, lei/h-ut.;
R - normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii ale utilajelor, deservirea şi
diagnosticarea lor tehnică, lei/h-ut.;
Ream - normativul de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de pe un teren de construcţie
(bază de mecanizare) pe altul, lei / h-ut.
Normativul de amortismente pentru restabilirea utilajelor se calculează cu formula:
V * Na
A ; (2.9)
T *100
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 41
.
Tabelul 2.3 Datele introductive pentru determinarea normativelor de cheltuieli
(n)Numărul mediu de bazare

№ Denumirea Normativul Timpul Valoarea Norma
Distanţa de la bază (L), km

utilajului de regimului încărcare(Tî) de bilanţ a anuală de
anual de / descărcare utilajului, amortisment,
construcţii după exploataţie a (Td)
Viteza
leii MDL %
grupă Medie De
utilajului, h-ut
Transporta
re (V),
Km/h
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Buldozer DZ-42 1672 0,33/0,33 23 17,5 9 22 000 30
A = 22000 lei*30 % / (1672 h-ut*100%) = 3,95 lei/h-ut
în care: V - valoarea de bilanţ a utilajului (grupei de utilaje) se ia conform datelor din evidenţa
contabilă, lei. Valoarea de bilanţ este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată
cu uzura acumulată. (Terminologia este luată în conformitate cu pct. 6 al [13].
Na - norma anuală de amortismente pentru restabilirea tipului dat de utilaje de construcţii,
procente/an;
T - regimul normativ anual de funcţionare a utilajului (grupei de utilaje), h-ut./an.
În funcţie de politica de contabilitate aleasă, întreprinderea poate să utilizeze altă metodă de
calculare a normativului de amortismente, indicată în pct. 47 al S.N.C 16.
Determinarea regimului normativ anual de funcţionare a utilajelor de construcţii se efectuează
pe baza recomandărilor privind determinarea regimului anual de funcţionare şi productivitate a
utilajelor de construcţii şi se calculează cu formula:
T = (Ta - Tl - Tream - Tm - Tn - Tr) x t, (2.10)
în care: Ta - durata anului (365 d*));
Tl - numărul de zile libere şi de odihnă (112 d);
Tream - durata de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare şi demontare (conform datelor
efective);
Tm - numărul zilelor nelucrătoare pe an din cauza condiţiilor meteo (conform datelor medii statistice);
Tn - numărul zilelor nelucrătoare din motive neprevăzute (conform datelor efective);
Tr - durata de efectuare a deservirii tehnice şi a reparaţiilor, inclusiv timpul tur-retur de transportare
pentru reparaţie, precum şi timpul de aşteptare a reparaţiei (conform datelor efective);
t - durata schimbului de lucru (8 h).
T = ( 365 – 112 – 4 – 15 – 10 – 15 ) x 8 = 1672 h-ut
Normativul de salarizare a mecanicului (a unei echipe de muncitori care conduc utilajul de
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 42
.
construcţii) se determină conform salariilor tarifare care se aplică în organizaţie, ţinînd cont de sporuri,
adaosuri, premii, alte plăţi şi contribuţii la asigurarea socială, în conformitate cu punctul 22 a) al
S.N.C. 11. [12]
Componenţa echipei şi categoriile tarifare ale muncitorilor se determină conform normelor de
producţie, iar în lipsa lor - conform instrucţiunilor privind exploatarea utilajelor şi Indicatorului unic
tarifar şi de calificare pentru lucrări şi profesii de muncitori.
Salariile muncitorilor, care participă la procesele mecanizate de construcţii, însă nu conduc
utilajele şi nu le deservesc (manipulatori de cabluri, montatori, perforatori, pozatori de conducte etc.),
nu se includ în normativul de salarizare.
De asemenea, nu se ţine cont de salariile muncitorilor care lucrează cu unelte mecanizate al
căror consum de muncă se include în normele de consum de resurse pentru lucrările de construcţii-
montaj.
S - normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de
construcţii), inclusiv contribuţii la asigurarea socială, lei/h-ut pentru mecanic buldozer DZ-42:
- număr mecanicilor pentru un singur utilaj N = 2;
- Tariful pe o oră - 32,00 lei;
- Adaos 30 % - 9,6 lei, 32 x 30% = 9,6 lei/h-ut;
- Contribuţiile la asigurările sociale şi medicale 26,5% = 11,02 lei/h-ut,
(32 + 9,6) x 26,5% =11,02 lei/h-ut
- Normativul de salarizare a mecanicului lei / h-ut:
2 x ( 32 + 9,6 + 11,02) = 105,24 lei/h-ut.
Normativul de cheltuieli pentru carburanţi (benzină, motorină, energie electrică, aer comprimat)
se calculează cu formula:
C = Nc x Pc, (2.11)
în care: Nc - norma de consum de carburanţi, luînd în considerare consumul suplimentar pe timp
friguros, pornirea motorului Diesel, reamplasarea utilajelor prin autopropulsie (automacarale,
autoturnuri, autogudronatoare etc.), l/h-ut.
Normele de consum pentru materialele sus-indicate se aplică conform reglementărilor în
vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul.
Pc - preţurile locale de procurare a carburanţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor.
Nc = 8,5 l / h-ut;
Pc = 8,89 lei / l.
C = 8,5 x 8,89 = 75,57 lei / h-ut
La calcularea preţului pentru 1 h-ut. de funcţionare a utilajelor, care funcţionează cu energie
electrică, costul energiei electrice nu se ia în considerare, deoarece plata pentru energie electrică se
efectuează de către antreprenorul general conform contorului montat pe şantier.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 43
.
În mod similar se determină cheltuielile pentru lubrifianţi:
L = Nl x Pl, (2.12)
în care: Nl - norma de consum de lubrifianţi, kg / h-ut.
Normele de consum de lubrifianţi se iau conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea
tehnică sau prin calcul.
Pl - preţurile locale de procurare a lubrifianţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor,
lei/kg;
Tabelul 2.4. Normele de consumi orientative de lubrifianţi se iau în următoarele cantităţi:
Uleiuri pentru motoare Uleiuri pentru Unsori plastice Uleiuri pentru
cu carburator motoare Diesel transmisii
în kg la 1 kg de combustibil lichid
1 2 3 4
0,035 0,044 0,004 0,015
Nl = 0,044 kg / h-ut; Pl = 75 lei / kg.

L = 0,044 x 25 = 3,3 lei / h-ut
Normativul de cheltuieli pentru lichide hidraulice se calculează cu formula:
V * Dh * Ch * Ph
H ;
Th
(2.13)
în care: V - volumul sistemului hidraulic, dm3;
Dh - densitatea lichidului hidraulic, kg/dm3;
Ch - coeficientul de adaos de lichid hidraulic (Ch = 1,5);
Ph - preţurile locale de procurare a lichidului hidraulic, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lui,
lei/kg;
Th – periodicitatea de înlocuire a lichidului în sistemul hidraulic, h-ut.
Valorile mărimilor V, Dh, Th se iau din cartea tehnică a utilajului.
În cazul în care lichidul hidraulic se înlocuieşte de 2 ori pe an, periodicitatea de înlocuire se
calculează cu formula:
H = T / 2, (2.14)
145dm3 x 0,88kg/dm3 x 1,5 x 35,5 lei/kg

H =  = 8,71 lei / h-ut.
1560 h-ut. : 2
Normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii, deservirea şi diagnosticarea tehnică a
utilajului de felul, tipul sau de grupa de tipodimensiune dată se calculează cu formula:
RDDa (2.15)
R ;
Ta
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 44
.
în care: RDDa - cheltuielile medii anuale pentru reparaţii şi deservirea tehnică a utilajului (a grupei de
utilaje) pentru unitatea (întreprinderea) dată. Indicatorul RDDa cuprinde cheltuielile în conformitate
cu următoarele articole: agregate şi piese de schimb, salarii pentru reparatori, contribuţii la asigurarea
socială defalcate din sumele aferente, materiale de reparaţii, cheltuieli pentru organizarea şi
executarea lucrărilor la baza de mecanizare pentru reparaţii şi exploatări (cheltuieli pentru amortizare,
exploatare şi întreţinere a clădirilor, construcţiilor şi utilajelor tehnologice ale atelierelor de reparaţii
staţionare sau mobile, cheltuieli pentru amortizare şi reparaţie a inventarului şi uneltelor, cheltuieli
pentru întreţinerea pazei contra incendiilor, pentru tehnică securităţii, pregătirea cadrelor, plăţi pentru
revizii tehnice, pentru obţinerea autorizaţiilor de circulaţie a vehiculelor cu masă totală, cu sarcina
masică pe osie şi cu gabarite ce depăşesc limitele admise, întreţinere şi reparaţie a căilor de rulare ale
macaralelor-turn şi macaralelor-capră).
Ta - regimul însumat normativ anual de funcţionare a utilajului (a grupei de utilaje), h-ut.
Cheltuielile anuale pentru toate tipurile de reparaţii şi deservire tehnică a utilajelor pe grupe de
tipodimensiuni şi suma regimurilor anuale ale utilajelor au constituit:
RDDa = 146200 lei; Ta = 6640 h-ut.
R = 146 200 lei / 6 640 h-ut = 22,02 lei/h-ut
Calcularea normativului de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de construcţii trebuie să se
efectueze pornind de la următoarele condiţii:
- modul de reamplasare - prin autopropulsie, prin remorcare cu cablu sau pe trailer la un
autotractor (cu demontarea sau fără demontarea utilajului), pe cale ferată;
- distanţa (timpul) de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare, demontare, încărcare,
descărcare şi transportare a utilajului;
- structura mijloacelor de transport auto - numărul şi marca autotractoarelor, remorcilor
(trailerelor), maşinilor de însoţire;
- tipul de macara care se utilizează pentru montare, demontare, încărcare şi descărcare a
utilajului;
- structura calitativă şi cantitativă a echipei de muncitori ocupaţi la lucrările de reamplasare a
utilajului.
Pentru autovehicule, utilajele autopropulsate pe şasiu de autovehicule sau de tractoare pe pneuri
cheltuielile pentru reamplasare nu se planifică, deoarece astfel de utilaje se transportă prin
autopropulsie.
Utilajele pe pneuri (fără autopropulsie) se transportă în remorcă la autotractoare, utilajele mici
în autocamioane.
Pentru transportarea utilajelor de tonaj mare şi de gabarite mari pe autodrumuri se utilizează
trailere cu capacitatea de încărcare pînă la 20, 40 t şi autotractoare MAZ-200, KRAZ ş.a.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 45
.
Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor de construcţii, care se transportă la şantier cu
ajutorul autotractoarelor sau al trailerelor, se determină pornind de la cheltuielile medii anuale pentru
încărcare, descărcare şi transportare a unui singur utilaj (a unei singure grupei de utilaje) calculate
pentru 1 h-ut. de regim normativ anual de lucru al acestui utilaj (grupei de utilaje):
Vid  Vtr
Re am  * n;
T
(2.16)
în care: Vîd - costul încărcării, descărcării unui singur utilaj, lei;
Vtr - costul transportării unui singur utilaj, lei;
n - numărul de reamplasări pe an;
T - regimul normativ anual de lucru, h-ut.
Ream = (535,66 lei + 1 315,78lei)*9 / 1672 = 9,97 lei / h-ut
Cheltuielile pentru o singură încărcare şi descărcare a utilajului la trailer cu folosirea macaralei
se calculează cu formula:
Vîd = (Tî + Td) x (Pa + Pr + Paî + Pm + S + Se), (2.17)
în care: Tî, Td - timpul necesar pentru o singură încărcare şi respectiv, descărcare, care se determină
pe baza normelor de producţie, h-ut.;
Pa, Pr, Paî, Pm - preţurile de deviz pentru funcţionarea autotractorului şi, respectiv, a remorcii
(trailerului), automobilului de însoţire, macaralei care efectuează încărcarea şi descărcarea utilajului,
lei/h-ut;
S - salariul mecanicului utilajului de reamplasat, lei/h-ut.;
Se - salariile echipei de muncitori care participă la încărcarea şi descărcarea utilajului reamplasat, lei/h-
ut.
Tî - timpul necesar pentru încărcare - 0,33 h;
Td - timpul necesar pentru descărcare - 0,33 h;
Pa - preţul de deviz pentru funcţionarea autotractorului - 350,37 lei/h-ut.;
Pr - preţul de deviz pentru funcţionarea remorcii (trailerului) - 28,90 lei/h-ut.;
Paî - preţul de deviz pentru funcţionarea. automobilului de însoţire - 103,4 lei/h-ut.;
Pm - preţul de deviz pentru funcţionarea macaralei, 10t - 350,2 lei/h-ut.;
Se - salariile echipei de muncitori (2x52,62) - 105,24 lei/h-ut.;
S - salariul mecanicului - 62,49 lei/h-ut.;
L- distanţa de reamplasare - 23 km;
V- viteza medie de transportare - 17,5 km/h;
n - numărul mediu anual de reamplasări - 9 ori;
T - regimul mediu ponderat anual pentru grupă de buldozere - 1672 h-ut.
Vîd = (0,33+0,33) x (350,37+28,9+103,4+28,9+62,49+105,24) = 535,66 lei
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 46
.
Cheltuielile de deviz pentru transportarea utilajului se calculează cu formula:
Pa  Pr  Pai  Pm  S  Se (2.18)
Vtr  * L;
V
în care: V - viteza medie de transportare a utilajului, km/h;

