Diploma

CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................................11
1. COMPARTIMENTUL ANALITIC ..............................................................................................13
1.1.Caracteristica generală a întreprinderii S.A.”Agroprofil” ...........................................................13
1.2.Istoria înterprinderii S.A “Agroprofil” ........................................................................................17
1.3.Structura organizatorică a S.A. „Agroprofil” ..............................................................................17
1.4. Licentierea activităţii întreprinderii .............................................................................................21
1.5. Planul de afaceri ..........................................................................................................................23
1.6.Structura de producere (de prestare a serviciilor) a întreprinderii (aspectul tehnologic) ............25
1.6.1.Structura şi tactica managementului întreprinderii ....................................................................25
1.6.2.Componentele structurii organizationale: managementul produsului de bază,funcţiile de
consultanţă, funcţiile de aprovizionare (logistică) .............................................................................26
1.7.Caracterul cooperării în producere, sistemul logistic al întreprinderii .........................................27
1.8.Gradul de mecanizare şi automatizare al proceselor de producere şi management ..................28
1.9.Analiza pieţii ................................................................................................................................29
1.10. Eficacitatea economică a structurii de management, mecanismele de
perfecţionare .......................................................................................................................................31
1.11.Prognozarea circulţaţiei de mărfuri a depozitului.......................................................................35
1.12.Normarea muncii şi managementul resurselor materiale ...........................................................38
1.13.Caracteristica generală a schemei fluxurilor informaţionale la întreprindere ............................40
1.14.Nomenclatorul de documente al întreprinderii ...........................................................................41
1.15.Managementul marketingului ................................................................................................42
1.16.Analiza SWOT a activităţii întreprinderii ..................................................................................43
Concluzii.............................................................................................................................................45
2.COMPARTIMENTUL TEHNOLOGIC ........................................................................................46
2.1. Baza legislativă în transporturile internaţionale ..........................................................................46
2.2.Tehnologia transportării mărfurilor persabile...............................................................................48
2.3. Caracteristica rutei internaţionale ”Drochia-Perm” ....................................................................55
2.3.1.Determinarea caracteristicii generale a mărfii şi a condiţiilor de transportare. Ambalarea,
împachearea, mijloacele tehnice utilizate de mărire a locurilor .........................................................55
UTM 521.8 I.M.T.062 ME

Sch Coala № document. Semnat Data
Elaborat Brinişter D. Litera Coala Coli
Verificat Ceban V. Elaborarea business-planului 8 133
Consultant Hîncu N. pentru transportulinternaţional a
C,norm. Ene I.
mărfurilor perisabile în cadrul U.T.M. F.I.M.M.
Aprobat Ceban V.
S.A.”Agroprofil” gr. IMT-062
2.3.2.Caracteristica generală a încărcăturii .........................................................................................56
2.3.3. Etapele de încărcare – descărcare ...........................................................................................62
2.4.Alegerea mijlocului de transport ..................................................................................................64
2.4.1.Calculul necesarului de autovehicule ........................................................................................67
2.4.2.Alegerea refrigeratorului ...........................................................................................................68
2.4.3.Construcţia refro-containerului..................................................................................................69
2.4.4.Principiul de lucru al refro-containerului ..................................................................................69
2.5.Aprecierea autovehiculului în corespundere cu condiţiile necesare de transport a mărfii ...........70
2.6.Elaborarea schemei de amplasare a încărcăturii în semiremorcă .................................................71
2.7.Elaborarea rutei ”Drochia-Perm” ................................................................................................76
2.8.Calculul undicatorilor tehnico-exploataţionali .............................................................................83
2.9.Proiectul reutilării depozitului ......................................................................................................84
2.9.1.Destinaţia depozitului ................................................................................................................84
2.9.2.Elaborarea planului frigorifernlui ..............................................................................................87
2.9.2.1.Selecterea regimului de temperaturi. .....................................................................................87
2.9.3.Calculul izolatiei termice pentru camerele cu temperature de 0 grade ......................................88
2.9.4.Consumul de frig de la respiratia fructelor si a legumelor. ......................................................91
2.9.5.Calculul termic al maşinii frigorifice cu o treaptă si selectarea compresoarelor in camerele de
păstrare a fructelor si a legumelor. ....................................................................................................91
2.10.Elaborarea proiectului de reasamblare a motoarelor MAC spre ”Gaz-Diesel” .........................93
2.10.1.Concept de proiect ...................................................................................................................94
2.10.2.Originea gazelor naturale.........................................................................................................96
2.10.3.Conţinutul proiectului ..............................................................................................................98
2.11.Securitatea muncii şi protecţia mediului ambiant.....................................................................105
2.11.1.Întroducere în Securitatea muncii şi protecţia mediului ambiant ..........................................105
2.11.2.Electrosecuritatea...................................................................................................................107
2.11.3. Izolarea suplimentară de protecţie ........................................................................................110
2.11.4. Separarea de protecţie ...........................................................................................................110
2.11.5. Protecţia prin legare la pământ .............................................................................................111
2.11.6. Protecţia prin legare la nul ....................................................................................................113
2.11.7. Prize de pământ ....................................................................................................................113
2.11.8. Protecţia automată împotriva tensiunilor de atingere ...........................................................113
2.11.9.Elaborarea măsurilor contra incendiu ....................................................................................113
2.11.10.Calculul rezistenţei instalaţiei de legare la pămînt ..............................................................116
3. COMPARTIMENTUL ECONOMIC ..........................................................................................119
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Sch Coal № document. Semnat Data 9
3.1.Eficienţa economică a rutei internaţionale ”Drochia – Perm” ..................................................119
3.1.1.Calculul economic al activităţii mijloacelor de transport pe rută pe parcursul unui an ..........120
3.1.1.2.Calculul cheltuielilor directe ................................................................................................120
3.1.1.3.Calculul consumului de combustibil ....................................................................................121
3.1.1.4.Calculul consumului de lubrifianţi .......................................................................................122
3.1.1.4.1.Calculul consumului de ulei ..............................................................................................122
3.1.1.4.2.Calculul consumului de ulei de transmisie ........................................................................122
3.1.1.4.3.Calculul consumului de ulei special ..................................................................................122
3.1.1.4.4.Calculul consumului de ulei consistent .............................................................................122
3.1.5.Cheltuielile totale pentru lubrifianţi ........................................................................................123
3.1.6.Calculul cheltuielilor pentru piese de schimb .........................................................................123
3.1.7.Calculul cheltuielilor pentru materialele de reparaţie..............................................................123
3.1.8.Calculul cheltuielilor pentru pneuri .........................................................................................123
3.1.9.Cheltuieli totale pentru aprovizionare .....................................................................................123
3.2.Consumuri privind retribuirea muncii ........................................................................................124
3.2.1.Calculul fondului total de salarizare ........................................................................................125
3.3.Calculul cheltuielilor indirecte ...................................................................................................126
3.3.1.Cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare ......................................................................126
3.3.2. Cheltuieli pentru taxele rutiere, taxele vamale şi diurnă ........................................................127
3.3.3.Investiţiile capitale ...................................................................................................................129
CONCLUZII .................................................................................................................................131
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................132
ANEXE
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
ÎNTRODUCERE
Orice agent economic susţine scopul de a obţine profit maximal la cheltuieli
minime.Activitatea economică a S:A:”Agroprofil” se axează pe acest principiu,reieşind din care,şi a
fost elaborată prezenta teză.
În cadrul economiei naţionale a Republicii Moldova rolul industriei transporturilor este
deosebit. Ca continuare a proceselor de producere în sfera circuitului economic şi comercial,
transporturile contribuie în cel mai direct mod la dezvoltarea relaţiilor economice interne şi
externe ale ţării.
În general, transporturile reprezintă un sistem tehnico-economic complex, datorită căruia o
parte din produsul industrial şi agricol este realizat pe diverse pieţe în schimbul altor necesităţi,
contribuind la atingerea performanţelor macroeconomice înalte.
Avantajul principal al transporturilor auto constă în mobilitatea înaltă a acestora, astfel
asigurându-se livrări la preţuri rezonabile în termenele şi în locurile stabilite, care scutesc
beneficiarul de la formarea de rezerve importante. Astfel, se exclude depozitarea excesivă şi
imobilizarea unor importante surse financiare în stocuri prea mari. De asemenea, autovehiculele
necesită investiţii specifice moderate, iar pregătirea conducătorilor auto se realizează cu
cheltuieli mai mici, într-un timp mai redus decât în cadrul transporturilor feroviare, navale sau
aeriene.
Organizaţiile contemporane, indiferent de natura lor, devin competitive datorită calităţii
strategiilor pe care le aplică. Condiţionarea performanţei de conţinutul strategiilor, evidentă pentru
majoritatea agenţilor economici, explică avalanşa de studii având ca obiect strategiile.
Atât în plan teoretic, cât şi practic, strategia s-a impus ca o componentă esenţială a
managementului. Situarea sa în prim planul managementului contemporan este valabilă pentru toate
tipurile de organizaţii. Strategia se regăseşte cel mai frecvent la nivelul firmei, aceasta fiind
componenta economică de bază a economiei.
Misiunea firmei constă în enunţarea scopurilor fundamentale şi a concepţiei privind evoluţia
şi desfăşurarea activităţilor firmei, prin care se diferenţiază de întreprinderile similare şi din care
decurge domeniul de activitate.
Obiectivele strategice reprezintă ţelurile finale ale organizaţiei care direcţionează activitatea
acesteia. Obiectivele constituie prima componentă operaţională a strategiei care se formulează,
pornind de la misiune prin prisma rezultatelor analizei firmei şi mediului, în interacţiunea lor.
Ca modalităţi strategice sunt de menţionat următoarele: privatizarea, retehnologizarea,
reproiectarea sistemului de management, diversificarea producţiei, asimilarea de noi produse,
pătrunderea pe noi pieţe, formarea de societăţi mixte cu un partener străin, specializarea în
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
producţie, profilarea şi reprofilarea firmei, combinarea producţiei, modernizarea organizării,
informatizarea
activităţilor. Adoptarea uneia sau alteia dintre modalităţile strategice marchează sensibil
caracteristicile cantitative ale activităţilor încorporate de firmă, şi implicit, performantele
economice.
Avantajul competitiv constă în realizarea de către firmă a unor produse şi servicii superioare
dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparativ cu ofertele de articole
similare ale concurenţilor. Parametrii la care firma realizează elementul respectiv trebuie să fie mai
bun decât cei realizaţi de cea mai mare parte a concurenţilor, să se situeze în partea superioară a
ierarhiei serviciilor, furnizate de domeniul firmei.
Aceasta înseamnă o redefinire a sistemului decizional în sensul modificării gamei deciziilor
adoptate şi situării pe primul plan a criteriilor economice. Concomitent se impun modificări de
substanţă şi în sistemul metodologic de management prin adoptarea de noi sisteme de management.
Bineînţeles că toate acestea impun modificări şi în domeniul informaţiilor, se introduc noi mijloace
de tratare a informaţiilor, se schimbă configuraţia circuitelor şi fluxurilor informaţionale.
Reproiectarea sistemului de management al firmei duce la evitarea neconcordanţei între
managementul firmei şi celelalte subdiviziuni, amplificarea capacităţii de a percepe, analiza şi
interpreta multiplele fenomene care se produc în mediul ambiant al firmei, de a lua decizii corecte
în condiţii multicriteriale de opţiune
Pornind de la premiza că sistemul de transport constituie infrastructura oricărei economii,
condiţionând nu doar eficienţa ei, dar şi arhitectura întregului sistem economic, ţările avansate au
decis dezvoltarea unei strategii unitare, pe baza unor programe bine structurate, cu scopul
raţionalizării transporturilor.
În ultima perioada de timp, datorită faptului că transporturile auto sunt puternic afectate de
criză energetică pe plan mondial, nivelul concurenţial al acestui gen de transport s-a redus, urmând
ca în cadrul planificării activităţilor de transport să se acorde o atenţie sporită îmbunătăţirii
eficienţei utilizării parcului rulant, scăderii cheltuielilor aferente, perfecţionării proceselor logistice,
structurilor de interacţiune şi de management, interacţiunii elementelor procesului tehnologic de
transport, perfecţionării tehnologiei transporturilor.
Prezenta teză de licenţă precaută măsurile de perfecţionare complexă a tehnologiei de
transportare a mărfurilor perisabile,, organizării şi dirijării transporturilor de mărfuri în condiţiile
întreprinderii S:A:”Agroprofil”.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
1.COMPARTIMENTUL ANALITIC
1.1.Caracteristica generală a întreprinderii S.A.”Agroprofil”;

Ca orice întreprindere S.A. „Agroprofil” are scopul primordial:de obţinere a profitului maximal la
cheltuieli minime.La fel S.A. „Agroprofil” urmăreşte scopul de a îmbunătăţi infrastructura prin
activitatea sa de reparaţie a drumurilor, şi de transportare a mărfurilor perisabile,astfel,aducînd folos
societăţii.La fel,o sarcină importantă a firmei este procurarea mijloacelor tehnice,menţinerea
bunăstării lor şi reparaţia celor deterioerate.
Întreprinderea dată are o arie largă de activitate,ce cuprinde atît Republica Moldova, cît şi ţările
vecine,astfel avînd posibilitatea de a transporta mărfuri şi a repara drumuri atît la nivel urban,cîti la
nivel suburban,interurban,rural şi internaţional (ceea ce depinde de amplasarea comandatarului).
Datorită activităţii sale acastă organizaţie a obţinut un grad de reputaţie înalt,ceea ce îi oferă un loc
de vază pe piaţa serviciilor de transport.În decursul activităţii sale S.A.”Agroprofil” a colaborat cu
următoarele organizaţii:
- Î.M. PB-NORD S.R.L.
- CARNEVARUS S.A.
- F.P.C. BESPARMAC S.R.L.
- S.C. AGRODAVA GRUP S.A.
- AGRICOL NORD S.R.L.
- ACCESORIU AGRO S.R.L.
- ALODIU-NORD S.R.L.
Şi a axecutat următoarele lucrări:
1.) Constructia drumului de acces spre s. Baroncea Noua.
2.) Constructia drumurilor intergospodaresti în satele raionului Drochia: Popeştii de Sus,
Popeştii de Jos, Sofia, Drochia, Miciurin, Baroncea Noua, Iliciovca, Mîndîc, Antoneuca ect.
3.) Constructia terasamentului de pamint si reparatia drumurilor in s. Şuri Noi.
4.) Constructia autostrazilor intere cartiere în variantă alba în oraşul Soroca
5.) Construirea statiei de alimentare cu petrol S.A. „Tirex Petrol” or. Drochia
6.) Reparaţia drumului L-70 „Maramonuvca-Cepaevca”.
7.) În 2001 a fost reconstruit drumul auto în s. Popestii de Jos cu o lungime de 975 m si o
sprafata de 8763 m2 şi reparat capital podul peste rîul Căinari cu lungime de 25
8.) m si o suprafaţă de 175 m2.
9.) Reparaţia drumurilor din or. Drochia.
10.) Construirea drumului din s. Brînzeni, r-nul Glodeni
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
11.) Reparaţia teritoriului Fabricei de Zahar din or. Drochia.
12.) Renovarea sistemului de apeduct în or.Drochia
13.) Reparaţia drumului Tîrnova-Baraboi-Rîşcani
14.) Reparaţia drumului L-75, Tîrnova-Baroboi-Rîşcani şi construcţia drumului de acces spre s.
Mihăileni, r-nul Rîşcani.
În ultimi ani au fost construite şi reparate drumuri în varianta albă şi în beton – asfaltic în volum de:
148175 m2 – în satele raionului Drochia
15390 m2 – în satele raionului Donduşeni
11058 m2 – în satele raionului Rîşcani
10421 m – în satele raionului Glodeni
6000 m2 – în or. Soroca
Lucrarile de reparare a drumurilor efectuate în ultimi 5 ani

m.p
148175
15390 11058 10421 6000
r-ul Drochia r-ul Donduşeni r-ul Rîşcani r-ul Glodeni or. Soroca
Fig 1.1.1. Lucrările efectuate în dependenţă de raioane

Lucrarile se efectuiază prin concurs şi la comandă consiliului raional Drochia.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Date referitor la procesul de transport:
Lungimea medie cu încarcatură şi numarul curselor efectuate pe parcursul a 3 ani 2005-2009
Tabelul 1.1.1.
Indicatorii Anii
2007 2008 2009
Pt. 1 auto. Pt. Întreg Pt. 1 auto. Pt. Întreg Pt. 1 Pt.
parcul parcul auto. Întreg
auto auto parcul
auto
Numarul de curse 600 4200 400 2800 525 3675
Lungimea medie a 135 152 115
curselor, km
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2007 2008 2009
Fig. 1.1.2. Reprezentarea numărului de curse efectuate de parcul rulant în decursul unui an
Din grafic observăm că lungimea cu încărcătură şi numarul de curse variază de la an la an
această variaţie se datorează faptului că interprinderea efectuează lucrări în diferite raioane al
Republicii Moldova
Dinamica indicatorilor de volum a parcului rulant pentru anii 2007-2009:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul. 1.1.2.
Indicatori Anii
2007 2008 2009
Volumul anual de transport, t. 84000 56000 73500
Volumul Prestaţiilor, 11340 8512 8453

mii t/km
90000
Volumul anual de transportari, t
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2007 2008 2009
Fig 1.1.3. Volumul anual transportat în dependenţă de ani

Un factor important care a dus la atingerea acestor rezultate îl constituie baza tehnico-
materială şi parţial materia prima proprie obţinută din cariera Duruitoarea.
Pe lîngă prestarea serviciilor de reparare şi construcţie a drumurilor S.A. Agroprofil mai are un
atu şi anume:
Prestarea serviciilor auto la transportarea materialelor de constructie.
Avînd în dotar un numar numeros de autovehicole S.A. „Agroprofil” nu are concuret în
transportarea marfurilor de construcţie în plus are şi propria cariera care ofera pe pieaţă materiale
de costrucţie şi cei mai important transportarea ei la locul de destinaţie. Serviciile de transportare
constituie un element fundamental în menţinera şi dezvoltarea activitaţii S.A. „Agroprofil”
Reieşind din faptul că cantitatea de comenzi a S.A.”Agroprofil” este înaltă,rezultă că
serviciile acestei întreprinderi sînt destul de întrebate în limitele domeniului sale de actvitate.
1.2.Istoria înterprinderii S.A “Agroprofil”;
„Agroprofil” S.A. este situată la nordul Republicii Moldova cu sediul în
oraşul Drochia str.Gudanov, 15 MD-5201
cont bancar : 225190201304 „Moldova-Agroindbank”
cod TVA : 5200015
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
A fost fondată prin transformarea Intreprinderii Mecanizate la Aotogestiunea Nr.1 din or.
Drochia, în conformitate cu Legea despre privatizare, Legea despre Societate pe Actiuni şi
contractul de constituire din 1 august 1995, deci S.A. „Agroprofil” este fondată în anul 1995,
avînd la bază 27 de acţionari, acţionarul majoritar este prezentul director general, Ion Răilean.
În anul 2001 „Agroprofil” S.A. devine posesoarea Carierei de piatră
din satul Duruitoarea, raionul Rişcani, pe o perioada de 99 ani printr-un contract de areda
cu posibilitatea de prelungire. Cu 4 ani mai tîrziu, în anul 2005 S.A „Agroprofil” procură Fabrica
de Asfalto-beton din oraşul Rîşcani ceea ce prezintă un factor strategic în activitatea
înterprinderii.
Datorită ultimelor achiziţii S.A. „Agroprofil” a micşorat costurile de prestare a serviciilor,
avînd la baza activitaţii o parte din materialele prime de baza pe plan intern, adică pe plan de
activitate. O altă latură de activitate este şi comercializarea materialelor de construcţie proprii şi
folosirea lor nu doar în activitatea interprinderii.
S.A.„Agroprofil” este o înterprindere ce are puţini concurenţi ce prestează astfel de servicii
la nordul Republicii, ceea ce-i oferă un avantaj geo-social primordial în dezvoltarea
interprinderii. întreprinderea a cunoscut o dezvoltare esenţială în ultimii ani, datorită lucrărilor
calitative şi a preţurilor reduse, comparativ cu alte înterprinderi specializate în acelaşi domeniu.
Pe parcursul anilor înterprinderea a pus accent pe calitate, accesibilitate şi garanţia lucrărilor
efectuate pentru a se menţine pe piaţă şi pentru a cîştiga încrederea clienţilor.
1.3.Structura organizatorică a S.A. „Agroprofil”;
Structura organizatorică a S.A.”Agroprofil” reprezintă ansamblul persoanelor şi
compartimentelor de muncă (tehnico-productive, economice, administrative), modul în care sunt
constituite şi grupate precum şi legăturile care se stabilesc între ele.
Societatea pe Actiuni este una dintre cele mai răspindite forme de organizare ale
înterprinderilor în economia de piaţa.
Societatea pe actiuni poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane cum este în cazul
nostru, în scopul desfaşurarii activitaţii de antreprenoriat, adică în urma efectuătii unor servicii să
obţină profit. Indiferent de numărul persoanelor care înfiinţează societatea pe acţiuni, statutul
asociaţiei se elaborează şi se aprobă de acţionarii ei. Capitalul statutar subscris al societatilor pe
acţiuni este divizat în acţiuni care reprezintă hîrtii de valoare. În cazul nostru societatea deţine
807192 de acţiuni, cu valoarea de 10 lei fiecare.
Acţiunile S.A. „Agroprofil” sunt înscrise în cont analitic deschis pe numele proprietarului
sau al deţinatorului nominal în registru deţinut.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Societatea pe acţiuni, în cadrul raporturilor de drept, este persoana juridica ce poartă
răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul sau. Acţionarii poartă raspundere
pentru obligaţiile societaţii numai în limitele valorii acţiunilor care le aparţin.
S.A. „Agroprofil” este de tip deschis, adică acţionarii au dreptul nelimitat să înstrăineze
acţiunile care le aparţin.
Numărul acţionarilor este de 27, printre care d-nul Railean deţine pachetul majoritar.
În ceea ce priveşte termenul de „structură organizatorică” este bazată pe principiul de
organizaţie.
sectia pe cadre 

 

constructie planificare
(inginerie)
mecanizare
(reparatii)
cariera producere
Fig.1.3.1. Structura departamentelor în S.A. „Agroprofil”
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Director General
Şef contabil Director Inginer

executiv Constructor
Contabil Casier
Şef de coloană
auto
Şef de secţie
tehnică
Conducători Inginer PM,

Sudorii
Lăcătuşi auto SCR
Electricieni Dispecer
coordonator
Lucratori Lucrători
FAB carieră
Persoane
auxiliare
Fig.1.3.2. Organigrama S.A. „Agroprofil”
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 1.3.1.
Numărul şi funcţiile persoanelor ce acivează în înterprinderii:
Nr. Fucţia deţinută Nr.de
presoane
1 Director general 1
2 Director executiv 1
3 Şef-Contabil 1
4 Inginer-Costructor 2
5 Contabili 2
6 Casier 3
7 Şef de secţie tehnică 1
8 Lăcătuş 4
9 Sudorii 2
10 Electric 1
11 Lucrătorii FAB 10
12 Lucrători-Carieră 24
13 Persoane auxeliare (Paznici, Maturători, ect) 5
14 Şef de coloană auto 1
15 Conducători auto 36
16 Inginer în Protecţia Muncii şi a siguranţii circulaţiei rutiere 1
17 Dispecir coordonator 2
Total 97
În prezent efectivul mediu de lucratori la S.A. „Agroprofil” alcatuieşte 97 de persoane, inclusiv

78 – barbati, 19 femei.
O structură organizatorică raţională este condiţia esenţială pentru: asigurarea funcţionării
normale a compartimentelor de muncă, repartizarea precisă a responsabilităţilor, stabilirea
riguroasă a dependenţelor ierarhice, a unităţii între responsabilităţile unei funcţii şi puterea de
decizie. Reprezentarea grafică a structurii unei organizaţii poartă numele de organigramă.
Indiferent de ramura economică sau activitatea socială desfăşurată, structura organizatorică
este alcătuită din următoarele elemente:
1. Funcţia (funcţia de conducere şi funcţia de execuţie)
2. Postul
3. Ponderea ierarhică
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
4. Compartimentele (compartimente funcţionale şi compartimente operaţionale)
5. Nivelurile ierarhice
6. Relaţiile organizatorice
7. Activităţile
1.4. Licenţierea activităţii întreprinderii;
Licenţa pentru practicarea anumitui gen de activitate reprezintă un act administrativ care
atestă capacitatea şi dreptul titularului de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de
activitate indicat în aceasta cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.
Conditiile de licentiere
Cerinţele şi condiţiile pentru solicitantul şi titularul de licenţă la desfăşurarea genului respective
de activitate:
a) Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu cadrul legislativ-normativ;
b) Asigurarea zilnică a controlului medical al conducătorilor auto şi controlul tehnic al
unităţilor de transport înainte de efectuarea rutei, cu înscrierea rezultatelor în registrele
respective;
c) Respectarea normelor de protecţie a securităţii mărfurilor, securităţii circulaţiei rutiere,
normelor de protecţie a muncii şi a mediului înconjurător;
d) Dispunerea de cadre calificate (persoană responsabilă de activitatea de transport şi
securitatea circulaţiei transportului auto şi persoană responsabilă de controlul medical al
conducătorilor mijloacelor de transport, conducători auto ce posedă permise de conducere de
categoriile respective şi au o vechime în muncă de cel puţin 3 ani, deţinători de certificate de
competenţă profesională pentru transporturi de călători şi/sau mărfuri, eliberate de centrele de
instruire licenţiate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) Dispunerea de certificate de înmatriculare, raporturi de verificare tehnică ale unităţilor de
transport (ecusoane privind testarea tehnică), certificate de clasificare autocarelor după stele
(după caz), utilizarea mijloacelor de transport după destinaţie;
f) Asigurarea transportării gratuite a mărfii pînă la punctul terminus în cazul defecţiunii
tehnice a transportului;
g) Dispunerea de contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorului
faţă de călători;
h) Dispunerea de către agentul transportator de bază tehnico-materială, necesară pentru
efectuarea lucrărilor de reparaţie şi deservire tehnică sau de contracte cu staţiile de reparare şi
deservire tehnică, certificate conform legislaţiei în vigoare.
Licenţa eliberată de Camera de Licenţiere este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Termenul de valabilitate a licenţei este de 5 ani. În cazul în care titularul de licenţă
intenţionează să de sfăşoare genul de activitate indicat în licenţă după expirarea termenului ei de
valabilitate, acesta este în drept să solicite prelungirea termenului de valabilitate a licenţei pe
termenul prevăzut anterior, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilite conform legii, pentru
perioada ulterioară. În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului
de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de
valabilitate poate fi aplicată pe licenţă pînă la expirarea termenului anterior de valabilitate a
licenţei. În acest caz, termenul nou de valabilitate a licenţei va curge din ultima zi calendaristică
în care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia.
Documentele necesare pentru obtinerea licentei
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta prin procura de prezentare a intereselor la Camera de Licenţiere, depune
personal o declaraţie (modelul declaraţiei), semnată de persoana care depune declaraţia, ce
conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei;
b) copia certificatului de înmatriculare cu drept de proprietate sau folosinţă (în cazul
locaţiunii) pentru fiecare unitate de transport;
c) Copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
activitatea de transport şi securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei
de studii în domeniul transportului auto;
d) Copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate
(pentru transportul auto de călători).
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor
anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult
5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului,
care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor
primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i
s-a expediat (înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a
prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze
decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind
nevalabilă.
Taxa pentru eliberarea licenţei este de 2500 lei. Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau
eliberarea copiei de pe aceasta este de 250 lei. Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea
copiei de pe aceasta nu se percepe la includerea şi/sau excluderea unităţilor de transport în/din
anexa la licenţă. Taxa pentru eliberarea duplicatului licenţei este de 450 lei.
Camera de Licenţiere are obligaţia de a controla respectarea condiţiilor de licenţiere. Controalele
planificate asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere se efectuează
de către Camera de Licenţiere cel mult o dată în decursul anului calendaristic, cu cooptarea, după
caz, a reprezentanţilor Agenţiei Transporturi, altor instituţii cu funcţii de reglementare şi de
control, conform competenţei.
1.5. Planul de afaceri;
Esenţa şi rolul planificării
O afacere este intenţia unei persoane în mod individual sau în asociere cu alte persoane de a
întemeia o firmă pentru a desfăşura anumite activităţi în scopul obţinerii unui profit.Planul de
afaceri se bazează pe trei elemente:
 Omul de afaceri – îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să obţină un anumit profit;
 Ideea de afacere - anumite activităţi desfăşurate de către omul de afaceri care consumă resurse,
dar care generează profit;
 Mediul de afaceri – un mediu în care omul de afaceri îşi desfăşoară activităţile sale.
Orice afacere parcurge încă din faza de concepere următoarele etape:
1) mai întâi apare ideea de afacere,
2) apoi se conturează o viziune pentru realizarea ei - strategia,
3) iar pentru aplicarea strategiei este necesar de elaborat un plan de afaceri.
Planul de afaceri este un document analitic în care:
a) sunt clar definite obiectivele companiei
b) este determinată strategia de realizare a acestora
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
c) este dezvăluit modul în care se intenţionează să se folosească resursele pentru a se atinge
scopurile – planul de acţiuni.
Planul de afacere reprezinta un document care descrie toate aspectele afacerii, analizeaza toate
problemele afacerii, determina solutiile alternative.
Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumental intern prin care poti conduce, controla
procesul de demarare si functionare ulterioara a firmei tale. Pe de alta parte planul de afaceri
reprezinta un excellent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri
fundamentat si bine redactat transmite tuturor celor din jurul tau ( clienti, furnizori, parteneri
strategic, finantatori) ca stapinesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de success.
Antreprenorii elaboreaza un plan de afaceri in urmatoarele cazuri:
 pentru a stabili un plan de actiune si un instrument de gestiune – planificarea detaliata a afacerii
permite sa se evalueze situatia actuala, sa se analizeze perspectivile sis a se calculeze riscurile
posibile; astfel, antreprenorul isi stabileste din timp caile si mijloacele de atingere a scopului.
 Pentru a obtine un credit bancar – prezentarea planului de afacere este o conditie obligatorie a
oricarei institutii financiare care are posibilitatea, inaite de a oferi imprumutul solicitat, sa
evalueze perspectivele dezvoltarii afacerii, precum si sansele recuperarii fara problem a sumei
imprumutate.
 Pentru a atrage investitii – orice investitor, inainte de a oferi investitii pentru a calcula
profitabilitatea plasamentului, va analiza situatia la intreprinderea in care investeste.
Continutul unui plan de afaceri este urmatorul:
Foaia de titlu
Cuprins
1. Sumarul executiv
2. Viziune, strategie
3. Descrierea afacerii (Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă)
4. Analiza pieţei
5. Planificarea costurilor de operare
6. Investiţii necesare
7. Proiecţiuni financiare
8. Managementul riscurilor
9. Anexe
Sumarul planului de afacere are o importanţă deosebită, in ea se sumarizează si sa evidenţiază
punctele cheie ale planului de afaceri. Se recomanda ca sumarizarea sa fie realizata cat mai
simplu si concis posibil.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
In final facem concluzia ca pentru a aplica scopul si obiectivele companiei se redacteaza planul
de afaceri. Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumental intern al companiei prin care
poti conduce si controla procesul de demarare si funtionare a companiei noastre, pe de alta parte
el reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic.
1.6.Structura de producere (de prestare a serviciilor) a întreprinderii
(aspectul tehnologic);
Mecanismul de prestare a serviciilor a S.A.”Agroprofil” decurge în 2 etape:
1) Contabilul şef încheie contractul cu comandatarul,apoi execută calculul venitului
pentru prestarea serviciilor de transport.
2) Inginerul mecanic calculează consumul combustibilului,lubrifianţii,piese de
schimb,uzura pneurilor,amortizarea autovehiculului,parcursul (încărcat şi gol).
3) Şeful-manager verifică veridicitatea tuturor datelor după ce semnează contractul
cu clientul.
1.6.1.Structura şi tactica managementului întreprinderii;
Intrări Procese de Ieşiri