L - distanţa la care se reamplasează utilajul, km;
Vtr = (350,37+28,9+103,94+350,2+62,49+105,24)*23/17,5 = 1 315,78 lei
La reamplasarea utilajelor la distanţe mari cheltuielile de reamplasare nu se includ în preţul
pentru 1 h-ut., dar se calculează individual în conformitate cu condiţiile concrete şi se includ în
decontările pentru lucrările executate, printr-un rînd aparte.
Calcularea preţurilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (preţul pentru 1 h-
ut.) trebuie să se efectueze în două variante:
varianta 1 – pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj sînt scutite de taxa pe
valoarea adăugată (TVA),
varianta 2 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj nu sînt scutite de TVA.
Pentru lucrările de construcţii-montaj scutite de TVA în preţurile de deviz pentru funcţionarea
utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice ţinînd cont de TVA, plătită la
procurarea lor.
Pentru lucrările de construcţii-montaj, care nu sînt scutite de TVA, în preturile de deviz pentru
funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice fără a ţine cont de
taxa pe valoarea adăugată, dacă există facturile care confirmă achitarea TVA. În acest caz, în
procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate TVA se include, printr-un rînd aparte, din valoarea
totală a lucrărilor de antrepriză care cuprinde valoarea de funcţionare a utilajelor de construcţii.
2.5. Aplicarea normelor cheltuielilor de regie şi beneficiului de deviz
Cheltuielile de regie sînt o parte componentă a preţului de cost a lucrărilor de antrepriză şi

reprezintă totalitatea consumurilor ce ţin de crearea condiţiilor pentru execuţia construcţiilor,
organizarea, administrarea şi deservirea acestora.
Structura capitolelor şi modul de aplicare a normelor de cheltuieli de regie în construcţii se
stabilesc de către ONC cu acordul Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor ale Republicii
Moldova.
Componenţa capitolelor de consumuri pentru cheltuieli de regie necesită corectări în cazul
adoptării unor noi acte legislative şi documente normative.
Spre deosebire de consumurile directe, cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în
procente din baza de calcul acceptată, drept care pot fi utilizate:
a) valoarea cheltuielilor directe de deviz determinată în preţuri curente. (Cheltuieli directe –
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 47
.
manopera (fondul de salarizare a muncitorilor), inclusiv contribuţiile la asigurările sociale
şi medicale, cheltuielile pentru funcţionarea utilajelor şi procurarea materialelor de
construcţii);
b) fondul de salarizare a muncitorilor din componenţa cheltuielilor directe.
Pentru metoda de resurse de determinare a valorii obiectivelor de construcţii, cheltuielile de
regie se stabilesc pe baza cotei individuale de cheltuieli de regie pentru întreprindere de construcţie
concretă, prin calcularea capitolelor de cheltuieli, ţinînd cont de actele legislative şi normative în
vigoare, devizele de cheltuieli, contractele economice şi datele din evidenţa contabilă.
Pentru calcularea consumurilor se analizează anumite perioade: anul precedent, semestrul,
trimestrul.
Normele individuale de cheltuieli de regie trebuie aprobate de către conducerea întreprinderii de
construcţii. Revizuirea normelor de cheltuieli de regie se efectuează la necesitate şi se aprobă în mod
corespunzător.
În procesul de calculare a normelor individuale de cheltuieli de regie trebuie analizate datele
iniţiale în scopul stabilirii factorilor care duc la majorarea neîntemeiată a normelor.
În normele de cheltuieli de regie nu se includ şi alte cheltuieli ale întreprinderii (cheltuieli
pentru transportarea muncitorilor, cheltuieli pentru deplasarea muncitorilor ş. a.), cheltuieli care se
achită suplimentar conform unor calcule coordonate.
Condiţiile de aplicare a normelor corectate de cheltuieli de regie în decontările pentru lucrările
executate în perioada de realizare a contractului se stipulează în clauze speciale la contractul pentru
lucrările de construcţii.
În devizele investitorului normativul de cheltuieli de regie se stabileşte după mărimea lui medie
în ramura construcţiilor.
Datele privind cota medie de cheltuieli de regie sînt difuzate de către ONC la începutul fiecărui
an prin scrisoare instructiv-normativă şi se publică în Monitorul construcţiilor.
Cota cheltuielilor de regie se calculează prin împărţirea valorii cheltuielilor de regie pentru
perioada corespunzătoare la valoarea cheltuielilor directe sau la mărimea fondului de salarizare pentru
aceeaşi perioadă, în procente. Cotele cheltuielilor de regie se pot calcula pentru anumite categorii de
lucrări de construcţii şi montaj.
La întocmirea documentaţiei de deviz a obiectivelor şi decontărilor pentru lucrările executate
antreprenorului general şi beneficiarului se aplică normele de cheltuieli de regie ale întreprinderii care
este antreprenor general la obiectul dat. Pentru decontările antreprenorului general cu subantreprenorul
pentru lucrările executate se aplică norma de cheltuieli de regie a subantreprenorului.
Structura consumurilor şi modul de calculare a cheltuielilor de regie sunt stabilite în
documentul normativ [21].
Cheltuielile de regie, ca parte componentă a preţului de cost al lucrărilor de antrepriză,
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 48
.
reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru execuţia construcţiilor,
organizarea, administrarea şi deservirea acestora.
La întocmirea documentaţiei de deviz pentru construcţia obiectivelor şi efectuarea decontărilor
între antreprenorul general şi beneficiar pentru lucrările executate se aplică cota cheltuielilor de regie
ale organizaţiei care reprezintă antreprenorul general la obiectivul dat. La decontările antreprenorului
general cu subantreprenorul pentru lucrările executate se aplică cota cheltuielilor de regie ale
subantreprenorului.
Calcularea cheltuielilor de regie de către fiecare unitate de execuţie trebuie să se efectueze pe
baza propriilor analize, pentru a identifica factorii care au dus la creşterea cotei aferente cheltuielilor
de regie. Creşterea nejustificată a cotelor aferente cheltuielilor de regie, în condiţiile de piaţă, poate
duce la pierderea competitivităţii şi a licitaţiilor.
Structura capitolelor de cheltuieli de regie în construcţii a fost elaborată în conformitate cu
S.N.C. 11 “Contractele de construcţii”, [12] S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung”. [13]
Conform S.N.C. 11 cheltuielile de regie cuprind consumurile generale aferente contractului,
precum şi consumurile pentru organizarea de şantier.
Alte consumuri aferente contractului de antrepriză recuperabile de beneficiar în conformitate
cu actele legislative şi normative în vigoare şi condiţiile contractuale (de transport al lucrătorilor
la serviciu tur-retur, ne deservite de transportul de pasageri de uz public, consumurile aferente
lucrărilor cu caracter mobil şi ambulant, consumurile de deplasare a lucrătorilor etc.) nu se includ în
cotele cheltuielilor de regie, ci se plătesc suplimentar conform calculelor aprobate de comun acord.
Cheltuielile aferente contractului de antrepriză (cheltuieli ale perioadei) – cheltuieli care nu
ţin de activitatea de antrepriză precum şi consumurile ne recuperabile de către beneficiar (S.N.C. 11,
pct. 30 şi 31) la determinarea rezultatului financiar se scad din venituri şi nu se includ în cheltuielile de
regie.
Cota aferentă cheltuielilor de regie se determină prin împărţirea valorii cheltuielilor de regie la
valoarea cheltuielilor directe, în procente.
Cheltuielile de regie se determină pe baza datelor proprii ale unităţii de antrepriză, prin calcul,
conform capitolelor de cheltuieli. Pentru calcularea cheltuielilor poate fi analizată perioada: anul,
semestrul, trimestrul precedent.
Cotele aferente cheltuielilor de regie trebuie să se calculeze pentru două variante:
varianta 1 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj sînt scutite de taxa pe valoarea
adăugată (TVA),
varianta 2 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj nu sînt scutite de TVA.
Pentru lucrările de construcţii şi montaj scutite de TVA în calculele cheltuieli de regie şi
cheltuieli directe valoarea resurselor materiale şi energetice, precum şi serviciile prestate de alte
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 49
.
întreprinderi, se includ ţinîndu-se cont de TVA.
Decizia definitivă în alegerea variantei de calculare a cheltuielilor de regie îi aparţine
beneficiarului (investitorului) şi unităţii de antrepriză.
Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli
generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie
partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii.
Beneficiul de deviz este destinat pentru achitarea impozitelor, dezvoltarea producţiei, inclusiv
pentru modernizarea utilajului, pentru reconstruirea fondurilor fixe, achitarea dobînzii pentru creditele
bancare, completarea parţială a mijloacelor circulante proprii etc.
CHELT UIELI DE REGIE

Cheltuieli generale si
administrative
Cheltuieli pentru deservirea
lucrarilor de constructii
Cheltuieli pentru organizarea
lucrarilor de santier
Alte cheltuieli generale de
antrepriza
Deviz al investitorului
Conform scrisorii nr. Deviz al antreprenorului
11-09/3462 din 14.09.2007
norma cheltuielilor de regie Conform datelor din
constituie 14,5% din contabilitate
cheltuielile directe
Figura 2.4 Calculul Cheltuielilor de Regie

Structura articolelor de cheltuieli acoperite din contul beneficiului de deviz şi modul de
determinare a valorii beneficiului de deviz sunt stabilite în documentul normativ [23].
Normativul (cota) beneficiului de deviz se calculează în procente, ca raport dintre mărimea
valorii beneficiului de deviz, determinată în conformitate cu lista stabilită de articole de cheltuieli, la
preţul de cost de deviz al lucrărilor executate.
Cotele individuale de beneficiu de deviz se calculează sau se precizează individual de
întreprinderile de antrepriză şi se aprobă de către conducerea întreprinderii.
La determinarea valorii de deviz a producţiei de construcţii (la întocmirea devizelor de
investitor) valoarea beneficiului de deviz se determină în baza cotei medii pe ramură.
Informaţia privind cota medie de beneficiu de deviz pe ramură este difuzată la începutul
fiecărui an de către ONC şi se publică în „Monitorul construcţiilor”.
Pentru a-şi spori competitivitatea pe piaţa lucrărilor şi serviciilor de construcţii, întreprinderile
de antrepriză urmează să analizeze în permanenţă normativul de beneficiu de deviz pentru a reduce
costurile construcţiei şi a exclude cheltuielile neproductive.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 50
.
Beneficiul de deviz se stabileşte în procente din preţul de cost de deviz, care se determină prin
sumare cheltuielilor directe şi cheltuielilor de regie (cheltuieli directe – manopera, inclusiv contribuţii
la asigurări sociale şi medicale, cheltuielile pentru funcţionarea utilajelor şi procurarea materialelor de
construcţii).
Cheltuielile ce ţin de infrastructura întreprinderii de antrepriză nu se includ în beneficiul
normativ de deviz, însă pot fi incluse în valoarea contractului prin acordul beneficiarului şi
antreprenorului.
Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli
generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sînt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie
partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii.
În conformitate cu regulile de formare a preţurilor de piaţă beneficiul de deviz se include în
calculele valorii contractelor şi devizelor-oferte pentru lucrările de construcţii pe baza normei
individuale pentru o întreprinderea data.
În scopul asigurării unor condiţii egale pentru întreprinderile care desfăşoară activităţi
economice în perioada de trecere la relaţiile de piaţă, drept baza pentru calcularea normativului de
beneficiul de deviz va ia preţul de cost de deviz, care se determină ca suma cheltuielilor directe şi a
cheltuielilor de regie, în preţuri curente.
Normativul (cota) de beneficiul de deviz se calculează în procente şi se exprimă sub formă de
raport dintre valoarea beneficiului de deviz şi preţul de cost de deviz al lucrărilor executate,
determinată în conformitate cu capitolul 5 [23].
Cotele individuale de beneficiul de deviz se calculează sau precizează de către întreprinderile
de antrepriză, individual, şi se aprobă de către conducerea întreprinderii.
La determinarea valorii de deviz a producţiei de construcţii (la întocmirea devizelor de
investitor) valoarea beneficiului de deviz se determină pe baza cotei medii pe ramură.
La începutul fiecărui an ministerul comunică datele privind cota medie de beneficiul de deviz
pe ramură printr-o scrisoare instructiv-normativă cu publicarea în revista “Monitorul Construcţiilor”.
Pentru ridicarea competitivităţii sale pe piaţa lucrărilor şi serviciilor de construcţii,
întreprinderile de antrepriză trebuie să analizeze în permanentă în normativul de beneficiul de deviz
pentru reduce valoarea construcţiei pentru a exclude cheltuielile neproductive.
Structura articolelor de cheltuieli acoperite din contul beneficiului de deviz a fost elaborată în
conformitate cu [13] “Contractele de construcţii”, [11] “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii” şi Regulamentul cu privire la modul de formare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor
libere (de piaţă) la mărfuri, producţie şi servicii, aprobat prin Hotărîrea Ministerului Finanţelor nr. 282
din 10.12.93.
Beneficiul de deviz este destinat pentru acoperirea cheltuielilor întreprinderilor de antrepriză,
legate de plata impozitelor, dezvoltarea producţiei, inclusiv modernizarea utilajelor şi reconstrucţia
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 51
.
obiectelor mijloacelor fixe, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, completarea parţială a
mijloacelor circulante proprii, stimularea materială a lucrătorilor etc.
Structura articolelor de cheltuieli acoperite din contul beneficiului de deviz trebuie să se
precizeze odată cu emiterea de noi documente legislative şi normative.
Pentru calcularea se pot analiza perioadele: anul precedent, semestrul precedent.
Valoarea beneficiului de deviz se calculează pe articolele de cheltuieli, pe baza datelor din
evidenţa contabilă şi a calculelor executate de întreprinderea de antrepriză ţinînd cont de următoarele
prevederi:
a)cheltuielile la capitolul “Cheltuielile de antrepriză” se determină pe baza datelor din evidenţa
contabilă pe perioada, luată pentru calculare, ţinînd cont de:
- mijloacele defalcate pentru sindicate – 0,15 % şi mijloacele defalcate pentru măsurile de
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a securităţii muncii – 2% din sumele cheltuite pentru
remunerarea muncii angajaţilor se determină în conformitate cu Contractul Colectiv (nivelul naţional)
în vigoare la data de calculare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova;
- cheltuielile pentru caritate şi sponsorizare se determină în conformitate cu Regulamentul cu
privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 489 din 4.05.1998 (Monitorul Oficial nr. 62-65, 1998, art. 600);
La determinarea cheltuielilor la articolul “Alte cheltuieli” ce se scad din “venituri la
determinarea rezultatelor financiare” trebuie să se ia în considerare prevederile din standardele
contabile în vigoare şi din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la modul şi
cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabili documentar” nr. 485 din
4.05.1998 (Monitorul Oficial nr. 62-65, 1998, art. 596).
b)cheltuielile la articolul “Modernizarea utilajelor, reconstrucţia obiectelor fondurilor fixe” se
calculează pe baza proiectului de organizare a construcţiei şi a altor date ale antreprenorului şi pornind
de la volumul investiţiilor proprii ale întreprinderii de antrepriză, utilizate în acest scop din contul
beneficiului obţinut în anul precedent. Valoarea cheltuielilor indicate se determină conform datelor din
evidenţa statistică, raportul 2-cc (anual), capitolul 2, rîndurile 303, 304.
c)cheltuielile la articolul “Completarea parţială a mijloacelor circulante proprii” se calculează
ca diferenţa dintre valoarea ce reflectă necesarul de mijloacele circulante calculată pentru începutul
anului viitor şi valoarea mijloacelor circulante la finele anului curent, ţinînd cont de specificul
întreprinderii de antrepriză.
Suma pentru plata impozitului pe venit se calculează în conformitate cu Titlul II al Codului
Fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 ţinînd cont de completările şi modificările ulterioare (Monitorul
Oficial, 1997, № 62; 1998, № 38-39 şi № 84; 1999, № 145-148; 2000, № 127-129) şi Legea
bugetului pe anul curent.
La determinarea sumei plătite sub forma de impozit (pentru articolele de cheltuieli plătite din
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 52
.
beneficiul de deviz), trebuie să se ţină cont de scutirile prevăzute de legislaţie.
Pe lîngă cheltuielile, luate în calcul la determinarea normativului de beneficiul de deviz, prin
înţelegerea între beneficiar şi antreprenor, în valoarea contractului pot fi incluse cheltuielile ce ţin de
infrastructura întreprinderii de antrepriză.
Cheltuielile ce ţin de infrastructura întreprinderii de antrepriză se repartizează pentru:
1. Întreţinerea obiectelor social-culturale (instituţii medicale, de învăţămînt, culturale şi sportive,
preşcolare, de odihnă pentru copii, obiecte din fondul locativ, care figurează în bilanţul
întreprinderilor de antrepriză, precum şi cheltuielile pentru cotele de participare ale întreprinderilor;
2. Construcţia noilor obiecte productive;
3. Construcţia clădirilor de locuit şi a altor obiecte neproductive.
Lista articolelor de cheltuieli, acoperite din contul

BENEFICIULUI DE DEVIZ, prevazut in costul de
executie a lucrarilor de constructii-montaj
Cheltuieli generale si administrative
Cheltuieli pentru deservirea lucrarilor de constructii
Cheltuieli pentru organizarea lucrarilor de santier
Alte cheltuieli generale de antrepriza
Deviz al investitorului
Conform scrisorii nr. Deviz al antreprenorului
11-09/3462 din 14.09.2007
norma Benificiului de Deviz Conform datelor din
constituie 6% din pretul de contabilitate
cost de deviz
Figura 2.5 Calculul Beneficiului de Deviz