transformare
Mediu Interacţiune între Comportamente
Resurse componente majore: individuale
Comportament - sarcini Comportament de
managerial anterior - organizare grup
Criterii şi formală Funcţionarea
standarde - organizare sistemului relativ la:
informală - atingerea scopului
- indivizi - utilizarea
- tehnologii resurselor
- adaptare
- eficienţă
Fig.1.6.1.1. Structura managementului S.A.”Agroprofil”
Tactica managementului întreprinderii vizează urmărirea şi atiningerea scopurilor proprii prin
utilizarea strategiei de management. Strategia se ocupă de raportul dintre managementul
resurselor umane şi managementul strategic din firmă. MRU strategic se referă la direcţia
generală pe care doreşte organizaţia să o urmeze în realizarea obiectivelor sale cu ajutorul
oamenilor,ceea ce în cadrul firmei este acoperirea planurilor de lucru a angajaţilor şi satisfacerea
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
funcţiilor managerilor. Se susţine ca, deoarece capitalul intelectual constituie o sursă importantă
de avantaj competitiv şi dat fiind că în ultimă instanţă oamenii sunt aceia care implementează
planul strategic, conducerea managerială superioară trebuie să ţină cont de toate aceste
considerente vitale atunci când îşi elaborează strategiile corporative.
1.6.2.Componentele structurii organizationale: managementul produsului de
bază,funcţiile de consultanţă, funcţiile de aprovizionare (logistică);
În acest sens, S.A.”Agroprofil” foloseşte modelul Nadler – Tushman: sunt identificate
patru componente esenţiale ale organizaţiei: sarcina (scopul), indivizii (membrii), organizarea
formală şi organizarea informală.
Sarcina Indivizii Organizare Organizare
organizaţiei (caracteristici) formală informală
(caracteristici) (caracteristici) (caracteristici)
- Nivelul de Caracteristici Practici de Funcţii de grup:
complexitate demografice leadership (de - Structuri
(deprinderi - Educaţie; conducere directă a informale distincte
solicitate) - Vârstă; oamenilor): de cele formale;
- Certitudine; - Urban sau rural Comportament - Modele de
- Autonomie; (apartenenţă şi funcţional; comunicare;
- Control; provenienţă) Participare. - Scopuri
- Feedback; Diferenţe de informale;
- Variabilitate; personalitate Microstructură: - Elaborare reală a
- Semnificaţie; - Intensitatea şi- Distribuirea deciziei;
- Cerinţe de natura motivaţiei;
(delegarea) sarcinii;
informare; - Autorespect; - Distribuirea Relaţii
- Orientarea recompenselor; intergrupuri:
externă sau internă
- Scopuri formale; - Flux de
(introvertit sau - Sisteme de informaţii (calitate);
extravertit) planificare; - Conflict de
- Sisteme de cooperare;
control şi informare; - Percepţii;
- Selecţie şi
sisteme de Procese şi
distribuire. structuri:
Macrostructură - Reţele, “clici”,
- Diviziunea grupuri de interese.
muncii;
- Gruparea
sarcinilor şi a
indivizilor
- Dimensiunile
organizaţiei;
- Centralizare;
- Formalizare;
- Elaborarea
deciziei;
- Mecanisme de
integrare.
Fig.1.6.2.2. modelul Nadler – Tushman în cadrul S.A.”Agroprofil”
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
1.7.Caracterul cooperării în producere, sistemul logistic al întreprinderii;
Pe parcursul activităţii sale S.A. „Agroprofil” a elaborat şi a aplicat un sistem logistic al său,ce
are o formă individuală,adaptată strict necesităţilor sale şi care permite o coordonare a procesului
de prestare a saerviciilor. La nivel strict operaţional cooperarea logistică îi implică pe cei din
depozitare, transport şi schimb de informaţii rutiniere. Cooperarea logistico-comercială
angajează vânzătorii producătorului şi cumpărătorii distribuitorului într-un dialog constructiv.
producător distribuitor
Producţie vânzări dep. prod. Aprov. dep. distrib. achiziţii magazine
Cooperare
logistico-operaţională
Cooperarea
logistico-comercială
Cooperarea
logistică-marketing
Fig. 1.7.1. Evoluţia interfeţei producător/distribuitor
O altă modalitate de reprezentare a evoluţiei relaţiei producător/distribuitor este redată în figura

următoare:
Logistică
Informaţii
distribuitor
producător
distribuitor
Studii
producător
Marketing
Vânzari. Achiz. Comercial
Merchandising
Administrativ
Relaţie tranzacţională Relaţie inter-organizaţională multifuncţională
Fig. 1.7.2. Extinderea relaţiei de interfaţă producător/distribuitor
Prima situaţie este caracterizată printr-o interfaţă minimă între funcţia de vânzare a
producătorului şi funcţia de achiziţie a distribuitorului. Este o relaţie mono-funcţională, al cărei
obiectiv, cel mai adesea de natură conflictuală, este de natură tarifară. În cea de-a doua fază are
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
loc o extindere a relaţiei, incluzând şi alte funcţii, atât la producător, cât şi la distribuitor. În
această fază nu este repusă în cauză organizarea internă a celor doi actori. În cea de-a treia formă
a cooperării (logistică-marketing) se repune în discuţie organizarea internă a celor doi,
realizându-se noi meserii şi noi sisteme informaţionale necesare cooperării intra şi inter
organizaţionale. Nu sunt funcţii care lucrează în paralel, ci este vorba de o organizare
multifuncţională operaţională, care integrează o paletă largă de competenţe şi activităţi care
asigură dinamica cooperării între producător şi distribuitor. Activităţile specializate ca
merchandisingul, relaţiile cu clienţii vor fi poziţionate în back office pentru a susţine organizarea
cooperării. Integrarea funcţională este cea care precede integrarea sectorială. Repunerea în
discuţie a obişnuinţelor şi a modului istoric de relaţionare între producător şi distribuitor are ca
scop crearea unui nou spaţiu de schimb şi a face din logistică ceva mai mult decât un spaţiu de
manevre comerciale limitate la o întreprindere, adică un spaţiu de lucru în comun al cărui
obiectiv să fie maximizarea ofertei către clientul final.
O schimbare de relaţie în cadrul unui canal de distribuţie între producător şi consumator
nu poate fi făcută numai la nivel logistic. Un parteneriat producător-distribuitor presupune trei
componente:
- merchandising;
- comercial;
- logistică.
Acest lucru relevă caracterul integrator al logisticii în relaţia producător-
distribuitor.Producătorul propune distribuitorului să participe la un schimb concret pornind de la
dimensiunea logistică. Această relaţie a avut un parcurs progresiv, de la o relaţie de simplu
dialog, către colaborare, coordonare, cooperare şi apoi alianţă. Gradul de deschidere şi de
accesibilitate a informaţiilor a crescut de la etapă la etapă.
1.8.Gradul de mecanizare şi automatizare al proceselor de producere şi
management;
S.A. „Agroprofil” dispune de numeroase instalaţii şi dispozitive ce participă direct şi indirect la
procesul de producere.Fiecare subdiviziune (departament) are la dispoziţie dispozitivele necesare
ei,toate avînd o vîrstă relativ mică.
De exemplu departamentul „birou de reparaţii” dispun de aşa instalaţii performante ca: Aparat
de sudură BT-150 , rindele electrice FEH 6005, polizoare electrice ,maşini de şlefuit, generatoare
de curent electric , compresoare , elevatoare electrice etc.
Parcul rulant al întreprinderii constituie:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 1.8.1.
Den.autoveh-lui Tipul caroseriei Anul producerii Nr.de unităţi
МАЗ 555-102 basculantă 2006 6

ЗИЛ 4331 benă 1991 1
Renault Premium autotractor 1999 2
385
Iveco Trucker 440 basculantă 2007 1
Mitsubishi L200 pickup 2007 1
КамАЗ5511 basculantă 1989 2
Ford Cargo autotractor 2007 2
Atlas excavator 1994 1
ГС 18.05. autogreider 2006 1
ДЗ 143 autogreider 1992 1
ЛТ-214 rulou compactor 2006 1
ДУ-47 rulou compactor 1991 2
ДУ-52 rulou compactor 1991 2
AO 2621 excavator 1986 1
AO 2442 excavator 1988 1
T 130 tractor 1999 1
ДТ-75 tractor 1992 1
T 40 tractor 1987 1
TO-30 incărcător frontal 1988 1
Dacia Logan autoturism 2007 1
TOTAL 30
La fel intreprinderea dispune de 2 remorci, o cisternă şi o semiremorcă pentru tractorul T-40.
1.9.Analiza pieţii.
Moldova exportă mai mult în Rusia şi mai puţin, în România
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Moldova exportă din ce în ce mai mult pe piaţa rusească. În primul trimestru, exporturile
moldoveneşti în Rusia au crescut cu 40 la sută, la peste 75 de milioane de lei şi ocupă o pondere
de 24 la sută, mai mult cu 5 puncte procentuale faţă de anul trecut.
Pe de altă parte, ponderea României ca piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti au
scăzut de la peste 20 la sută în 2009, la circa 16 la sută. Exporturile Moldovei în România au
scăzut cu peste 14 la sută şi au însumat 49,2 de milioane de dolari SUA.
În total, Moldova a exportat, în primul trimestru, mărfuri în valoare de 313,2 de milioane de
dolari SUA, mai mult cu peste 12 la sută, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Ţările
Uniunii Europene deţin o cotă de peste 50 la sută din exporturile moldoveneşti, iar ţările CSI –
37 la sută.
În ianuarie-martie, Moldova a exportat produse alimentare în valoare de 71,6 mln dolari SUA (în
creştere cu 2% faţă de 2009), băuturi şi tutun – 43,8 mln dolari SUA (18%), produse chimice –
22,4 mln dolari SUA (în creştere de 3,4 ori), îmbrăcăminte şi accesorii – 52,4 mln dolari SUA
(în creştere cu 2,3%), maşini şi echipamente pentru transport – 40,4 mln dolari SUA (în creştere
cu peste 23 la sută) etc.
Recesiunea a afectat cu mult exporturile moldoveneşti. În 2009 acestea s-au redus cu aproape 18
la sută faţă de 2008
Situaţia importului şi exportului la fructe şi legume în Moldova
2007 – 2008
Mere
Merele reprezintă unul din putinile produse agricole la care balanţa comercială pentru Republica
Moldova în perioada 2008 a fost pozitivă, volumul total de import (1499 tone) fiind depăşit de
53 ori de către volumul de export ( 79476 tone), iar soldul comercial a constituit suma de circa
24 milioane dolari USD.
Începînd cu anul 2004 volumul total de export al merelor din Republica Moldova a fost în
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
descreştere permanentă. În anul 2008, comparativ cu anul de referinţă 2004 volumul exportului a
fost în descreştere cu 42%, pe cînd valoarea bănească a rămas aproape la acelaşi nivel. În anul
2008
volumul total de mere exportate a alcătuit 79,5 mii tone оn valoare de 25,5 milioane dolari USD.
Comparativ cu anul precedent volumul de export a merelor a sporit neesenţial, valoarea bănească
fiind în creştere cu 13%. Cele mai mari cantităţi de mere au fost livrate în Rusia (67,3 mii tone),
Belarusi (7,4 mii tone) şi Ucraina (4,4 mii tone). În anul 2008 Moldova a crescut exporturile de
mere în Rusia cu 41%, оn Ucraina cu 31%, iar exportul în Belarusi a descrescut comparativ cu
anul precedent cu 62%. Preţul mediu de export a alcătuit circa 330 USD/t fiind în creştere cu 14
% comparativ cu anul 2007.Cantitatea de mere importate de Moldova în perioada de referinţă
este de 1,5 mii tone şi comparativ anul 2007 este mai mare cu 45%. Cele mai mari cantităţi au
fost importate din Polonia (727 tone),Grecia (215 tone), Olanda (207 tone). Preţul mediu de
import la mere a alcătuit circa 832 USD/t şi a crescut comparativ cu anul 2007 cu 28 %. Cel mai
mare preţ de cumpărare în 2008 revine merelor din Italia (970 USD/t), iar cel mai mic (560
USD/t ) merelor din Grecia.
1.10. Eficacitatea economică a structurii de management, mecanismele de

perfecţionare;
Ideea centrală a conducerii organizaţiei constă în realizarea eficientă a activităţilor
organizaţiei. În mod obişnuit, în acest plan sunt utilizate două concepte, aflate în strânsă
legătură – eficacitate şi eficienţă.
Eficacitatea reprezintă măsura în care o activitate satisface o necesitate, realizează un obiectiv,
îndeplineşte o funcţie. Spre exemplu, eficacitatea învăţământului este dată de gradul în care
acesta reuşeşte să transmită cunoştinţele necesare elevilor. Eficacitatea unei activităţi poate fi p
o z i t i v ă (funcţia, activitatea avute în vedere sunt realizate într-o oarecare măsură), n u l ă
(o activitate de propagandă nu convinge pe nimeni, de exemplu) sau n e g a t i v ă (prin
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
activitatea respectivă obţinându-se efecte contrare celor urmărite). În concluzie, eficacitatea este
o caracteristică a funcţiilor organizaţiei (şi, în particular, a funcţiilor conducerii), indicând gradul
de realizare, măsurat prin efecte, a acestora.
Eficienţa semnifică măsura rezultatelor unei activităţi prin raportare la eforturile făcute în timpul
desfăşurării activităţii respective. Sunt foarte cunoscute şi lesne de înţeles sensurile eficienţei în
fizică şi în economie, unde aceasta reprezintă randamentul utilizării energiei (randamentul fiind
cu atât mai mare cu cât energia pierdută între intrare şi ieşire este mai mică), respectiv raportul
dintre câştigul economic şi cheltuieli (eficienţa fiind ridicată atunci când câştigurile sunt mai
mari cu cheltuieli cât mai reduse). În ştiinţele sociale, în sociologie, în teoria organizaţiilor şi în
management, analiza eficienţei este mai dificilă decât în fizică şi în economie, în primul rând
datorită dificultăţilor de a compara intrările (input-urile) şi ieşirile (output-urile), acestea având,
de regulă, unităţi de măsură, diferite. Drept urmare, atât în ştiinţele sociale, cât şi în limbajul
comun, eficienţa înseamnă maximizarea rezultatelor şi diminuarea costurilor. Altfel spus,
eficienţa este raportul dintre eficacitate (care constă, cum arătăm, în gradul de realizare a
obiectivului stabilit, a funcţiei) şi cost (cheltuielile de resurse şi efectele negative ale respectivei
activităţi).
Deci:
Eficacitate
Eficienţă =
Costuri
În sens general, a fi eficient înseamnă a face un lucru cât mai bine, cu costuri cât mai
reduse.
În mijloace fixe se întroduc si instrumentele de productie, care depasesc costul de 1000 lei si se
utilizeaza mai mult de un an.
Mijloacele fixe la înterprinderea S.A. “Agroprofil” :
 Cladiri - blocuri administrative
 constructii special - estacade, fîntînă
 instalatii de transmisie - retele electrice, conducte de gaz
 maşini şi utilaje – motoare elctrice, strunguri .ect
 mijloace de transport – parcul rulant
 inventar de productie si gospodaresc - mobilă, faxuri, diferite tehnici de birou
În timp ce capitalul circulant reprezintă resursele financiare ale firmei investite în obiectul de
muncă, cu ajutorul cărora se efectuează circuitul economic.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Toate aceste capitaluri reprezintă patrimoniul înterprinderii, situaţia patrimonială a
fiecărei înterprinderi poate fi estimată pe baza analizei bilanţului contabil, prin urmărirea
dinamicii acestuia şi a raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale.
Bilanţul contabil este un document care reprezintă situaţia patrimonială a firmei la un
moment dat, de obicei la sfîrşitul unei perioade cum este în cazul nostru (la darea de seamă este
anexat un raport statistic trimestrial 1 septembrie – 1 ianuarie).
Venitul reprezintă activitatea pentru care activează orice firmă în urma prestării serviciilor
apare venitul înterprinderii. Din tot venitul înterprinderi S.A. “Agroprofil” doar 15% reprezintă
profitul celelate % se pierd în cheltuieli de diferite tipuri şi salarizarea angajaţilor:
Indicatorii activitaţii economice sunt prezentaţi mai jos:
Tabelul 1.10.1.
Nr Indicatorii 2007 2008 2009
1 Veniturile de la serviciile prestate, lei 11302600 9550135 10003121

2 Profitul, mii lei 1826640 1530470 1569144
3 Cheltuieli pentru întreţinera tehnică, 3653280 3060941 3138288
materiale, ect , lei
4 Cheltuieli administrative , lei 1217760 1020314 1046096
5 Impozit, lei 608880 510157 523949
Indicatori financiari principali

Venituri Cheltuieli,lei Profitul, lei
10003121
2009 8433977
1569144
9550135
2008 8019665
1530470
11302600
2007 9475960
1826640
Fig.1.10.1 Indicatori financiari principali

Eficienţa sistemului stimulării material este determinată de sistemul de plată a muncii –
salarizării personalului.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Analiza fondului de renumerare a muncii
Tabelul 1.10.2.
Indicatorul
2006 2007 2008
Cheltuieli pentru 4871040 4081256 4184384
remunerarea
personalului,lei
Numărul scriptic de
lucrători 90 95 97
Salariul mediu al
lucratorilor,lei 4510 3580 3595
Salariul mediu al angajaţilor

5000
4000
3000
2000 lei
1000
0
2007 2008 2009
Fig. 1.10.2. salariul mediu al angajatilor in dependenta de ani

Salariul mediu relativ a scăzut în 2008 asta se datorează volumului mai mic de lucru
Rentabilitatea reprezintă activitatea economică a unei înterprinderi, ea arată cum
funcţionează tot procesul înterprinderi în cîştig sau pierdere, se calculează ca raportul dintre
profit şi cheltuieli.
Rentabilitatea înterprinderii S.A. „Agroprofil”
Tab. 1.10.3.
Indicatorul Anii
2006 2007 2008
Rentabilitatea, % 17.6 17 17.3
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Rentabilitatea înterprinderi pe ultimi 3 ani
17.8
17.6
Rentabilitatea, % 17.4
17.2
17
16.8
16.6
2007 2008 2009
Fig 1.10.3. Rentabilitatea interprinderii

Indicatori economico-financiari reprezintă patrimoniul înterprinderii şi rezultatul în urma
activităţii interprinderii.
Din datele de mai sus vedem ca înerprinderea funcţionează perfect în ultimii ani menţinîndu-şi
echilbrul economic, aceasta se demonstrează prin indicatori financiari stabili.
1.11.Prognozarea circulţaţiei de mărfuri a depozitului
Pentru efectuarea prognozei circulaţiei de mărfuri este necesar de ales cea mai corespunzătoare
ecuaţie a funcţiilor matematice(linie dreaptă,hiperbolă,parabolă etc.).Aceste ecuaţii se determină
în baza unor grafice,ce se construiesc reieşind din datele din rapoarte:
Tabelul 1.11.1.
Circulaţia mărfurilor în dependenţă de ani
Anul Circulaţia mărfurilor (mii tone)
2005 3,4
2006 3,9
2007 4,3
2008 5,5
2009 6,1
Vom folosi ecuaţia liniei drepte,ce are funcţia următoare:

yx = a+b*x
unde:
yx-indiciul rezultztiv
x-perioada de timp
a şi b-parametrii liniei drepte
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Determinarea parametrilor a şi b se efectuează în baza echivalării prin metoda pătratelor
minime,care conduce spre sistema ecuaţiilor liniare cu necunoscute.
Na+b∑x=∑y
a∑x+b∑x2=∑xy
Calculînd această ecuaţie găsim:
∑𝑦∑𝑥 2 − ∑𝑥𝑦∑𝑥
𝑎=
n∑𝑥 2 − ∑𝑥∑𝑥
𝑛∑𝑥𝑦 − ∑𝑦∑𝑥
𝑏=
n∑𝑥 2 − ∑𝑥∑𝑥
Pentru soluţionarea problemei date,este necesar de a începe numerotarea timpului în aşa
mod,încît suma indicatorilor timpurilor din rîndul tabelului să fie egal cu 0.
Pentru ca ∑x să fie egal cu 0 în rîndurile cu numere impare,indicatorul egalîdu-se cu 0,iar
indicatorii centrali (din coloană)în sus capătă valorile de la -1,-2,-3 cu semnul minus,iar în jos-
+1,+2,+3 respectiv cu plus.
Atunci primim:
na =∑y
∑𝑦 ∑𝑥𝑦
b=∑x2-=∑xy din aceasta rezultă că 𝑎 = ;𝑏 = ;
𝑛 ∑𝑥 2
Din formulele date este evident că pentru găsirea parametrilor ecuaţiei liniare drepte, este
necesar de cunoscut:
∑y, ∑x2 şi ∑xy
Dacă nivelul rîndului dinamic urmăreşte o tendinţă de creştere în progresie geometrică,atunci
îndreptarea acestui rînd trebuie să fie efectuată în linie dreaptă:y=abx.
În această ecuaţie x reprezintă perioada cercetată,a-nivelul de început a rîndului (cînd x=0),b-
timpul de creştere într-o unitate de timp.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 1.11.2.
Prognozarea circulaţiei mărfurilor
Anul Circulaţia x x2 xy yz
mărfii (mii
tone)
2005 3,4 -2 4 -6,8 3,24
2006 3,9 -1 1 -3,9 3,94
2007 4,3 0 0 0 4,3
2008 5,5 +1 1 5,5 5,34
2009 6,1 +2 4 12,2 6,04
Total ∑23,2 0 ∑10 ∑7 ∑22,8
2010 6,74 +3 6,74
2011 7,44 +4 7,44
yx=a+b*x
∑𝑦 23,2 ∑𝑥𝑦 7
a= = =4,64 b= = =0,7
𝑛 5 ∑𝑥 10
yx=4,64+0,7x
Prognozarea circulației mărfurilor

a depozitului S.A."Agroprofil„
8
Circulația mărfurilor,mii tone
7
6
5
4
3
2
1
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Reală 3.4 3.9 4.3 5.5 6.1 6.74 7.44
Teoretică 3.24 3.94 4.3 5.34 6 6.74 7.44
Fig.1.11.1.Graficul prognozei circulaţiei mărfurilor
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 1.11.3.
Volumul total de fructe colectat în r.Drochia în anul 2009
Denumirea produsului Cantitatea,tone
Mere 4515,8
Prune 1348
Cireşe 4474
Caise şi piersici 402,2
TOTAL 6740
Ponderea produselor agricole pe anul 2009

Cireșe Caise și piersici
7% 2%
Prune
21%
Mere
70%
Fig.1.11.2.ponderea produselor agricole pe anul 2009

1.12.Normarea muncii şi managementul resurselor materiale;
Caracteristica procesului de producţie şi rezultatele lui pe diferite perioade se determină
prin intermediul unui instrumentariu adecvat:
• norme şi normative;
• indicatori (parametri) cantitativi,
• modele şi modelare;
• informaţia.
Normele şi normativele reprezintă baza activităţii de planificare. O dată cu realizarea proiectului
de producere începe consumul resurselor materiale, financiare şi de muncă. De aceea în acest
moment toate resursele necesare în cantitatea necesară trebuie să fie la loc.
Insuficienţa sau deficitul a careva resurse duce la oprirea procesului de producţie. In
consecinţă nu se respectă termenele de livrare a producţiei conform contactelor şi întreprinderea
va fi supusă anumitor penalităţi.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Excedentul unei anumite resurse duce la formarea stocurilor, la blocarea mijloacelor
întreprinderii.
Procesul de normare permite de a echilibra în planul de perspectivă necesităţile şi stocurile de
resurse.
Norma reprezintă o mărime prestabilă exprimată, de obicei, în unităţi fizice, care precizează
pentru anumite condiţii date limitele minime sau maxime, după caz, ale utilizării resurselor în
vederea obţinerii unei calităţi de efect util.
Multitudinea normelor determină clasificarea lor: 1. în raport cu caracterul utilizării
resurselor:
a) norme de cheltuieli;
b) norme de regimuri,
c) norme de eficacitate.
2. în raport cu obiectul normării:
a) de muncă,
b) de consum,
c) de calitate a produselor;
d) de folosire a capitalului fix.
3. în funcţie de nivelul de diferenţiere a producţiei:
a) norme pe operaţie;
b) norme pe detaliu;
c) norme pe produs.
4. In funcţie de nivelul de detalizare:
a) norme primare (numai pe operaţii),
b) norme agregate.
5. După nivelul de agregare:
a) norme individuale;
b) norme de grup.
6. După perioada de acţiune a normelor resurselor:
a) norme curente - determină mărimea stabilită medie pe zi de consum a resurselor. Se utilizează
în planificarea curentă şi operativă.
b) norme de perspectivă Se stabilesc pentru o nomenclatură redusă de materiale, se utilizează în
planificarea de perspectivă.
Normativul este o mărime prestabilită, care folosind, îndeosebi, expresii valorice sau
calcule, determină la un grad superior de generalizare, niveluri optime de desiaşurare a activităţii
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
1.13.Caracteristica generală a schemei fluxurilor informaţionale la
întreprindere
Fluxul informaţional reprezintă totalitatea informaţiilor transmise într-un interval de timp
de la un emiţător de informaţie la un receptor de informaţie prin intermediul canalelor
informaţionale Fluxul informaţional dintre emiţător şi receptor este necesar desfăşurării unei
activităţi sau executării unei operaţii. Caracteristicile unui flux informaţional se formează din
toate fluxurile informaţionale care circulă în cadrul organizaţiei.
 Informaţia trebuie să fie transmisă nedistorsionat;
 Transmisia trebuie să se efectueze indiferent de gradul de ocupare a canalului de comunicaţie;
 Trebuie asigurată securitatea transmisiei informaţiei;
 Informaţia trebuie să se transmită în timp optim;
 Costurile de exploatare a canalului de transmisie să fie mici.
Fig.1.12.1 Schema fluxurilor informaţionale:
Canalul de comunicaţie este caracterizat de:

 Metoda de comunicaţie;
 Conţinutul mediului de comunicaţie: text, imagini grafice, secvenţe sonore, secvenţe video;
 Volumul şi cantitatea informaţiei.
Mijloacele de transmitere şi transformare a informaţiei;

În cadrul întreprinderii S.A.”Agroprofil” comunicarea are următoarele forme:
- telefonie mobilă (convorbiri gratis în reţea cu colaboratorii)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
- telefonie fixă
- internet
- fax
- poştă
- directă
1.14.Nomenclatorul de documente al întreprinderii;
Documente de constituire
1. Statut
2. Proces verbal de constituire ONG
3. Lista fondatorilor
4. Certificat de înregistrare a denumirii asociaţiei
5. Cerere cu privire la înregistrarea statutului (copie cu numărul de înregistrare a organului de
înregistrare)
6. Certificat de înregistrare a asociaţiei eliberat de organul de înregistrare (Ministerul Justiţiei, în
cazul asociaţiilor naţionale; Consiliul raional sau local, în cazul asociatei regionale/locale)
7. Adeverinţă privind fabricarea ştampilei, eliberată de firma autorizată pentru acest gen de
activitate
8. Contract de locaţiune a sediului sau Scrisoare de garanţie privind acordarea sediului cu anexe (de
exemplu, în cazul locaţiunii cu o persoană fizică: buletin de identitate a persoanei fizice, extras
din Cartea de imobil a locuinţei
9. Decizia privind înregistrarea asociaţiei
10. Certificat de atribuire a codului fiscal, eliberat de Inspectoratul Fiscal de stat
Documente de organizare internă
1. Proiect instituţional
2. Plan bugetar anual
3. Politica de contabilitate, reactualizată şi aprobată anual prin ordinul directorului executiv
4. Registrul membrilor ONG
5. Registru de ordine (în cazul asociaţiilor cu un număr mare de angajaţi pot fi 2 registre: Registru
de ordine „Resurse umane”, Registru de ordine „Activitatea de bază”)
6. Registru „Dispoziţii” (de exemplu, în cazul asociaţiilor care gestionează mai multe centre
sociale, în care prin dispoziţia directorului centrului social se transferă beneficiarii de la un
manager de caz la altul)
7. Regulament cu privire la funcţionarea centrului (în cazul în care asociaţia are în componenţa sa
unul sau mai multe centre, fiecare dispune de un regulament de funcţionare, aprobat prin decizia
Consiliului Local)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
8. Mapa cu procese verbale ale Adunării Generale
9. Mapa cu procese verbale ale Consiliului administrativ
10. Mape cu corespondenţă „Documente Intrare”, „Documente Ieşire”
11. Manualul personalului:
 Regulament de ordine interioară a funcţionării asociaţiei (ROIF)
 Registrul de evidenţă privind luarea de cunoştinţă a angajaţilor cu ROIF
 Ordin cu privire la aprobarea schemei de personal
 Schema de personal (organigrama)
 Orarul concediilor anuale ale personalului angajat
 Fişele de post ale angajaţilor
 Contract individual de muncă (model)
 Acord de modificare a Contractului individual de muncă (model)
 Legea Republicii Moldova „ Cu privire la transporturi” Nr. 1194-XIII din 21.05.97
 Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Codului Transportului Auto nr.116-XIV din
29.07.98
 Legea Republicii Moldova „Legea drumurilor” nr. 509-XIII din 22.06.95
 Legea Republicii Moldova, pentru aprobarea Codului Muncii nr.154-XV din 28.03.03
 Legea Republicii Moldova „Cu privire la registru” nr.1320-XIII din 25.09.97
 Hotătârea Guvernului Republicii Moldova „Regulamentul Circulaţiei Rutiere” nr.713 din

27.07.99
 ”Regulamentul de transport de mărfuri perisabile”
 ATP
12. Documente Protecţia muncii:
 Registrul Instructaj introductiv general de protecţie a muncii
 Registrul Instructaj protecţie a muncii la locul de muncă
 Plan anual al activităţilor de protecţie a muncii
 Lista instrucţiunilor de protecţie a muncii şi instrucţiunile respective
 Mapa „Angajarea personalului” cu procesele verbale ale concursurilor de angajare, dosarele
candidaţilor la funcţiile expuse la concurs .
1.15.Managementul marketingului.
La capitolul dat activitatea întreprinderii SA”Agroprofil” cuprinde:
Publicitatea (Mass-Media):
- Avizuri
- Reviste
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
- Televiziune
Departamentul marketingului în întreprinderea dată lipseşte.
Activitatea de marketing este combinată cu activitatea exercitată de subdiviziunea
administrativă.
1.16.Analiza SWOT a activităţii întreprinderii;
Întreprinderile contemporane există şi funcţionează într-un anumit mediu, activînd în strînsă
legătură cu mediul intern şi extern.
Pentru a stabili strategia comportării unităţii economice şi a realiza administrarea eficientă a
acesteia trebuie să se dezvolte o largă viziune atît despre mediul intern al unităţii
economice,potenţialul şi tendinţele de dezvoltare a acesteia, cît şi despre mediul extern. Un
aspect teoretico-metodologic este aplicarea elementelor de marketing, după care elaborarea
analizei SWOT (Strength, Weakness, Opportuning, Threat) pot servi drept bază pentru
elaborarea obiectivelor şi strategiilor întreprinderii de transport.
Unde :
1. S-punctele tari a întreprinderii.
2. W-punctele slabe a întreprinderii.
3. O-oportunităţile mediului extern.
4. T-ameninţările mediului extern.
Este nevoie de a cerceta mediul extern şi intern al intreprinderii cu plusurile şi minusurile reale,
integral şi în deplină concordanţă.
In continuare vom prezenta analiza SWOT a domeniului de activitate:
Punctele forte-S
1. Posibilitatea de folosire a image-lui întreprinderii primare.
2. Prezenţa parcului de automobile ce satisface cererea.
3. Concurenţa existentă pe piaţa serviciilor de transport.
4. Experienţa in domeniul dat de activitate.
5. Prezenţa personaluluişi a conducătorilor auto calificaţi.
6. Prezenţa sistemului de relaţii si comunciare cu furnizorii de materiale, echipemente si
combustibil.
7. Capabilitate strategică.
8. Prezenţa canalelor de distribuţie
9. Teritoriu mare disponibil
10. Amplasare geografică bună.
Punctele slabe-W
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
1. Capacităţi corporative, operaţionale si funcţionale slab dezvoltate ale ofertanţilor
serviciilor de transport de pe piaţă.
2. Cheltuiele specifice la indeplinirea lucrarilor de RC si IT, si ca rezultat pierderi de timp in
procesul de prestare a serviciilor si micsorarea coeficentului de emisie la ruta.
3. Lipsa de organizare internă a întreprinderilor de transport pe piata serviciilor.
4. Lipsa departamentului managerial şi de marketing.
5. Necorespunderea depozitului cu tipul de mărfuri prelucrate.
6. Resurse limitate.
7. Oferta sezonieră.
Oportuniăţi-O
1. Barierele de intrare pe piata relativ joase.
2. Intensitatea furnizorilor de materii prime si combustibil.
3. Posibilitatea reutilării depozitului către condiţiile impuse de marfă şi de sezon.
4. Posibilitatea reutilării motoarelor diesel către diesel-gaz.
5. Lipsa monopolului pe piata.
6. Dezvoltarea accelerată a sistemului bancar al ţării şi a programelor de creditare.
Amenintari-T
1. Cererea variabila.
2. Sporirea impozitelor şi a barierelor tehnologice Reteaua rutiera in oras intr-o stare
nesatisfacatoare.
3. Creşterea preţurilor la combustibil, lubrifianţi şi piesele de schimb.
4. Bariere de intrare joase pentru apariţia de noi concurenţi.
5. Creşterea preţurilor materiei prime şi materialelor de bază.
6. Exigentele ecologice crescânde.
7. Cerinţele stricte de întreţinere şi tranportare a mărfurilor perisabile.
În partea grafică a tezei de licenţă, în coala a opta se prezintă tabelul schematic al analizei
SWOT, care pune în evidenţă aspectele expuse mai sus în complex.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
CONCLUZII:
În urma analizei complexe a activităţii întreprinderii,s-a constatat,că există posibilitatea
de lărgire a sferei de activitae a acesteia şi anume prestarea serviciilor de transport de mărfuri
perisabile şi reasamblarea motoarelor autotractoarelor spre principiul de gaz-Diesel cu scopul de
economisire a cheltuielilor pentru aprovizionare.
De asemenea,este necesară reprofilarea depozitului existent în depozitul ce permite asigurarea
păstrării mărfurilor perisabile.
Ca urmare este necesră abordarea următoarelor acţiuni:
-elaborarea business-planului de transportare a mărfurilor perisabile.
-reasamblarea motoarelor autotractoarelor spre principiul de gaz-diesel.
-reprofilarea depozitului
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
2.COMPARTIMENTUL TEHNOLOGIC
2.1. Baza legislativă în transporturile internaţionale.

Reglementările în domeniul transporturilor terestre sunt extrem de diverse, de la ţară la ţară,
iar măsurile de protecţie a participării cărăuşilor rutieri la traficul internaţional sunt diferite.
Aceste reglementări includ şi măsurile de protejare a magistralelor, drumurilor, şoselelor,
podurilor de uzura cauzată de camioanele străine, ce circulă pe teritoriul naţional, de evitare a
poluării.
În fiecare ţară au apărut reglementări care stabilesc condiţiile tehnice, care trebuie să le
îndeplinească camioanele străine pentru a fi admise să circule pe drumurile naţionale şi condiţiile
care asigură disciplina şi securitatea rutieră (conduita conducătorilor străini, documentele pe
care trebuie să le posede, timpul maxim de activitate la volan).
Ca regulă, mărfurile transportate în sistemul T.I.R., în vehiculele sau containere sigilate,
nu sunt verificate pe parcurs de autorităţile vamale, acesta fiind marele avantaj al sistemului
pentru transportator. Desigur, această prevedere nu exclude dreptul organelor vamale de a
efectua verificări dacă apar suspiciuni cu privire la legalitatea unor transporturi.
Acordul A.T.P. – ”Acordul cu privire la transportul internaţional de produse perisabile” şi cu
privire la mijloacele de transport speciale, care trebuie folosite. În scopul îmbunătăţirii
condiţiilor de conservare a calităţii mărfurilor perisabile în cursul transportului şi de dezvoltare a
comerţului cu asemenea bunuri, Comisia Economica pentru Europa a O.N.U., a eliberat un acord
referitor la transporturile internaţionale al produselor alimentare şi ale altor mărfuri perisabile,
precum şi la instalaţiile ce se folosesc în acest scop. În conformitate cu aceasta Convenţie, toate
instalaţiile cu care sunt dotate mijloacele de transport pentru a asigura un regim de temperatură
dirijată (izoterme, refrigerente, frigorifice sau calorifere) trebuie să fie controlate de autorităţile
competente din ţara unde sunt înregistrate şi înmatriculate.
Acordul A.E.T.R. – ”Acordul European privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor
care efectuează transporturi rutiere internaţionale” a intrat în vigoare în 1976, prevederile sunt
obligatorii pentru următoarele ţări: Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Irlanda, Franţa,
Marea Britanie, Grecia, Italia, Norvegia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Iugoslavia,
Germania, Cehia, Norvegia, Slovacia, Federaţia Rusa. Prevederile principale ale A.E.T.R. care
se refera la regimul de lucru al echipajelor vehiculelor, care efectuează transporturi internaţionale
de mărfuri sunt:
- durata totală de conducere a vehiculelor cuprinsă între două repausuri zilnice, sau între un
repaus zilnic şi un repaus săptămânal, numită în continuare perioadă de conducere zilnică nu
trebuie să depăşească 9 ore. Poate fi prelungită până la 10 ore de 2 ori pe săptămână.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
- după 4 ore şi jumătate de conducere a vehiculului şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin
45 de minute, cu excepţia situaţiei, când el intră în perioada de repaus totală.
- după maxim 6 perioade de conducere zilnică, şoferul trebuie să ia un repaus săptămânal.
- în fiecare perioadă de 24 de ore şoferul beneficiază de un repaus zilnic, de cel puţin 11 ore
consecutive cel mult de trei ori pe săptămână.
- pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul când acesta este echipat cu o cuşetă şi este în
staţionare.
Convenţia C.E.M.T. – ”Autorizaţiile C.E.M.T.” sunt autorizaţii multilaterale pentru transportul
internaţional al mărfurilor pe drumurile publice folosite de întreprinderile de transport, stabilite
în una dintre ţările membre C.E.M.T., pe baza unui sistem în relaţiile între tarile membre
C.E.M.T. pentru vehicule înmatriculate într-o tara membră a C.E.M.T. C.E.M.T. reprezintă
Conferinţa Europeană a Miniştrilor Transporturilor care este un organism interguvernamental,
creat în 1953. Tarile membre: Germania, Austria, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Turcia, Cehia, Slovacia,
România, Marea Britania, Slovenia, Suedia, Elveţia si Turcia. Autorizaţia C.E.M.T. poate fi
valabilă un an calendaristic ( format A4 de culoare verde ) sau 30 de zile ( format A4 de
culoare galbena având menţiunea „autorizaţie de scurtă durată” ). În perioada valabilităţii
autorizaţiei C.E.M.T., operatorul de transport rutier, poate efectua un număr nelimitat de călătorii
pe teritoriile ţărilor membre C.E.M.T.
Principalele categorii de documente folosite în transportul internaţional de mărfuri sunt:
a) Documente ale conducătorului auto:
- Permis de conducere;
- Paşaport;
- Buletin de identitate;
- Asigurare de sănătate şi risc de accident
- Atestat de pregătire profesională
b) Documente pentru autovehicul:
- Foaia de parcurs (internă sau internaţională, după caz);
- Diagrame tahograf;
- Certificat de agreare;
- Autorizaţii tranzit sau Autorizaţie CEMT;
- Poliţa de asigurare a autovehiculului „Cartea verde”;
- Certificat ATP, ADR (după caz);
- Certificat internaţional de inspecţie tehnică.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
- Dovada de verificare a tahografului .
- Certificat de conformitate de la producătorul autotractorului şi semiremorcii.
- Dovada încadrare EURO 3-AE 3,
- Certificatul de înmatriculare.
- Certificat zgomot redus, eliberat de producător.
c) Documente ale mărfii :
- Factura externă ;
- CMR (scrisoarea de trăsura rutieră internaţională ).
- Carnetul TIR;
- Documentul de tranzit T – după caz
- Certificat EUR 1;
- Certificat fitosanitar.
- Poliţa de asigurare a mărfii (asigurarea CMR).
d) Alte documente necesare:
- decont cheltuieli cursă,
- dispoziţie de plată,
- card alimentare
2.2.Tehnologia transportării mărfurilor persabile
Transporturile mărfurilor perisabile în cadrul unei ţări se realizează conform ”Regulamentului de
transport a mărfurilor perisabile” , iar în cadrul internaţional,conform ATP.
Sub noţiunea de mărfuri perisabile se subînţeleg produsele supuse
unei alterări rapide în condiţiile mediului şi care cer condiţii speciale
de transportare şi protecţie de acţiunea asupra lor a temperaturilor înalte şi joase ale
aerului exterior şi un termen de realizare în conformitate cu documentele normative pentru
acest gen de produse.
La mărfurile perisabile se referă:
- produsele de provenienţă vegetală: fructe, pomuşoare, legume, ciuperci, plante vii:
puieţi, material de înmulţire şi săditor, pomicol, viticol şi arbuşti fructiferi, stoloni de căpşuni,
flori vii şi tăiate etc;
- produsele de proveninţă animală: carnea şi produsele din carne de diferite animale şi
păsări, peşte, icre, lapte, ouă, etc.;
- produsele prelucrate: produse lactate, grăsimi, diferite fructe congelate, mezeluri,
caşcaval, unt, etc.;
Transportarea mărfurilor perisabile între state se efectuează în temeiul coordonării
preliminare cu organul de stat al Republicii Moldova şi cu Serviciul Veterinar de Stat
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
al Republicii Moldova, incluzînd
regulile corespunzătoare de încărcare a mărfurilor şi perfectarea
certificatelor veterinare (pentru produsele de origine animală) şi a certificatelor igienice.
Pentru fiecare mijloc de transport, activitatea căruia se practică în baza de licenţă, se
eliberează "Carnet de corespundere pentru vehicul", de către Î.S."Inspectoratul Transporturilor
Auto".
Materialul rulant alocat pentru transportarea mărfurilor
(produselor) perisabile trebuie să fie în stare tehnică bună, utilat pentru transportarea acestui
gen de produse şi să corespundă normelor sanitare şi standardelor naţionale.
Materialul rulant trebuie să fie curat, uscat, fără mirosuri străine
şi să aibă paşaport sanitar şi înscrierea cu indicarea genului de mărfuri, pentru care este
destinat.
Transportarea produselor alimentare perisabile şi excesiv de perisabile în transport
izotermic în lipsa refrigerării nu se admite. La
transportarea mărfurilor perisabile agenţii de transport,expeditorii şi destinatarii de mărfuri
sînt obligaţi să respecte cerinţele sanitaro-igienice în vigoare şi trebuie să fie asiguraţi cu
încălţăminte şi îmbrăcăminte specială, mănuşi, etc.
Mărfurile perisabile trebuie să fie prezentate pentru transportare în stare
transportabilă şi să corespundă după calitate, ambalaj şi marcare cerinţelor stabilite de
standardele naţionale şi alte documente normative în vigoare ale Republicii Moldova.
Sînt obligatorii: certificatul de conformitate, de calitate, igienic şi fitosanitar, factura de
expediţie şi certificatul veterinar (pentru produsele de origine animală), în care
sînt indicate data şi ora încheierii procesului tehnologic, data şi ora expirării termenului de
realizare, temperatura păstrării.
Ambalajul trebuie să fie în stare bună, rezistent, curat şi admis de Ministerul Sănătăţii
pentru contactul produselor alimentare.
La cererea agentului de transport sau şoferului-expeditor
expeditorul (destinatarul) mărfurilor este obligat să prezinte pentru controlul stării mărfurilor
şi ambalajului standardele sau condiţiile tehnice respective.
După descărcarea mărfurilor perisabile destinatarul este obligat
să spele materialul rulant şi în caz de necesitate să efectueze dezinfectarea lui.
La transportarea fructelor,agenţii de transport, expeditorii şi destinatarii de mărfuri sînt
obligaţi să asigure primirea facturii de expediţie, certificatului de calitate,
fitosanitar şi igienic, în care se va indica conţinutul rezidual de pesticide, nitraţi, micotoxine,
radionuclizi, elemente toxice, precum şi a certificatului de conformitate, să întreprindă măsuri
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
de protecţie a lor de deteriorări mecanice, precipitaţii atmosferice, acţiunea temperaturilor
joase şi înalte.
Fructele, se transportă cu automobile izotermice, automobile-furgoane, automobile
(autotrenuri) cu platformă deschisă, care asigură starea lor calitativă şi integritatea.
Materialul rulant pentru transportarea fructelor,este selectat de agenţii de transport,
luîndu-se în vedere temperatura aerului exterior, durata transportării şi
transportabilitatea producţiei.
Materialul rulant alocat trebuie să fie curat, fără miros străin, de asemenea trebuie să fie
asigurat cu prelată şi frînghii.
Pentru transportarea fructelor, pomuşoarelor şi strugurilor la o temperatură a
aerului exterior mai jos de 0 grade C agenţii de transport trebuie, de regulă,
să aloce automobile cu caroserii izotermice. La transportarea cu automobile cu
platformă deschisă sau automobile-furgoane expeditorul trebuie să asigure izolarea
termică a mărfurilor.
Agenţii de transport conform contractului de transportare pot lua asupra lor izolarea
termică a încărcăturii cu achitarea cheltuielilor pentru mijloacele de izolare termică din contul
expeditorului.
Expeditorul trebuie să prezinte pentru transportare fructele,
pomuşoarele, strugurii în stare proaspătă, curată, fără deteriorări mecanice, nevătămate de
dăunători sau boli, uniforme din punct de vedere al maturităţii, ambalate în conformitate cu
standardele naţionale şi alte documente normative în vigoare în Republica
Moldova, în ambalaj bun, dur, uscat, cu suprafaţa interioară netedă, fără miros străin
conform anexei 3.
În perioada achiziţiilor în masă şi realizării se admite transportarea merelor în vrac.
Pentru transportarea fructelor expeditorul este obligat să transmită agentului de transport
împreună cu factura de expediţie certificatul calităţii şi certificatul igienic în care
să fie indicate rezultatele investigaţiilor conţinutului de pesticide, nitraţi, elemente toxice,
micotoxine, radionuclizi, termenul
de păstrare şi stării calitative a mărfurilor şi ambalajului cu trimiterea la standardul
naţional respectiv şi alte documente normative în vigoare în Republica Moldova. Certificatul
calităţii se întocmeşte în ziua prezentării şi se legalizează prin ştampila expeditorului de
mărfuri, care poartă răspundere de calitatea mărfurilor şi ambalajului.
Expeditorul trebuie să aşeze lăzile cu fructe în caroseriile automobilelor în rînduri
compacte fără intervale între ele.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
La transportarea fructelor în lăzi deschise fără capac între rînduri trebuie să fie plasat
un scut de mărimea caroseriei sau cîteva scuturi, respectiv, de mărimi mai mici.
Lăzile se aşează în 3-4 rînduri în aşa mod ca rîndul de sus să proemineze de asupra
bordului caroseriei automobilului nu mai mult decît o jumătate din înălţimea sa, se leagă cu
frînghie şi se acoperă cu prelată.
La transportarea fructelor cu un automobil cîtorva destinatari expeditorul este obligat să
le aşeze în caroseria automobilului în aşa mod ca să fie asigurată descărcarea întregului
asortiment de mărfuri adresat fiecărui destinatar, de asemenea să elibereze facturi de
expediţie fiecărui destinatar.
Mărfurile perisabile se transportă cu mijloacele de transport auto în stare răcită, refrigerată,
congelată, adînc congelată, precum şi în stare proaspătă.
Pentru asigurarea păstrării mărfurilor perisabile expeditorii de mărfuri, agenţii de
transport şi destinatarii de mărfuri sînt obligaţi să
organizeze activitatea precisă şi coordonată de planificare, pregătire şi efectuare a acestor
transporturi.
Transporturile în masă a mărfurilor perisabile se efectuează conform
contractelor, graficelor coordonate între furnizori, consumatori şi agenţii de transport.
Materialul rulant alocat pentru transportarea mărfurilor perisabile trebuie să fie curat
şi să corespundă cerinţelor stabilite şi să fie dotat cu instalaţii
în vederea înregistrării temperaturii.
Instalaţia frigorifică, instalaţiile portante şi închizătoarele uşilor trebuie
să fie în stare tehnică bună, caroseriile automobilelor izotermice şi automobilelor
refrigeratoare trebuie să asigure menţinerea regimului de temperatură fixat.
Mărfurile perisabile trebuie să fie prezentate pentru
transportare în stare transportabilă, să corespundă după calitate, ambalaj şi marcare
cerinţelor stabilite de standardele naţionale sau documentele normative în vigoare în Republica
Moldova şi să fie însoţite de certificatul de conformitate, certificatul de calitate, în care să fie
scris termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare, iar legumele
şi fructele de asemenea de certificatele igienic şi fitosanitar, inclusiv vizînd conţinutul
de pesticide, micotoxine, nitraţi, radionuclizi,
elemente toxice, factură de expediţie, certificatul veterinar (pentru produsele de origine
animală). La cererea agentului de transport sau şoferului expeditor expeditorul (destinatarul)
mărfurilor este obligat pentru controlul stării mărfurilor sau ambalajului să prezinte
standardele naţionale sau documentaţia normativă.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Ambalajul pentru mărfurile perisabile trebuie să corespundă condiţiilor sanitar-
igienice de transportare, să păstreze calitatea, aspectul lor exterior şi să protejeze mărfurile de
deformare.
Temperatura în caroseria refrigeratorului înainte de încărcare şi temperatura mărfii în
perioada încărcării se fixează de către expeditor şi şofer în fişa de control. Fişele de control al
temperaturii (anexa 5) se fabrică de către agentul de transport şi se întocmesc în 2 exemplare
(unul se înmînează destinatarului, al doilea- rămîne anexat la foaia de parcurs).
La transportarea mărfurilor perisabile cu autorefrigeratoare şoferul este
obligat periodic să controleze temperatura în caroserie şi
permanent să menţină regimul de temperatură la nivelul fixat la încărcare şi rezultatele
măsurărilor temperaturii să le înscrie în fişa de control.
Mărfurile perisabile se primesc spre transportare, dacă termenul admis de
transportare a lor (transportabilitatea) stabilit de documentaţia
normativă va fi mai mic decît termenul limită de transportare indicat în p.86 al prezentului
Regulament.
Plasarea corectă a mărfurilor perisabile în caroserie este una din condiţiile principale
la asigurarea păstrării în timpul transportării şi folosirii depline a capacităţii materialului
rulant.
Expeditorul de mărfuri poartă răspundere de plasarea corectă şi stivuirea mărfurilor în
caroseria automobilului.
Fructele şi legumele în ambalaj închis trebuie să fie aşezate compact la nivelul marginii
ambalajului ca să nu se lovească în timpul transportării.
Pomuşoarele, strugurii, fructele sămînţoase (mere, pere) şi
sîmburoase (prune, caise, piersici etc.), roşiile, pepenii verzi şi galbeni trebuie să fie în
fiecare lot uniforme din punct de vedere al gradului de maturitate.
Agentul de transport are dreptul să controleze starea a pînă la 5% din locurile prezentate
pentru transport prin verificarea şi măsurarea temperaturii mărfii. Deschiderea încărcăturii,
ambalarea ulterioară după control se efectuează de către expeditorul de mărfuri. Mărfurile în
ambalaj termic nu se deschid.
Încărcătura, care nu corespunde după calitatea ambalajului, marcare
şi prelucrarea termică cerinţelor stabilite, nu se primeşte spre transportare pînă
la lichidarea defectelor depistate în timpul controlului.
Aşezarea lăzilor cu fructe şi legume trebuie să se efectueze în aşa
mod ca distanţa dintre pod (suport) şi rîndul superior de încărcătură să fie nu mai mic de
30-35cm şi să nu fie spaţiu între stiva de mărfuri şi peretele posterior al caroseriei.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
În cazurile cînd lungimea lăzilor nu este multiplă lungimii caroseriei, trebuie să fie
create condiţii, care ar împiedica deplasarea încărcăturii. Materialele necesare în acest scop
sînt prezentate şi instalate de către expeditorul mărfurilor.
Tabelul 2.1.1.
Condiţiile de trnsportatre a mărfurilor perisabile
Grupa de marfă Denumirea mărfii Regimul termic,°C
Fructe,fructe de 0…+1 (p-u unele tipuri pînă la +15)
Produse de origine vegetală pădure,legume,ciuperci
Fructe tropicale şi subtropicale +2…+4
Carne de animale şi -1…0
păsări,peşte,răcorite
Produse de origine animală Lapte +2…+6
Ouă 0…+3
Produse congelate Nu mai sus de -12
Produse lactate 0…+8
Mezeluri afumate şi semiafumate -3…0
Produse prelucrate Mezeluri fierte 0…+6
Grăsimi diferite -3…0
Produse congelate Nu mai sus de -18
Plante vii Flori,răsăduri,verzături +1…+8
Tabelul 2.1.2.
Caracteristicile materialului rulant la transportarea mărfurilor perisabile
Grupa şi clasa MR Semnul Destinaţia Regimul termic
distinctiv
Izotermă
Cu izolare normală IN Transportarea la distanţe Variaţia temperaturii în interiorul
mici la temperatura caroseriei nu mai mult de 1°C în timp de
încărcării o oră
Cu izolare sporită IR Aceeaşi Menţinerea temperaturii deîncărcare
Camionete-gheţare
Clasa A RNA Transportarea produselor Datorită răcirii forţate temperatura în
răcorte sau congelate la interiorul caroseriei se menţine la nivelul
distanţe mici de +7°C în timp de 12 ore la
temperature de afară de +30°C
Clasa B RRB Aceeaşi Aceeaşi,temperatura în caroserie este de
-10°C
Clasa C RRC >> Aceeaşi,temperatura în caroserie este de
-20°C
Refrigeratoare
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Clasa A FNA Transportarea produselor Temperatuta în caroserie se menţine
intens cogelate la distanţe 0...+12°C în timp de 12 ore cu
mari temperature de afară de +30°C
Clasa B FRB Aceeaşi Aceeaşi,temperatura în interiorul
caroseriei fiind -10...+12°C
Clasa C FRC >> Aceeaşi,temperatura în interiorul
caroseriei fiind -20...+12°C
Furgonete încălzite
Clasa A CNA Transportarea incărcăturii ce Datorită încălzirii forţate temperatura în
necisită încălzire interiorul caroseriei se menţine la nivelul
de +12°C pe o durată de 12 ore cu
temperature de afară de -10°C
Clasa B CRB Aceeaşi Aceeaşi,temperatura de afară -20°C
În paşaportul autovehiculului se indică denumirea produselor ce pot fi transportate în mijlocul

dat de transport.
Expeditorul de marfă este obligat:
 Să presteze produsele agricole către transport numai ambalate.
 Să asigure înainte de încărcare regimul termic şi calitatea încărcăturii în corespundere cu
standardele şi cerinţele termice.
 Să anexeze către documentele de transport permisele ,certificatele veterinare şi de
carantină necesare.
 Să indice în foaia de parcurs continuitatea maximă de transport a mărfii.
 Să controleze procesul de încărcare a mărfii şi să plombeze autovehiculul.
Transportatorul are dreptul să cerceteze la alegere calitatea mărfii destinate transportării.
Temperatura mărfurilor perisabile înainte de încărcare şi cea din caroseria autovehiculului
înainte de încărcare⁄descărcare se controlează de către expeditor şi de destinatar,datele fiind
înregistrate în fişa cercetărilor.
Pentru transportarea mărfurilor perisabile,în afară de foaia de parcurs şi scrisorii de
trăsură,conducătorul auto trebuie să dispună de următoarele acte:
 Paşaportul sanitar al mijlocului de transport.
 Foaia controalelor temperaturii încărcăturii a mediului în caroserie.
 Certificatul de calitate a producţiei.
 Certificatul de carantină.
Ultimile trei documente conducătorul auto le primeşte de la expeditor înainte de încărcare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
2.3. Caracteristica rutei internaţionale ”Drochia-Perm”
În scopul optimizării utilizării materialului rulant al întreprinderii şi perfecţionării
activităţii de transport şi expediţii internaţionale de mărfuri în trafic internaţional în prezenta teză
de licenţă s-a încercat optimizarea regimului de circulaţie pentru o rută internaţională.
Fluxul de transport de mărfuri, realizate de întreprindere, reprezintă mărfurile perisabile.
În cadrul proiectării rutei pentru transporturile de mărfuri în trafic internaţional o atenţie
specială se acordă utilizării diverselor metode de eficientizare a utilizării resurselor, de asigurare
a calităţii şi integrităţii mărfurilor, respectarea condiţiilor de securitate a muncii şi circulaţiei
rutiere, protecţia mediului ambiant, respectarea legislaţiei muncii.
Măsurile organizatorice şi tehnice de proiectare a rutelor pentru transporturile de mărfuri
în trafic internaţional sunt următoarele:
- alegerea tipului şi mărcii automobilului în dependenţă de cantitatea şi categoria de
mărfuri, cu considerarea condiţiilor rutiere şi natural-climaterice,
- stabilirea traseului de circulaţie şi clarificarea schemei respective,
- elaborarea graficului de circulaţie în baza stabilirii regimurilor optime de circulaţie
pentru ruta în întregime şi pentru fiecare sector în parte, cu respectarea regimurilor stabilite de
muncă şi odihnă a conducătorilor auto, stabilite de acordurile internaţionale.
În continuare se prezintă calculul organizării transporturilor de mărfuri pentru ruta
proiectată.
Traseul de circulaţie în trafic internaţional de mărfuri este trasat cu respectarea
următoarelor condiţii:
- pe cel mai scurt drum, utilizat pentru derularea transportului de mărfuri cu autovehicule
grele;
- greutatea totală a vehiculului auto trebuie să corespundă cu sarcinile admisibile pe osii la
circulaţie pe poduri şi şosele din parcurs;
- tipul carosabilului, starea şi lăţimea lui, razele de virare, pantele, vizibilitatea şi
amenajările, prezenţa trecerilor de căi ferate.
2.3.1.Determinarea caracteristicii generale a mărfii şi a condiţiilor de
transportare. Ambalarea, împachearea, mijloacele tehnice utilizate de mărire
a locurilor.
Procesul tehnologic de transport al mărfurilor este compus din 3 etape:
1. încărcare;
2. transportare;
3. descărcare-depozitare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Prima etapă este compusă din următoarele operaţiuni:
- prezentarea autovehiculului la locul de încărcare;
- staţionarea autovehiculului la locul de încărcare;
- primirea încărcăturilor este determinată de starea mărfurilor stocate care poate fi:
1) stocuri;
2) pachete;
3) palete;
4) containere.
Stocurile de mărfuri pot fi pregătite în partide mici şi mari. Partidele mari se creează în
următoarea ordine:
 formarea – una sau mai multe operaţii de deplasare a mărfurilor într-un singur punct cu
scopul excluderii mai multor puncte de păstrare. Aceste operaţii sunt caracterizate ca operaţii de
completare permanentă;
 acumularea – operaţie îndreptată la concentrarea într-un loc a mai multor cantităţi de
marfă de 1 tip;
 împachetarea – operaţie de mărire a locurilor încărcăturilor prin unirea mai multor unităţi
mici pe palete în pachete mari şi altele;
 depozitarea – operaţie de amplasare a mărfurilor într-o ordine pentru păstrarea temporară
sau îndelungată;
 încărcarea – deplasarea mărfii în autovehicul. În dependenţă de modul de încărcare
există:
I. manual;
II. mecanizat.
 întărirea – fixarea încărcăturilor în autovehicul, utilaj special, pentru excluderea
permutării;
 reenumerarea şi controlul greutăţii;
 întocmirea documentelor.
2.3.2.Caracteristica generală a încărcăturii
Conform sarcinii,la cursa tur,avem de transportat mere şi prune.Deoarece ele se atribuie
mărfurilor perisabile,şi anume”Fructe proaspete”,rezultă că aceste tipuri de mărfuri necisită
condiţii speciale de transportare.Merele şi prunele se transportă în lăzi, ГОСТ 13359-84
(confecţionate din lemn).
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
fig.2.3.2.1. Tehnologia amplasării mărfii
Cutiile ГОСТ 13359-84 sunt amplasate pe palete de uz general ГОСТ 6087-84.

(1200×800×150) , ce sunt confectionate din lemn de fag ,stejar , ulm sau frasin. Greutatea unei
palete nu depaseste 30 (kg)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.3.2.2.Paleta ГОСТ 6087-84.
Tabelul 2.3.2.1.
Caracteristica mărfii
Dimensiunile Cutie Palet Pachet(cutie+palet)
Lungimea,mm 570 1200 1200
Lăţimea,mm 380 800 800
Înălţimea,mm 380 150 1180
Greutatea,kg 3 20 23
Masa toatală mărfii 16320 kg
Vederea de sus Vederea laterală
Fig. 2.3.2.3. Amplasarea încărcăturii pe paletă.

Paletele se vor amplasa în semiremorcă în 2 nivele.
Numărul paletelor necesare de amplasat de-a lungul semiremorcii se determină astfel:
𝐿𝑠𝑒𝑚𝑖𝑟𝑒𝑚 13,6
Npalete= = = 17 (palete) (2.3.2.1.)
𝑙𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎 0,8
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Numărul paletelor necesare de amplasat în lăţimea semiremorcii se determină astfel:
𝑙 2,48
Npalete= 𝑠𝑒𝑚𝑖𝑟𝑒𝑚 = = 2 (palete) (2.3.2.2.)
𝐿𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑎 1,2
Deci pe un nivel încap 17∙2= 34 (palete),pe 2 nivele respectiv- 34∙2=68 (palete).

Pe o paletă încap:
În lungime = = = 2 (cutii) (2.3.2.3.)
𝐿𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,57
În lăţime = 𝑙 = = 2 (cutii) (2.3.2.4.)
𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,38
ℎ𝑠𝑒𝑚 2,7
În înălţime= = = 7 (pe 2 nivele)/2=3.5=3 cutii pe nivel. (2.3.2.5.)
ℎ𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,38
Qpa l= 2∙2∙3 =12 (palete)
Numărul total de cutii:
Npal∙Ncutii = 34∙12=408 (cutii)-pe un nivel,pe 2 respectiv:408∙2=816 (cutii). (2.3.2.6.)
Aflăm masa totală a marfii ştiind că:
Masa netă a cutiei 3 kg
Masa netă a paletei 20kg
Masa netă a mărfii 20kg
Mtot. pal = Npal∙M1pal=68∙20=1360 ( kg) (2.3.2.7.)
Mtot.marf = M1cut∙ Ncut = 20∙816 = 12320 ( kg) (2.3.2.8.)
Mcut = Ncut∙M1cut = 816∙3= 2448 (kg) (2.3.2.9.)
MTOT = 1360+16320+2448 = 16320 (kg) (2.3.2.10.)
Marcarea se aplică:pe cutii-pe una din părţile laterale;pe saci-pe una din părţile late.
La transportarea mărfurilor omogene la adresa unui destinatar se admite aplicarea
marcajului nu pe toate locurile de marfă,însă nu mai puţin decît pe patru.În aceste cazuri locuri
marcate se plasează (în furgoane)-lîngă uşă cu marcajul în afară.
Determinarea condiţiilor tehnologice,a ambalajului ,precum şi a tuturor caracteristicilor
acestor produse se face în strictă conformitate cu „Regulamentul transporturilor auto de mărfuri”
publicat la 20.04.2000 în Monitorul Oficial Nr.042 Promulgat la 09.12.1999.
La cursa retur este necesar de transportat paste făinoase de diferite sorturi,care,la rîndul lor se
ambalează în cutii de carton ГОСТ 9142-90 direct (fără ambalare preliminară).
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig2.3.2.4..Tehnologia de amplasare a mărfii
Cutiile ГОСТ 9142-90 se amplasează,la rîndul lor pe palete ГОСТ 6087-84.
Tabelul 2.3.2.2.
Caracteristicile mărfii
Dimensiunile Cutie Palet Pachet(cutie+palet)
Lungimea,mm 600 1200 1200
Lăţimea,mm 350 800 800
Înălţimea,mm 250 150 400
Greutatea,kg 0,8 20 20,8
Masa toatală mărfii 18768 kg
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Vederea de sus Vederea laterală
Fig. 2.3.2.4. Amplasarea încărcăturii pe paletă

Paletele se vor amplasa în semiremorcă în 2 nivele.
Numărul paletelor necesare de amplasat de-a lungul semiremorcii se determină astfel:
𝐿𝑠𝑒𝑚𝑖𝑟𝑒𝑚 13,6
Npalete= = = 17 (palete) (2.3.2.11.)
Numărul paletelor necesare de amplasat în lăţimea semiremorcii se determină astfel:

𝑙𝑠𝑒𝑚𝑖𝑟𝑒𝑚 2,48
Npalete= = = 2 (palete)
Deci pe un nivel încap 17∙2= 34 (palete),pe 2 nivele respectiv- 34∙2=68 (palete).

Pe o paletă încap:
În lungime = = = 2 (cutii) (2.3.2.12.)
𝐿𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,6
În lăţime = = = 2 (cutii)
𝑙𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,35
ℎ𝑠𝑒𝑚 2,7
În înălţime= = = 5 (pe 2 nivele)/2=5=5 cutii pe nivel
ℎ𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒 0,25
Qpa l= 2∙2∙5 =20 (palete)
Numărul total de cutii:
Npal∙Ncutii = 34∙20=680 (cutii)-pe un nivel,pe 2 respectiv:680∙2=1360 (cutii). (2.3.2.13.)
Aflăm masa totală a marfii ştiind că:
Masa netă a cutiei 0,8 kg
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Masa netă a paletei 20kg
Masa netă a mărfii 12kg
Mtot. pal = Npal∙M1pal=68∙20=1360 (kg) (2.3.2.14.)
Mtot.marf = M1cut∙ Ncut = 12∙1360 = 16320 (kg) (2.3.2.15.)
Mcut = Ncut∙M1cut = 1360∙0,8= 1088 (kg) (2.3.2.16.)
MTOT = 1360+16320+1088 = 18768 (kg) (2.3.2.17.)
Marcarea se aplică:pe cutii-pe una din părţile laterale;pe saci-pe una din părţile late. La
transportarea mărfurilor omogene la adresa unui destinatar se admite aplicarea marcajului nu pe
toate locurile de marfă,însă nu mai puţin decît pe patru.În aceste cazuri locuri marcate se
plasează (în furgoane)-lîngă uşă cu marcajul în afară.
Determinarea condiţiilor tehnologice,a ambalajului ,precum şi a tuturor caracteristicilor
acestor produse se face în strictă conformitate cu „Regulamentul transporturilor auto de mărfuri”
publicat la 20.04.2000 în Monitorul Oficial Nr.042 Promulgat la 09.12.1999.
2.3.3. Etapele de încărcare – descărcare.
Electroîncărcătoarele universale utilitare cu furci sunt utilizate foarte eficient la
încărcare/descărcare în/din containere, vagoane şi mijloace de transport auto a mărfurilor,
precum şi la stivuirea diverselor încărcături ambalate. Pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor
conform cerinţelor impuse de tipul şi masa încărcăturii transportate am ales modelul FTB 16-7 .
Este un electroîncărcător universal utilitar
cu furci, cu sustem electric, de gabarit mic. Modelul FTB 16-7 are capcitatea de încărcare de
1600 kg şi sprijin pe 3 puncte.
Fig.2.3.3.1.Electrostivuitorul FTB 16-7
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.3.3.1.
Caracteristicile electrostivuitorului FTB 16-7
Electrostivuitor FTB 16-7
Capacitatea de încărcare, kg 1600
Înălţimea standard de reidicare a furcilor, mm 3805
Dimensiunile furcilor, mm 38×100
Raza virajului, mm 1500
Viteza de deplasare, km/h 15
Puterea motorului de tracţiune, kW 2×4,8
Puterea motorului de ridicare, kW 7,9
Capacitatea bateriei de acumulatoare, V/A·h 48/625
Masa proprie, kg 2910
În continuare vom stabili conform normativelor timpul de încărcare-descărcare a semiremorcii
pentru fiecare tip de marfă în parte după relaţia următoare:
(2.3.3.18.)
Unde: -masa unei palete încărcate în tone;
-normativul de timp pentru încărcare-descărcarea semiremorcii în minute pentru o

tonă de marfă;
-numărul de palete;
0,296∙4,2∙68
Tînc.tur = =1,4 (h) (2.3.3.19.)
60
0,276∙4,2∙68
Tînc.retur = =1,3 (h) (2.3.3.20.)
60
Aflăm masa unei palete încărcate:
Tur-Mpal+(Mcut+Mmărfii)∙Ncut.pe o pal=20+(3+20) ∙12=296 (kg) (2.3.3.21.)
Retur- Mpal+(Mcut+Mmărfii)∙Ncut.pe o pal=20(0,8+12) ∙20=276 (kg) (2.3.3.22.)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.3.3.2.
Caracteristicile mărfii
N Tipul Capacitatea de Masa Normativul Timpul total

r mărfii încărcare a unei de timp în de încărcare a
semiremorcii, palete min. pentru semiremorcii,
kg încărcate, 1t. de marfă h
t
1 2 3 4 5 6
1 Mere,prune 35000 0,296 4,2 1,4
2 Paste 0,276 4,2 1,3

făinoase
2.4.Alegerea mijlocului de transport

În capitolul dat este necesar de efectuat alegerea mijlocului de transport,reieşind din
caracteristicile lui tehnico-exploataţionale.Sarcina dată este fundamentală,pentru organizarea
transportului internaţional,deoarece influenţează asupra unui şir de factori:
 Vitezei de livrare a mărfurilor
 Securităţii mărfurilor
 Cheltuielilor de RT şi întreţinere tehnică
 Cheltuielilor pentru combustibili
 Uzurii anvelopelor
Majoritatea ÎTA a căror gen de activitate este legat de transportul internaţional,folosesc material
rulant de origine străină (de producători,în afara celor CSI ).Cauzele acestui fenomen sunt
următoarele:
 Corespunderea normelor EURO 4 şi EURO 5
 Viteza maximă mai înaltă
 Termenul de trecere la decontare mai mare (ce întrece uneori de 3-4 ori modelele ruse
moderne)
Reieşind din aceste cauze,în continuare alegerea mijlocului de transport se va efectua în baza
indicilor autotractoarelor cu şa de origine străină (în afara celor de provinienţă CSI)
Criteriile de bază ale alegerii sunt:
 Viteza maximă
 Consumul specific de combustibil
 Capacitatea de încărcare
 Capacitatea rezervorului de combustibil
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.4.1.
Datele iniţiale pentru alegerea materialului rulant
Indicii Unit,de DAF MERCEDES SCANIA MAN
măsură
Viteza max Km/h 120 120 127 130
Consumul 21 24 22 24
specific de l/100 km
combustibil
Capacitatea tone 13 13,5 11,5 12,1
de încărcare
Volumul 400 400 300 300
rezervorului litri
de
combustibil
Mai jos urmează tabelul cu parametrii relativi ai autotractoarelor în mărimi relative,rezultatul

cărora se obţine în modul următor:
Dacă în calitate de etalon s-a ales valoarea cea mai mică a parametrului (de exemplu “consumul
specific de combustibil”- cu cît el este mai mic cu atît este mai bine),atunci valoarea acestui
etalon se împarte la toate valorile din rîndul dat.
Dar dacă în calitate de etalon este aleasă cea mai mare valoare a parametrului,atunci toate
valorile corespunzătoare rîndului dat se împart la valoarea etalonului.
Rezultatele se indică în tabel:
Tabelul 2.4.2.
Parametrii autotractoarelor în mărimi relative
Indicii DAF MERCEDES SCANIA MAN
Viteza maximă 0,92 0,92 0,97 1,0
Consumul specific de 1,0 0,87 0,95 0,87
combustibil
Capacitatea de încărcare 0,96 1,0 0,85 0,9
Volumul rezervorului de 1,0 1,0 0,75 0,75
combustibil
În continuare se execută aranjarea fiecărui indicator în dependenţă de gradul de
importanţă.Către 1 se atribuie indicatorul cu cea mai mare valoare,iar către 10-cea mai
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
mică.Către ceilalţi parametri se atribuie valorile intermediare de la 1 la 10 din scara dată.Valorile
rangurilor parametrilor pot fi apropiate sau depărtate una de alta.În cazul dat densitatea legăturii
între aşa parametri ca ”consumul de combustibil” şi ”capacitatea de încărcare”a autovehiculului
este mai mică decît cea dintre ” consumul de combustibil” şi ”viteza maximă”,din această cauză
parametrul de ”consum de combustibil” este mai apropiat celui a ”capacităţii de încărcare” şi
respectiv,mai îndepărtat de altul-”viteza maximă a autovehiculului”.
Rezultatul aranjării este prezentat în tabel:
Tabelul 2.4.3.
Aranjarea indicilor
Indiciul Rangul
Consumul specific de 1
combustibil
Capacitatea de încărcare 3
Viteza maximă 8
Volumul rezervorului de 10
combustibil
În continuare este necesar de corectat valorile relative ale parametrilor,în dependenţă de

rangul fiecăruia,Cu acest scop datele din tabelul 2 se împart la valorile rangurilor,şi rezultatele
obţinute se întroduc în tabelul 4. În următorul pas se execută sumarea pe coloane a valorilor
obţinute în tabelul 4.Din sumele obţinute se alege cea mai mare,care indică cel mai raţional
model de autovehicul,respectiv DAF.
Tabelul 2.4.4
Corectarea valorilor relative
Indicii Unit.de DAF MERCEDES SCANIA MAN
măsură
Viteza maximă Km/h 0,11 0,11 0,121 0,125
Consumul specific de l/100km 0,1 0,87 0,95 0,87
combustibil
Capacitatea de încărcare tone 0,32 0,33 0,28 0,3
Volumul rezervorului de l 0,1 0,1 0,075 0,075
combustibil
Coeficientul sumar 1,53 1,41 1,42 1,36
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Autotractorul cu şa DAF XF 110
Tabelul 2.4.5.
Caracteristica tehnică a autotractorului cu şa DAF XF 110
Tipul motorului D2066 LF36 440PS, 6 cilindri în linie, Euro 4,
turbodiesel, intercooler, common rail.
Cilindree 11,95 L
Putere maximă la rpm 511 CP/1800 rpm
Moment maxim la rpm 2100 Nm/1400 rpm
Masa proprie, kg 8000
Sarcina maxim admisibilă, kg: 30000
Axa frontală 7050
Axa motoare 15000
Consum de combustibil litri la 100 17.8
km
Roţi 315/70R22.5 traction tread
Volumul rezervorului de comb., l 2×300
2.4.1.Calculul necesarului de autovehicule

Calculul necesarului de autovehicule se realizează în dependenţă de cantitatea mărfii ce va fi
stocată în depozit.Din calculele efectuate se cunoaşte că capacitatea anuală a depozitului
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Qandep=2000000kg,şi cantitatea transportată de un autovehicul pe o cursă Qmărf este aprox.18000
kg.Aflăm cantitatea de marfă transportată de un autovehicul pe perioada unui an:
Qan1 aut = Qmărf∙nc1 aut = 18000∙41=738000 kg (2.4.1.1.)
Aflăm numărul necesar de autovehicule:
𝑎𝑛
𝑄𝑑𝑒𝑝 2000000
Na = = = 2,7 = 3 autovehicule (2.4.1.2.)
𝑄1𝑎𝑛
𝑎𝑢𝑡 738000
2.4.2.Alegerea refrigeratorului
Deoarece se precaută de transportat mere şi prune,este necesar de utilizat semiremorca-
refrigerator pentru transportarea mărfurilor perisabile.Astfel,a fost ales modelul semiremorcii
Thermo King,cu următoarele caracterustici:
Refrigerator se consideră mijlocul de transport cu caroseria izotermă şi cu instalaţie de
refrigerare ce permit,la temperatura mediului ambiant de 30 ͦ C,de a scade şi de a menţine în
interiorul caroseriei goale temperatura.Ele se clasifică în modul următor:
CLASA A: Refrigeratorul dotat cu instalaţia de refrigerare cu capacitatea de menţinere a
temperaturii între +12 ͦ C şi 0 ͦ C inclusiv.
CLASA B: Refrigeratorul dotat cu instalaţia de refrigerare cu capacitatea de menţinere a
temperaturii între +12 ͦ C şi -10 ͦ C.
CLASA C: Refrigeratorul dotat cu instalaţia de refrigerare cu capacitatea de menţinere a
temperaturii între +12 ͦ C şi -20 ͦ C.
Alegerea instalaţiei de refrigerare depinde de următorii factori:
 Temperatura mediului ambiant
 Tipul mărfii transportate
 Condiţiile de exploatare a mijlocului de transport
 Termoizolarea caroseriei
 Frecvenţa deschiderii uşilor
 Coeficienţii de securitate.
2.4.3.Construcţia refro-containerului
Containerul de refrigerare (refrigeratorul) este construit din două blocuri constructive
principale:caroseria şi instalaţia de refrigerare.Caroseria este compusă dintr-o carcasă de
sprijin şi din nişte panouri de polieuritan,cu pereţii de afară confecţionaţi din duraluminiu
(grosimea 2,0 mm),cu acoperămîntul interior confecţionat din tablă de oţel inoxidabil profilat
(grosimea 0,6 mm).Podeaua refro-containerului este confecţionată din profil de aluminiu în
formă de T,cu durabilitatea calculată pentru aplicarea în timpul prelucrării mărfurilor a unui
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
electrostivuitor obişnuit.Uşile sunt confecţionate din acelaşi material ca şi caroseria,fiind
echipate cu blocaje specialece permit ermetizarea caroseriei.
Unitatea de refrigerare,instalată în capătul caroseriei,menţine în regim automat temperatura
setată în interiorul caroseriei,şi se alimentează de la reţeaua principală trifazată cu o tensiune de
360/460 V şi frecvenţa de 50 Hz.
Unitatea de control electronic permite stabilirea şi menţinerea în regim automat următoarele:
 Temperatura
 Umiditatea aerului
 Speificarea frecvenţei ciclului de dezgheţare
 Monitorizarea activităţii unităţilor principale şi înregistrarea eşecurilor lor sau
defecţiunilor
Această unitate frigorifică poate fi alimentată cu următorii agenţi frigorifici:R-409A,R-134A,R-
401A.
2.4.4.Principiul de lucru al refro-containerului
Fluxul de aer cu o anumită temperatură este propulsat de la unitatea de refrigerare în interiorul
caroseriei la nivelul podelei,apoi trece de-a lungul profilelor în formă de T a podelei,în capătul
containerului se ridică de-a lungul uşilor către pod şi de-a lungul lui se întoarce către instalaţia de
refrigerare .În timpul circulaţiei,aerul,în dependenţă de parametrii stabiliţi,încălzeşte sau răceşte
volumul interior al refro-containerului,asigurînd în aşa mod temperatura şi umiditatea,necesare
pentru menţinerea regimului stabilit de păstrare a mărfurilor.
În dependenţă de criteriile expuse mai sus a fost ales modelul refrigeratorului Thermo King.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.4.4.1.
Caracteristica refrigeratorului Thermo King
Lungimea exterioară, interioară, mm 13600
Volumul, m3 80
Lăţimea exterioară, mm 2480
Înălţimea exterioară, mm 2760
Înălţimea platformei de încărcare, mm 1270
Masa, kg 8000
Sarcina maxim admisibilă, kg 35000
Sarcina maxim admisibilă pe axe, kg 3×8000
Roţi 385/65R 22,5
Instalaţia de refrigerare Thermo King
Clasa refrigeratorului FNA
2.5. Aprecierea autovehiculului în corespundere cu condiţiile necesare de

transport a mărfii.
Alegerea autovehiculului care urmează să execute cursa tur/retur are importanţă în primul
rând la calcularea costurilor de deplasare sub diferite aspecte: preţul la carburanţi în diferite ţări,
limitele de greutate şi gabarit impuse la traversarea hotarelor dintre ţări, emisiile admisibile de
substanţe toxice, gradul şi modul de echipare al autovehiculului cu mecanisme şi dispozitive de
iluminare şi protecţie şi multe alte elemente care trebuie luate în consideraţie la această eteapă.
Ţinând cont de faptul că traversăm mai multe ţări trebuie de avut în vedere cerinţele de
masă şi gabarit maxim admisibile în ţările respective. Având în vedere că traseul „Drochia –
Vinnica(UA) – Kiev(UA) – Tula(RU) – Kazan(RU) –Perm(RU)” parcurge pe teritoriul ţărilor-
membre CSI,se vor lua în consideraţie normele care sunt aplicate în fiecare din aceste ţări, care
de facto sunt aceleaşi.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.5.1.
Cerinţele faţă de mijloacele de transport în CSI
MTA Moldova Ucraina Federaţia
Rusă
Dimensiunile maxime ale mijlocului de transport
Lungimea maximă pentru autocamion, m 12 12 12
Mijloc de transport articulat, m 16,5 16,5 16,5
Autotren, m 18,75 18,75 18,75
Lăţimea maximă pentru toate mijloacele 2,5 2,5 2,5
de transport, m
Caroseriile refrigeratoare, m 2,6 2,6 2,6
Înălţimea maximă, m 4,0 4,0 4,0
Masele maxim admisibile ale mijloacelor de transport
Autotractoare cu şa şi semiremorci, t 40 40 40
Sarcina pe axa motoare, t 11 11 11
2.6.Elaborarea schemei de amplasare a încărcăturii în semiremorcă
La transportarea mărfurilor în transport internaţional cu autotractoare de greutate mare
trebuie de ţinut cont de masa maximă a materialului rulant încărcat, sarcina pe axe şi
dimensiunile de gabarit maxim admisibile pe drumurile pe care se efectuează ruta.
În Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă pentru materialul rulant sunt aceleaşi
restricţii:
 sarcina maxim admisibilă pe axă – 10500 (kg);
 masa maxim admisibilă a materialului rulant – 40000 (kg)
 dimensiunile de gabarit maxim admisibile:
l – 2,5 (m);
L – 16,5 (m);
h – 4 (m).
Conform calculelor efectuate pentru ruta analizată, trebuie să transportăm cîte 20,128 t si
respectiv 18,768 t de marfă ,marfa va fi amplasată pe palete (1200×800) în număr de 68 , cu
deosebirea că in cursa tur marfa va fi amplasata în semiremorcă în lăzi ГОСТ 13359-84; in
cursa retur marfa va fi amplasata in cutii de carton ГОСТ 9142-90, cutiile vor fi amplasate pe
paletă în două nivele.
În conformitate cu caracteristicile standarde ale autotrenului cu masa totală 40 tone,
repartizarea pe axe a masei proprii va fi următoarea:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Cursa tur:
Repartizarea masei proprii a autotractorului 7000 (kg)
1. Axa din faţă 4800 (kg)
2. Axa din spate 2200 (kg)
Repartizarea masei proprii a semiremorcii 8000 (kg)