Cheltuielile ce ţin de infrastructură, întreprinderile de antrepriză le includ în calcule în
conformitate cu datele reale. La determinarea cheltuielilor pentru întreţinerea obiectelor social-
culturale trebuie să se va ţină cont de scrisoarea Ministerului Finanţelor nr. 10-2-09/1-1078 din
20.04.99 “Comunicat privind deducerea cheltuielilor legate de întreţinerea obiectelor de menire social-
culturală şi comunal-locativ” (Monitor Oficial, №101-102, 1999, partea III, art.162).
În bilanţul întreprinderii de antrepriză cheltuielile indicate nu se includ în preţul de cost al
lucrărilor de antrepriză şi se rambursează din contul mijloacelor prevăzute la capitolul “Alte cheltuieli”
ale devizului general.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 53
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 54
.
3. FORMAREA COSTURILOR ŞI GESTIUNEA PREŢURILOR PRODUSULUI DE
CONSTRUCŢIE
3.1. Compania de construcţii „VARINCOM” SRL
Compania de construcţii “VARINCOM” SRL a fost înfiinţată în anul 2001. Principiul
fundamental al companiei este FIABILITATEA. Adresa juridică: bd. Traian 5, birou 1
Graţie echipei de specialişti calificaţi cu o experienţă bogata în construcţii, precum şi utilizarii
soluţiilor arhitecturale şi tehnice moderne, noi realizam proiecte ambitioase si bine concepute la
condiţii favorabile. Soluţiile tehnice in construcţii utilizate fundamental de compania noastra au fost
evaluate de cateva ori de experţi internaţionali.
Activitatea stabila dea lungul anilor pe piaţa construcţiilor demonstreaza fiabilitatea companiei
și realizarea profesională in desfăşurarea activităţii. Pe parcursul anilor de activitate pe piaţa Republicii
Moldova compania a acumulat o experienţă exceptionala în realizarea proiectelor de complexitate
difersa. In prezent, structura companiei permite realizarea atât a proiectelor de construcţii mari, cat si a
celor de zone mici.
Compania VARINCOM are un potenţial de investiţii sporit, securizat de un management
profesionist, de o interacţiune puternică intre contractori şi subcontractori, care permite respectarea
deplină a termenilor și controlul calitatatii lucrarilor efectuate, iar obiectele finisate sunt cunoscute
drept lucrari de o calitate inalta si design unic.
Compania isi desfasoara activitatea atat in orasele Chişinău si Odessa cat şi in diferite regiuni
ale Republicii Moldova.
Compania «VARINCOM» are capacitate suficientă pentru asamblarea proprie a clădirilor
multifuncţionale, montarea sistemelor ingineresti interne si externe, punerea în aplicare a ciclului de
excavare, efectuarea deplina a lucrarilor de reconstrucţie şi reparaţiilor capitale a clădirilor in calitate
de antreprenor general. [32]
Nivelul înalt de organizare şi efectuare a lucrarilor de catre specialistii companieii, colaborarea
fructuoasa cu o alte organizaţii şi întreprinderi din ţara noastră, precum si termenele restrinse de
executare a lucrarilor ne sunt principiile de baza care ne reprezinta compania.
Pentru desfasurarea activităţilor de proiectare şi construcţie, compania detine toate licentele
necesare şi documentaţia normativa. Baza tehnica moderna şi nivelul înalt de professionalism al
angajaţilor ne permite sa efectuam întreaga gamă de lucrari in constructii si reparatii de orice
complexitate.
Compania VARINCOM este una dintre cele mai mari companii de constructii din Republica
Moldova in realizarea cu success a proiectelor de constructii atat a blocurilor locative cat si a spatiilor
comerciale.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 55
.
Compania de constructii VARINCOM cu succes ridică case în ariile de constructie aglomerate,
reconstruieşte locuinţele vechi, investeste în construcţia caselor tip “Premium” amplasate in cele mai
bune zone din capitală.
Din anul 2001, compania elaboreaza dinamic şi investeşte în proiecte de constructie a centrelor
comerciale şi de agrement, în obiecte tehnice şi birouri în Chişinău şi toata Moldova.
Pe parcursul activităţii sale a realizat mai multe proiecte de construcţii cum ar fi:
Casă privată Coffe Beans
Moldelina Alecu Russo 4, Mansarda
Banca Socială Centrul Comercial Arizona
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 56
.
Cafenea cu terasă la Botanica Centrul comercial Bocika
Centru sportiv Heracles Independentii 14/2, mansardă
Actual mîndria companiei este noul complex locativ “DIONIS” este amplasat într-o zona
linistită şi ecologica a oraşului Chişinau, str. G. Tudor 3, departe de locurile industriale. Blocul este
situat departe de carosabil, însa în apropiere se află două străzi importante, care va permit să ajungeţi
în orice sector al oraşului într- un timp scurt. La o distanţă de 250 de metri de bloc sunt amplasate:
şcoala, piscina, hypermarket, farmacie, restaurante etc. Data finalizării tr. IV 2015.
Figura 3.1. Imagine generală a complexul locativ “DIONIS”
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 57
.
Complexul locativ “DIONIS” este o construcţie monolită. Blocul este alcătuit dintr-o singură
scară cu 9 etaje. Faţada casei este executată din beton celular european de calitate superioara, avînd
izolare termică suplimentară cu grosimea de 5cm, fapt care care asigură locatarilor complexului
locativ “DIONIS” un mediu ambient comfortabil şi ecologic.
Ferestrele sunt produse în Europa, fiind confecţionate din profil cu 5 camere si geam termopan
dublu (cu 3 sticle), una dintre foile de sticla fiind cu emisivitate redusa (Low-e). Acest tip de geam
termopan are un nivel mai înalt de izolare fonică si un nivel mai scăzut de pierdere a căldurei.
Fiecare apartament din complexul locativ “DIONIS” este dotat cu încălzire automomă. Pereţii
şi tavanul sunt date cu amestec uscat (pregătite pentru lucrările de finisare). Stratul de nivelare al
pardoselii nu necesită lucrări suplimentare. Vor fi executate lucrările de montare a 1-ui ciclu pentru
instalaţii electrice. Uşa de la întrarea în apartament este de o calitate înaltă, oferă siguranţă şi are un
aspect estetic plăcut. Înălţimea tavanelor este 2.70m. O atenţie deosebită a fost acordată de către
inginerii noştri izolaţiei acustice a podelelor şi a pereţilor dintre apartamente.
În cadrul complexului locativ “Dionis” va funcţiona un ascensor produs de renumitul
producător “Otiss”, care va transporta în linişte locatarii din parcarea subterană pînă la apartamentele
acestora. Cabina ascensorului este finisată cu oţel inoxidabil şi este dotată cu oglindă.
Teritoriul din jurul casei este bine amenajat, cu multă verdeaţă, bănci comode şi teren de joaca
pentru copii.
Avantajul proiectului dat este suprafaţa încăperilor din apartament, ceia ce-a condus la vînzarea
cu succes a 66,33% din apartamente. (2408,21m.p. / 3648,67m.p.)
Un alt obiectiv este casa de locuit din str. Albisoara 38, mun. Chisinau perioada de construcţie
2011-2014.
Figura 3.2. Imaginea clădirii în construcţii
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 58
.
3.2. Analiza gestiunii costurilor obiectivelor realizate şi existente
Evaluarea formării costurilor este o procedură, de obicei standardizată, de tratare a informaţiilor

tehnice, economice şi financiare referitoare la proiect, în contextul mediului său economic, în urma
căreia, pe baza unui sistem prestabilit de criterii, este recomandat pentru selecţie, modificare sau
respingere.
Întrucit faza preinvestiţională prezintă faza de concepţie a unui proiect, faza iniţială de realizare
a unui obiectiv, analiza acesteea capătă o importanţă primordială, mai ales în selecţia mai multor
variante de proiecte de constructii.
Evaluarea proiectelor este un proces continuu şi se realizează pe tot parcursul elaborării
deciziilor de investiţie. Evaluarea costurilor serveşte la preselecţia variantelor de proiecte investiţionale
pe baza examinării şi aprecierii acestora sub raport tehnico-economic şi financiar. Ideea fundamentală,
care orientează specialiştii ce pregătesc proiecte de dezvoltare a imobilului, proiecte investiţionale,
constă în a asigura un raport cît mai favorabil între costuri şi performanţele economice şi calitative ale
soluţiilor de realizare. În funcţie de scopul elaborării proiectului investiţional, se disting două etape de
evaluare a acestuia:
Evaluarea primară (în scopul interesării potenţialilor investitori şi argumentării necesităţii
evaluării detaliate);
Evaluarea complexă (aprecierea eficienţei proiectului, argumentarea deciziilor investiţionale).
Pentru proiectele investitionale (obiectele constrite), compania “VARINCOM” SRL a practicat
urmatoarele tactice de formare a preturilor, pe obiecte:
1. Mansarda, mun. Chişinău str. Alecu Russo 4.
Tabelul 3.1 Analiza preturilor pe perioada de achitare
Suprafata, P.unitar, P.total, Ponderea,
Nr.crt. Etapa de achitare m2 euro euro %
1. Faza de proiect 61 530 32330 6,06
2. Faza de executii 93 550 51150 9,59
3. Faza de finisare 604 570 344280 64,55
4. Dupa darea in exploatare 182 580 105560 19,79
Total 940 533320 100
Concluzii: Din tabelul 3.1 se observa ca cea mai mare suptafata de locuit din mansardă, circa
604 m2, au fost procurate la etapa de finisare. Este important sa remarcam ca numai 19,79% au ramas
ca oferta de vinzare la data analizei, dupa punerea constructiei in exploatare.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 59
.
Figura 3.2 Ponderea vinzarilor la diverse faze de constructie, %
La fel s-a efectuat analiza ofertelor axate pe suprafata, in blocul de locuit de pe str.
Independentii 14/2, mansardă, prezentata in tabelul 3.1.
Tabelul 3.2 Analiza ofertelor din blocul locativ, mansardă, str. Independentii 14/2
Apartament Suprafata, Nr. de P.unitar, P.total, Ponderea,

Nr.crt. e m2 apart euro euro %
1. 2 odaie 62,2 6 540 201528 40,41
2. 1 odaie 47,22 4 550 103884 20,83
3. 1 odaie 36,5 4 550 80300 16,10
4. 2 odai 53,3 4 530 112996 22,66
Total 18 498708 100
Concluzii: Din tabelul 3.2 se observa ca cea mai mare oferta este pentru apartamente cu 2 odai
circa 63%, axata pe pret, urmata de oferta apartamentelor cu 1 odae 37%.
Figura 3.3 Oferta valorica de apartamente tip mansardă.
Analiza ofertelor axate pe suprafata si pe nivelele la care sunt amplasate apartamentele, in

blocul de locuit str. G. Tudor 3.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 60
.
Tabelul 3.3 Analiza ofertelor de pret pe etaje
Nr. Preţ, Euro Preţ, Euro Preţ, Euro