1. Dispozitivul de fixare 2000 (kg)
2. Axele semiremorcii 6000 (kg)
Masa încărcăturii transportate, ce constituie 20,128 tone, crează sarcini suplimentare

asupra axelor semiremorcii, mecanismului de fixare şi axelor autotractorului.
Luând în consideraţie relaţia fizică între masa şi greutatea corpului material, se va
examina repartizarea sarcinilor pe axele autotrenului cu şa.
Deci,pentru semiremorcă vom avea:
197.254kH  5,7m
N  197.254(kH ) (2.6.1.)
8,65m
197.254kH  2,95m
M  67.27(kH ) (2.6.2.)
8,65m
unde:
197,254(kW) – forţa de greutate G = 20218kg9,8 (m/s)2, ce acţionează în centrul maselor
încărcăturii.
Fig.2.6.1. Schema autotractorului
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Deci, pentru semiremorca cu masa totală de 30 tone repartizarea masei între axe şi
mecanismul de fixare va fi:
1. Mecanismul de fixare.
67270
2000kg  kg  8864.28(kg)
9,8
2. Axele semiremorcilor.
129980
6000kg  kg  19263.26(kg)
9,8
În rezultatul cuplării autotractorului cu semiremorca, pe axele autotractorului apar sarcini
suplimentare ca rezultat al repartizării masei totale a semiremorcii.
86.869kH  0,6m
F  13.71(kH ) (2.6.3.)
3,8m
86.869kH  3,2m
R  73.14(kH ) (2.6.4.)
3,8m
unde:
86,869(kW) – forţa de greutate P=8864,28kg×9,8(m/s)2, acţionează asupra mecanismului de
fixare.
Repartizarea masei totale pe axele autovehiculului:
1. Axe din spate.
73140
2200kg  kg  9663.26(kg)
9,8
2. Axa din faţă.
13710
4800kg  kg  6198(kg)
9,8
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
fig.2.6.2.Sarcinile pe axele autovehiculului cuplat
Cursa retur:
Repartizarea masei proprii a autotractorului 7000 (kg)
3. Axa din faţă 4800 (kg)
4. Axa din spate 2200 (kg)
Repartizarea masei proprii a semiremorcii 8000 (kg)

3. Dispozitivul de fixare 2000 (kg)
4. Axele semiremorcii 6000 (kg)
Masa încărcăturii transportate, ce constituie 18,768 tone, crează sarcini suplimentare

asupra axelor semiremorcii, mecanismului de fixare şi axelor autotractorului.
Luând în consideraţie relaţia fizică între masa şi greutatea corpului material, se va
examina repartizarea sarcinilor pe axele autotrenului cu şa.
Deci,pentru semiremorcă vom avea:
183.92kH  5,7m
N  121.1(kH ) (2.6.5.)
8,65m
183.92kH  2,95m
M  62.72(kH ) (2.6.6.)
8,65m
unde:
183,92 (kW) – forţa de greutate G = 18768kg9,8 (m/s)2, ce acţionează în centrul maselor
încărcăturii.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.6.3.Schema autotractorului
Deci, pentru semiremorca cu masa totală de 30 tone repartizarea masei între axe şi
mecanismul de fixare va fi:
1. Mecanismul de fixare.
62720
2000kg  kg  8400(kg)
9,8
2. Axele semiremorcilor.
12100
6000kg  kg  18357(kg)
9,8
În rezultatul cuplării autotractorului cu semiremorca, pe axele autotractorului apar sarcini
suplimentare ca rezultat al repartizării masei totale a semiremorcii.
82.32kH  0,6m
F  12.99(kH ) (2.6.7.)
3,8m
82.32kH  3,2m
R  69.32(kH ) (2.6.8.)
3,8m
unde:
82,32 (kW) – forţa de greutate P=8400kg×9,8 (m/s)2, acţionează asupra mecanismului de
fixare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.6.4. Sarcinile pe axele autovehiculului cuplat
Repartizarea masei totale pe axele autovehiculului:
3. Axe din spate.
69320
2200kg  kg  9273.46(kg)
9,8
4. Axa din faţă.
12990
4800kg  kg  6125.52(kg)
9,8
Analizând rezultatele obţinute, se poate de formulat o concluzie referitor la utilizarea

autotrenurilor cu şa cu lungime gabaritică mărită, deoarece această construcţie corespunde
normelor de sarcină ale UE şi Federaţia Rusă.
2.7. Elaborarea rutei ”Drochia-Perm”
Este important de ţinut cont la proiectarea rutelor în transportul internaţional de mai mulţi
factori şi metode care asigură:
 Economie de combustibil;
 Asigurarea siguranţei calităţii şi cantităţii încărcăturii transportate;
 Executarea cerinţelor tehnicii securităţii şi securităţii circulaţiei rutiere;
 Protecţia mediului înconjurător;
 Îndeplinirea cerinţelor Codului Muncii;
 Realizarea livrării la timp a cantităţii solicitate de marfă;
Măsurile tehnico-organizatorice de proiectare a rutelor de transport internaţional include
următoarele etape:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
 Alegerea tipului şi modelului de autovehicul în dependenţă de categoria şi cantitatea de
marfă, precum şi în dependenţă de condiţiile rutiere, de relief şi climaterice.
 Realizarea rutei de transportare a încărcăturii şi elaborarea schemei ei cu indicarea
sectoarelor periculoase;
 Realizarea graficului de mişcare în dependenţă de regimul optim de viteză de mişcare a
autovehiculului, ţinând cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferilor stabilite de regulamentele
internaţionale acreditate de legislaţia Republicii Moldova.
 Transportarea trebuie realizată pe cel mai scurt traseu şi greutatea autotractorului cu
semiremorcă nu trebuie să depăşească sarcina pe axă maxim admisibilă stabilită în ţările
respective (pentru R. Moldova, Ucraina şi Rusia 40000 kg)
 Starea, lăţimea şi tipul părţii carosabile; lăţimea acostamentului, razele orizontale şi
verticale curbelor; declivitatea longitudinală, precum şi intersecţia cu reţelele de cale ferată,
trebuie să corespundă normelor stabilite de legislaţia în vigoare.
 Numărul ţarilor traversate trebuie să fie minim.
Fig.2.7.1. Harta traseului „Drochia (MD) – Vinnica(UA) – Kiev(UA) – Tula(RU) – Kazan(RU)

– Perm(RU)”
Alegerea traseului optim de deplasare în cazul transportului internaţional este determinată
de un şir de condiţii de ordin politic, naţional, legislativ, economic precum şi de distanţa care
trebuie percursă.
În tabelul alăturat sunt prezentate punctele de trecere a frontierei pe traseu.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.7.1.
Cursa tur Cursa retur
Cosăuţi-Yampol Koljacek-Gluchov
Gluchov-Koljacek Yampol-Cosăuţi
În continuare vom prezenta caracteristica cursei cu menţionarea tuturor amănuntelor. Datele vor
fi prezentate în tabelul următor:
Tabelul 2.7.2.
Nr Ţara Localitatea L km
1 2 3 4
1 Moldova Drochia-Cosăuţi 51.7
2 Ucraina Cosăuţi-Gluchov 757
3 Federaţia Koljacek-Perm 1927,5
Rusă
Fig.2.7.2..Traseul Drochia-Perm
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Pe parcursul efectuării rutei unitatea de transport va traversa următoarele puncte vamale:
Cosăuţi-Yampol(MD-UA) şi Gluchov-Koljacek(UA-RU) unde va staţiona pe o durată de cîte 3h.
În continuare puncte vamale de trecere a frontierei nu sunt.
Cursa retur se va executa pe aceeaşi rută,doar cu excepţia faptului că se va traversa oraşul
Tula,pentru încărcare.
Fig.2.7.3.Mersul în gol pe traseul ”Perm-Tula”

Tabelul 2.7.3.
Punctele vamale intersectate
Nr Ţara Localitatea L km
1 2 3 4
1 Rusia Perm-Koljacek 1926
2 Ucraina Gluchov-Yampol 756
3 Moldova Cosăuţi-Drochia 51.7
Pe parcursul efectuării cursei retur unitatea de transport va traversa următoarele puncte vamale:
Koljacej-Gluchov(RU-UA) şi Yampol – Cosăuţi(UA-MD) unde va staţiona pe o durată de cîte
3h.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.7.4.Cursa retur-“Perm-Kazan-Tula-Kiev-Drochia”
Cursa retur se va efectua pe acealaşi traseu,cu excepţia faptului că pînă la oraşul Tula
unitatea de transport va merge în gol,în acest oraş va avea loc încărcarea,după ce se va deplasa
spre or.Drochia.
La realizarea transportării încărcăturilor pe rute internaţionale timpul cursei Tc se
determină conform următoarei formule:
𝑇𝑐 = 𝑡î𝑛𝑐 + 𝑡𝑚𝑖ş𝑐 + 𝑡𝑑𝑒𝑠𝑐 + 𝑡𝑔𝑜𝑙 + ∑𝑡𝑓𝑟 + 𝑡𝑑 (2.7.1.)
Unde:
tînc – timpul de încărcare;
tmişc – timpul de mişcare la locul de descărcare;
tdesc – timpul de descărcare;
tgol – timpul de deplasare la locul încărcării succesive;
tfr – timpul de trecere a frontierei;
td – timpul devamării.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Timpul de încărcare/descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor, tipul
mecanismelor de încărcare/descărcare. Calculul timpului de Î-D se efectuează concomitent cu cel
al devamării şi se ia arbitrar conform standardelor 24h.
Timpul de mişcare tmişc se determină în dependenţă de viteza tehnică a autovehiculului Vt
, km/h şi lungimea rutei cu încărcătură lînc , km:
𝑙î𝑛𝑐
𝑡𝑚𝑖ş𝑐 = (2.7.2.)
𝑉𝑡
Timpul de trecere al frontierei conform recomandărilor se ia 0,3 diurne sau 3 ore pentru
fiecare vamă.
Timpul de mişcare la locul încărcării succesive se determină la fel în dependenţă de
viteza tehnică a autovehiculului Vt , km/h şi lungimea rutei cu mers în gol lgol , km:
𝑙𝑔𝑜𝑙
𝑡𝑚𝑖ş𝑐 = (2.7.3. )
𝑉𝑡
O altă particularitate a calculării tipului necesar pentru executarea unei rute internaţionale
este necesitatea evidenţierii timpului de deplasare nu doar în ore dar şi în diurne. În acelaşi timp
trebuie de ţinut cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferului impuse de condiţiile convenţiei
AETR.
Ţinând cont de faptul că în procesul de executare a transportării lucrează doi şoferi cu
timpul mediu de lucru de 8 h. La executarea transportării mărfurilor pe rute internaţionale,
valorile vitezei tehnice sunt destul de mari şi sunt vuprinse între 50 – 90 km/h.
Date mai amănunţite referitor la regimul de muncă a conducătorilor auto se calculează şi se
întocmeşte un tabel.
Tabelul 2.7.4.
Orarul de lucru a conducătorilor auto
Localitatea Distanţa Tipul Timpul,h Schimbul Ziua
parcursă,km operaţiunii calendaristică
Drochia - Încărcare 1,3
Drochia- 51,7 Mişcare 1
Cosăuţi I
Cosăuţi- - Control vamal 3
Yampol
Yampol- 214,7 Mişcare 4 II 01.06.2010
Komsomolsk
Komsomolsk- 201,5 Mişcare 4 I
Kiev
Kiev- 212,2 Mişcare 4 II
Vertijevka
Vertijevka - Odihnă 7 I,II
Vertijevka- 126,9 Mişcare 2,5
Gluchov I
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Gluchov- - Control vamal 1,5
Koljacek
Gluchov- - Control vamal 1,5
Koljacek II
Koljacek- 123 Mişcare 2,5 02.06.2010
Zelenogorsk
Zelenogorsk- 199,2 Mişcare 4 I
Scekino
Scekino-Bata- 220,6 Mişcare 4 II
Sicha
Bata-Sicha - Odihnă 8 I,II
Bata-Sicha- 221,1 Mişcare 4 I
Simoncevo
Simoncevo- 205,8 Mişcare 4 II
Yuzhnii
Yuzhnii- 206,3 Mişcare 4 I 03.06.2010
Cheboksary
Cheboksary- 214,6 Mişcare 4 II
Arsk
Arsk - Odihnă 8 I,II
Arsk-Novy- 263,7 Mişcare 4 I
Zhatsy
Novy-Zhatsy- 270,8 Mişcare 4 II
Perm
Perm - Descărcare 1,3 -
Perm-Novy- 270,8 Mişcare 4 I 04.06.2010
Zhatsy
Novy-Zhatsy- 263,7 Mişcare 4 II
Arsk
Arsk - Odihnă 7 I,II
Arsk- 214,6 Mişcare 4 I 05.06.2010
Cheboksary
Cheboksary- 206,3 Mişcare 4 II

Yuzhnii
Yuzhnii- 205,8 Mişcare 4 I
Simoncevo 05.06.2010
Simoncevo- 221,1 Mişcare 4 II
Bata-Sicha
Bata-Sicha - Odihnă 8 I,II
Bata-Sicha- 240,3 Mişcare 4 I
Tula
Tula - Încărcare 1,4 -
Tula- 345,7 Mişcare 4,5 II
Koljacek
Koljacek- - Control vamal 3 06.06.2010
Gluchov I
Gluchov- 113 Mişcare 1,5
Vertijevka
Vertijevka- 218,6 Mişcare 4 II
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Kozelec
Kozelec - Odihnă 7 I,II
Kozelec- 233 Mişcare 4 I
Buzovka
Buzovka- 268,1 Mişcare 4 II
Yampol
Yampol- - Control vamal 3 07.06.2010
Cosăuţi I
Cosăuţi- 51,7 Mişcare 1
Drochia
Drochia - Descărcare 1,4 -
TOTAL 5584,8 155,4
2.8.Calculul undicatorilor tehnico-exploataţionali

1.Timpul total: Tc=tînc+tdep+tdes+tfr+tgol (2.8.1.)
Tur-Tc= tînc+tdep+tdes+tfr=1,3+48+6+1,3=56,6 h
Retur-Tc=tînc+tdep+tdes+tfr=48+1,4+6+1,4=56,8 h
𝑙î𝑛𝑐 2792,2
td1 = = = 48 h (2.8.2.)
𝑉𝑡 55,8
𝑙𝑔𝑜𝑙 1574,4
tgol = = = 28,2 h (2.8.3.)
𝑉𝑡 55,8
𝑄𝑟
2.Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare: γst=𝑄 (2.8.4.)
𝑛𝑜𝑚
16320
Tur- γst= =0,46
35000
18768
Retur- γst= =0,53
35000
3.Coeficientul dinamic de utilizare a vehiculului: γdin=∑Qr∙lîn/∑Qnom∙ltot (2.8.5.)
16320∙2792,2
Tur- γdin= =0,46
35000∙2792,2
18768∙1160
Retur- γdin= =0,22
35000∙2792,2
4.Volumul de prestaţii: P=∑Qireal∙lînc (2.8.6.)
16320∙2792,2
Tur-P= =45568,7 t∙km
1000
18768∙2792,2
Retur-P= =52404 t∙km
1000
5.Parcursul total: Ltot (2.8.7.)
Tur-Ltot=Lînc=2792,2 km
Retur-Ltot=Lînc+Lgol=1160+1632,2=2792,2 km
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
𝐿î𝑛𝑐
6.Coeficientul de utilizare a parcursului: β= (2.8.8.)
𝐿𝑡𝑜𝑡
2792,2 2792,2
Tur- β= =1 Retur- β= =0,13
2792,2 5584,4
𝐿𝑡𝑜𝑡
7.Viteza exploataţională: Vexp= ,unde Tserv=Ttot-Todihn=116 h (2.8.9.)
𝑇𝑠𝑒𝑟𝑣
5584,4
Vexp= =48,14
116
Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de
la întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare-
descărcare), h.
Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a ecipajului la bord nu se include.
𝐿𝑡𝑜𝑡
8.Viteza tehnică:Vt= ,unde tm=100 h (2.8.10.)
𝑡𝑚
5584,4
Vt= =55,8 km/h
100
9.Coeficientul de utilizare a timpului autovehiculului: (2.8.11.)
𝑡𝑚 100
δ0= = =0,86 h
𝑇𝑠𝑒𝑟𝑣 116
10.Productivitatea anuală a unui vehicul,t:Wq=qn∙ γst∙nc (2.8.12.)
Tur- Wq=35∙0,46∙50=805 t
Retur-Wq=35∙0,53∙50=927,5 t
10.Numărul de curse anuale efectuate de un autovehicul: (2.8.13.)
nc1aut = Zlan /Tc ,unde:
Zlan – zilele lucrătoare pe an
Tc – timpul cursei,zile
nc1aut = 271/6,6=41,curse(2.8.14.)
11.Numărul de curse anuale efectuate de 3 autovehicule va fi: (2.8.14.)
ncan = nc1aut∙Na ,unde:
Na-numărul de autovehicule,unităţi
ncan = 41∙ 3 = 123 curse/an
2.9. Proiectul reutilării depozitului
2.9.1. Destinaţia depozitului
Orice întreprindere este pusă în faţa problemei depozitării resurselor materiale, şi deci,
stabilirii modului de gestiune a producţiei finite sau comercializate. Cu regret majoritatea
întreprinderilor din ţara noastră sau nu dispun de suprafeţe amenajate pentru depozitarea
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
producţiei sau dispun de suprafeţe mici şi neamenajate. Din acest punct de vedere devine
evidentă importanţa construirii unui depozit în suprafeţele libere ale întreprinderii, destinat
pentru păstrarea provizorie a mărfurilor pregătite pentru transport şi pentru efectuarea
operaţiunilor tehnologice de grupare şi de formare a loturilor de mărfuri pentru transport.
Orice depozit trebuie analizat ca un element indispensabil al sistemului logistic al
întreprinderii de transport, sistem care formulează sarcinile funcţionale ale depozitului.
Funcţiile de bază ale depozitelor de mărfuri sunt următoarele:
- transformarea sortimentului de producere în sortiment de consum sau de transport;
- depozitarea, păstrarea provizorie şi prelucrarea mărfurilor;
- completarea loturilor şi pregătirea lor pentru transport,
- prestarea de servicii auxiliare.
S.A.”Agroprofil” dispune de un depozit,ce poate fi reamenajat în unul cu capacitatea de
refrigerare.
Conform specificului de funcţionare, depozitul este unul, care deserveşte doar transporturile
rutiere auto.
Conform construcţiei, depozitul va fi un edificiu cu un singur etaj, cu pereţi capitali,
acoperit.Schimbarea lui constă în proiectarea caracteristicilor acestui depozit reutilăndu-l.
Conform duratei de păstrare, depozitul reproiectat este un edificiu pentru depozitări îndelungate,
de durată medie şi mare.
Orice deposit trebuie să corespundă unui şir de condiţii tehnice şi de exploatare, după cum
urmează :
- să fie dimensionat corect, astfel ca suprafeţele de depozitare să asigure prelucrarea cantităţii
planificate de mărfuri, având în vedere neuniformitatea fluxurilor de intrare şi ieşire, caracterul
sezonier al proceselor şi perspectivele economice concrete,
- să asigure mecanizarea complexă a tuturor operaţiilor de încărcare-descărcare şi de
prelucrare a mărfurilor cu cheltuieli optime de mijloace financiare şi resurse energetice,
- să asigure accesul operativ şi comod la terminal al tuturor operatorilor de transport, precum
şi în interiorul caroseriilor vehiculelor la etapele de încărcare şi de descărcare,
- să asigure realizarea operativă a lucrărilor de încărcare-descărcare şi de prelucrare a
mărfurilor,
- să corespundă condiţiilor de păstrare a mărfurilor depozitate, condiţiilor antiincendiare şi a
securităţii muncii,
- să fie dotat cu utilaj modern, care realizează controlul de intrare şi de ieşire, cu sisteme
informaţionale performante, care prelucrează operativ informaţiile şi permit perfectarea
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
operativă a actelor şi documentelor însoţitoare de marfă, să asigure schimburile permanente de
informaţii cu orice destinaţie.
Sub aspect economic depozitul este destinat pentru obţinerea de venituri din prestarea
serviciilor de încărcare-descărcare, depozitare, păstrare, perfectarea documentelor, ţinerea
evidenţei, informare.
Astfel, prin concentrarea fluxului de mărfuri în cadrul depozitului va deveni posibilă o mai
bună utilizare a materialului rulant al întreprinderii de transport. Oferind pentru potenţialii clienţi
un serviciu adăugător foarte util, agentul transportator va deveni mai accesibil şi mai atractiv.
Capacitatea depozitului Qdep se determină astfel:
Qdep=Nlăzi∙qlăzii ,kg ,unde: (2.9.1.)
Nlăzi – numărul lăzilor
qlăzii - capacitatea unei lăzi,kg
Se determină aria unei lăzi:
Sladă= Lladă∙lladă ,unde: (2.9.2.)
Lladă – lungimea lăzii,m
lladă – lăţimea lăzii,m
Sladă =0,6∙0,4=0,24 ,m2
Capacitatea depozitului pentru un sezon va fi: Qdep=20000∙20=400000 kg
Capacitatea anuală a depozitului reprezintă: Qdepan = Qdep ∙ Psezon ,unde:
Psezon – perioada sezoanelor (5 luni)
Qdepan = 400000∙5=2000000 kg/an
Ştiind că aria depozitului Sdepozit=800 m2 ,determinăm numărul de lăzi ce încap în depozit va fi:
𝑆𝑑𝑒𝑝 800
Nlăzi= = =3333 lăzi∙6 nivele=20000 lăzi (2.9.3.)
𝑆𝑙𝑎𝑑ă 0,24
Unde: qlăzii-cantitatea de marfă ce încape într-o ladă=20 kg
Luînd în considerare că mărfurile ce se planifică de transportat au un caracter sezonier, se
propune de a utiliza depozitul mai efectiv.Pentru aceasta este necesar de a planifica fluxurile de
mărfuri.Se propune de a distribui mărfurile în depozit în dependenţă de perioada anului,zilele de
lucru (267) şi de capacitatea depozitului (400 t).
Zilele de lucru a şoferilor se determină astfel:
Zlucruşof=Zan− Zod − Zsărb− Zconcediu = 365 – 52 – 11 – 31 = 271 zile (2.9.4.)
Astfel,pe perioada unui an se planifică de transportat mărfurile astfel:
mai-iunie – se trnsportă vişine şi cireşi (54 zile)
iulie-august – se transportă caise şi piersici (54 zile)
septembrie-octombrie – se transportă prune (54 zile)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
noiembrie-decembrie – mere (54 zile)
ianuarie-februarie – mere (54 zile)
Numărul de zile necesare pentru eliberarea depozitului:
Nneczile=Zlucru – Lanului , unde: (2.9.5.)
Zlucru – Zilele de lucru
Lanului – lunile anului (5)
Nneczile=271/5=54 zile
Calculăm numărul de ture necesare pentru eliberarea depozitului:
𝑄 𝑑𝑒𝑝
Nt= , unde: (2.9.6.)
𝑁𝑙ă𝑧𝑖∙ 𝑁𝑎
Qdep-capacitatea depozitului,kg
Nlăzi-numărul de lăzi ce încap în depozit
Na-numărul de autovehicule
400
Nt= =6,6 ture
20000∙3
2.9.2. Elaborarea planului frigorifernlui
2.9.2.1. Selectarea metodei de racire.
Pentru orice dislocare a dipozitivelor de răcire, trebuie sa fie asigurată evacuarea tuturor
fluxurilor de căldura din incăpere, pentru ca temperatura medie din cameră să se menţina la
nivelul necesar. Dislocarea dispozitivelor de răcire în calea fluxurilor de căldura va asigura
distribuirea omogenă a temperaturilor şi influenţa acestora va fi minimală.
Pentru camerele de păstrare a produselor congelate vom folosi răcirea prin baterii, cu
convectia naturala a aerului. Viteza aerului in camera va varia in limitele 0.05…0.15 m/s.
Pentru camerele de pastrare a fructelor si legumelor se vor folosi racitoare de aer cu miscarea
fortata viteza medie a aerului variind pina la 10m/s
Pentru camerele universale se va folosi sitemul de racire combinat care va include in sine atit
racitoare de aer cit si baterii.
2.9.2.2. Selecterea regimului de temperaturi.
Conditiile de pastrare a produselor refrigerate si congelate sunt diferite. Produsele refrigerate se
pastreaza la temperaturile in jurul lui 0 la o umeditate relativa optimala, fiindca majorarea
umeditatii relative pină la saturatie duce la micsorarea pierderilor de la uscare, dar in acelasi timp
cresc pierderile de la mucigairea produselor. In incaperile de pastrare a produselor congelate cu
temperaturile de -18 si mai jos sporirea umeditatii aerului pina la saturatie nu duce la pierderi
de la dezvoltarea microorganismelor iar uscarea produselor scade. Din aceasta cauza in camerele
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
de pastrare a produselor congelate se recomanda mentinerea umeditatii cit mai apropiate de
100%.
Pastrarea produselor congelate la temperature cit mai joase permite majorarea duratei de
pastrare fara inrautatirea calitatilor produsului.In camerele de pastrare a fructelor si legumelor se
recomanda mentinerea temperaturii in functie de produs, aceasta sa nu fie mai joasa decit
temperatura punctul crioscopic al produsului.Pentru pastrarea legumelor se va mentine
temperatura in camera de 2..6 si umeditatea relative de 85..95%.
In camerele universale se va mentine temperatura in functie de produs.
2.9.3. Calculul izolatiei termice pentru camerele cu temperature de 0 grade
Grosimea izolatiei termice a peretilor o determinam din formula:
1 1 𝛿 1
𝛿𝑖𝑧 = 𝜆𝑖𝑧 [𝑘 − (𝛼 + ∑𝑛𝑖=1 𝜆 𝑖 + 𝛼 )] (2.9.3.1.)
0 𝑒𝑥 𝑖 𝑖𝑛
λi ,λiz-coeficientu termoconductivitatii termice a peretelui si a stratului de izolatie termica

(w/mk).
k0-coeficientu transferului de caldura prin perete il alegem din tabele (w/m2k) el depinde de de
constructia peretelui si de temperaturile de pe ambele parti ale lui
αex- coeficientu conductivitatii termice din exterior sau din partea mai calda a peretelui
(w/m2k).
αin- coeficientu conductivitatii termice din interior sau din partea mai rece a peretelui (w/m2k).
δi- grosimea straturilor constructiei peretelui (m)
a) Pentru pereti exteriori alegem constructia
Calculam grosimea stratului de izolatie termica

Din indrumar alegem marimile coeficientilor:
αex=23 (w/m2k) ; αin=9(w/m2k) ; R=2,4 (m2/k w) ; k0=0,417 (w/m2k) ; λi=0,018(w/mk).
iz   iz   
1 1 0.020 0.0004 0.02 0.38 0.02 1 
      
 
k e 0.98 0.3 0.93 0.81 0.93 i 
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
δiz=0,031(m) aceasta marime o rutunjim pina la una existenta
δiz=0,05(m)
Recalculam marimea reala a coeficientului de transfer de caldura
1
k 
 1 0.020 0.0004 0.02 0.38 0.02 iz 1 
 i  0.98  0.3  0.93  0.81  0.93    e 
 iz  (2.9.3.2.)
k0=0,288(w/m2k)
b)pentru pereti interiori si camere ne racite alegem constructia:

iz   iz   
1 1 0.24 0.004 0.02 1 
    
 k  e 0.47 0.3 0.98 i 
δiz=0,029(m) aceasta marime o rutunjim pina la una existenta:

δiz=0,05(m)
1
k 
 1  0.24 0.004 0.02  iz 1
      i  e
 i  0.47 0.3 0.98  
k0=0,281(w/m2k)
c)pentru pereti interiori si camere racite alegem constructia:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
iz   iz   
1 1 0.24 0.004 0.02 1 
    
 k  e 0.47 0.3 0.98 i 

δiz=0,05(m)
1
k 
 1  0.24 0.004 0.02  iz 1
       
 i  0.47 0.3 0.98  i e
k0=0,284(w/m2k)
d)pentru tavan alegem constructi

iz   iz   
1 1 0.012 0.04 0.0001 0.035 1 
     
 k  e 0.03 1.86 0.15 2.04 i 

δiz=0,05(m)
1
k 
 1  0.012 0.04 0.0001 0.035  iz 1
       i  e
 i  0.03 1.86 0.15 2.04  
k0=0,294(w/m2k)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
2.9.4.Consumul de frig de la respiratia fructelor si a legumelor.
Acest flux de caldura se calculeaza doar pentru camerele de pastrare afructelor si alegumelor.
Fluxul de caldura Q5 se determina prin formula:
Q5=V∙(0.06∙qp+qm∙0.94) (2.9.4.1.)
V= volumul camerei (t)
qp=92 (kj/kg) fluxul de caldura de la produs la primire in camera t=15℃
qm=21 (kj/kg) fluxul de caldura de la produs in timpul pastrarii t=2 ℃
Q5=100∙(0.06∙92+21∙0.94) Q5=2,526kw
Mere timpurii
2.9.5. Calculul termic al maşinii frigorifice cu o treaptă si selectarea
compresoarelor in camerele de păstrare a fructelor si a legumelor.
Cunoscind necesarul de frig dupa temperaturile de vaporizare , determinam pentru fiecare
temperatura de vaporizare puterea frigorifica necesara a compresoarelor sectiei de masini din
 Q
0c
Q
0 b
formula: (2.9.5.1.)
Q0-puterea frigorifica necesara a compresorului din sectia de masini(w)
Q0c-sarcina compresorului la temperatura data de vaporizare din calculul fluxului de caldura(w)
ρ-coeficient de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu racire directa ρ=1,05..1,07
b-coeficientu timpului de lucru
1.06 31500
Q
0 0.8 1000 (2.9.5.2.)
Q0=41,737Kw
Determinarea temperaturii de condensare:
Din sarcina de proectare se stie ca condensatorul este racit cu aer
tcd=ta2+(8..12) tcd=33+7 tcd=40
ta2-temperatura apei la esire din condensator
ta2=ta1+∆ta ta2=28+5 ta2=33
ta1-temperatura aerului la intrare in condensator se accepta egala cu temperatura de calcul a
aerului pentru vara in localitatea data
ta1=28
∆ta-incalzirea apei in condensator ∆ta=(4..6)
De pe diagrama lgp-I dupa desenarea ciclului determinam punctele de stare pentru fiecare punct.
Tabeleul 2.9.5.1.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Parametrul 1 2 3 4 5 6 7
Temperatura( ) 0 126 40 40 35 -10 -10
Presiunea (bar) 2,9 15,6 15,6 15,6 15,6 2,9 2,9
Entalpia (kj/kg) 1474 1733 1488 386 361 361 1449
Volumul(kg/m3) 0,453 0,117 - - - - -
1)Puterea frigorifica specifics mssica, (kj/kg)

qo=i6-i5 qo=1449-361 qo=1088 kj/kg
2)Lucrul mecanic specific de comprimare (kj/kg)
l=i2-i1 l=1733-1474 l=259 kj/kg
3)Puterea frigorifica volumica (kj/m3)
qv=qo/v1 qv=1088/0,453 qv=2501 (kj/m3)
4)sarcina termica specifica a condensatorului (kj/kg)
qc=i2-i4 qc=11733-386 qc=1372(kj/kg)
5)Debitul masic de agent frigorific (kg/s)
M=Qo/qo M=41,7/1088 M=0,038kg/s)
6)Debitul volumic de agent aspirat de compresorm (m3/s)
V=M·v1 V=0,038*0,453 V=0,017 (m3/s)
7)coeficientu de debit
Pc=2,9(bar) presiunea de refulare
Po=15.6(bar)presiunea de aspirare
c=0,02 coeficientu spatiului mort
Pierdele de presiune la aspiratie
Pa  0.03 Po ∆Pa=0,087
Pr  0.05 Pc
Pierderile de presiune la refulare
Pa  0.03 P0
Pr  0.1 Pc ∆Pr=1,56
c  0.02
Calcul pierderile de la laminarea agentului in supape
 c  
Po  Pa Pc  Pr P0  Pa 2.9  0.087 156  156 2.9  0.087 
1    l  0.02   
Po  Po Po  2.9  2.9 2.9 
λl=0,871 (2.9.5.3.)
Calculul pierderilor de la incalzirea agentului
T0
λ ω 
Tc λw=263/313 λw=0,84 (2.9.5.4.)
Calculul coeficientului de debit
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
λ= λl ·λw (2.9.5.5.)
λ=0,871·0,84 λ=0,732
8)volumul cursei pistonului
Vh=V/ λ Vh=0,017/0,732 Vh=0,023m3/s
(2.9.5.6.)
9) Cunoscind volumul cursei pistonului selectam din Maludina N.G. Kerzhakov
V.M.,,Holodilino kompressionie mashini i ustanovki”2006 compresoarele necesare. Se
recomanda ca ele sa fie de acelasi tip cu volumul sumar al cursei pistonului Vhr=(0,97..1,25)Vh
alegem 2 compresoare :
Tabelul 2.9.5.2.
Caracteristica compresorului selectat
Parametrul Caracteristica
Marca compresorului 2AB-8

Nr. rotatii 960
Puterea frigorifica
la to=-15 si tc=30 18650 w
Puterea efectiva
consumata 6,3 kw
cilindrea
m3/h 46,3
m3/s 0,013
Lungimea 635mm
Latimea 585mm
Inaltimea 691mm
Marca motorului AOP2-82-6
Diametrul racordului aspiratie 100mm
Diametrul racordului refulare 65mm
2.10.Elaborarea proiectului de reasamblare a motoarelor MAC spre ”Gaz-

Diesel”
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
2.10.1.Concept de proiect
Conceptul acestui proiect este motivat în Legile Republicii Moldova de conservare a
energiei şi a mediului ambiant, şi corespunde obiectivelor Strategiei Naţionale de dezvoltare şi
securitate energetică, Strategiei Energetice a R.M. şi îşi propune următoarele acţiuni:
1. Implementarea a alimentărilor cu gaze naturale comprimate (mai departe, GNC), care
prezintă varianta economică şi ecologică optimă pe piaţa actuală de carburanţi;
2. Oferta accesului la tehnologiile moderne de alimentări cu GNC în parcurile auto şi maşini
agricole de dimensiuni mici şi mijlocii;
3. Lărgirea ariei de răspândire a GNC, mai ales în zonele rurale, din aplicarea oportunităţii
de confort sporit în alimentările de garaj;
4. Adaptarea în masă a vehicolelor şi maşinilor agricole la combustia pe GNC, inclusiv şi a
vehicolelor şi a maşinilor agricole pe Diesel;
Obiectivele proiectului sunt:
1. Oferta accesului liber în beneficiul consumatorilor urbani şi rurali la combustibil gazos
ieftin şi ecologic pur;
2. Oferta accesului la GNC pentru organizaţiile bugetare şi serviciile / departamentele de
Stat;
3. Economisirea unei cote esenţiale de cheltuieli în agricultură, şi în sectorul privat;
4. Conservarea mediului ambiant din diminuarea noxelor de eşapamente.
Prioritatea proiectului este motivată de următoarele:
1. Gazele naturale astăzi prezintă cel mai accesibil şi cel mai ieftin carburant de pe piaţa
Republicii Moldova;
2. Termenii de recuperare investiţii în complexul de alimentare cu GNC sunt de scurtă
durată (până la patru ani);
3. GNC pot fi produse din sursele energetice renovabile (biogaze);
4. GNC sunt cel mai ecologic şi cel mai sigur carburant de pe piaţa actuală de carburanţi;
Implementarea proiectului va permite păstrarea mediului ambiant, diminuarea
cheltuielilor de transport şi de procesări mecanice în diferite sectoare, inclusiv rural, deprimarea
poverii financiare din consumul de carburanţi, înviorarea în deosebi a antreprenoriatului rural din
oferta soluţiei economicoase pentru cheltuielile costisitoare inevitabile la prelucrarea plantaţiilor
şi suprafeţelor agricole.
Acest proiect este unul durabil cu termeni nelimitaţi de dezvoltare reieşind din premiza,
că gazele naturale sunt evaluate ca combustibilul secolului XXI. În sectorul transporturilor,
maşinilor şi utilajelor de forţă gazele naturale prezintă cea mai atractivă soluţie combustibilă cu
aplicare de perspectivă.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Opţiunule proiectului vor fi prezente prin:
1. Instalarea în zonele de alimentări publice cu GNC a compresoarelor de capacităţi reduse,
care vor satisface strictul necesar de carburanţi pentru unităţile beneficiare în aria lor de
amplasare cu posibilitatea de extindere a capacităţilor de alimentare după solicitările ulterioare,
care vor deriva din perspectiva de dezvoltare a unităţilor consumatoare de carburanţi gazoşi.
2. Adaptarea vehicolelor şi maşinilor agricole, a utilajelor de forţă la combustia pe GNC
concomitent cu dezvoltarea alimentărilor.
3. Lansarea pe piaţa de servicii specializate a unui nou gen de activitate socio-comercială –
implementarea opţiunilor moderne de combustii alternative, inclusiv şi de aplicare a surselor de
biogaze regenerate din diferite surse regenerabile.
fig.2.10.1.1.Diagrama preţurilor de carburanţi

Economiile din substituirea carburantului lichid cu GNC actualmente constituie 6,50 lei
per litru/nmc, sau aprox. 0,40 Euro/litru. Respectiv, economiile din substituirea benzinei sau a
motorinei cu GNC constituie aprox. 400 Euro la o tonă, ce permite recuperarea investiţiilor în
organizarea alimentărilor de garaj cu GNC în cei mai reduşi termeni. Alimentările publice sunt
mai puţin avantajoase din cauza sarcinilor obiectiv mai inefective de procesare a utilajelor de
comprimare, acestea rezultă şi cheltuieli suplimentare de comercializare a GNC, excluse în cazul
alimentărilor de garaj.
În continuare se va examina perspectiva pieţei globale de carburanţi:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.10.1.2.Perspectiva pieţei globale de carburanţi
Experienţa mondială în domeniul combustiei alternative pe gaze denotă un salt enorm – mai mult
ca dublu, ultimii trei ani datorită acţiunilor guvernamentale ale ţărilor-promotoare, cât şi datorită
factorilor importanţi, caracteristici şi pentru R.M. sînt expuşi mai jos:
Fig.2.10.1.3.Dinamica pieţei mondiale de vehicule pe GNC
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Gazele naturale astăzi prezintă unicul carburant fosil accesibil în aproape întreg teritoriul
Republicii Moldova, triplu mai ieftin decât benzina sau motorina, ecologic semnificativ mai pur,
precum şi cel mai sigur în exploatare carburant, care nu impune transport ineficient de
carburanţi;
2.10.2.Originea gazelor naturale
În Statele Unite gazele naturale se produc prin 2 metode.
1. Din rezervoarele subterane de carburant fosil (mineral), care conţine gaz natural, ţiţei
lichid şi alţi componenţi. Extragerea necesită disocierea gazelor de ţiţei şi înlăturarea
impurităţilor. Biogazele prezintă mixul de metan şi alte gaze, care se formează în rezultatul
discompunerii materialelor organice.
2. Biogazul se extrage extrem de simplu prin tratarea tuturor deşeurilor animaliere şi
agricole, a culturilor cu conţinut de celuloză, a deseurilor chimice (plastic, cauciuc, etc.). Astfel,
metanul din gazoduct este substituit prin metanul de seră, captat din transformarea biogazului
extras din surse de deşeuri regenerabile în metan, ceea ce în consecinţă permite diminuarea cotei
de aplicare a carburantului lichid fosil în transport şi sectorul energetic.
În Republica Moldova gazele naturale au originea următoare:
1. Sunt extrase din gazoductul transeuropean, care transitează teritoriul Republicii
Moldova, şi pot fi utilizate fără careva limite la dimensiunea necesarului de consum pentru
economia naţională a R.M. Bani să fie.
2. Biogazele prezintă mixul de metan şi alte gaze, care se formează în rezultatul
discompunerii materialelor organice.
Fig2.10.2.1.Conducta de gaze
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.10.2.2.Parametrii şi cotele poluante ale carburanţilor
Fig.2.10.2.3.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
2.10.3.Conţinutul proiectului
Actualmente a devenit real accesibilă tehnologia de adaptare a motoarelor Diesel la combustia pe
gaze (GNC sau GPL), ceea ce înseamnă, că cota majoră de consum Diesel poate fi diminuată
prin substituirea acesteia cu carburantul gazos ieftin;
fig.2.10.3.1.motorul gaz-Diesel al autotractorului cu şa DAF XF 110
Fig 2.10.3.2.Schema de alimentare şi control al gazo-Diesel-ului DDF

1 – rezervorele de păstrare a gazelor; 2 – reductorul de gaz; 3 – dozatorul de gaz; 4 –
turbocompresorul; 5 – supapa de admisie a aerului; 6 – amestecătorul; 7 – dozatorul de amestec
de gaz cu aer; 8 – conductele de admisie; 9 – cilindrii; 10 – rezervorul de combustibil lichid; 11 –
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
filtrul de combustibil; 12 – pompa de combustibil; 13 – pompa de combustibil de presiune mare;
14 – secţiunile de admisie a combustibilului în acumulator; 15 – secţiunile de admisie a
combustibilului în injectoare; 16 – conducte de combustibil de presiune înaltă; 17 –
acumulatorul; 18 – circulaţia combustibilului din acumulator; 19 – regulatorul presiunii primare;
20 – injectoarele.
Varianta legeră de adaptare, numită Diesel Dual Fuel (DDF), prin care motorul Diesel nu
suferă modificări tehnice, ci doar adaptarea sistemului suplimentar de alimentare cu gaze, care
funcţionează în paralel cu sistemul existent de alimentare Diesel. Această variantă de modificare
permite de a substitui motorina prin gaze în raport de până la 93% în cazul adaptării la GNC,
sau în raport de 50/50 în cazul adaptării la GPL. Varianta DDF foloseşte injecţia-pilot de
motorină Diesel (aşa zisa „bujie lichidă”) pentru asigurarea incendierii mixului carburant cu
gaze, dozat de controllerul digital.
Motoarele în versiunea DDF pot funcţiona cum pe gaze (GNC sau GPL) cu motorină, aşa şi
numai pe motorină.
Varianta radicală de modificare a motoarelor Diesel pe gaze (DDK) înseamnă adaptarea
motorului la carburantul gazos cu modificarea camerei de ardere şi a pistoanelor, eliminarea
pompei de injecţie Diesel. Aceatră variantă de modificare necesită dezmembrare motor de pe
vehicul, dezasamblare motor cu modificarea de componenţi (pistoni, chiulasa, ş.a.). Varianta
DDK rezultă funcţionare motor modificat numai pe gaze, este mai costisitoare, dar totodată
rezultatele fiind şi ele mai performante: eşapamente mai pure, funcţionare şi mai silenţioasă, şi
longivitate mai sporită de funcţionare. Consecinţele acestei modificări înseamnă varianta de
alimentare numai pe gaze (GNC sau GPL) fără a mai utiliza ulterior motorina ca carburant la
motorul modificat.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Fig.2.10.3.2. Schema de alimentare şi control al gazo-Diesel-ului DDK
NO x, ppm
1500 1200
1000 900
NO x
500 600
CO2
0 300
2
CO2 *10, CH, ppm
ppm
700 400
600 250
500 100
CH
Kx, %
CO, ppm
1500 30
Kx
1000 10
Ne, кВт
500 170
CO
150
Me, Ne
Н.м Me
800 130
700 110
0,04 90
G т зап,
кг/час G г, G ДТ,
Kg/h 6 кг /час
G т зап Kg/h
4 20 40
Gг
G ДТ
2 15 30
Gв
Kg/h
кг/час 20
10
Gв
600
300
1000 1200 1400 1600 1800 2000 nd мин
-1
дизель, газодизель
Diesel Gazo-Diesel
Fig.2.10.3.3.Caracteristicile de viteză a Diesel-ului şi gazo-Diesel-ului
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
NOx, ppm
1400
1000
1300
600
2080
CH, ppm
200 500
2
CO2 *10,
ppm CH
800 300
2080
1300
500 100
CO2
200
CO, ppm
2000
1500
1300
1000
500
Gт зап,
кг/час G т зап G г,
Kg/h кг /час
8
Kg/h
Gг
6 20
Gт зап Gг
4 15
Gв
кг/час 10
Kg/h
Gв
600 5
300
0 40 70 100 130 160 Ne,кВт
-1 -1
2100 мин
min-1 1300 мин
min-1
Fig.2.10.3.4. Caracteristicile de solicitare a gazo-Diesel-ului

Ambele variante de modificări motoare Diesel conţin particularităţi specifice, care permit
dezvoltarea noii infrastructuri de combustie pe gaze în diferite scenarii tehnice, organizatorice şi
financiare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Experienţa mondială în adaptările de motoare Diesel la combustia pe gaze conţine
rezultate incontestabile, care stau la baza acestei opere triplu eficiente: tehnologice, ecologice,
economice. Studiul eficienţei economice arată, că motoarele Diesel, adaptate la combustia pe
gaze, pot oferi economii la consumul de carburant (numai reieşind din decalajul de preţ dintre
Tabelul 2.10.3.1.
EFICIENŢA VARIANTELOR DE ADAPTĂRI MOTOAREALOR DIESEL LA
COMBUSTIA PE GAZE
Motor Gaze naturale
Parametru de
Gaze petroliere
versiunea comprimate
bază
UM lichefiate GPL
VARIANTE de origine GNC
OPŢIUNI DIESEL DDF DDK DDF DDK
A B C E F G H I
Cota de substituire a Motorinei Diesel
1 cu gaze cota 100/0 20/80 0/100 50/50 0/100
2 Preţ Motorină Diesel lei/litru 12,00
Preţ GNC = echivalent litru Motorină
3 Diesel lei/nm3 5,10
Preţ GPL = echivalent litru Motorină
4 Diesel lei/kg 5,10
5 Consum ipotetic Diesel la 100 km litri 30
6 Consum Diesel la 100 km lei 354,00
7 Consum Diesel+GNC la 100 km lei 196,80
8 Consum GNC la 100 km lei 157,50
9 Consum Diesel+GPL la 100 km lei 259,50
10 Consum GPL la 100 km lei 165,00
11 Economii de consum la 100 km lei 0,00 157,20 196,50 94,50 189,00
12 Economii de consum la 100 km % 44,4 55,5 26,7 53,4
motorina Diesel şi gaze – petroliere sau lichefiate) de 26 – 55%.
Ca urmare a gradului de economii realizate, care rezultă din adaptările motoarelor
Diesel la combustia pe gaze, apare evident un alt aspect important al acestei opere – termeni
rapizi de recuperare investiţii, care în practica mondială cuprind cadrul de 3 – 8 luni.
Urmând exemplul ţărilor promotoare de noi tehnologii, R.M. poate însuşi oportunitatea de
diminuare a cheltuielilor pentru consumul de carburanţi în toate sectoarele energetice şi de
transport, oriunde este (şi unde nu este) aplicată propulsia pe Diesel din substituirea motorinei cu
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
gaze (transport public municipal, salubrizare, bugetar, logistic, grupuri electrogene autonome,
maşini agricole, pompe de irigare, transport feroviar şi fluvial, etc.);
Tabelul 2.10.3.2.
Clonarea experienţei mondiale de succes în domeniu ar permite beneficiarului să beneficieze de

noile tehnologii de alimentări personalizate, ce, de fapt, ar însemna o remodelare a infrastructurii
de alimentări cu gaze în scopul ameliorării rapide a acesteia. Astfel, antreprenoriatul rural şi
micul business ar însuşi accesul la carburantul gazos în orice localitate rurală sau de acces redus.
La autotractoarele cu şa din cadrul S.A.”Agroprofil” se vor utiliza motoarele cu metoda de
alimentare DDF,prin care motorul Diesel nu suferă modificări tehnice,ci doar adaptarea
sistemului suplimentar de alimentare cu gaze, care funcţionează în paralel cu sistemul existent de
alimentare Diesel. Această variantă de modificare permite de a substitui motorina prin gaze în
raport de până la 93%.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tabelul 2.10.3.3
Preţurile pentru reutilarea autovehiculelor cu MAC spre lucrul lor în regimul de
gaz-Diesel 01.09 2010
Consumul de carburant în regim Numărul de rezervoare Preţul
Diesel (l) (300 l) reutilării.lei
10 3 32000
15 4 36000
20 5 40000
25 6 44000
30 7 48000
35 8 52000
40 9 56000
45 10 60000
50 11 64000
55 12 68000
60 14 76000
Luînd în considerare că rezervoarele cu gaz produc o sarcină adăugătoare,a fost aleasă varianta
cu consumul de 30l/100 km cu 7 rezervoare.
2.11.Securitatea muncii şi protecţia mediului ambiant
2.11.1.Întroducere în Securitatea muncii şi protecţia mediului ambiant.
Protecţia muncii şi a mediului ambiant reprezintă un sistem de măsuri sociale,
economice,organizatorice, tehnice, sanitar-igienice şi de profilaxie adoptate în baza actelor
legislative şi normative în vigoare, care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi
menţinerea capacităţii lucrative în procesul de muncă, a naturii şi mediului ambiant.
Pentru buna desfăşurare a procesului de producere, trebuie asigurate condiţii de muncă
favorabile, cu punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport în stare bună de exploatare.
Organizarea procesului de protecţie a muncii nu se limitează la măsurile care se iau în cadrul
sectorului, ci trebuie să continue şi pe parcursul procesului de transport.
Una dintre măsurile de bază de organizare a protecţiei muncii este instruirea şoferilor şi
cointeresarea lor în munca ce o efectuează, astfel încât să execute nesupravegheaţi totalitatea
sarcinilor puse la dispoziţie, fără a admite abateri, cu respectarea măsurilor de protecţie a
muncii.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Politica de personal şi instruirea acestuia reprezintă un element important al activităţii unităţii
economice. În cadrul activităţii de protecţie a muncii personalul întreprinderii trebuie să susţină
instrucţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare, să studieze şi să cunoască exact măsurile ce
trebuie întreprinse pentru depăşirea situaţiile critice. Conducătorii auto încadraţi în derularea
operaţiunilor de transport şi trebuie să cunoască şi să respecte cu stricteţe particularităţile
specifice ale organizării circulaţiei rutiere, să cunoască procedurile de respectat în cazurile de
forţă majoră.
Autocarele, autobuzele şi microbuzele se vor echipa obligatoriu cu:
- două stingătoare;
- trusă medicală;
- indicatoare de avariere;
- trusă de scule ;
- roţi de rezervă.
Stare tehnică a automobilului trebuie să corespundă normelor, starea tehnică a sistemului de
direcţie, a sistemului de semnalizare luminoasă şi sonoră să corespundă normelor de exploatare.
La întreprindere trebuie create condiţii sanitaro-igienice normale de lucru.
Este necesar să se respecte Codului Muncii al Republicii Moldova, în ceea ce priveşte durata
normală a timpului de muncă al salariaţilor angajaţi: timpul de lucru nu va depăşi 8 ore şi nu
trebuie
să fie mai mare decât 40 ore pe săptămână.
Siguranţa transportului constituie obiectul principal al Normelor unice Internaţionale de
circulaţie rutieră.
Protecţia muncii la întreprinderi este asigurată prin gestiunea procesului de producere în
conformitate cu standardele de protecţie a muncii, cu normele igienice şi sanitare, în baza
aplicării unor instrucţiuni speciale pentru protecţia muncii.
Metodele de protecţie a muncii includ analiza condiţiilor de lucru şi a procesul de transport, a
utilajului din dotare, a încăperilor de protecţie, analiza situaţiei accidentelor rutiere şi a bolilor
profesionale.
Măsurile de creare a condiţiilor de protecţie în procesul muncii la întreprindere sunt efectuate în
mod planificat, sunt concretizare în urma semnării contractului colectiv de muncă, avându-se în
vedere propunerile administraţiei şi a comitetul sindical local.
În cadrul acestor măsuri se evidenţiază:
- măsurile de profilaxie pentru prevenirea bolilor profesionale;
- măsurile pentru prevenirea accidentelor rutiere;
- măsurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Siguranţa conducătorului auto la derularea transportului depinde în mare măsură de amplasarea
mărfurilor, de stivuirea şi prinderea acestora în caroseria mijlocul de transport.
Condiţiile de muncă ale conducătorilor auto şi a personalului din cadru întreprinderii, sunt
determinate de următorii factori de bază:
- temperatura şi umiditatea aerului;
- viteza fluxului de aer;
- iluminarea şi ventilarea.
Reieşind din condiţiile stabilite de STAS 12.1.005 - 88, în perioada caldă şi rece a anului
temperatura aerului în încăperile întreprinderii se va menţine în limitele 22 - 24C. Viteza
fluxului de aer nu este mai mare de 0,1 m/s, iar umiditatea relativă nu depăşeşte 40-60 %.
În general, condiţiile de muncă ale conducătorilor auto care lucrează pe autovehicule sunt
asigurate.
2.11.2.Electrosecuritatea
Electrosecuritatea reprezintă un complex de măsuri şi mijloace social-
economice,organizatorice,tehnice şi tehnologice ce are ca scop asigurarea securităţii,păstrarea
sănătăţii şi menţinerea capacităţii de muncă a oamenilor pe parcursul procesului de muncă.
Electrosecuritatea cuprinde:
A. INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
Din punct de vedere al măsurilor de securitate se disting instalaţii de înaltă şi de joasă
tensiune. Instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt acele instalaţii de curenţi tari la care
tensiunea între orice fază şi pământ este de ce mult 250 volţi.
Excepţie de la prezentele norme fac instalaţiile de joasă tensiune, care să se găsească în
aceaşi încăpere cu instalaţiile de înaltă tensiune şi pentru care se vor aplica normele specifice
pentru înaltă tensiune.
Contolul şi supravegherea instalaţiilor interioare şi exterioare de joasă tensiune se fac de
către electricianul de serviciu, care trebuie să cunoască temeinic normele specifice de securitatea
muncii pentru instalaţiile electrice şi măsurile de prim ajutor în caz de electrocutare.
Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasă tensiune, pe care-l va
folosi înainte de a atinge cu mâna liberă părţile metalice ale instalaţiei sau echipamentului
electric.
Manevrele şi înlocuirea siguranţelor în instalaţiile electrice de joasă tensiune (circuitele,
motoarelor electrice, iluminat, etc.) se pot executa numai de personae calificate în meseria de
electrician.
Persoanele care execută scoaterea de sub tensiune, trebuie să pună plăci avertizoare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
În cazul lucrărilor ce se execută cu scoaterea parţială de sub tensiune, părţile din instalaţie
rămase sub tensiune şi care ar putea fi înâmplător atinse trebuie îngrădite.
Demontarea şi montarea unor conductori sub o linie de transport de înaltă tensiune
trebuie
Cablurile subterane de joasă tensiune şi manşoanele rămase descoperite în timpul
săpăturilor trebuie să fie suspendate astfel încât să nu facă săgeată (curbură).
Cablurile care trec printr-un şanţ deschis trebuie asigurate împotriva ruperii, prin
consolidarea lor pe scânduri şi grinzi, sau prin introducerea lor în jgheab provizoriu.
. La cablurile dezgropate prin scăpare trebuie să se aşeze plăci avertizoare, care să atragă
atenţia asupra pericolului, în cazul atingerii acestora.
Mutarea, îndepărtarea şi deplasarea cablurilor şi a manşoanelor trebuie să se execute
numai după întreruperea tensiunii şi deschiderea cablului şi sarcinii lui capacitive.
B. CONDIŢIILE CE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UNELTELE
ELECTRICE DE MÂNĂ ŞI ILUMINAT PORTATIV
Se consideră utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat uşor de
una sau două persoane şi cu care muncitorul în timpul lucrului are un contact bun şi îndelungat.
Utilajele portative trebuie să fie alimentate la tensiunea redusă de 12 V şi24 V, astfel:
tensiunea de 24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V în locuri foarte periculoase.
Utilajele portative trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. părţile conductoare să fie inaccesibile unei atingeri întâmplătoare;
b. izolarea bobinajului să reziste atât şocului metalic, cât şi mediului în care funcţionează
(umiditatea, căldura, agenţii corozivi, etc.);
c. mânerele şi reazemele pentru piept să se facă din material izolat sau din material acoperit cu
un material izolat. De asemenea, vor exista inele de apărare sau apărători care să împiedice
atingerea părţilor metalice ale sculei;
d. conductorii de alimentare să fie foarte flexibili, iar fixarea lor să se facă astfel încât să nu se
roadă la intrarea lor în carcasa sculei şi să se împiedice pe cât posibil smulgerea lor de la bornele
de legătură.
C. MIJLOACE DE PROTECŢIE FOLOSITE LA INSTALAŢIILE ELECTRICE
DE JOASĂ TENSIUNE
Se numesc mijloace de protecţie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele şi
dispozitivele portative, al căror scop este protejarea personalului care munceşte în instalaţiile
electrice lângă sau în apropierea părţilor aflate sub tensiune împotriva electrocutării, a acţiunii
arcului electric, precum şi împotriva altor accidente ce s-ar putea putea produce în timpul
lucrului în aceste instalaţii.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Mijloacele de protecţie se impart în:
a. mijloace de protecţie, care au ca scop să protejeze personalul contra electrocutării, prin
izolarea lui faţă de părţile aflate sub tensiune sau faţă de pământ (prăjini electroizolante, cleşti,
scule cu mânere izolante, mănuşi de cauciuc, electroizolante, cizme de cauciuc electroizolante,
galoşi electroizolanţi, platforme izolante, covoraşe de cauciuc electroizolante);
b. indicatoare mobile de tensiune, lămpi de probă şi cleşti de măsurat;
c. garnituri mobile pentru scurtcircuitare şi legarea la pământ, îngrădiri mobile şi plăci
avertizoare;
d. mijloace de protecţie împotriva arcului şi împotriva acţiunilor chimice ale produselor arderii:
ochelari de protecţie, mănuşi din foaie de cort, măşti de gaze.
Mijloace de protecţie izolate se împart în:
a. mijloace principale de protecţie;
b. mijloace auxiliare de protecţie.
Se numesc mijloace principale de protecţie acele mijloace a căror izolaţie suportă , în
condiţii sigure, tensiunea de regim a instalaţiei şi cu ajutorul cărora este permis să se atingă
părţile conducătoare de curent aflate sub tensiune.
E. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII PRIN ATINGERE
DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ
1. Definiţii şi generalităţi
Termenii mai des utilizaţi sunt definiţii şi explicaţii în cele ce urmează:
Punct neutru se numeşte punct al înfăşurării generatorului, transformatorului etc., a căror
tensiune faţă de bornele exterioare este aceaşi, ca valoare absolută, la funcţionarea normală.
Punct neutru legat direct la pământ (punct de nul) se numeşte punctul neutru al
transformatorului sau generatorului legat la instalaţia de legare la pământ, în mod direct sau
printr-o rezistenţă de valoare redusă, transformator de curentetc.
Punct neutru izolat se numeşte punctul neutru care nu este legat la instalaţia de legare la
pământ sau este legat prin aparate cu mare rezistenţă electrică.
Conductor de nul se numeşte conductorul legat la punctul de nul.
Conductor de pământ este conductorul care face legătura dintre partea metalică legată la
pământ şi priza de pământ.
Priza de pământ este un ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu pământul,
legaţi electric între ei.
Instalaţia de protecţie prin legare la pământ este instalaţia care stabileşte legătura cu
pământul a părţilor metalice ale unei instalaţii electrice care în mod normal nu se găseşte sub
tensiune, dar care în mod accidental s-ar putea afla sub tensiune.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Tensiunea de atingere este tensiunea sub care se poate afla omul atunci când atinge
elementele conductoare de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în mod
occidental pot intra sub tensiune, datorită unui defect de izolaţie.
Punerea la pământ se numeşte legătura accidentală a unor părţi ale instalaţiei electrice,
care se găsesc sub tensiune cu pământul sau cu părţi legate cu pământul.
Exemplu: atingerea unui conductor al unei linii aeriene cu stâlpul metalic este o punere la
pământ.
Legarea la pământ se numeşte operaţia prin care, în mod voit, se leagă la pământ anumite
părţi ale unei instalaţii electrice.
2.11.3. Izolarea suplimentară de protecţie
Această protecţie se aplică în afară de izolarea de lucru şi se realizează în mai multe
moduri:
a. aplicând o izolare suplimentară izolării de lucru pentru ca părţile metalice din
instalaţie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, însă care pot fi atinse, să nu
primească tensiune în cazul nefuncţionării izolaţiei de lucru;
b. aplicând o izolare exterioară pe carcasa utilajului electric;
c. izolând amplasamentul: se realizează astfel izolarea omului atât faţă de pământ
cât şi faţă de elementele care se găsesc în legătură cu pământul, în raza de manipulare.
Izolaţia suplimentară de protecţie a echipamentului electric trebuie preferată izolării
amplasamentului.
. Când se aplică izolaţia suplimentară de protecţie a echipamentului electric trebuie să se
acopere în mod solid şi durabil cu material izolant toate părţile metalice accesibile unei atingeri
şi care în caz de defect pot căpăta direct sau indirect tensiune.
Straturile de lac sau email, straturile de oxid, învelişul de material fibros chiar îmbibat nu
se consideră izolaţie de protecţie.
Izolarea de protecţie se consideră realizată dacă se folosesc carcase şi acoperări izolante,
materiale de instalaţii complet izolatoare, aplicări prin presare a unui material izolant pe
carcasele unor utilaje electrice mici, montări de piese intermediare izolante (în mecanisme,
arbori, frâghii, carcase etc.).
Izolarea amplasamentului ca măsură de protecţie este admisă numai în cazul
echipamentelor electrice stabilite.
2.11.4. Separarea de protecţie
Separarea de protecţie constă în separarea circuitului electric al unui singur consumator
cu o tensiune de cel mult 380 V de reţeaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de
separaţie sau unui grup moto-generator.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Separarea de protecţie are ca scop înlăturarea pericolului apariţiei unor tensiuni
periculoase la utilajul conectat pe circuitul de lucru al utilajului şi pământ, în cazul unei puneri la
carcasă.
Protecţia obţinută prin separarea de protecţie este eficace atât timp cât nu se produce în
partea secundară o punere la pământ (de exemplu datorită deteriorării unui conductor).
Într-o instalaţie în care se va folosi separarea de protecţie trebuie îndeplinite următoarele
condiţii:
a. Reţeaua va avea tensiuni până la 500 V. Tensiunea nominală în partea secundară a
transformatorului de separaţie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult 380 V.
b. La un transformator de separaţie sau la un grup moto-generator să nu se racordeze
decât un singur consumator, cu o intensitate nominală a curentului de cel mult 15 A.
c. Transformatorul de separaţie sau grupul motor-generator să aibă, pentru racordarea
consumatorului, o priză montată fix. Dacă consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de
alimentare trebuie să fie flexibile, în manta de cauciuc.
d. Pe partea secundară, circuitul să nu fie legat la pământ sau la alte elemente din
instalaţie.
e. Transformatorul de separatie să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie
montate cap la cap cu o bună izolaţie între bobine; se admite şi montarea concentrică a
înfăşurărilor, cu condiţia ca ele să fie distanţate prin suporturi izolante, care să asigure
menţinerea distanţei.
f. Transformatorul de separaţie trebuie prevăzut, cel puţin pe partea secundară, cu o
izolare suplimentară de protecţie.
2.11.5. Protecţia prin legare la pământ