crt. Apartamente etajul 1 şi 9 etajul 2 şi 8 etaj 3-7
1. 1 odaie 690 730 750
2. 2 odai 685 725 740
3. 3 odai 680 720 735
Concluzii: Din tabelul 3.3 observam ca cel mai mare preţ de ofertă este pentru apartamentele
de la etajele 3-7. Acest fapt n-a influinţat vînzările.
Tabelul 3.4 Apartamentele vîndute pînă la data de 25.05.2015
Suprafaţa, m2
Etajul 1 odăi 2 odăi 2 odăi 3 odăi 2 odăi 2 odăi
1 2 3 4 5 6 7
1 44,31 65,61 65,44 79,93 65,61 63,93
2 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
3 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
4 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
5 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
6 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
7 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
8 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
9 48,82 67,6 69,43 87,2 69,6 69,83
Concluzie: Cu culoarea roşie sunt marcate apartamentele vîndute, iar cu verde cele disponibile.
Apartamentul cu 2 odăi cu suprafaţa de 67,6 m2 este de colţ partea nordică, în rezultat ele nu s-au
vîndut, recomandăm micşorarea preţului la aceste apartamente.
Prezinta interes si analiza pe forme de achitare, ce caracterizeaza managementul companiei
“Varincom” SRL.
Tabelul 3.5 Analiza pe forme de achitare
Nr. Suprafata, P.unitar, P.total, Ponderea,
crt. Forma de achitare m2 euro euro %
1. Achitare 100% 635,82 690 438715,8 25,30
2. Achitare 70%+30% dupa d/exp 378 710 268380 15,48
3. Achitare 50% + 50% plata aminata 498,18 730 363671,4 20,97
4. Achitare 30% + 70% ipoteca 896,21 740 663195,4 38,25
Total 2408,21 1733962,6 100
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 61
.
Figura 3.4 Structura finantarii constructiei pe forme de achitare, %
Concluzii: Din figura 3.4 se observa ca 38,25% din cumparatori au solicitat achitarea cu plată
amînată, de obicei cei care nu dispun de intreaga suma, sau cei care au ales o suprafata mai mare,
pentru care si suma este mai mare.
Analizînd devizele de cheltuieli a fost calculată greutatea specifica a elementelor constructive
folosind costurilr directe.
Tabelul 3.6 Determinarea greutăţii specifice a elementelor constructive
Valoarea de deviz, Ponderea,
Nr. crt. Elemente constructive mii lei %
1 Fundaţii 581,01 9
2 Planşee 2029,92 31
3 Pereţi 855,43 13
4 Pardosele 408,11 6
5 Acoperiş 184,61 3
6 Goluri 549,96 8
7 Finisare interioara 986,34 15
8 Finisare exterioară 438,92 7
9 Reţele inginereşti 368,85 6
10 Alte elemente 78,24 1
Total 6481,39 100
Concluzii: Calculile efectuate în tabelul 3.6 ne permit să tragem concluzia că cea mai mare pondere în
valoarea construcţiei revine planşeelor monolite circa 31%, urmata de finisarile interioare cu 15% şi
pereţii cu 13%.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 62
.
3.3. Modalităţi recomandate de calcul a volumelor de lucrări în construcţii
Una din cea mai dificilă şi responsabilă etapă de determinare a costului în construcţii este
determinarea tipului de lucrări ce-i corespunde şi calculul volumelor lucrărilor de construcţii.
Borderoul volumelor de lucrări este îndeplinit din mici caracterizări al lucrării şi formule de
calcul a cantităţii lor. El este format în dependenţă de proiectele de execuţie, specificaţii şi alte
materiale de proiecte. Forma de calcul a volumelor de lucrări:
Tabelul 3.7 Borderoul volumelor de lucrări (fragment)
Denumirea lucrărilor şi desenelor Unitate
a de
Formule de calcul Cantitatea
măsur
ă
1 2 3 4
Lucrari de terasament
Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,40-0,70 mc (19,2*12,4)*0,7/100 100 m3 1,67
Sapatura manuala de pamînt, în taluzuri, pentru (19,2*2+14,4*2)*0,62*0,10
m3 4,17
completarea sapaturii la profilul taluzului
Împrăştierea pămîntului afinat provenit din teren,
executata cu buldozer pe tractor cu senile de 81-180 (19,2*14,4)*0,2*2,45/100 100 m3 1,35
CP, în straturi de 10-30 cm
Compactarea pamîntului cu piatra sparta gr. 150 mm 12,54*12,6/100 100m2 1,58
Strat de fundaţie din piatră sparta 12,54*12,6*0,5 m3 92,00
Fundaţii
Beton simplu turnat in egalizari, beton marfa, turnare
cu mijloace clasice - бетоная подготовка
34,7*2*0,5*0,1 m3 3,47
Beton armat M-200, turnare cu mijloace clasice,

turnatî n fundaţii
34,7*2*0,5*0,5 m3 17,04
Armaturi montate cu diametrul barelor pînă la 8 mm

în fundaţii continue (din proiectul de execuţie)
166,00 kg 166,00
Armaturi montate cu diametrul barelor peste 8 mm

în fundaţii continue (din proiectul de execuţie)
612,00 kg 612,00
Confectii metalice diverse din profile (з/д) 382,00 kg 382,00

Strat hidroizolant executat la cald la fundatii , toata (26*2+16,4*2)*0,5 +
suprafata cu mastic de bitum (2 straturi) (26*2+14,1*2)*0,5 m2 82,50
Pereţi
Stilpi din otel gata confectionati, livrati complet
asamblati, montati la inaltimi pina la 35 m, avind 4,37 t 4,37
pina la 1 t inclusiv (din proiectul de execuţie)
Grinzi cu inima plina din otel gata confectionati,
livrati in transoane, asamblate prin sudura, montati la 3,80 t 3,80
inaltimi pina la 35 m, avind pina la 1 t inclusiv
Grinzi cu inima plina din otel gata confectionati,
livrati in transoane, asamblate prin sudura, montati la
inaltimi pina la 35 m, avind pina la 1 t inclusiv
6,33 t 6,33
(прогоны)
Confectii metalice diverse din profile (связей,
прогоны)
6 094,40 kg 6 094,40
Vopsirea anticoroziva cu pensula de mina a

confectiilor si constructiilor metalice cu un strat de t
grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb si doua 20,59 20,59
straturi de email clorcauciuc, ПФ115
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 63
.
Tabelul 3.7 Continuare
1 2 3 4
Invelitori pentru acoperisuri din panouri portante
usoare de tabla profilata cu miez termoizolant, cu (26+16,4)*2*5,18 m2 438,96
poliuretan expandat, montate pe pane metalice
Schela metalica tubulara pentru lucrari pe suprafete
verticale la inaltimi pina la 30 m inclusiv, cu (26+16,4)*2*5,18 m2 438,96
imobilizarea schelei timp de 25 zile (200 ore)
Ferestre
Ferestre din mase plastice, avind suprafata tocului 65*1,4*1,5 + 45*1,6*1,5 +
intre 1,00 si 2,5 mp inclusiv m2 1324,5
40*1,8*1,5
Glafuri si copertine din tabla zincata de 0,5 mm
grosime pe un strat de carton bitumat montate pe o 65*1,4 + 45*1,6 + 40*1,8 m 883
sapa de egalizare din mortar de ciment-var M 100
Uşi
Usi metalice confectionate din profiluri de otel
0,95*2,1*46
laminat, profiluri din banda de otel fasonate la rece, - m2
poarta din mase plastice 1,45*2,1*2 97,86
Usi confectionate din profiluri din mase plastice