Protecţia prin legare la pământ se realizează prin legarea părţilor instalaţiei electrice, care
trebuie protejată contra tensiunilor de atingere, cu anumite părţi metalice introduse în pămînt
pentru acest scop.
Conductibilitatea instalaţiilor de legare la pământ, fixe, trebuie să fie asigurată în orice
anotimp, ţinând seama de starea solului (uscare, îngheţ).
Legarea la pământ se va face conform STAS-ului în vigoare.
Pentru priza de pământ se va folosii:
a. ţevi metalice sau conducte rotunde masive (de exemplu oţel rotund);
b. benzi metalice cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată;
c. bare profilate metalice (corniere, I-uri, T-uri, şine de cale ferată etc.);
d. plăci metalice etc.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
. Reţeaua de conducte pentru apă poate fi întrebuinţată drept priză de pământ numai ân
cazul când ţevile metalice sunt înădite prin legături bune conducătoare de electricitate şi când nu
sunt acoperite cu straturi izolante (bitum, etc.). Legătura la pământ trebuie făcută înainte de
contorul de apă. Dacă ea se face după contor, trebuie prevăzută şuntarea contorului.
Rezistenţa electrică a instalaţiei de legare la pământ se măsoară imediat după executarea
şi apoi de două ori pe an, vara şi iarna, când se controlează şi calitatea legăturilor de la
suprafaţă.
2.11.6. Protecţia prin legare la nul
. Protecţia prin legarea la nul are ca scop evitarea menţinerii unor tensiuni de atingere
periculoase la elementele din instalaţiile electrice, care nu fac parte din circuitele curenţilor de
lucru, dar care în mod accidental s-ar putea găsii sub tensiune.
. Protecţia prin legarea la nul se poate folosi numai când punctul neutru al sursei de
alimentare este legat direct la o instalaţie de legare la pământ de exploatare.
Protecţia prin legare la nul se va executa, în mod obligatoriu, atunci când neutru sursei de
alimentare este legat direct la pământ şi când printr-o instalaţie de legare la pământ de protecţie
nu se poate asigura în caz de defect realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40 V, cu
mijloace justificate tehnico-economice.
Nu este permis ca în reţelele sau instalaţiile alimentate de aceaşi sursă de energie
electrică să se folosească pentru o parte din instalaţii protecţia prin legarea la nul, iar pentru alte
instalaţii sau echipamente electrice, protecţie prin legarea la pământ.
Se vor lua măsuri care să evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legându-se un
conductor de lucru (fază) în locul conductorului de protecţie.
. Conductorul de nul de protecţie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe
porţiunea de la tablou de distribuţie la care bara sau borna de nul este legată la instalaţia de
legare de pământ, (priză repetată de pământ) şi până la carcasa echipamentelor electrice
alimentate de la acest tablou.
Se admite ca în reţelele de iluminat conductorul de nul de protecţie să fie folosit şi drept
conductor de nul de lucru, însă numai până la ultimul tablou de distribuţie (în sensul
transportului de energie), ale cărui borne sau bare de nul sunt legate la instalaţii de legare de
pământ.
În instalaţiile în care se aplică protecţia prin legarea la nul sunt interzise legăturile de
protecţie la alte instalaţii de legat la pământ decât cele care servesc şi reţeaua de nul de protecţie.
Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca şi conductoarele de fază, în
ceea ce priveşte protejarea lor împotriva solicitărilor mecanice şi a izolării.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
La executarea legăturilor de nul la utilaje (echipamente) portative nu se permite a se
folosi: prize, fişe, cutii de joncţiune şi de ramificaţie care nu au contact de protecţie.
2.11.7. Prize de pământ
Ca prize de pământ se vor folosi în primul rând prizele naturale şi anume:
a. construcţia metalică a clădirii respective, fie că este constituită din stâlpi
metalici încastraţi în beton armat, fie că este construită din stâlpi de beton armat în contact cu
solul;
b. conductele metalice de apă sau canalizare îngropate în pământ;
c. ţevile metalice pentru tubaje.
În cazul în care rezistenţa prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu prezintă o valoare
suficient de mică, se va executa suplimentar o priză de pământ artificială.
Nu se poate utiliza în comun prize de pământ de protecţie pentru instalaţia de energie
electrică de joasă tensiune şi pentru instalaţia de paratrăsnete.
Priza de pământ de protecţie a instalaţiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate
fi comună cu priza de pământ a imobilului respectiv.
Priza de pământ de protecţie a instalaţiilor de recepţie cu antene colective, comune pentru
radio şi televiziune, poate fi aceeaşi cu priza de pământ a imobilului respectiv.
2.11.8. Protecţia automată împotriva tensiunilor de atingere
Protecţia prin releu de tensiune accidentală se poate întrebuinţa în orice fel de reţele, atât
cu neutrul izolat cât şi în cele cu neutrul legat la pământ, având drept scop, înlăturarea apariţiei
unei tensiuni de atingere periculoase pe o parte metalică care nu aparţine circuitului de lucru.
Protecţia P.A.T.A. constă în deconectarea în timp de 0,1 s de la toţi polii utilajului defect,
la care s-a ivit o tensiune de atingere considerată periculoasă.
Protecţia P.A.T.A. nu poate înlocui protecţia prin legarea la nul sau protecţie prin legarea
la pământ.
2.11.9. Protecţia împotriva tensiunilor de atingere
Se vor lega la instalaţiile de protecţie toate părţile metalice ale utilajelor electrice de
acţionare, comandă protecţie, reglaj, etc., precum:
a. carcasele metalice ale motoarelor electrice ale macaralelor, betonierelor,
malaxoarelor, pompelor vibratoarelor, ciururilor, maşinilor de găurit şi de profilat, circularelor,
benzilor transportoare, maşinilor de frecat mosaic, maşinilor unelte, maşinilor de curăţat parchet,
transformatoarelor sau agregatelor de sudură etc.;
b. carcasele metalice ale întrerupătoarelor manuale şi automate de protecţie şi
manevră, reostatelor etc.;
c. părţile metalice ale tablourilor de distribuţie, comandă, măsură control, etc.;
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
d. carcasele şi mezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune pentru
alimentarea utilajelor portative;
e. construcţiile metalice ale instalaţiilor de distribuţie electrică, de tip interior şi
exterior, precum şi împrejmuirile metalice ale elementelor conducătoare de curent;
f. părţile metalice ale corpurilor de iluminat;
g. corpurile manşoanelor de cabluri, prin învelişurile metalice ale cablurilor
electrice izolate cu hârtie, la ambele capete terminale ale acestora, asigurând astfel continuitatea
învelişurilor metalice pe toată lungimea acestor cabluri. La cabluri cu astfel de izolaţie, însă
înfăşurate cu benzi metalice se va asigura continuitatea învelişurilor metalice;
h. stâlpii metalici ai liniilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice.
Legarea la pământ a macarelor cu cale de rulare (şine) se face legând la reţeaua generală
de protecţie a şantierului toate instalaţiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metalic.
Conductorul de legătură va fi un cablu din cupru izolat cu înveliş de cauciuc, flexibil, cu
secţiunea minimă de 25 mmp.
F. MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA ELECTRICITĂŢII STATICE
Procesele tehnologice la care se produce electricitatea statică sunt următoarele:
a. concasarea, sfărâmarea şi măcinarea diferitelor produse;
b.trecerea aerului prin canale de ventilaţie şi deplasarea corpurilor în jgheaburi,
conducte şi furtunuri (la transportul pneumatic etc.)
c. filtrarea aerului saturat de praf ;
d.trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jigler, duză sau
sită (vopsitul pneumatic, prelucrarea unor obiecte prin suflarea cu nisip etc.);
e. pulverizarea lichidelor în special a celor dielectrice;
f. atingerea şi stropirea lichidelor în interiorul conductelor, rezervoarelor,
cisternelor, vaselor de încărcare etc. (în special în timpul transportului);
g. trecerea unor obiecte sau semifabricate prin maşini prelucrătoare (hârtia şi
fibrele trecute prin maşini, muşamaua şi cauciucul în procesul de fabricaţie etc.);
h. organele de maşini de la instalaţiile de transmisie, care au viteze foarte mari.
Pentru a înlătura pericolul de incendiu, datorită descărcării sarcinilor de electricitate
statică, acumulate pe materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în diferite feluri în procese
tehnologice industriale, se vor lua următoarele măsuri speciale:
a. se vor lega la pământ carcasele maşinilor, aparatelor şi utilajelor în care se
mărunţesc substanţele producătoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie;
b. se vor lega la pământ conductele prin care se deplasează amestecuri de aer praf;
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
c. filtrele de pânză din conductele de aer vor fi căptuşite cu o plasă metalică bine
legată la pământ, cu scopul neutralizării sarcinilor electrostatice;
d.se va descărca la pământ electricitatea statică produsă de curelele de transmisie,
prin montarea de piepteni metalici de descărcare sau prin vopsirea curelelor cu vopsele şi lacuri
speciale pentru mărirea conductibilităţii lor electrice. De asemenea, se pot utiliza curele
executate din materiale conductoare speciale;
e. se vor lega la pământ toate părţile metalice folosite în instalaţiile pentru
manipularea combustibililor, şi anume: conductele, rezervoarele, pompele , autocisternele,
cisternele de cale ferată, şinele de cale ferată la rampele de descărcare etc.
Prizele de pământ pentru electricitatea statică se vor executa conform normativelor şi
standardelor în vigoare. Ele pot fi comune cu prizele de pământ ale sistemului de protecţie contra
atingerilor.
2.12.Elaborarea măsurilor contra incendiu
Întreprinderile de transport posedă un pericol de incendii sporit, deoarece sunt dotate cu
utilaj de producţie complicat, cantităţi considerabile de lichide uşor inflamabile, gaze lichefiate
inflamabile, materiale combustibile solide, un număr considerabil de vase şi aparate în care se
păstrează produse cu pericol de incendii sub presiune, reţea dezvoltată de conducte cu armatura
de închidere – pornire, blocare şi ajustare, un număr mare de instalaţii electrice.
Cauzele incendiilor de caracter tehnic ce apar la întreprinderile de transport şi frecvenţa lor în
este următoarea:
- încălcarea regimului tehnologic - 33 la sută,
- defectarea utilajului electric -16,
- pregătirea nesatisfăcătoare a utilajului pentru reparaţie -13,
- autoaprinderea hainelor şi cârpelor îmbibate cu ulei - 10,
- nerespectarea graficului de reparaţii, uzura utilajului - 8,
- defecţiuni constructive ale utilajului -7,
- defectarea armăturii de blocarea a conductelor - 6,
- scânteile în timpul lucrărilor de sudare şi cu foc deschis – 4,
- alte cauze -3.
Teritoriul ITA trebuie în permanenţă să se menţină curat şi în ordine. Deşeurile de producţie şi
gunoiul trebuie sistematic transportate în afara întreprinderii în locurile speciale. Deşeurile de
ulei şi de producţie până la transportarea lor de pe teritoriul întreprinderii se colectează şi se
păstrează în locuri special prevăzute, boxe de metal închise ermetic. Produsele de combustibil şi
lubrifianţi vărsat trebuie imediat strânse.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Drumurile, trecerile către clădiri şi rezervorul cu apă, şi către posturile anti incendiu dintre
încăperi, clădiri trecerile la inventarul anti incendiu trebuie să fie tot timpul libere.
Utilizarea lor în scopuri de depozitare a materialelor, dispozitivelor, automobilelor este strict
interzisă.
2.13.Calculul rezistenţei instalaţiei de legare la pămînt
Calculil rezistenţei instalaţiei de legare la pămînt a unui motor electric racordat la reţeaua
380V,trifazată cu punctul neutru legat la pămînt cu tensiunea 380/220V.
Datele iniţiale pentru lucrarea de verificare:
Datele: ρ,Ω∙m=200; lv,m=3.5; dv,m=0.05; a/lv=2.0; r; t0,m=0.6; dor,m=0.01; Ntr,kVA=90
ρ, Qm - rezistivitatea solului;
lx.m - lungimea electrozilor verticali;
c/v, m - diametrul electrozilor verticali;
a/lv - raportul distanţei dintre electrozii verticali la lungimea lor;
„r" sau .,c" - modul de amplasare a electrozilor;
to, m - adîncimea îngropării electrozilor;
dor, m - diametrului electrodului orizontal;
N tr,kVA - puterea transformatorului.
1.Prezentăm schema de principiu a protecţiei prin legare la pămînt:
ZA ZB ZC
Ro R pp
.
fig.2.10.13.1 schema de principiu a protecţiei prin legare la pămînt
2. Determinam rezistenţa prizei unitare de pămînt după formula:
ρ𝑐𝑎𝑙𝑐 2𝑙𝑣 4𝑡+𝑙𝑣
Rv1= (𝑙𝑛 +0,5ln ) (2.13.1.)
2π∙𝑙𝑣 𝑑𝑣 4𝑡−𝑙𝑣
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
260 23.5 4∙1.34+3.5
Rv1= (𝑙𝑛 +0,5ln )=67.49
2∙3.14∙3.5 0.05 4∙1.34−3.5
t=lv/2+t0=3.5/2+0.6=1.34 (2.13.2.)
ρcalc=200∙1.3=260 Ω∙m
în care: t – distanţa de la mijlocul electrodului vertical pînă la suprafaţa solului (m) care se determină din
relaţia t=lv⁄2+to (fig.II.5.2). lv, dv - corespunzător lungimea şi diametrul electrodului vertical.
Rezistivitatea de calcul a solului ρcalc = ρψ, unde ψ -coeficient de sezon, ce consideră posibilitatea
măririi rezistenţei solului pe parcursul anului în dependenţă de zona climaterică. Pentru toate variantele
ψ =1,3 la calcularea rezistenţei de scurgere a electrodului vertical, şi ψ= 1,7 la calcularea rezistenţei de
scurgere a electrodului orizontal.
Schema instalării electrodului vertical:
t0
lv /2 lv
dv
3. Determinăm numărul n de electrozi verticali (orientativ) după formula:

n=Rv1⁄[Rp.p.]∙ηv (2.13.3.)
unde:
[ R p . p ] – rezistenţa admisibilă după norme a prizei de pămînt;
ηv - coeficientul de folosire a electrozilor verticali, pentru calculul orientativ ηv =l .
𝟐𝟖𝟎
[R. p . p .]≤4 ≤ 𝟔𝜴 (2.13.4.)
𝟏𝟎𝟎
Acceptăm numărul electrozilor verticali n=12 şi determinăm rezistenţa de scurgere a tuturor
electrozilor luînd în considerare coeficientul de folosire a electrozilor verticali din tabel:
Numărul Raportul distanţei dintre electrozi la lungimea lor, a⁄l v
de 1 2 3 1 2
electrozi Electrozii sunt amplasaţi în Electrozii sunt amplasaţi în
verticali rînd (linie) contur închis
2 0,85 0,91 0,94 - - -
4 0,73 0,83 0,89 0,69 0,78 0,85

6 0,65 0,77 0,85 0,61 0,73 0,80
10 0,59 0,74 0,81 0,56 0,68 0,76
20 0,48 0,67 0,76 0,47 0,63 '0,71
40 0,41 0,58 0,66
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
60 0,39 0,55 0.64
100 0,36 0,52 0,6 i
Cunoscînd numărul de electrozi n=12, raportul ,a/lv=l şi modul de amplasare - „amplasarea

în rînd" prin interpolare, găsim că ηv=0,57.
𝑅𝑣1 67,49
Atunci Rv= = =9,86Ω (2.13.5.)
12∙0,57 6,84
Determinăm rezistenţa de scurgere a electrodului orizontal, adică a electrodului ce leagă electric
între ei electrozii verticali:
𝜌 2
𝑙𝑜𝑟
Ror1= 𝑐𝑎𝑙𝑐 ∙ln (2.13.6.)
2𝜋∙𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑟∙𝑡0
ρcalc=200∙1,7=340Ω (2.13.7.)
Lungimea electrodului orizontal se determină din rela ţia:
lor=1,05∙(n-1) ∙a=1,05∙(12-1)∙2=23,1 m (2.13.8.)
340 533,6 340
Ror1= ∙ln = ∙ln 899,3=2,34∙ 6,8 = 15,9 Ω
2∙3,14∙23,1 0,01∙0,6 145
Determinăm rezistenţa de scurgere a electrodului orizontal cu luarea în considerare a
coeficientului de folosire a electrodului orizontal.
Deoarece n=12,a⁄lv=2 şi amplasarea “r”, prin interpolare găsim , ηor=0,4.
Deci, Ror1⁄ ηor=15,9⁄0,4=39,75 Ω (2.13.9.)
Determinăm rezistenţa totală a prizei de pămînt:
𝑅𝑣∙𝑅𝑜𝑟 9,86∙39,75
Rp.p= = =7,9 Ω (2.13.10.)
𝑅𝑣 +𝑅𝑜𝑟 9,86+39,75
Deoarece Rpp = 7,9 Ω > [RPPJ <6 Ω, este necesar de a efectua recalcularea, schimbînd unul sau
cîţiva parametri folosiţi în calcule (n, lv, dv, a/Iv etc)
Coeficienţii de ηor a electrodului orizontal care uneşte electrozii verticali ai prizei de pămînt în
grup
Raportul Numărul electrozilor verticali
distanfei 2 4 6 10 20 40 60 100
dintre
electrozii
verticali la
lungimea lor
Electrozii verticali sunt amplasaţi în rînd
-
_
1 0,85 0,77 0,72 0,62 0,42
2 0,94 0,90 0 ,8 4 0,75 0,56 --
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
-
0,82 _
3 0,96 0,92 0,88 0,68
Efectuăm recalcularea, considerînd a⁄iv 3 şi dv0=,07 şi atunci obţinem:

260 2∙3.5 4∙1.34+3.5
Rv1= (ln +0,5ln )=80,96
2∙3.14∙3.5 0.07 4∙1.34−3.5
n=R1v ⁄ [R.p.p.]=80,96/6=13,acceptăm numărul de electrozi verticali,n=14,atunci ηv=0,66.
Rv=80,96/14∙0,66=8,76 Ω (2.13.11.)
lor=1,05(n-1) ∙a=1,05(14-1) ∙3=40,96 m (2.13.12.)
340 40,962
1
R or= ∙ ln =2,34∙2,46=5,75 Ω (2.13.13.)
2∙3,14∙23,1 0,001∙0,7
R1or 5,75
ηor=0.5, Ror= = =11,5 (2.13.14.)
ηor 0,5
Rv∙Ror 8,76∙11,5
Rp.p= = =4,96 Ω (2.13.15.)
Rv +Ror 8,76+11,5
Calculul se consideră final, deoarece Rp.p=4,96<[RPP]<6 Ω.
Protecţiei prin legare la pămînt sunt supuse părţile metalice ale utilajului electric care nu fac
parte din circuitul electric, dar care din cauza unor defecte de izolaţie pot nimeri sub tensiune
(utilaje de acţionare, comandă, protecţie, reglaj, măsură, control etc.) şi de care se pot atinge
oamenii.
3.COMPARTIMENTUL ECONOMIC
3.1.Eficienţa economică a rutei internaţionale ”Drochia – Perm”