inclusiv armaturile si accesoriile necesare usilor 0,8*2,1 m2 1,68
montate in zidarie
Pardoseli
Compactarea pamintului cu piatra sparta 15*18,9/100 100m2 2,83
Pardoseli din beton simplu clasa 100 in grosime de
10 cm, in cimp continuu, driscuit, turnat pe loc, (8 15*18,9-3,84 m2 279,28
cm)
Strat suport pentru pardoseli executat din mortar din
ciment M 150 de 3 cm grosime cu fata driscuita fin 11,7*19 m2 222,53
Strat suport pentru pardoseli executat din mortar din
ciment M 150 de 3 cm grosime cu fata driscuita fin 1,92*2,0 m2 3,84
Pardoseli din placi de gresie ceramica inclusiv stratul
suport din mortar adeziv, executate pe suprafete: mai 11,7*19 m2 222,53
mari de 16 m2
Plinte orizontale cu inaltimea maxima de 15 cm la
pereti din gresie ceramica fixate cu adeziv (15+18,9+11,7+19+25,2+16) m
*2 +12,5*2+1,51 238,11
Finisari interioare
Tencuire cu amestecuri uscate m2 904,7
Finisari exterioare
Termoizolarea pereţilor cu panouri termoizolante sub
formă de plăci din vata minerală gr=50mm, la faţade m2 2016
Tencuieli interioare de 2 cm grosime, driscuite,
executate manual, la pereti cu mortar de ciment-var m2 2216,8
marca M 100
Termoizolarea glafurilor cu panouri termoizolante
sub formă de plăci din vata minerală gr=50mm m 13336
Calculul trebuie efectuat într-o consecutivitate anumită, aparte pe lucrări în parte subterană şi
infrastructurii clădirii. Calculul volumelor lucrărilor pe compartimente se recomandă de efectuat în
următoarea consecutivitate:
- Lucrări efectuate la strung, lucrări cu material - Cofraje şi Schele;
din mase plastice şi metal pentru pereţii exteriori; - Pardoseli;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 64
.
- Lucrări efectuate la strung, lucrări cu material - Planşee;
din mase plastice şi metal pentru pereţii interiori - Învelitori şi şarpante din lemn;
- şi pereţii despărţitori; - Scări;
- Zidărie din cărămidă şi piatră; - Geamuri;
- Lucrări de terasament; - Lucrări de finisare;
- Lucrări de betoane; - Placaje interioare şi exterioare;
- Lucrări de armare; - Zugrăveli şi vopsitori;
- Lucrări diverse;
Volumul de construcţii al părţii infrastructurii clădirii fără planşeu de pod trebuie determinat
prin înmulţirea ariei secţiunii verticale transversale a clădirii la lungimea clădirii, măsurată între
suprafeţele exterioare ale pereţilor de capăt, în direcţie perpendiculară la suprafaţa secţiunii la nivelul
parterului mai sus de soclu.
Aria secţiunii verticale transversale a clădirii se determină după conturul exterior al suprafeţei
pereţilor, după conturul superior al acoperişului şi după nivelul pardoselii la nivelul parterului clădirii.
Detaliile arhitectonice şi nişele, care ies în afara pereţilor clădirii, nu se iau în considerare la măsurarea
ariei secţiunii transversale a clădirii.
În cazul, în care ariile etajelor sînt diferite, volumul clădirii se va calcula din suma volumelor
părţilor lui componente. Volumul acelor părţi ale clădirii, care au contur şi construcţii diferite se
calculează separat. La calcularea volumului clădirii pe părţi, peretele delimitator se referă la acea parte
a clădirii căreia îi corespunde după înălţime sau construcţie.
Volumul de construcţii al lanternelor de iluminare, care ies în afara conturului acoperişului, se
include în volumul de construcţii al clădirii.
Volumul verandelor, bovindourilor, al camerelor tambur şi al altor părţi ale clădirii, care măresc
volumul util al acesteia, se calculează aparte şi se include în volumul total al clădirii. Volumul logiilor
nu se exclude din volumul clădirii. Nu se include în volumul clădirii volumul pasajelor, porticurilor şi
al balcoanelor acoperite sau deschise.
Volumul etajelor tehnice ale clădirilor locative sau social-culturale trebuie inclus în volumul
clădirii.
Volumul etajului mansardat se determină prin înmulţirea ariei secţiunii orizontale a mansardei
(după conturul exterior al pereţilor la nivelul pardoselii), la înălţimea mansardei de la pardoseală pînă
la punctul superior al planşeului de pod.
Dacă acoperişul mansardei are un contur curbiliniu se consideră înălţimea ei medie.
Volumul subsolului şi demisolului se determină înmulţind aria secţiunii orizontale a subsolului
(la nivelul parterului mai sus de soclu) cu înălţimea subsolului măsurată de la nivelul pardoselii curate
a subsolului pînă la nivelul pardoselii nete a parterului. În cazul, cînd deasupra subsolului nu sînt
construiţi pereţi, aria lui se determină după conturul exterior al pereţilor subsolului la nivelul
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 65
.
planşeului de pod.
Volumul de construcţii total al clădirii cu subsol sau demisol se determină sumînd volumul
părţii infrastructurii clădirii şi volumul subsolului (demisolului).
Pereţii se măsoară pe contur exterior, ţinînd cont de grosimea stratului de tencuială sau de
placare.
Lucrări de terasament. Volumul groapei de fundaţie şi tranşeelor cu înălţimea pînă la 5 m se
determină după formula:
V = (F1+F2+√F1xF2) x h / 3, (3.1)
F1, F2 – suprafaţa groapei de fundaţii în interior, respectiv exteriorul ei.
h – înălţimea groapei de fundaţii.
Pentru volume pînă la 5000 m3 neajunsurile trebuie de luat în calcul 7 % din întregul volum de
lucrări, dintre care 75 % să fie prelucrat cu mecanizatoare (buldozerul) şi 25% manual.
Pentru transportarea pămîntului, de obicei este indicat locul transportării sau depozitării, în
proiectul de execuţie şi organizare a şantierului. Dacă la şantier nu-i loc pentru depozitare, pămîntul
este dus în afara lui, ca mai apoi să fie adus acea parte necesară pentru compactare.
Compactarea cu pămînt, volumul necesar pentru compactare se calculează fiind sub presiune.
La transportarea lui trebuie să se ia în consideraţie pierderile la transportare de 0,5% la o distanţă pînă
la 1 km şi 1,0% la o distanţă mai mare.
Lucrări de betoane. Betoanele în construcţii se clasifică în dependenţă de clasă, volum,
tasarea conului şi componentele lui. Se deosebesc următoarele clase B2,5, B3,5, B5, B7,5, B10, B12,5,
B15, B20, B22,5, B25, B27,5, B30, B35, B40, B45, B50, B55, B60. În construcţii se folosesc betoane
şi betoane armate, de aceea calculele volumelor lucrărilor se fac aparte.
Măsurările lucrărilor pentru prepararea şi turnarea betonului se face în metru cub, conform
proiectului. Nu se ia în consideraţie volumul ce îl ocupă armătura, dar se calculează volumul armăturii,
confecţiilor metalice înglobate în beton. La calculare trebuie de indicat tipul şi marca betonului pentru
fiecare construcţie aparte.
Fundaţii monolite tip pahar. La calcularea volumelor lucrărilor de fundaţii, trebuie de grupat
toate de acelaşi tip şi dimensiuni, de calculat un volum pentru fiecare grupă şi rezultatul de înmulţit la
cantitatea fundaţiilor din grupa respectivă.
Fundaţii monolite continue. Pentru calcularea volumelor de lucrări pentru fundaţii continue cu
aceeaşi secţiune trebuie de calculat suprafaţa secţiunii transversale (F) după care se înmulţeşte cu
lungimea (L).
Coloane. Înălţimea coloanelor monolite din beton armat, se ia în consideraţie de la cota
superioară a fundaţiei pînă la grinda de sus, care se reazemă pe coloană.
Planşee monolite din beton armat. Pentru calcularea betonului în planşee se ia suprafaţa
orizontală a grinzelor şi coloanelor. Diferenţa obţinută înmulţim la grosimea planşeului. În afară de
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 66
.
calculul betonului după marcă, separat se calculează masa armăturii după clasa armăturii şi construcţii
metalice.
Lucrări de armare. Cheltuielile de armătură la construcţiile monolite se indică în specificaţiile
proiectului de execuţie. Pentru trecerea de la volumele unităţii de măsură la masa armăturii în kg
trebuie volumul armăturii de înmulţit la 7800 kg/m3.
Lucrări pentru confecţionarea produselor din armături şi etriere se măsoară în kg, înmulţim
lungimea armaturii şi etrierelor cu masa la 1 metru lungime. Lungimea se calculează după proiect.
Lucrările pentru amplasarea plaselor metalice sudate se măsoară în kg. Lucrări de amplasare a
plaselor pentru tavane, pereţi, termoizolare, ş.a. se măsoară în metri pătraţi.
Lucrări de zidărie. Zidăria din cărămidă se măsoară în realitatea de facto, îndeplinirii
lucrărilor în metru cub. Volumul pereţilor din cărămidă trebuie de calculat aparte pentru pereţii
interiori şi exteriori, dacă ei sunt din zidării, material diferit. Înălţimea se calculează de la partea
superioară a fundaţiei (planşeu) pînă la partea inferioară a planşeului, în caz că lipseşte pînă la ultimul
rînd de zidărie. După suprafaţa zidăriei putem să ne folosim şi suprafaţa pentru tencuială.
În normele zidăriei nu sunt incluse folosirea schelelor, de aceea volumul lucrărilor de instalare
a schelelor trebuie luate în consideraţie aparte.
Pardoseli. Lucrările pentru efectuarea oricărui tip de pardosea, se măsoară în metru pătrat. La
determinarea suprafeţei se ia în consideraţie :
- lucrările, care se efectuează fără plinte măsurarea se face între suprafeţele pereţilor încăperii,
în care se află pardoseala.
- lucrările, care se efectuează cu plinte, ele se măsoară în metri liniari.
Învelitori şi şarpante din lemn.
Învelitori din profil metal (tip ţiglă), azbociment, tablă zincată, profilată se măsoară în metru
pătrat de facto pe întreaga suprafaţă.
Sistemele de scurgere pentru acoperişuri se măsoară în metru liniar, bucăţi, efectiv pe întreaga
lungime.
Şarpantele din lemn se măsoară în metru pătrat în profil orizontal, exclusiv fiind pentru
construcţii şarpante din lemn pentru cupole şi clădiri, care se măsoară în metru cub.
Lucrări de finisare. Mortarul pentru tencuială se măsoară în metri în metru cub de preparare a
mortarelor. Tencuiala de orice tip se măsoară în metru pătrat pe întreaga suprafaţa peretelui. Finisarea
pereţilor cu placi de orice tip sau gipso-carton se măsoară în metru pătrat.
Profil mai puţin de 5 cm şi 20 cm inclusiv lăţimea desfăşuratei, nu se calculează suprafaţa
aparte, se include în suprafaţa tencuită. Profil mai mari de 5 cm şi 20 cm inclusiv lăţimea desfăşuratei
se exclud din suprafaţa fiind considerate ca ornamente decorative.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 67
.
3.4 Directii de dezvoltare a companiei „VARINCOM” SRL
S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) presupune analiza părţilor tari şi

slabe ce ţin de mediul intern al companiei, precum şi a oportunităţilor şi pericolelor ce sunt
caracteristice mediului extern al companiei.
Punctele tari descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizaţiei dvs.
Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceţi bine? Ce resurse aveţi? Ce avantaje aveţi fata de concurenta?
Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul dvs. si care va împiedica sa obţineţi sau sa
menţineţi o calitate competitiva. Ce zone trebuie îmbunătaţite?
Oportunităţile evaluează factorii atractivi externi care reprezintă motivul existentei si
prosperităţii afacerii dvs. Aceşti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunităţi exista in sectorul
dvs. de piaţa sau in jurul dvs. din care puteţi spera sa beneficiaţi?
Pericole: Ce factori reprezintă potenţiale ameninţări pentru dvs.? Pericolele includ factori in
afara controlului dvs. care ar putea sa va pună strategia de marketing si chiar si afacerea intr-o poziţie
de risc. Aceştia sunt factori externi - nu aveţi nici un control asupra lor, dar pe care-i puteţi anticipa
daca aveţi un plan de urgenta care sa se ocupe prevenirea si rezolvarea acestor probleme.
Într-o succintă enumerare aceste elemente sunt următoarele:

a) stabilirea unui obiectiv pentru care firma va apela la Internet;
b) descrierea produsului sau serviciului care urmează să fie oferit prin Internet;
c) cunoaşterea pieţei pe Internet;
d) un buget de implementare al planului.
a). Obiectivul
Există două etape in stabilirea obiectivului:
- analiza cadrului general al firmei şi a performanţei acesteia;
- conceperea obiectivelor.
Cea mai utilizată metodă pentru analiza viabilităţii anumitor strategii o analiza SWOT,
Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Oppotunities (Oportunităţi), Threats (Ameninţări).
Primele două componente urmăresc particularităţile firmei, iar ultimele două evaluează mediul
în funcţionează aceasta.
Rezultatul unei astfel de analize constă într-o matrice care ajută la conceperea obiectivelor. În
timpul analizei se urmăresc aspecte:
- situaţia financiară;
- resursele umane;
- echipamente existente;
- clădirile şi alte activităţi care pot să ajute sau să îngreuneze strategia Internet;
- modul în care Internet-ul poate să conducă la obţinerea de economii sau la generarea de profit;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 68
.
- practicile curente de afaceri şi compararea costurilor cu cele pe care le presupune realizarea
afacerilor pe Internet.
Tabelul 3.8 Analiză SWOT
MATRICEA SWOT Oportunităţi Ameninţări

- extinderea de constructii; - Firme multe de constructii
- creşterea identităţii prin - puterea distribuitorilor;
numele; - puterea cumpărătorilor
- mai mulţi clienţi (calitate) (clienţii au mai multe
posibilităţi de a alege)
Puncte tari Echilibru T/Q Echilibru T/A
- experienţa pe piaţa T- experienţa pe piaţă T- relaţiile cu distribuitorii
constructiilor. Q-extinderea perin noi proiecte A- puterea distribuitorilor
- starea financiară buna.
- relaţii cu distribuitorii.
Puncte slabe Echilibru S/Q Echilibru S/A
- tehnologia de prelucrare a S – noii idei de constructii S – tehnologii performante de
cunoştinţelor Q – creşterea pozitiei prin constructii
- inexistenţa unei direcţii numele A – firma B
strategice clare.
După identificarea oportunităţilor şi beneficiilor, se trece la stabilirea obiectivelor, care trebuie