Mediul economic are un caracter dinamic datorită creşterii continue a nivelului concurenţial. De
asemenea, un rol determinant în această perioadă revine efectelor negative şi impactului puternic
al crizei financiare mondiale. Aceste elemente determină schimbările ce trebuie făcute în cadrul
firmelor în vederea adaptării lor la noile condiţii economice şi financiare de competitivitate.
Măsurile elaborate în prezentul proiect de licenţă au ca scop să asigure eficienţa înaltă de
utilizare a materialului rulant al întreprinderii în cadrul transporturilor internaţionale de mărfuri,
sporind indicatorii de productivitate a parcului şi personalului angajat, asigurând o accesibilitate
şi o atractivitate mai mare a serviciilor întreprinderii, diversificând gama de servicii oferite
potenţialilor clienţi.
În scopul optimizării utilizării materialului rulant în compartimentul de proiectare a fost
optimizat regimul de circulaţie pentru ruta internaţională ”Drochia-Perm”.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Raţionalizarea circulaţiei va conduce la economii importante de timp şi la sporirea
eficienţei utilizării materialului rulant.
Consumurile şi cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor se
determină de către agenţii economici transportatori, care desfăşoară activităţi în domeniul dat,
reieşind din caracteristicile tehnico-economice şi starea tehnică a unităţilor de transport,
prevederile legislaţiei, actelor normative, normelor şi normativelor în vigoare, preţurilor şi
tarifelor existente pe pieţele internă şi externă.
Metoda de repartizare a consumurilor şi cheltuielilor este determinată de politica de contabilitate
pe anul tarifar respectiv. În consumurile şi cheltuielile totale pe ruta de transport de mărfuri se
includ consumurile directe, indirecte şi cheltuielile perioadei de gestiune.
Consumurile directe cuprind consumurile de materiale şi consumurile directe privind
retribuirea muncii conducătorilor auto, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi medicale
obligatorii ale acestora.
Consumurile indirecte de prestări servicii includ uzura mijloacelor de transport, cheltuielile
pentru întreţinerea tehnică, pentru cauciucuri, precum şi cele legate de transportare şi păstrare.
Cheltuielile perioadei de gestiune includ cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile activităţii
financiare şi pierderile excepţionale (cheltuieli ce nu depind de parcursul automobilelor).
3.1.1.Calculul economic al activităţii mijloacelor de transport pe rută pe
parcursul unui an
3.1.1.2.Calculul cheltuielilor directe
Consumurile de materiale
Consumurile de materiale utilizate în procesul activităţii cuprind consumurile legate de
procurarea combustibilului şi lubrifianţilor, a pieselor de schimb pentru reparaţia şi deservirea
tehnică a mijloacelor de transport; procurarea cauciucurilor şi materialelor auxiliare.
Principalele componente ale consumurilor sînt consumurile de materiale aferente
combustibilului şi lubrifianţilor, precum şi uzura mijloacelor de transport.
La stabilirea tarifelor, consumurile materialelor utilizate în procesul activităţii de bază se
calculează conform normelor şi normativelor de consum recomandate de uzina producătoare,
preţurilor reale de piaţă, analizei detaliate a consumurilor menţionate în rapoartele statistice.
Consumul de combustibil se determină reieşind din cantitatea de combustibil necesară pentru
alimentarea mijlocului de transport şi preţul de procurare a combustibilului.
Determinarea consumurilor de combustibil şi lubrifianţi, consumurilor privind retribuirea
muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi medicale obligatorii, raportate la consumurile
de retribuire a muncii personalului angajat nemijlocit în procesul de prestări servicii,
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
consumurilor indirecte de prestări servicii (întreţinerea tehnică, uzura mijloacelor de transport,
cheltuielile pentru cauciucuri, precum şi cheltuielile legate de transportare şi păstrare).
Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit
incluse în preţul ei de cost.
3.1.1.3.Calculul consumului de combustibil
Consumul de combustibil se determină conform formulei:
Ccomb= P1litru∙Vcomb, unde: (3.1.1.3.1.)
P1litru – preţul unui litru de combustibil,lei
Vcomb – volumul de combustibil consumat pe parcursul întregului an, litri;
Volumul de combustibil consumat pe parcursul anului se determină astfel:
Vcomb=Vcombexp+Vcombiarna+Vcombparc , unde: (3.1.1.3.2.)
Vcombexp – volumul de combustibil consumat pentru exploatarea mijloacelor de transport, litri
Vcombiarna - volumul de combustibil auxiliar consumat în perioada de iarnă, litri;
Vcombparc – volumul de combustibil consumat în parc, litri;
Volumul de combustibil consumat pentru exploatarea mijloacelor de transport se determină după
relaţia:
𝑁 Lan
100 𝑘𝑚∙ tot
β
Vcombexp= ; unde: (3.1.1.3.3.)
100
N100 km – norma liniară de consum de combustibil pentru 100 km conform normelor în vigoare de
consum de combustibil şi lubrifianţi a transportului auto,sau conform datelor paşaportului ethnic
al autovehiculului), litri (30,8 litri/100km);
Lantot – parcursul annual al autovehiculului, km;
Lantot=nc∙Ltot=123∙5584,4=686881.2 km
β – coeficientul de utilizare a parcursului;
𝐿î𝑛𝑐+(𝐿
î𝑛𝑐−𝐿𝑔𝑜𝑙) 2792,2+(2792,2−1632)
β= = = 0,7 (3.1.1.3.4.)
2∙𝐿𝑡𝑜𝑡 2∙2792,2
686881.2
30,8∙
0,7
Vcombexp= = 302227 litri
100
Volumul de combustibil auxiliar consumat în perioada de iarnă se determină astfel.
𝑇𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎 ∙𝑁𝑎𝑢𝑥
Vcombiarna= ∙ Vcombexp ,unde: (3.1.1.3.5.)
12∙100
Tiarna – durata sezonului de iarnă, luni astronomice (pentru Moldova – 4 luni);
Naux – norma suplimentului de combustibil pentru lunile de iarnă, % (pentru Moldova – 4,2%).
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
4∙0,04
Vcombiarna== ∙302227=40.2 litri
12∙100
Volumul de combustibil consumat în parc se determină astfel:
Vcombparc=0,005(Vcombexp+ Vcombiarna) = 0,005(302227+40.2)=1511.3 litri (3.1.1.3.6.)
Deci,consumul total de combustibil va fi:
Vcomb=Vcombexp+Vcombiarna+Vcombparc =302227+40.2+1511.3=303778.5 litri
Reieşind din faptul că se prevede de a utiliza combustibil gazos şi motorină,se va lua în
considerare preţul fiecăruia,în dependenţă de rata fiecărui tip de combustibil utilizat.
Preţul unui litru de motorină este 12 lei,iar unui litru de gaz este de 5,1 lei,ştiind că la
autovehiculele cu MAC din S.A.”Agroprofil” cu modificaţia motoareor Diesel DDF se utilizează
20% de motorină şi 80% de gaz,prin metoda necunoscutei aflăm preţul unui litru de combustibil:
PcDiesel=12 lei/litru
12 lei=x
x=20 %
12∙20
=2,4 lei
100
PcDiesel=5,1 lei
Deci, cheltuielile pentru combustibil se vor determina astfel:
Ccomb=(Pcgaz+PcDiesel) ∙Vcomb=(5,1+2,4) ∙302227=2266702.5 lei (3.1.1.3.7.)
3.1.1.4.Calculul consumului de lubrifianţi
Consumurile pentru lubrifianţi constituie suma consumurilor pentru toate tipurile de uleiuri şi
unsori: ulei motor, ulei transmisie, ulei special şi unsori consistente:
3.1.1.4.1.Calculul consumului de ulei
Volumul anual de ulei consumat se determină astfel:
𝑖
𝑁100 𝑘𝑚∙V 0.3∙302227
i comb
V ulei= = =906.6 litri (3.1.1.4.1.1.)
100 100
Culei=P1litru∙Vulei=40∙906.6=36267.2 lei (3.1.1.4.1.2.)
3.1.1.4.2.Calculul consumului de ulei de transmisie
𝑖
𝑁100 𝑘𝑚∙Vcomb 0.058∙302227
Vut= = =175.2 litri (3.1.1.4.2.1.)
100 100
Cut=P1litru∙Vut=35∙175.2=6135.2 lei (3.1.1.4.2.2.)
3.1.1.4.3.Calculul consumului de ulei special
𝑖
𝑁100 𝑘𝑚∙Vcomb 0.052∙302227
Vus= = =157.1 litri (3.1.1.4.3.1.)
100 100
Cus=P1litru∙Vus=30∙157.1=4714.7 lei (3.1.1.4.3.2.)
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
3.1.1.4.4.Calculul consumului de ulei consistent
𝑖
𝑁100 𝑘𝑚∙Vcomb 0.04∙302227
Vuc= = =120.8 litri (3.1.1.4.4.1.)
100 100
Cuc=P1litru∙Vuc=20∙120.8=2417.8 lei (3.1.1.4.4.2.)
3.1.5.Cheltuielile totale pentru lubrifianţi
Ctotlubrif=Culei+Cut+Cus+Cuc=36267.2+6135.2+4714.7+2417.8=49534.9 lei (3.1.5.1.)
3.1.6.Calculul cheltuielilor pentru piese de schimb
𝑁𝑝𝑠∙𝐿𝑎𝑛
𝑡𝑜𝑡
Cps= ∙k1∙k2∙k3 ,unde: (3.1.6.1.)
1000
Nps – norma consumului de piese de schimb la 1000 km parcurşi, Hps=130 lei;
k1 – coeficientul ce ia în consideraţie condiţiile de exploatare, k1=1;
k2 – coeficientul ce ia în consideraţie modificarea mijlocului de transport, k2=0,9;
k3 – coeficientul ce ia în consideraţie condiţiile climaterice, k3=1;
130∙686881.3
Cps= ∙1∙0,9∙1=80364.9 lei
1000
3.1.7.Calculul cheltuielilor pentru materialele de reparaţie
𝑁𝑚𝑟∙𝐿𝑎𝑛
𝑡𝑜𝑡
Cmr= ∙k1∙k2∙k3 ,unde: (3.1.7.1.)
1000
Nmr – norma consumului de material pentru reparaţie la 1000 km parcurşi, Hmr=50 lei;
50∙686881.3
Cmr= ∙0,9∙1∙1=30909.6 lei
1000
3.1.8.Calculul cheltuielilor pentru pneuri
Cpneuri=P1pneu∙Npneuri ,unde: (3.1.8.1.)
P1pneu - preţul unui pneu (4000 lei)
Npneuri – numărul necesar de pneuri
𝑛∙𝐿𝑎𝑛
𝑡𝑜𝑡
Npneuri= , unde: (3.1.8.2.)
𝐿𝑛𝑜𝑟𝑚∙𝑘1∙𝑘2∙𝑘3
n - numărul de pneuri montate pe camion
Lantot – parcursul anual al autovehiculului
Lnorm - parcursul normativ al pneului
- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare, [conform
standardelor=1];
- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant=1
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale=1,
[date standardizate].
18∙686881.3
Npneuri= =176.6=177 pneuri
70000∙1∙1∙1
Cpneuri=4000∙59=708000 lei
3.1.9.Cheltuieli totale pentru aprovizionare
Ctot.aprov=Ccomb+Ctotlubrif+Cps+Cmr+Canv (3.1.9.1.)
Ctot.aprov=2266702.5+49534.9+80364.9+30909+708000=3135511 lei
Tabelul 3.1.9.1.
Cheltuielile totale pentru aprovizionare
Indicatorul Valoarea,lei
Combustibil 2266702.5
Uleiuri de motor 36267.2
Ulei de transmisie 6135.2
Ulei special 4714.7
Ulei consistent 2417.8
Piese de schimb 80364.9
Materialele de reparaţie 30909.6
Pneuri 708000
TOTAL 3135511
3.2.Consumuri privind retribuirea muncii

Consumurile privind retribuirea directă a muncii, care se includ în tariful serviciilor de
transportare a mărfurilor, se determină reieşind din:
-numărul conducătorilor auto angajaţi nemijlocit în procesul de prestare a serviciilor de
transport;
-mărimea salariului tarifar normativ stabilit în ţară pentru prima categorie de calificare a
angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară;
-coeficientul de ramură şi nivelul de calificare al personalului;
-regimul şi condiţiile de muncă, precum şi alţi factori caracteristici ramurii transporturilor.
Consumurile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală sînt calculate reieşind din normele de defalcări
stabilite de actele normative în vigoare.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Consumurile privind retribuirea muncii personalului încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor
se consideră consumuri directe de prestări servicii.
Salariul de bază se calculează conform formulei:
SB=(STOl∙Tl)+(STOst∙Tst)∙Zl∙Ncond.aut , unde: (3.2.1.)
STOl- salariul tarifar orar pentru orele lucrate ,lei;
STOst- salariul tarifar orar pentru orele staţionate ,lei;
Tl – timpul zilnic de lucru, ore (conform Codului muncii – 8 ore)
Zl – zile calendaristice lucrătoare în medie pe an (271)
Ncond.auto – numărul de conducători auto care deservesc ruta (6 conducători)
Tst – timpul de staţionare a mijlocului de transport pe zi – (16 ore)
Salariul tarifar pentru orele lucrate este stabilit de la întreprindere ca în valoare de 5000 lei.
𝑆𝑡
STOl= ,unde: (3.2.2.)
𝑍𝑙𝑙𝑢𝑛
𝑁𝑙
St – salariul tarifar stabilit de întreprindere

Zllun – zilele de lucru a unui conducător pe lună
Nl – timpul de lucru zilnic a conducătorului
5000
STOl= 22 = 28 lei/oră
8
Salariul tarifar pentru orele staţionate este stabilit la întreprindere ca în valoare de 3000 lei.
𝑆𝑡
STOst= ,unde:
𝑍𝑙𝑙𝑢𝑛
𝑁𝑙
St – salariul tarifar stabilit de întreprindere

Zllun – zilele de lucru a unui conducător pe lună
Nl – timpul de lucru zilnic a conducătorului
3000
STOl= 22 = 17 lei/oră
8
Aflăm salariul de bază a conducătorilor auto:

SB=(STOl∙Tl)+(STOst∙Tst)∙Zl∙Ncond.aut = (28∙8)+(17∙16)∙271∙6=806496 lei
3.2.1.Calculul fondului total de salarizare
FTS=SB+Casig.soc+Casig.med ,lei ,unde: (3.2.1.1.)
Casig.soc – cheltuielile pentru asigurările sociale (23%)
Casig.med – cheltuielile pentru asigurările medicale (3,5%)
Casig.soc=SB∙0,23=806496∙0,23=185494 lei
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Casig.med=SB∙0,0035=806496∙0,0035=2822.6 lei
Deci fondul total de salarizare va fi egal cu:
FTS=SB+Casig.soc+Casig.med = 806496+185494+2822.6 = 994812.6 lei
3.3.Calculul cheltuielilor indirecte
Cheltuielile indirecte - Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie
3.3.1.Cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare:
• cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport;
• cheltuieli pentru taxe rutiere, taxe vamale şi diurnă.
În cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intră:
• cheltuieli pentru procurarea documentelor vamale, carnet TIR;
• cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip TARA/T ce sunt necesare pentru
traversarea ţărilor CSI;
• cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor;
• cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză.
Cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport TIR
Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR
pentru îndeplinirea unei rute. Costul unui carnet ( la data de 1.12.10) este de circa 80 $. Pentru
un an de zile vor fi necesare următoarele sume:
CanTIR=PTIR∙nc, lei, unde: (3.3.1.1.)
PTIR= preţul unui carnet TIR (960 lei)
nc – numărul de curse anuale
CanTIR=960∙123=118080 lei
Unitatea de transport efectuează transportul mărfurilor traversînd teritoriul ţărilor
CSI(Ucraina şi Rusia) ,astfel pentru o unitate de transport vom avea nevoie de o autorizaţie de
tip TARA/T .Costul acesteia (la data de 1.12.10) constiuie 50 € (780 lei)pentru fiecare ţară.
Astfel în lei vom avea:
CanTARA/T=PTARA/T∙nanc ,unde: (3.3.1.2.)
PTARA/T – preţul unei autorizaţii ,lei
nanc – numărul de curse anuale
CanTARA/T = 780∙123=95940 lei
Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea poliţelor de asigurare a transportului,
iar acesta depinde de perioada de asigurare.
Prin asigurarea "Carte Verde" sunt protejate interesele terţelor persoane pentru pagubele
produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor lor în urma accidentelor rutiere, care au avut loc în afara
hotarelor Republicii Moldova (pe teritoriul ţărilor membre ale sistemului "Carte Verde").
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Poliţa de asigurare Cartea Verde (la 1.12.10) constituie 1259 Euro pe an, ceea ce în lei va
constitui:
Cancar.ver=Pcar.ver =1259∙15,6∙3=58920 lei (3.3.1.3.)
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto este aprobată prin Legea Republicii
Moldova "Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule" din 22/12/2006 nr. 414 publicată la 09/03/2007 în Monitorul Oficial nr.032.
Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor
persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova.
Valoarea acesteia pe un an de zile este de 1000 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu
prima, Cartea Verde. Deoarece se completează una pe alta.
3.3.2. Cheltuieli pentru taxele rutiere, taxele vamale şi diurnă.
Taxele de transport şi cele vamale se percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o serie de
factori aşa ca capacitatea de încărcare, dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării
mijlocului de transport pe teritoriul ţării respective.
În general acestea au o valoare de circa 100 € pe cursă ceea ce pe parcursul unui an de zile
va fi egal cu 4100 € ∙ 15,6∙3=191880 lei.
Pe lîngă salaruiul de bază conducătorul auto mai beneficiază şi de diurne care vor fi
calculate în modul următor:
Tabelul 3.3.2.1.
Calculul cheltuielilor pentru diurne
Ţara Durata de Tariful, € Cheltuieli totale
staţionare În € În lei
Ucraina 2 18 36 560
Rusia 4 20 80 1248
TOTAL 116 1808
Pentru un an de zile cheltuielile for fi egale cu:

Candiurna=Cdiurne∙nc=1808∙123=222384 lei (3.3.2.1.)
Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:
Candoc=CanTIR+CanTARA/T+CanRCA+Cancar.ver+Cantaxe+Candiurne=118080+95940+1000+58980+
+191980+222384=687304 lei (3.3.2.2.)
O altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ următoarele
categorii de cheltuieli:
-amortizarea;
-salariile administraţiei;
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
-impozite;
-cheltuieli curente;
Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor
administrative, lei, poate fi calculată la evidenţa parcursului:
𝑚𝑟∙𝐿𝑡𝑜𝑡∗𝑁𝑚𝑟
an
𝑃
C amor= (3.3.2.3.)
1000∗100
unde: -preţul rezidual al automobilelor, lei;
Pmr=1248000 ∙3=3744000 lei (3.3.2.4.)
- norma de amortizare stabilită la 1.12.10 pentru recondiţionarea totală în %
din preţul de bilanţ la 1000 km parcurs sau la un an de exploatare.
Normele anuale al defalcărilor de amortizare pentru materialul rulant se determină
cu evidenţa parcursului la utilizarea intensivă a automobilelor sau cu evidenţa duratei de
serviciu, dacă parcursul automobilului este mic.Calculul normei de amortizare se efectuează cu
prin metoda necunoscutei.Norma de amortizare pentru autotractoare conform legislaţiei este 5
ani.
Norma amortizării cu evidenţa parcursului, %:
Parcursul a 3 autovehicule pe an este:
Lan 3 veh
tot = Lantot∙Na=228960∙3=686880 km (3.3.2.5.)
1 an..........686880 km
5 ani.........3434400 km
3434400=100%
1000 km=x%
100∙1000
x= = 0,02%
3434400
3744000∙686880∙0,02
Canamr= =514335,7 lei
100000
Salariile administraţiei se vor calcula din considerentul că sunt angajte 4 persoane cu un
salariu mediu de 2500 lei. Asfel cheltuielile pentru salarii vor fi egale cu:
Cansal=Nang∙Sal.med∙12=4∙2500∙12=120000 lei (3.3.2.6.)
Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite anuale în
valoare de- 23 % pentru asigurările sociale,şi respectiv 3,5% pentru asigurările medicale.
În urma acestora putem calcula cheltuielile totale pentru impozite şi anume:
Canimp=(Cansal+Casig.soc)∙( Cansal ∙Casig.med)=(120000∙0,23)+(120000∙0,0035)= 28020 lei (3.3.2.7.)
De asemenea agentul economic mai achită şi impozitul pentru salubrizare stabilit la data
de 1.12.10, care are valoarea de 18 lei pe trimestru pentru un angajat.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Cansalub = 4∙18∙3=216 lei (3.3.2.8.)
Cheltuielile totale administrative vor fi:
Canadm= Canamr+Cansal+Canimp+Cansalub=514335,7+120000+28020+216=662571,7 lei (3.3.2.9.)
Astfel cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor egale cu suma
următoare:
Cantot=Cansal+Canaprov+Candoc+Canadm=806496+3135511+687304+662571,7=5291882.7 lei
(3.3.2.10.)
Frahtul oferit de către client este de 4000 € pe rută. Asfel vom putea calcula veniturile
anuale ale întreprinderii conform relaţiei.
Vantot=nc∙Frut=123∙62400=7675200 lei (3.3.1.11.)
Profitul reprezintă scopul final al tuturor agenţilor economici şi este diferenţa dintre venituri
şi cheltuieli:
Ptot=Vtot-Ctot=7675200-5291882=2383318 lei (3.3.2.2.)
Indicatorul financiar calculat care reflectă activitatea întreprinderii şi perspectiva de
dezvoltare a acesteia este rata rentabilităţii care este raportul dintre profit şi cheltuieli:
𝑃𝑡𝑜𝑡 2383318
Rrutei = 𝑎𝑛 = ∙100=45.03% (3.3.2.13.)
𝐶𝑡𝑜𝑡 5291882
În continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs şi achitat pentru a evidenţia
profitul laun kiloemtru parcurs prin intermediul relaţiilor:
T=(1+Rcf) ∙Cpreţ ,unde: (3.3.2.14.)
Cpreţ - costul unui km de parcurs
Rrutei - rentabilitatea
Cpreţ=Cantot/Lantot=5291882/686881,3=7,7 lei/km (3.3.2.15.)
T=(1+0,45)∙7,7=11,16 lei km
3.3.3.Investiţiile capitale
Întreprinderea S.A.”Agroprofil” dispune de resurse financiare pentru procurarea mijloacelor
de transport.Reieşind din faptul că a fost ales modelul DAF XF 110 în cantitate de 3 unităţi,este
necesar de investit următoarele sume de bani:
Pmr = P1mr∙Na, lei,unde: (3.3.3.1.)
P1mr – preţul unui mijloc de transport, lei
Na – numărul de autovehicule, unităţi
Pmr =1248000 ∙3=3744000 lei
Pentru reutilarea motoarelor Diesel este necesar de procurat instalaţia specială,ce este
caracterizată în comartimentul tehnologic.Preţul acestei instalaţii este de:
Pinst= 48000 lei.Pentru 3 autovehicule respectiv va fi:
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
P3inst= Pinst ∙Na=48000∙3=114000 lei. (3.3.3.2.)
Deci suma finală pentru investiţii capitale va fi:
Icap = Pmr + Pinst = 3744000+114000= 3888000 lei (3.3.3.3.)
Termenul de răscumpărare a investiţiilor capitale va fi:
𝐼𝑐𝑎𝑝
Trăs = ,ani,unde: (3.3.3.4.)
𝑃𝑏
Icap – Investiţiile capitale,lei

Pb – profitul brut,lei
3888000
Trăs = = 1,6 ani
2383318
Rentabilitatea investiţiilor capitale va fi:
𝑃𝑏 2383318
Rinv = ∙100 = ∙100% =61.2 % (3.3.3.5.)
𝐼𝑐𝑎𝑝 3888000
În tabelul următor vor fi incluşi principalii indici financiari:
Tabelul 3.3.3.1.
Indicatorii financiari ai activităţii întrprinderii
N Indicatorul Valoarea
1 Cheltuieli totale, lei 5291882
2 Venituri totale, lei 7144040
3 Profitul , lei 2383318
4 Rentabilitatea, % 45,03
5 Tariful pe km ,lei/km 11,16
6 Profit pe km ,lei/km 3,4
7 Investiţii capitale 3888000
8 Termenul de răscumpărare a investiţiilor capitale 1,6 ani
9 Rentabilitatea investiţiilor capitale,% 61,2
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
CONCLUZII
În prezenta lucrare a fost abordată problematica elaborării business-planului pentru

transportul internaţional a mărfurilor perisabile;elaborarea proiectului de reutilareb a depozitului
din cadrul întreprinderii şi elaborarea proiectului de reutilare a motoarelor autotractoarelor cu şa
spre utilizarea combustibilului gazos în cadrul S.A.”Agroprofil”.
Analiza rezultatelor de activitate a întreprinderii nominalizate pentru ultimii trei ani de
activitate a condus la constatarea de rezultate pozitive.
Au fost constatate nivelul redus de aplicare a inovaţiilor logistice pentru îmbunătăţirea
managementului transportului şi expediţiei de mărfuri, valorificarea factorilor extensivi, mai
puţin factorii intensivi.
În urma elaborării lucrării date,au fost atinse toate obiectivele propuse,şi anume datorită
analizei complexe a activităţii ăntreprinderii au fost propuse metode de îmbunătăţire a activităţii
aparatului managerial şi de marketing.,a fost elaborată ruta internaţională ”Drochia – Perm”
pentru transportarea mărfurilor perisabile în trafic internaţional.La fel în lucrarea dată şi-au găsit
soluţionarea problemele de reutilare a depozitului şi de reasamblare a motoarelor autotractoarelor
cu MAC în motoare cu combustie de gaz.
În lucrarea dată a fost argumentată activitatea economică a rutei,obţinîndu-se indicatori
economici favorabili (rentabilitatea rutei = 45,03 %,profitul de 2383318 lei şi o rentabilitate a
investiţiilor capitale de 61,2%).Scopul principal al acestei teze a fost armonizarea tuturor
procedeelor:teoretice,analitice,tehnologice şi economice,pentru a obţine în rezultat o interacţiune
ideală a tuturor factorilor de influenţă.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
Bibliografie:
1. www.google.ru „Utilaj pentru gazo-Diesel”.
2. www.tehnoservice.ru „Utilaj pentru gazo-Diesel”.
3. www.statistica.md
4. Theodor Bancu ”Bazele exploatarii autovehiculelor de marfa in trafic
international”,Bucuresti 2008.
5. “Рекомендации руководителям автотранспортных предприятии по оплате труда
водителей осуществляющих международные перевозки” Chisinau 2006
6. Сырбу И.М., Кротенко Ю.И., - Менеджмент, Кишинев, АТИК, Еврика, 2006, 214
стр.
7. Губер Ю.Е., - Организационный менеджмент, Кишинев, АТИК, Еврика, 2004,
8. Alcaz T.„Managementul Transporturilor Auto Internaţionale de mărfuri”.UTM, Chişinău,
2002.
9. Неруш Ю.М., - Логистика, Москва, ТК Велби, Проспект, 2007, 520 стр.
10. Nedelea St., - Logistica organizaţiei, Bucureşti, ASE, 92 pag.
11. Kotler Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, 511 pag.
12. Bălan Carmen, Logistica mărfurilor, Editura ASE, Bucureşti, 2000;
13. Strategia restructurării şi dezvoltarea transporturilor în România 1992 – 2005,
Ministerul Transporturilor
14. Dobrotă S., – Transporturile rutiere internaţionale, Editura Transport rutier, Bucureşti,
1994.
15. Caraiani Gh., – Transporturi şi expediţii internaţionale, Universitatea „Constantin
Brâncoveanu”, 1994.
16. Карбанович И.И. , - Международные автомобильные перевозки.– Мн.: Юнипак,
2002.
17. Butnaru Ana – Transporturi şi asigurări internaţionale de mărfuri, Bucureşti, Eduitura
fundaţiei România, 2002, 264 pag.
18. А.В. Вельможин, В.А. Гудков, Л.Б. Миротин «Теория организации и управления
автомобильными перевозками: Логистический аспект формирования перевозочных
процессов.» Волгоград, - Политехник, 2001,
19. Alcaz T., Russu V., Oprea A., - Managementul Transporturilor, Ciclu de prelegeri,
Partea I şi II, Chişinău, 2006
20. Maslar L. Marea mutaţie prin evoluţia spiritului calităţii, Adevărul economic, nr.9/1998
21. Olaru M. Managementul calităţii. – Bucureşti: Economia, 1995.
22. Плужников К.И., Транспортное экспедирование. – М.: «РосКонсульт», 1999.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME
23. Автомобильные перевозки в странах Центр. Восточной Европы. - М.: АСМАП. –
1998.,
24. Кузнецов Ю. М. , Справочник охрана труда на предприятиях автомобильного
25. транспорта, Транспорт, 1986, 272с.
26. Cалов А. И., Беркович Я. М., Васильева И. И., Охрана труда на предприятиях
27. автомобильного транспорта, Транспорт, 1977, 184с.
28. Norme de proiectare ONTP 11-4-79.
Coala
UTM 521.8 I.M.T.062 ME

Diploma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

UTM 521.8 I.M.T.062 ME

1.1.Caracteristica generală a întreprinderii S.A.”Agroprofil”;

Lucrarile de reparare a drumurilor efectuate în ultimi 5 ani

15390 11058 10421 6000

Fig 1.1.1. Lucrările efectuate în dependenţă de raioane

Volumul Prestaţiilor, 11340 8512 8453

Fig 1.1.3. Volumul anual transportat în dependenţă de ani

sectia pe cadre 

Fig.1.3.1. Structura departamentelor în S.A. „Agroprofil”

Şef contabil Director Inginer

Conducători Inginer PM,

Fig.1.3.2. Organigrama S.A. „Agroprofil”

În prezent efectivul mediu de lucratori la S.A. „Agroprofil” alcatuieşte 97 de persoane, inclusiv

Intrări Procese de Ieşiri

Producţie vânzări dep. prod. Aprov. dep. distrib. achiziţii magazine

Fig. 1.7.1. Evoluţia interfeţei producător/distribuitor

O altă modalitate de reprezentare a evoluţiei relaţiei producător/distribuitor este redată în figura

Relaţie tranzacţională Relaţie inter-organizaţională multifuncţională

Fig. 1.7.2. Extinderea relaţiei de interfaţă producător/distribuitor

МАЗ 555-102 basculantă 2006 6

1.10. Eficacitatea economică a structurii de management, mecanismele de

1 Veniturile de la serviciile prestate, lei 11302600 9550135 10003121

Indicatori financiari principali

Fig.1.10.1 Indicatori financiari principali

Salariul mediu al angajaţilor

Fig. 1.10.2. salariul mediu al angajatilor in dependenta de ani

Fig 1.10.3. Rentabilitatea interprinderii

Vom folosi ecuaţia liniei drepte,ce are funcţia următoare:

Prognozarea circulației mărfurilor

Fig.1.11.1.Graficul prognozei circulaţiei mărfurilor

Ponderea produselor agricole pe anul 2009

Fig.1.11.2.ponderea produselor agricole pe anul 2009

Canalul de comunicaţie este caracterizat de:

Mijloacele de transmitere şi transformare a informaţiei;

 Hotătârea Guvernului Republicii Moldova „Regulamentul Circulaţiei Rutiere” nr.713 din

2.1. Baza legislativă în transporturile internaţionale.

În paşaportul autovehiculului se indică denumirea produselor ce pot fi transportate în mijlocul

Cutiile ГОСТ 13359-84 sunt amplasate pe palete de uz general ГОСТ 6087-84.

Fig. 2.3.2.3. Amplasarea încărcăturii pe paletă.

Deci pe un nivel încap 17∙2= 34 (palete),pe 2 nivele respectiv- 34∙2=68 (palete).

Fig. 2.3.2.4. Amplasarea încărcăturii pe paletă

Numărul paletelor necesare de amplasat în lăţimea semiremorcii se determină astfel:

Deci pe un nivel încap 17∙2= 34 (palete),pe 2 nivele respectiv- 34∙2=68 (palete).

Fig.2.3.3.1.Electrostivuitorul FTB 16-7

Unde: -masa unei palete încărcate în tone;

-normativul de timp pentru încărcare-descărcarea semiremorcii în minute pentru o

N Tipul Capacitatea de Masa Normativul Timpul total

2 Paste 0,276 4,2 1,3

2.4.Alegerea mijlocului de transport

Mai jos urmează tabelul cu parametrii relativi ai autotractoarelor în mărimi relative,rezultatul

În continuare este necesar de corectat valorile relative ale parametrilor,în dependenţă de

2.4.1.Calculul necesarului de autovehicule

2.5. Aprecierea autovehiculului în corespundere cu condiţiile necesare de

Repartizarea masei proprii a semiremorcii 8000 (kg)

Masa încărcăturii transportate, ce constituie 20,128 tone, crează sarcini suplimentare

Fig.2.6.1. Schema autotractorului

Repartizarea masei proprii a semiremorcii 8000 (kg)

Masa încărcăturii transportate, ce constituie 18,768 tone, crează sarcini suplimentare

Analizând rezultatele obţinute, se poate de formulat o concluzie referitor la utilizarea

Fig.2.7.1. Harta traseului „Drochia (MD) – Vinnica(UA) – Kiev(UA) – Tula(RU) – Kazan(RU)

Fig.2.7.3.Mersul în gol pe traseul ”Perm-Tula”

Cheboksary- 206,3 Mişcare 4 II

2.8.Calculul undicatorilor tehnico-exploataţionali