să fie grupate în obiective pe termen lung. Un exemplu de obiectiv pe termen scurt ar putea fi creşterea
investitiilor in producerea materialelor de constructii, în timp ce un obiectiv pe termen lung s-ar
exprima astfel: constructia de noi blocuri de locuit cu suprafete comerciale gestionate de compania
„VARINCOM” SRL. Toate obiectivele pot fi grupate într-un obiectiv general, care să fie măsurabil şi
încadrabil într-o perioadă de timp.
b). Produsul sau serviciul şi piaţa căruia îi este destinat
Se impune descrierea produselor sau serviciilor care se intenţionează a fi oferite pe piata,
inclusiv activităţile care sunt desfăşurate în mod curent. Pentru acest lucru trebuie să se acorde atenţia:
- dezvoltarea serviciului de marketing, la constructiile si proiectele ce urmează a fi lansate pe
piaţă;
- strategiei ce va fi folosit în noul context de piaţă pentru reducerea costurilor, creşterea
veniturilor şi obţinerea unei identităţi prin numele de firmă (calitatea constructiilor).
- descrierii a ceea ce fac competitorii şi cum fac pentru a obţine avantaje competitive.
Competitorii pot să apeleze la liste de discuţii sau grupuri de ştiri pentru a-şi face simţită
prezenţa pe piata.
c). Bugetul de implementare a planului strategic
Principalele categorii de costuri:
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 69
.
- cheltuieli cu personalul. Trebuie să se aibă în vedere următoarele noi calificări suplimentare
faţă de personalul specializat în domeniu (analişti, proiectanţi, proiectanţi de sisteme, diriginti de
santier, responsabili tehnici etc.) administrator de afacer;
- cheltuieli cu echipamentele tehnice: macara turn, masini de tencuit, malaxoare pe platforma
auto etc.
d). Paşii parcurşi de o firmă pentru dezvoltarea afacerii, pot fi:
1. Etapa de iniţiere şi planificare, în care au loc următoarele activităţi:
- identificarea oportunităţilor prin analiza SWOT, urmărind cei 4 pasi: Preţ, Produs, Piaţă,
Promovare;
- dezvoltarea unui plan de afaceri, în care sunt surprinse elementele ce caracterizează firma, la
care se adaugă trei componente de bază: planul de marketing, planul de management, planul
financiar;
- conceperea planului de implementare şi identificarea mijloacelor prin care afacerea devene
funcţionala.
2. Etapa de proiectare, cu următoarele acţiuni:
- Conceperea ideilor de proiect.
- Elaborarea documentatiei de proiect.
- Organizarea negocierilor.
- Stabilirea mecanismelor de plată şi a legăturilor cu sistemele bancare, precum şi furnizorii si
clientii.
3. Etapa de implementare, când se desfăşoară următoarele activităţi:
- implementarea procedurilor de preluare şi prelucrare a comenzilor;
- instalarea mecanismelor de plată;
- implementarea politicilor de securitate.
Pe lângă aspectele tehnice ce trebuie avute în vedere la dezvoltarea comerţului, trebuie să se
acorde o atenţie deosebită şi comportamentului uman, pentru că în funcţie de acesta şi acţiunile
întreprinse vor avea sau nu succes.
Recomandam organizarea activitatii pe principiul „Producem ceia ce putem vinde, nu ceia ce
putem produce”.
Indiferent de mărime si domeniu de activitate, orice firmă intr-o ţară cu o economie în tranziţie,
are nevoie de aplicaţii economice, care să sprijine rezolvarea problemelor de natură economică. Astfel
de probleme există iar numărul şi gradul lor de complexitate este în continuă creştere.
Multe firme trebuie să îşi gestioneze şi urmărească stocurile, în strânsă legătură cu aspectul
contabil, să îşi gestioneze clienţii şi furnizorii şi îşi rezolve problemele de încasări şi plăţi, să se
descurce cu uşurinţă prin marea varietate de imprimate tipizate ce se schimbă mult prea des, din păcate
la fel de des ca legislaţia economică şi multe altele.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 70
.
Una dintre cele mai mari frustrări ale întreprinderilor este faptul că, în ciuda încercărilor de a-şi
promova produsele, relaţiile dintre ele şi partenerii interni sau externi nu se desfăşoară atât de bine
cum ar fi de aşteptat, din punct de vedere al tehnologiilor, al alocării resurselor umane, al urmăririi
lanţului logistic al aprovizionării şi comercializarii constructiilor.
Managementul relaţiilor cu clienţii. Pentru minimizarea dificultăţilor întâmpinate în relaţiile cu
clienţii, întreprinderea are nevoie de soluţii deschise şi flexibile de management a relaţiilor cu clienţii.
Aceste soluţii trebuie să ofere şi instrumente de analiză şi control asupra vânzărilor, tendinţelor pieţei
şi service-ului, pentru a eficientiza procesul de vânzare.
Administrarea relaţiilor cu clienţii permite firmei, să integreze şi să folosească inteligent
pârghiile de care dispun în relaţiile cu clienţii, furnizând cele mai performante funcţionalităţi
personalizate şi oferind, de asemenea, posibilitatea realizării deservirii constructiilor pe durata
exploatarii acestora. Astfel, se asigură suport pentru activităţile centrate pe client, şi, de asemenea, se
oferă instrumente şi date pentru a capitaliza cunoştinţele de afaceri capabile să configureze strategiile
pentru administrarea relaţiilor cu clienţii.
Impactul sistemelor informatice asupra creşterii economice. O soluţie pentru integrarea
e- commerce - ului se individualizează prin următoarele caracteristici cheie:
 Flexibilitate, în sensul că răspunde cerinţelor de schimbare ce pot apare oricând
într-o organizaţie;
 Modularitate şi deschidere, care se referă la posibilitatea şi uşurinţa renunţării,
înlocuirii sau adăugării unui nou proiect de constructii, fără să afecteze celelalte proiecte;
 Evolutivitate, în sensul că permite adoptarea tehnologiilor viitoare;
 Standardizare, suportând diverse modificari datorită adoptării arhitecturii
client/profit.
În afara avantajelor derivate direct din caracteristicile amintite anterior, soluţiile mai oferă alte
numeroase avantaje, precum: reducerea costurilor producţiei şi stocurilor, planificarea integrală a
resurselor întreprinderii, îmbunătăţirea productivităţii globale, maximizarea profitului prin flexibilitate
şi reactivitate sporită la cerinţele pieţei.
După cum spuneam anterior, unul din dezavantaje constă în neadaptarea completă la cerinţele
pietei. În cazul soluţiilor integrate acest neajuns se accentuează. Chiar şi după adaptarea programelor si
proiectelor de constructii vor exista incompatibilităţi între cerinţele cumparatorilor şi utilitatea pe care
o oferă. De aceea, în multe situaţii firmele vor trebui să-şi modifice procedurile interne de lucru, ceea
ce necesită instruirea analistilor sa poata determina apariţia unor probleme comportamentale ale
clientilor.
Pentru o firmă care se gindeste la viitor si la posibilitati ce duce la creşterea economică a
activităţii firmei prin performanţe de tipul:
a) creşterea veniturilor din vinzari;
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 71
.
b) amortizarea investiţiei;
c) reduce inventarierea învechită;
d) reduce nivelurile inventarierii;
e) reduce produsele returnate;
f) rata mai bună a comenzilor onorate;
g) timpul de executare a lucrarilor de constructie;
h) reduce costurile în departamentul resurselor umane;
i) reduce întârzierile în punerea in exploatare a constructiilor;
j) creşte profitul;
k) creşte satisfacerea clienţilor şi loialitatea, disponibilitatea lucrătorilor.
Paşii parcurşi pentru realizarea unui business de succes sunt următorii:
Pasul 1. Identificarea necesităţilor şi cerinţelor clientilor.
Pasul 2. Analiza ofertei existente pe piaţă pentru a gasi oferte competitive.
Pasul 3. Se face evaluarea costurilor, planificarea dezvoltării şi strategia pe termen lung.
Pasul 4. Implementarea sistemului managementul calitatii.
Pasul 5. Training pentru personal.
Pasul 6. Asistenţă, garanţie şi dezvoltare ulterioară.
Din studiul efectuat s-a constatat ca din activitatile inportante ce se desfasoara in cadrul
companiei putem mentiona:
Contabilitate. Sistemele contabile au reguli stricte stabilite prin legislaţia în vigoare ce urmeaza
a fi respectate cu strictete.
Gestiunea stocurilor. Există o secţiune de configurare şi codificare minimală a produselor
uzuale din gestiune. Funcţionalitatea aplicaţiei include emiterea tuturor documentelor frecvente cum
sunt: bonuri de transfer, avize de însoţire a mărfii.
Gestiunea producţiei. Gestiunea producţiei este integrată în sistem cu specificaţiile tipice care
includ reţete de fabricaţie, aprovizionarea cu materii prime, evidenţa costurilor şi preluarea comenzilor
de producţie.
Alocarea resurselor interne. Există module care se referă la alocarea resurselor cum ar fi:
echipamentele specializate, planificarea utilizării anumitor facilităţi ale companiei cât şi a resurselor
umane.
Mijloace fixe. Modulul de mijloace fixe este în strânsă legătură cu cel contabil şi prezintă
funcţionalităţile standardizate necesare.
Resurse umane şi salarii. Aplicaţia pentru resurse umane generează statele de plată şi fişele de
raportare către Oficiul Forţelor de Muncă conform cu legislaţia în vigoare.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 72
.
Pe lângă cele mentionate, succesul mai depinde şi alte activitati, cum ar fi: Analiză financiară,
Salarizare, Date de bază, Trezorerie, Managementul investiţiilor, Managementul calităţii
constructiilor.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 73
.
CONCLUZII
Odată cu tranziţia la economia de piaţă este absolut necesară reorientarea activităţii tuturor
întreprinderilor de construcţii la elementul de cost, determinat prin metoda resurselor. Pentru realizarea
acestui scop la întreprinderi trebuie să se creeze secţii, compartimente sau departamente de producere,
estimare a costului în construcţii. Metoda resurselor pentru determinarea costului în construcţii este
una complexă, care are nevoie de buni specialişti în acest plan, să fie calculat real şi corect.
Persoanele angajate în astfel de secţie trebuie să-şi orienteze activitatea spre bazele normative
elaborate şi aprobate de stat, precum şi modificările care au loc pe parcursul activităţii lor, publicate în
monitorul oficial. Să fie instruiţi tehnicii de calcul pentru determinarea costului în construcţii,
WinSmeta care se utilizează pe teritoriul nostru. Nu în ultimul rînd să fie la curent cu toate informaţiile
ce ţin de preţurile la salarizarea muncitorilor, a materialelor şi utilajelor, de reducerile de care
beneficiază întreprinderea.
Pe parcursul cercetării şi studierii acestei lucrări, principalele dificultăţi întîmpinate sunt lipsa
informaţiei a materialului pe această temă, formulat şi înghegat într-un manual, metoda fiind folosită
de toate întreprinderile de construcţii. Pentru folosirea indicatorul concret cu codul corect este foarte
greu din cauza că multe sunt elaborate pe baza normelor şi tehnologiilor veghi. Astăzi sunt o mulţime
de tehnologii noi care se folosesc în Republica Moldova, dar care din păcate nu-s modificate
normativele în baza realităţii.
Primul capitol reprezintă o redactare teoretică a structurii bazei normative şi costului în
construcţii determinat prin metoda resurselor şi o generalizare economică a activităţii întreprinderii de
construcţii.
La formarea preţurilor resurselor utilizate în executarea lucrărilor de construcţii-montaj, ne
permitem să afirmăm că pentru formarea preţurilor, trebuie de ţinut cont de normele în vigoare de pe
teritoriul Republicii Moldova şi de cheltuielile care le suportă întreprinderea, evidenţa fiind dusă în
contabilitate, fiind unul din cel mai important calcul şi informaţie pentru formarea costului. Avînd o
informaţie incorectă putem micşora costul de deviz, întreprinderea în urma aceasta fiind în pierdere
sau majora costul de deviz, respectiv posibilitatate pierderii unei licitaţii.
Elaborarea documentelor de deviz este faza de finisare a determinării costului de deviz, partea
aplicativă, unde se îngrămădeşte mai multe informaţii într-un tot întreg. Documentaţia de deviz
reprezintă, mai multe documente de importanţă majoră, ce dă posibilitatea cercetării şi aprobării
antreprenorului, de cărtre beneficiar.
Privind rezultatele obţinute putem spune că la baza formării preţurilor resurselor, preţurile tarife
la transport, tipul de material transportat şi distanţa parcursă, metode de ambalare a materialului,
salariul lunar al muncitorilor, legislaţia în vigoare privind fond social şi asigurarea medicală. Preţurile
mecanizmelor şi utilajelor se calculează în dependenţă de mai mulţi factori şi condiţii. Calculul
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 74
.
normelor cheltuielilor indirecte şi beneficiului de deviz pentru investitor se iau în conformitate cu
hotărîrele guvernului, iar pentru antreprenori se calcluează aparte.
Principalele date obţinute le putem vedea în devizul local unde sunt calculate costul de deviz pe
lucrările de construcţii la obiectul dat, în devizul pe obiect sunt prezentate un set de lucrări de
construcţii şi lucrări de reţele inginereşti. Devizul general reprezintă totalitatea costurilor lucrărilor în
ansamblu şi cheltuielile suportate de antreprenor.
În procesul de lucru la elaborarea tezei de diplomă m-am dezvoltat ca specialist şi aprofundat
cunoştinţele în baza documentaţiei juridice şi legislaţiei în vigoare, baza de date a normativelor în
construcţii, formarea preţurilor resurselor în construcţii, elaborarea documentaţiei de deviz şi calculul
costului de deviz în condiţiile reale al economiei.
Aceasta mia dat posibilitatea să-mi fac o imagine clară în activitatea domeniului dat, să am o
viziune proprie la metoda resurselor, cu timpul în practică să mă formez un adevărat profesionalism.
Elaborînd şi formînd de sine stătător lucrarea de diplomă am însuşit atît calităţi teoretice cît şi
practice. În economia din prezent există necesitatea formării unor specialişti puternici, să poată
constata problemele şi opornităţi, care nu pot deveni, fără a studia bazele fundamentale ale metodei
resurselor. Pentru o întreprinde e mult mai uşor de a lua o hotărîre de angajare a studentului sau a
tînărului angajat, dacă o să fie la curent de posibilităţile şi cunoştinţele lui.
Personal această teză de diplomă, ca viitor specialist ma ajutat să formulez şi formez gîndurile,
informaţia acumulată, modul de redactare complex şi să aibă o consecutivitate clară şi pe înţelelsul
tuturor.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 75
.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea R.M. salarizării Nr.847-XV din 14.02.2002. M.O. nr. 50-52 din 11.04.2002.
2. Lege cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005.
M.O. nr.35-38 din 03.03.2006.
3. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr. 263-XVI din
11.12.2008. M. O. nr. 237-240 din 31 12 2008.
4. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.262-XVI din 11.12.2008. M. O.
nr. 237-240 din 31 12 2008
5. Hotărâre Guvernului R.M. nr. 743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea lucrătorilor din
unităţile economice cu autonomie financiară. M. O. nr.79-81 din 20.06.2002.
6. Hotărâre Guvernului R.M. Nr.1570 din 09.12.2002 cu privire la măsurile urgente de
trecere la noua bază normativă de deviz în construcţii M.O. nr.170-172/1708 din
13.12.2002
7. Hotărâre Guvernului R.M. privind majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar.
M.O. nr.9-12 din 20.01.2006.
8. Ordin Nr.39 adoptat: 14.03.2007 în vigoare, publicat în M. O. nr. 074 din 01.06.2007
articolul 355.
9. SNC 2. Stocuri de mărfuri şi materiale.
10. SNC 3. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii.
11. SNC 5. Prezentarea rapoartelor financiare.
12. SNC 11. Contractele în construcţii.
13. SNC 16. Evidenţa activelor materiale pe termen lung.
14. NCM L.01.03-2001. Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj pe
timp friguros. Ediţie oficială, Chişinău, 2005.
15. NCM L.01.03-2001. Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale
provizorii. Ediţie oficială, Chişinău, 2005.
16. NCM L.01.06-2004. Regulament privind determinarea valorii de elaborare a documentelor
normative în construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2005.
17. NCM L.01.01-2005 Reguli de determinare a valorii obiectivelor de construcţii. Ediţie
oficială, Chişinău, 2005.
18. NCM L.01.07-2005. Regulament privind fundamentarea proiectelor investiţionale în
construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2005.
19. CP L.01.01-2001. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru
lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse. Ediţie oficială, Chişinău, 2001.
20. CP L.01.02-2000. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind determinarea cheltuielilor
de deviz la salarizarea în construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2000.
21. CP L.01.03-2000. Economia construcţiilor. Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor
de regie la determinarea valorii obiectivelor. Ediţie oficială, Chişinău, 2000.
22. CP L.01.04-2000. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind determinarea cheltuielilor
de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2000.
23. CP L.01.05-2001. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind determinarea valorii
beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii. Ediţie oficială,
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 76
.
Chişinău, 2001.
24. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrări de construcţii industriale, agrotehnice, locuiţe
şi social culturale, C, vol. I, II, III., lucrări de terasamant, Ts, lucrări de drumuri, D, lucrări
de izolaţii la construcţii şi instalaţii, Iz.
25. ALBU S., ALBU I. Piaţa imobiliară. Lucrare ştiinţifico-metodică privind analiza pieţei
imobiliare. Chişinău: Editura „Tehnica - UTM”, 2014. 142 p.
26. ALBU I., TODIRAŞ S. Bazele antreprenoriatului. Chişinău: Centru de instruire „Inmacom
- Didactic”, 1998. 151 p.
27. CIORNÎI N., BLAJ I. Economia firmelor contemporane. Manual universitar. Chişinău: Prut
Internaţional, 2003. 311 p.
28. USTUROI L., VASCAN GR. Economia întreprinderii. Curs universitar. Chişinău, 2006.
163 p.
29. ТАЩИ С.К. Ценообразование в строительстве. Методические указания к курсовому
проекту, Кишинэу, ТУМ, 2008. 16p.
30. ТАЩИ С.К. Ценообразование в строительстве. Методические указания к
практическим занятиям для студентов специальности «Оценка недвижимости»,
Кишинэу, ТУМ, 2008. 38 p.
31. ТАЩИ С.К. Автоматизация сметных расчетов в программном комлексе WinCmeтa
2000. Методические указания, Кишинэу, ТУМ, 2008.
32. Compania de construcţii „VARINCOM” SRL realizări şi perspective,
http://varincom.md/catalog/ro/index.php?etaj=9, accesat la 25.05.2015
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 77
.
Coala
Semnăt
UTM 521.8.1 001 ME 22
.

Teza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. DETERMINAREA COSTULUI ÎN COSTRUCŢII ..........................................................................12

2. FORMAREA PREŢURILOR RESURSELOR UTILIZATE ÎN EXECUTAREA LUCRĂRILOR

3. FORMAREA COSTURILOR ŞI GESTIUNEA PREŢURILOR PRODUSULUI DE

UTM 521.8.1 001 ME

Metoda resurselor de determinare a costului în construcţii reprezintă calcularea preţurilor

Figura 1.1 Indicii preţurilor la lucrările de construcţii montaj

Figura 1.2. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj

Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procurarea materialelor, semifabricatelor,

Cheltuielile pentru Decontari pentru Cheltuielile pentru Cheltuieli legate de

Decontarile organelor Cheltuieli initiale

Figura 1.3. Componenţa cheltuielilor directe

Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul

1.2 Bazele normative pentru determinarea costului de deviz in construcţii

La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de

Organul National de Conditiile reale de

Figura 1.4. Baza normativă de deviz

1.3 Elaborarea devizelor de cheltuieli constructie - montaj

La baza costului de deviz în construcţii este formarea preţului de acord la producţia de

Calcularea volumului lucrarilor

Formarea Devizului Local

Deviz local �3 Deviz local �3 Deviz local �3

Deviz pe Obiect � 1 Deviz pe Obiect �2

Figura 1.5 Algoritmul elaborare a devizelor de cheltuieli

2.1. Calculul cheltuielilor de transport a materialelor de construcţii

Pentru funcţionarea neîntreruptă a întreprinderii are loc procesul de aprovizionare cu mijloacele

№ Denumirea U.M. Transportarea feroviară Transportarea auto

Uzina Producatoare Statia Pornire

Distanta parcursa de la uzina la

Figura 2.1. Schema de transportare a materialului de construcţii

Figura 2.2. Schema de transportare a materialului de construcţii pe cale feroviară

Figura 2.3. Schema de transportare a materialului de construcţii de la gara feroviară

2.3. Calculul preţurilor pentru salarizarea muncitorilor în construcţii

La întocmirea documentaţiei de deviz pentru construirea obiectivelor şi determinarea valorii

2.4. Formarea preţurilor 1 h – ut a utilajelor de construcţii

(n)Numărul mediu de bazare

Distanţa de la bază (L), km

Nl = 0,044 kg / h-ut; Pl = 75 lei / kg.

145dm3 x 0,88kg/dm3 x 1,5 x 35,5 lei/kg

în care: V - viteza medie de transportare a utilajului, km/h;

2.5. Aplicarea normelor cheltuielilor de regie şi beneficiului de deviz

Cheltuielile de regie sînt o parte componentă a preţului de cost a lucrărilor de antrepriză şi

CHELT UIELI DE REGIE

Figura 2.4 Calculul Cheltuielilor de Regie

Lista articolelor de cheltuieli, acoperite din contul

Figura 2.5 Calculul Beneficiului de Deviz

Casă privată Coffe Beans

Moldelina Alecu Russo 4, Mansarda

Banca Socială Centrul Comercial Arizona

Centru sportiv Heracles Independentii 14/2, mansardă

Figura 3.1. Imagine generală a complexul locativ “DIONIS”

Figura 3.2. Imaginea clădirii în construcţii

Evaluarea formării costurilor este o procedură, de obicei standardizată, de tratare a informaţiilor

Apartament Suprafata, Nr. de P.unitar, P.total, Ponderea,

Figura 3.3 Oferta valorica de apartamente tip mansardă.

Analiza ofertelor axate pe suprafata si pe nivelele la care sunt amplasate apartamentele, in

Nr. Preţ, Euro Preţ, Euro Preţ, Euro

Beton armat M-200, turnare cu mijloace clasice,

Armaturi montate cu diametrul barelor pînă la 8 mm

Armaturi montate cu diametrul barelor peste 8 mm

Confectii metalice diverse din profile (з/д) 382,00 kg 382,00

Vopsirea anticoroziva cu pensula de mina a

Usi confectionate din profiluri din mase plastice